Tipuri de reactii imune ale

hipersensibilitatii (HS)
 Tipuri de raspunsuri imune
(clasificarea Gell-Coombs)
 HS de tip I:I cresterea IgE, caracteristica
bolilor alergice
 HS de tip II: II prezente pe suprafata
celulara (ex. boala Rh)
 HS de tip III:
III induce formarea complexelor
imune (boli autoimune, ca lupus, artrita
reumatoida)
 HS de tip IV: IV imunitatea mediata celular
(HS intarziata) – dermatita atopica
 Tipul I de HS

 Intalnita in boli alergice

 IgE specific

 Mastocite si bazofile
 Prevalenta
 Prevalenta alergiilor in tarile industrializate
s-a dublat in ultimii 20 de ani
 20-50% din populatie sufera de rinita
alergica (boala alergica cu prevalenta cea
mai mare)
 Prevalenta astmului: 5-30%
 10-17% dintre copii sufera de dermatita
atopica
 (studiu ISAAC)

40 37
35
30
25 22 1994
20
2001
15
11
10 9
6
5 4 4
2
0 Diana
Prevalenta Diagnostic: Prevalenta Diagnostic: Dumitrascu,
astmului astm rinitei rinita Diana Arion, 2002
 Alergenii

 Unantigen care induce sinteza IgE se

numeste alergen (majoritatea sunt proteine)

 Haptena = substanta chimica de dimensiuni

mici, ne-imunogena, dar care induce formarea
Ac si are nevoie de o proteina “curier”
 Tipuri de alergeni
Inhalati:
 Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus)
 Polen (iarba, copaci, plante salbatice)
 Insecte (gandaci de bucatarie)
 Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus)
 Animale (cal, caine, pisica)
 Tipuri de alergeni
Alimentari:
 Lapte de vaca (mai ales la sugari)
 Oua

 Alune

 Nuci

 Peste

 Scoici
 Tipuri de alergeni
Ocupationali:
 Animale de laborator – cercetatori / laboranti,
angajati din magazinele de specialitate
 Faina – industria alimentara
 Enzime biologice – industria chimica
 Latex – lucratori in domeniul medical
 Agenti de colorare si decolorare - vopsele, tusuri
pentru tipar, diluanti etc
 Izocianati – vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti etc
 Rasini – industria electronica
 Tipuri de alergeni

Altele:
 Alergii la venin de insecte - hymenoptera
 Alergii medicamentoase
 Predispozitia genetica
 Alergiile sunt mai frecvente la persoanele
din familii cu boala alergica
 Riscul de a dezvolta alergii in populatia
generala este de 15%
 Riscul creste cu 50% la cei cu un parinte
alergic
 Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii
parinti alergici.
 IgE
 Sintetizata de celulele B, indusa de IL-4 si
IL-13
 Afinitate mare pentru mastocite, bazofile,
eozinofile etc.
 Alergenul declanseaza semnalul de
activare a mastocitelor => degranulare
Faza precoce a
raspunsului
alergic inflamator Mediatori
 Nou generati
 Producere de
 histamine
 leukotriene: LT-C4, D4,
E4
 exoglicozidaza
 triptaza
 prostaglandine: PG-D2
 chimaza
 eicosanoizi: HETE
 peroxidaza  PAF (platelet activated
 arilsulfataza B factor)
 citokine
• IL-1, IL-3, IL-5 • Vasodilatatie +  permeabilite
• GM-CSF
• Contractia musculaturii netede
• TNF
• Hipersecretie
 Diagnostic
In vivo
 Prick test – se plasează pe piele o picătură de soluţie diluată de
alergen şi se efectuează scarificarea sau înţeparea tegumentului
subiacent, pentru a permite pătrunderea soluţiei în piele. Testul =
pozitiv pentru alergenul respectiv dacă apare o induraţie sau
înroşire pruriginoasă a pielii la locul de contact
 Testul intradermic(IDR): Se injectează intradermic o cantitate
mică de soluţie diluată de alergen şi se urmăreşte dacă apare sau
nu o reacţie inflamatorie locală,
 Testul patch: se aplică pe piele un plasture pe care s-a plasat o
doză mică de alergen şi se menţine pe piele timp de 24-72 de ore,
urmărind apariţia reacţiei cutanate locale (pt. HS tardiva)
 Teste de provocare - pentru organe tinta: inhalator, oral
 Diagnostic
in vitro:
 Total IgE  (peste 200 ng/ml)
 Specific IgE (ELISA)
 Eozinofile (in ser, in lavaj bronsic,
secretie nazala, in tesut)
 Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser,
urina
 Eliberare de histamina