Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) infecţiile digestive;
1. posibilităţile limitate ale populaţiei de a se asigura cu produse alimentare în sortiment necesar şi
calitate garantată;
2. calitatea apei potabile şi deficienţele în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi
în volumul necesar;
3. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul organizării
activităţilor de prevenţie etc.
4. nivelul redus de cunoştinţe în problema ocrotirii şi conservării sănătăţii din partea unui număr
impunător de populaţie;
b) infecţiile respiratorii;
1. nivelul redus de cunoştinţe în problema ocrotirii şi conservării sănătăţii din partea unui număr
impunător de populaţie;
2. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul organizării
activităţilor de prevenţie etc.
c) zooantroponoze
1. posibilităţile limitate ale populaţiei de a se asigura cu produse alimentare în sortiment necesar şi
calitate garantată;
2. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul organizării
activităţilor de prevenţie etc
Ancheta focarului epidemic cu cazuri unice de boală include următoarele etape de investigaţie:
– Supravegherea focarului.
Este manifestare eruptiva care înseamnă o izbucnire a numărului de cazuri sau o creştere temporară a
numărului de îmbolnăviri în comparaţie cu nivelul obişnuit într-un teritoriu (localitate) sau o colectivitate
(grădiniţă, şcoală, întreprindere), fără diseminarea îmbolnăvirilor în spaţiu, adică în afara colectivului sau
localităţii date.
Plăgi cu risc:
plăgi murdare cu corpi străini
prin armă de foc
arsuri sau degerături
explozie
muşcate în care există salivă
contaminate cu saliva pacientului
contaminate cu excremente
cu ţesuturi devitalizate
mai vechi de 6 ore de la producerea lor
Vaccinarea antitetanica
Anatoxina tetanica se obtine prin detoxifierea fizico-chimica a toxinei tetanice
Anatoxina tetanica ca monopreparat se foloseste sub doua forme:
anatoxina tetanica nativa (ATN)
anatoxina tetanica purificata si absorbita pe fosfat de aluminiu (ATPA)
Obligatoriu se practica:
Asanarea chirurgicala a plagii (debridare, eliminare corpi straini, excizia tesuturilor devitalizate), nu se
sutureaza plaga, dar se realizeaza hemostaza
Aseptizarea plagii cu apa oxigenata 3% sau permanganat de potasiu 1/4000
Tratament cu antibiotice:Penicilina V 2 mil UI/zi; Eritromicina 2 g/zi timp de 3-5 zile
1. 620*5m*(3,14*R^2)m2=(9734*R^2)m3
2. 0.1kg la 1m3 apă
200kg la 2000m3 apa
Resultat: masa de clorura de var - insuficient
8. Din lista propusă selectați contraindicațiile absolute, temporare și false pentru vaccinare.
Alergie, astm bronşic sau alte maladii alergice, febră de fân sau rinita alergică - in acutizare
Dermatoze, eczemă sau leziuni locale de origine infecţioasă ale pielii;
Hipotrofie;
Maladii convulsive la membrii de familie;
Reacţii secundare grave (şocul anafilactic, colapsul, encefalita sau encefalopatia, convulsii),
observate după administrarea dozei precedente a vaccinului.
Maladii cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatita cronică in stare de acutizare
Stare de imunodeficienţe sau la care sistemul imun este slăbit din cauza tumorilor, cât şi din
cauza tratamentului cu imunodepresante sau după radioterapie.
Icterul nou-născuților
Maladii neurologice “stabile” (neprogresive), de exemplu, sindromul Dawn.
Maladii uşoare (de exemplu, o infecţie respiratorie sau diareică) cu temperatura nu mai mare
de 38,5ºC;
Reacție postvaccinală gravă la administrarea primei doze de vaccin DTP;
Copiii care reacţionează la ouă de găină sau neomicină prin apariţia simptomelor de
hipersensibilitate (urticărie generalizată, respiraţie dificilă, edemul laringelui, colaps, şoc) la
producerea cărora sunt utilizate embrioane de găină sau care conţin neomicină (de exemplu,
vaccinul rujeolic sau trivaccinul contra rujeolei, rubeolei, oreionului).
Prematuritate sau greutatea mică la naşterea copilului;
Tratamentul cu antibiotice sau cu doze mici de corticosteroizi, cât şi utilizarea locală a
steroizilor;
Patologie neurologică necompensată (copii bolnavi de epilepsie, la care tratamentul cu
medicamente nu previne dezvoltarea acceselor, sau copii cu encefalopatie progresivă).
Problema Nr. 8. La un pacient internat în secţia de boli infecţioase a unui spital raional a fost stabilit
diagnosticul de salmoneloză. Rezultatele investigaţiilor bacteriologice confirmă diagnosticul clinic,
fiind identificată S.typhimurium. Din anamneza epidemiologică este stabilit că pacientul este transferat
din secţia de boli interne, unde a primit tratament staţionar în legătură cu o patologie somatică cronică.
Pe parcursul aflării la tratament s-a alimentat cu alimente aduse de la blocul alimentar al spitalului, cât
şi cu produse aduse la spital de către rude şi prieteni. Regulile de igienă personală le respectă.
De determinat cauza posibilă a îmbolnăvirilor și măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse.
Raspuns: Cauza posibila - carne, ouă, produse lactate contaminate aduse de casa.
prevenirea imbolnavirii
1. Spălarea mâinilor cu săpun după utilizarea WC-ului şi înainte de masă;
2. Separarea produselor gata şi a materiei prime în frigider;
3. Respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare;
4. Păstrarea alimentelor gata în frigider şi nu la temperatura camerei;
5. Utilizarea apei şi materiei prime, la prepararea bucatelor, din surse sigure.
măsurile antiepidemice
BOLNAVI
Depistare precoce şi izolare a bolnavilor cu aplicarea tratamentului adecvat, la necesitate spitalizarea lor.
Declarare a cazului la CSP teritorial (prezentarea formularului nr.058/e pe suport de hîrtie sau în format
electronic) cu diagnosticul primar şi final.
Investigaţii bacteriologice (la necesitate și virusologice).
Tratament la domiciliu – (planul Ași B de tratament, OMS).
Admitere în colectivități după o coprocultură negativă, la două zile de la finalizarea tratamentului.
Dezinfecție curentă.
PERSOANE DE CONTACT
Depistare precoce a persoanelor de contact.
Evidenţă și supraveghere medicală zilnică în focare timp de 7 zile.
Examen clinic şi bacteriologic.
Dezinfecție curentă.
Problema Nr. 8. La un pacient internat cu diagnosticul „pneumonie”, în cele din urmă, s-a determinat
febra tifoidă. Pacientul locuieşte într-o casă separată, foloseşte apă dintr-o fântână comună cu alţi
vecini. Fântâna este într-o stare sanitară nesatisfăcătoare. Locuitorii caselor vecine se folosesc de
veceurile
adiţionale, ce sunt curăţate neregulat. În familia bolnavului mai sunt patru persoane: soţia - educatoare
la grădiniţă de copii, feciorul- student la colegiu, fiica-elevă şi bunica - pensionară.
De identificat sursa de agenţi patogeni şi căile posibile de contaminare.
Caile de contaminare:
prin contact cu mâinile murdare, cu obiecte contaminate cu secreţii, excreţii
prin consum de apă contaminată (10-60% din cazuri), sau alimente contaminate (lapte, legume, fructe
nespălate, etc)
prin transport pasiv de către vectori (muşte)
aerogen, în spitale, prin antrenarea pulberilor ce conţin agenţii etiologici
4. TRATAMENT
Izolarea în spital este obligatorie cu păstrarea repausului strict la pat şi dietă lichidă şi semisolidă, bogată în
calorii.
Tratamentul antibiotic, corelat cu antibiograma (Cloramfenicol, Ampicilină, Amoxicilină, Cotrimoxazol,
Fluorochinolonă) se asociază cu corticoterapie şi medicaţie patogenetică.
Vaccinarea rapidă multifocală.
Problema Nr. 8. Dintr-o tabără de odihnă, pe parcurs de două zile (5-6 iulie) au fost internaţi 9 de copii
cu diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. Investigaţia epidemiologică a stabilit că pe data de 4 iulie
după cină, în legătură cu ziua de naştere, copiii au fost serviţi de către părinţii unui copil cu tortă
preparată în
condiţii de casă. Mama copilului, casnică, s-a tratat de shigeloză cu 3 săptămâni în urmă.
De analizat situaţia epidemiogenă, de determinat cauzele apariţiei izbucnirii epidemice, și măsurile de
intervenție.
DIAGNOSTIC
Epidemiologic
Contact cu bolnavi/purtători
Expunere la alimente contaminate
Sursa comună cu alte cazuri
Factori favorizanți
Clinic sindromul dizenteric
Laborator
Leucocite în coprocitograma
Leucocitoza cu neutrofilie
IRA prerenală
Acidoza metabolică hipercloremică
Coprocultura
Reacții serologice - Inutile – atc. apar târziu
În studii epidemiologice, identificarea serotipului
Endoscopia -Mucoasa edematoasă și hemoragică, cu ulcerații
PROFILAXIA
Măsuri față de bolnav și contacți
Declararea si spitalizarea obligatorie
Contactii familiali sunt investigati clinic si bacteriologic
Chimioprofilaxia contactilor doar in cazuri speciale
Măsuri de prevenire
Igiena mediului
Igiena personală
Igiena alimentației
Incurajarea alimentației naturale a sugarilor
Problema Nr. 8. După înregistrarea unui copil cu diagnosticul „Difteria cavităţii nazale”, în cadrul unor
investigaţii bacteriologice, efectuate conform indicaţiilor epidemiologice, în colectivul de copii din
gradiniţă au fost depistaţi doi purtători de corinebacterii toxigene.
De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz?
Bolnavi
depistare: epidemiologic, clinic, laborator
orice caz suspect va fi imediat anunţat de către medicul care l-a depistat, la compartimentul de
epidemiologie local.
izolare: 30 zile în formele uşoare, 50 zile în cele grave, cu instituire de tratament antibiotic.
După ameliorare clinică, se efectuează două culturi din exudatul nazo-faringian la interval de 5 zile; dacă
acestea sunt pozitive se prelungeşte terapia cu antibiotice.
Fostul bolnav va fi supravegheat timp de 2-3 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii cardiace
(ECG).
Contacţii
vor fi supravegheaţi 10 de zile, vaccinaţi sau revaccinaţi în focar, li se va administra
chimioprofilaxie, 7 zile (Eritromicină 30-40 mg/kg./zi , la copii).
Purtătorii
vor fi izolaţi şi trataţi. Carantina în colectivităţi durează 14 zile.
Problema Nr. 1. Un copil de 1,5 ani, ce nu frecventează creșa, s-a îmbolnăvit de scarlatină. Sora
de 6 ani frecventează grădinița, 3 ani în urmă a făcut scarlatină.Mama vânzătoare la magazinul
de cofetărie, tata profesor de muzică la școală. În familia din apartamentul vecin, la o elevă din
clasa a treia, a fost depistată odescuamație a cutaneei urechilor.
Bolnav
Depistarea activă şi izolarea precoce a bolnavului la domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase
pe o durată de 7-10 zile.
Declarare obligatorie la CSP teritoriale.
Tratamentul bolnavului va dura în formele uşoare şi medii 7-10 zile, în formele grave sau/şi cu
complicaţii 10-14 zile.
Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după scarlatină se permite nu mai devreme de ziua
a 22-a de la debutul bolii.
Durata supravegherii postexternare:
Forme uşoare şi medii pe parcurs de o lună
Forme grave pe parcurs de 3 luni
Persoane de contact
Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 7 de zile de la ultimul caz.
Examenul clinic se face de către medicul de familie
În colectivităţi – carantină pe grup, nu mai sunt admişi copii noi pînă la stingerea focarului
epidemic (7 zile de la ultimul caz.
Dezinfecţia curentă şi terminală, aerisirea încăperii şi dereticarea umedă de 2-3 ori pe zi.
Diagnosticul
1. Anamneza clinico-epidemiologică
2. Date obiective
3. Diagnosticul diferenţial
4. Investigaţii de laborator
Analiza generală a sîngelui
Analiza generală a urinei
Obligatoriu:
Consultaţia ORL-istului, cardiologului, nefrologului pentru copii.
Problema Nr. 8. La data de 15 februarie un copil de 3 ani, care frecventează grădiniţa, a fost în
contact cu un copil din vecinătate care a fost diagnosticat cu rujeolă. Din anamneză: copilul în cauză
nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior rujeola.
Care vor fi acţiunile ulterioare ale medicului de familie?
Problema Nr. 1. Într-o perioadă de 3 săptămâni în regiunea europeană au fost înregistrate cazuri de
infecţii respiratorii acute şi gripă cu o răspândire rapidă în populația animală şi umană. Printre cele
mai afectate persoane se numără cele adulte. Ca rezultat a evoluţiei grave a maladiilor sunt
înregistrate cazuri letale printre oameni şi păsări sinantrope.
De determinat tipul de gripă.
De apreciat situaţia epidemiogenă în regiunea europeană.
De elaborat setul de măsuri profilactice şi antiepidemice de intervenție în situaţia epidemiogenă
descrisă.
Raspuns: Este gripa aviară - o boala infecţioasă a păsărilor cauzată de tulpinile de tip A.
UE stabilește măsuri de combatere a gripei aviare imediat ce se suspectează prezența acestei boli.
Țările UE sunt responsabile:
1. să desfășoare programe de supraveghere menite să depisteze virusul și să îmbunătățească
cunoștințele în acest domeniu;
2. să se asigure că prezența acestei boli este notificată autorității competente și că anchetele
epidemiologice au loc conform unui plan de intervenție aprobat de Comisia Europeană.
3. Când se suspectează un focar, autoritatea competentă demarează imediat o anchetă menită
să confirme sau să infirme prezența bolii prin examen clinic și prin prelevări de probe în
vederea testelor de laborator.
Autoritatea pune exploatația suspectă sub supraveghere oficială și ia o serie de măsuri, inclusiv:
numărarea animalelor;
înregistrarea animalelor care sunt bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate;
izolarea exploatației;
interzicerea intrării și a ieșirii păsărilor, a produselor obținute de la păsări, precum și a furajelor
și a deșeurilor;
restricționarea circulației persoanelor și a vehiculelor;
dezinfectarea exploatației.
Aceste măsuri sunt ridicate în momentul în care suspiciunea de boală se infirmă în mod oficial.
De asemenea, autoritățile competente desfășoară anchete epidemiologice pentru identificarea
exploatațiilor de contact și a posibilei răspândiri a virusului.
Vaccinarea
În funcție de situația zoosanitară și de rezultatul unei evaluări a riscurilor, țările UE pot decide să recurgă
la vaccinarea de urgență sau preventivă a păsărilor de curte și a păsărilor captive în cadrul unui plan de
vaccinare care trebuie aprobat anterior de către Comisie. Fermele în care se află păsări vaccinate trebuie
supravegheate strict, în special dacă se aplică vaccinarea de urgență. Directiva conține modalitățile de
aplicare a acestor măsuri și prevede posibilitatea de a constitui bănci de vaccinuri.
Problema Nr. 8. În spitalul de boli infecţioase a fost internat un copil cu mixt– infecţie: hepatita
virală A şi parotidită epidemică. Data asocierii parotiditei este de 7 decembrie.
De propus măsuri de rezolvare a situației epidemiogene descrise.
Studiu de caz Nr. 8. Determinați riscul predominant de contractare a HIV, VHB, VHC, dacă
medicul s-a înțepat cu acul contaminat cu sângele bolnavului.
Raspuns: pentru medic care s-a intepat cu acul contaminat cu sangele bolnavului riscul de
infectare este urmator:
Este recomandată vaccinarea totală a populaţiei generale (23-60 de ani) pentru extinderea
păturii imune a populaţiei contra HVB la maximum.
Se recomandă vaccinarea copiilor nou-născuţi din mame infectate cu HVB sau HVD cu
viremie, împreună cu administrarea imunoglobulinei specifice anti-HVB în primele 12 ore după
naştere.
Problema Nr. 8. În localitatea K. situată în teritoriul unui focar natural de pestă, fiind invitat pentru
acordarea asistenței medicale unui bolnav cu febră înaltă (40°C) medicul a suspectat pestă, forma
pulmonară. În familie mai sunt 3 persoane (soția și doi copii).
De determinat acțiunile medicului care a suspectat diagnosticul de pestă
pulmonară a bolnavului.
De determinat particularitățile anchetei focarului.
De alcătuit planul de măsuri de intervenție pentru localizarea și lichidarea focarului.
Raspuns: Localitate unde se înregistrează cazuri de pestă pulmonară trebuie să fie sub supraveghere
medicală timp de 6 zile.
În cadrul instituţiilor medicale specializate pacientul este supus unui tratament complex etiotropic,
patogenetic şi simptomatic.Pentru persoanele care au fost în contact cu bolnavii de pestă se stabileşte
supravegherea medicală timp de 6 zile, în scop de identificare precoce a persoanelor cu semne de
boală (temperatura peste 38°C, intoxicaţie, limfadenită, semne de pneumonie).
Problema Nr. 8. La data de 30 iulie la spitalul din oraşul X a fost adus un bolnav în vârstă de 42
ani, cu acuze la slăbiciuni, vomă, diaree. A fost suspectată holera confirmată mai apoi prin
investigații de laborator. Anamneza epidemiologică a constatat că persoana în cauză s-a întors
cu 3 zile în urmă din India.
De determinat greșelile comise în prevenirea importului și răspândirii holerei în țară.
Raspuns: India este țara cu situația epidemiologică la holera nesatisfăcătoare, adica bolnav a fost
obligat sa respecte carantina in timp de 5 zile, efectuare coproculturii.
contacţii: carantină 7 zile, cei direcţi vor fi internaţi şi li se vor efectua 3 coproculturi la
interval de 2 zile; vor fi eliberaţi numai după 3 coproculturi negative; li se administrează
chimioprofilaxie cu tetraciclină 2g/zi sau doxiciclină 100mg/ zi, timp de 3 zile.
Toţi bolnavii, contacţii, purtătorii, vor fi recontrolaţi la 10 şi 30 zile de la declararea stingerii focarului;
vor fi investigaţi coprobacteriologic, timp de 2 ani, prin 2 examene în lunile mai şi iulie.
în epidemii, măsuri speciale privind circulaţia trenurilor, avioanelor, care vin din zone
endemice, măsuri speciale de igienă privind apa potabilă, evacuarea rezidurilor
Problema Nr. 2. În rezultatul unui cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara
Richter s-a produs mari deteriorări ale spațiului locativ și industrial din principalele orașe industriale
ale țării. La moment nu este estimat cu exactitate numărul decedaților și sinistraților, precum și
calculate pierderile economice, dar se presupune că sunt în jur de 100 decedați și 250 persoane
prinse în dărâmături.
Este necesar operativ de elaborat planul de măsuri de evacuare medicală a sinistraților și a
complexului de măsuri antiepidemice.
Deoarece lipsește frontieră dintre măsurile efectuate în momentul declanșării calamitatii si măsurile
efectuate după declararea calamitatii, acestea se fac in continuitate si includ:
1. salvarea în continuare a victimelor; acordarea ingrijirii medicale;
2. restabilirea comunicatiilor;
3. punerea în functiune a adăposturilor temporare dotate cu dușuri, chiuvete, spalatorii, săli de
dezinfectie si dezinsectie;
4. asigurarea igienei personale și alimentatiei;
5. asigurarea cu apă potabilă și alimente de calitate;
6. combaterea insectelor si rozatoarelor;
7. efectuarea analizei epidemiologice operative;
8. evidentierea factorilor de risc epidemiologic;
9. măsuri de asanare a mediului (dezinsecția, dezinfecția și deratizarea);
10. vaccinarea după indicații epidemiologice;
11. supravegherea epidemiologica strictă cu aplicarea unei strategii către diminuarea influenței
factorilor de risc epidemiologic.
Problema Nr. 1. Comandantul unei brigăzi de infanterie motorizată a primit ordin de a scoate divizia
din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă și completarea efectivului. Divizia a dus
lupte neîntrerupte timp de două săptămâni.
b) În unele boli infecțioase (tifos exantematic, tifos recurent, pesta, scabie, unele rickettsioze) întreg
efectivul subunității este supus prelucrării sanitare depline. Ultima masura necesita timp, forțe Iii mijloace
suplimentare, precum si personal bine pregatit.
Raspuns: În structura infecţiilor nosocomiale din secţiile de reanimare şi terapie intensivă o rată
mai semnificativă o constituie infecţiile căilor respiratorii inferioare (pneumoniile, bronşitele,
traheobronşitele) – 40,0%, căilor urinare (pielonefritele, cistitele) – 36,5%, infecţiile ţesutului
cutanat şi al ţesuturilor moi (decubitus) – 12,5%, infecţiile circuitului sangvin (flebita) – 10,0% şi
al sistemului digestiv (salmoneloza) – 0,1% (22).
Conform unui studiu care a cuprins 1500 secţii de reanimare şi terapie intensivă în 17 ţări
frecvenţa pneumoniilor a constituit 20,8-45% (27).
Exerciţiul 1. De expus schematic structura procesului epidemic, pe orizontală şi pe verticală.
1) Antroponoze
Bolnavii infecţioşi;
Purtătorii de germeni infecţioşi
- Purtători convalescenţi
- Purtători imuni
- Purtători sănătoşi
- Purtători tranzitori
2) Zoonoze
SURSA DE AGENȚI PATOGENI 3) Zooantroponoze
Animale domestice
Animale sinantrope
Animale sălbatice (xenantrope)
4) Sapronoze
Apă
Sol
Aer
1) Orizontal
Fecal-oral
Respirator
MECANISMUL DE TRANSMITERE Parenteral
Contact
2) Vertical
Transplacentar
RECEPTIVITATEA POPULAȚIEI
(GAZDA)
Problema Nr. 1. În unul din sectoarele oraşului B au fost identificate câteva cazuri de febră tifoidă. În cadrul
anamnezei epidemiologice a fost constatat că toţi pacienţii au băut lapte cumpărat din piaţă de la acelaşi
vânzător.
Studiul de caz nr.1. Medicul de familie, fiind invitat la domiciliu, în rezultatul consultului
pacientului a suspectat febră tifoidă.
De determinat condițiile de izolare a bolnavului.
1. Măsuri faţă de sursa de infecţie
depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator; orice febră cu durată de
peste 3 zile este considerată suspectă
izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; timp de 21 de zile după ce a devenit
afebril li se efectuează examene coprobacteriologice şi uroculturi în zilele 7, 12, 17; dacă culturile
sunt negative se externează, dacă sunt pozitive în documentul de externare se menţionează starea de
purtător şi va fi luat în evidenţă
declarare, nominală, lunară; cazurile vor fi anunţate imediat de la depistare, la compartimentul de
epidemiologie local
contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (21-30 zile), vor fi scoşi din
sectoarele cu risc, li se vor efectua 2 coproculturi şi 2 uroculturi la interval de o săptămână, vor fi
vaccinaţi sau revaccinaţi
purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi, biliculturi, uroculturi; toţi foştii bolnavi nu vor lucra
timp de 3 luni în sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de copii; se
poate încerca sterilizarea lor prin reglarea tranzitului intestinal, creşterea rezistenţei organismului,
vaccinoterapie, colecistectomie, administrare de antibiotic
la toţi foştii bolnavi li se vor efectua coproculturi, biliculturi şi reacţia Vidal, la 3, 6, 12 luni de
la externare, iar dacă acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.
2. Măsuri faţă de căile de transmitere
dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%, var cloros 10-20%, fenol, formol 5%o
pasteurizarea la 600C, timp de 20 min. sau fierberea la 1000C timp de 5-7 min., distruge
salmonella
dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH
3. Măsuri faţă de receptivi
imunizarea activă, cu vaccin inactivat, administrat subcutanat, în zona deltoidiană, două doze de
0,5 ml (0,25ml la copiii sub 12 ani) la interval de 1 lună cu 3 rapeluri la interval de 1 an fiecare, cu
aceeaşi doză; revaccinarea se efectuează după 5 ani;
Vaccinarea este indicată la vârsta de 5-55 ani, cu subgrupa 5-12 ani, la următoarele categorii din
populaţie: colectivităţi expuse, şantiere, deplasare în zone cu endemie, cu deficienţe grave de
aprovizionare cu apă potabilă, în caz de inundaţii, calamităţi naturale, la personalul din serviciile de
salubritate, din unităţile de bolnavi psihici, la contacţii din focare.
imunizarea activă, cu vaccin viu atenuat, administrat în 3 doze la interval de 1 săptămână fiecare,
la care durata protecţiei este de 3 ani.
Problema Nr. 11. Este necesar de a efectua dezinfecția într-un cămin cu focar de HVA. Bolnavul
este spitalizat. Familia locuiește într-o odaie cu suprafața de 24m 2 . Veceul, bucătăria, coridorul
este comun. Pe același etaj mai locuiesc 3 familii.
De determinat: tipul dezinfecției, cine va efectua dezinfecția, substanțele utilizate și concentrațiile
lor.
1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:
– depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator
– izolarea cazurilor, obligatoriu în spital
– declarare nominală, lunară; anunţarea cazului se face la 24h de la depistare
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:
– dezinfecția se va efectua de către personalul medical
– se vor lua măsuri de dezinfecţie continuă a obiectelor bolnavului, lenjeriei, prin
căldură sau cu Cloramină 2%, a fecalelor cu var cloros şi terminală prin
formolizare, se vor lua măsuri de dezinsecţie, deratizare
– incăperile de locuit, locurile de folosinţă comună, bucătăria, veceul, coridorul se
prelucrează prin pulverizare (30-50 ml/m2 ) cu Profic 1%, pregătit la locul destinat
în volum corespunzător suprafeţei necesare supuse dezinfecţiei, cu o expoziţie de 30
min. (dezinfectie terminala)
– în caz de epidemii, măsuri speciale de educaţie sanitară a populaţiei, controlul apei
potabile, evacuarea corespunzătoare a rezidurilor, controlul personalului care
lucrează în colectivităţi de copii, în sectoarele de alimentaţie publică sau de
aprovizionare cu apă.
3. Măsuri faţă de receptivi:
– imunizare activă cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu formol,
administrat intramuscular în 2 doze la interval de 1 lună şi cu rapel la 1 an, care
asigură protecţie de 99%, cu durată de minim 10 ani.
Este indicat în special la copiii din colectivităţi, la militari, deţinuţi, homosexuali, cei
care lucrează în sectoarele de alimentaţie publică, la călătorii în zone cu endemie mare.
– imunizare pasivă, cu imunoglobuline standard 16%, administrate în primele 7 zile
de la contact, intramuscular, şi care oferă protecţie între 3-6 luni.
Este indicată la contacţii familiali, din spital, sau din colectivitate a cazurilor de
hepatită A, la consumatorii din apă suspectă a fi contaminată.
Problema Nr. 6. După sterilizarea articolelor medicale în autoclav, acestea au fost păstrate în
casolete fără filtre un termen de 5 zile, după care au fost repartizate în secții.
De apreciat calitatea articolelor medicale și argumentați erorile depistate.
Articolele medicale nu mai sunt sterile.
Erorile depistate:
1. Termenul de păstrare a articolelor sterilizate în casolete fără filtre a fost depășit (norma - 3
zile);
2. Nu s-a atras atenția la banderola de hârtie înainte de repartizarea în secții a articolelor
medicale.
Problema Nr. 2. În luna iulie, în rezultatul examinării unui grup de persoane revenite din Africa, au
fost depistaţi 2 purtători de malarie terţiană. Coloniile de ţânţari în teritoriu sunt numeroase.
De determinat măsurile de prevenire a unei eventuale răspândiri a malariei în teritoriu.
Măsuri îndreptate la sursa de infecție:
1. Monitorizarea și tratamentul pacienților;
Măsuri îndreptate la mecanismul de transmitere:
1. Prevenirea înțepăturilor de țânțari (utilizarea repelentelor, îmbrăcăminții de protecție,
plaselor de ţânţari tratate cu insecticide cu durată lungă de acţiune etc.);
2. Prelucrarea incaperilor cu insecticide;
3. Evidența numerică a transmițătorilor;
4. Supravegherea locurilor de reproducere a țânțarilor și dinamicii suprafețelor acvatice;
5. Prelucrarea bazinelor acvatice cu insecticide;
Măsuri îndreptate la receptivitatea populației:
Informarea populației despre riscul la care sunt supuși.
1. Se propune de a prezenta caracteristica detaliată a unui vaccin (tipul vaccinului, metoda de
obținere, caracteristica generală, schema de imunizare, metoda de administrare, indicațiile și
contraindicațiile pentru vaccinare, cerințele pentru utilizare).
Caracteristicile/Vaccinul BCG
1. Tipul vaccinului - vaccin corpuscular viu
2. Metoda de obținere - Atenuare
3. Caracteristica generală - vaccin BCG liofilizat – suspensie de Mycobacterium
bovis BCG (Bacillus Calmette-Guerin)
- solvent pentru suspensie injectabilă – Sauton diluat
(sulfat de magneziu, fosfat dipotasic, acid citric, L-
asparagină monohidrat, citrat de fier amoniacal,
glicerină, apă pentru preparate injectabile)
condiţionat în volum de 3 ml/fiolă.
- foita de material plastic necesara la deschiderea
fiolei
Cutie cu 5 fiole din sticlă brună a 20 de doze (2 mg)
vaccin BCG liofilizat şi 5 fiole din sticlă incoloră a 3 ml
solvent (Sauton diluat).
4. Schema de imunizare - nou născuţi: primele 2-5 zile în maternitate
8. Cerințele pentru utilizare - să fie prezentă eticheta pe ambalaj, unde să fie clar
înscrise următoarele date:
întreprinderea de producere;
denumirea preparatului;
numărul seriei;
numărul de control;
volumul şi doza preparatului;
data producerii;
limita de expirare (termenul de valabilitate – 12
luni);
condiţiile de păstrare (pastrat la adapost de lumina
naturala si la o temperatura de + 4-8C)
indicatorul de temperatură.
- ambalajul să fie intact;
- înfăţişarea preparatuluisă corespundă documentului
de însoţire (continutul fiolei cu vaccin are aspectul
unei pulberi albe care nu adera de peretii fiolei,
lichidul de suspensionare este un lichid limpede si
incolor)
2. Problema Nr. 1. La transportare s-au spart flacoanele cu vaccin BCG și vaccin antitularemic.
Ce este necesar de a întreprinde în situația creată:
a) a arunca flacoanele în lada de gunoi;
b) a turna soluție concentrată de dezinfectant peste flaconașe;
c) a le arde;
d) a le autoclava.
- flacoanele sparte si contaminate se pun intr-un container de plastic, peste care se adauga
dezinfectant
- daca vaccinul s-a varsat se curata zona cu dezinfectant, se aduna cu grija cioburile flaconului
si se pun intr-un container etichetat “ VACCIN DETERIORAT PENTRU DISTRUGERE-
NU FOLOSITI” si se aseaza intr-un loc sigur in afara echipamentelor frigorifice pana cand
va putea fi distrus in baza acordului scris al responsabilului Programului National de
Vaccinare, se va informa Ministerul Sanatatii privind tipul si cantitatea de vaccin deteriorate
- se inregistreaza aceste pierderi in stocul de vaccin, cu precizarea seriei si tipului de vaccine
si a tipului de deteriorare
- daca alte flacoane/fiole indemne au fost contaminate cu vaccinul varsat, se noteaza tipul,
seria vaccinului, tipul de afectare si se urmeaza procedura de raportare si distrugere;
Problema Nr. 1. În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un
focar epidemic cu cazuri multiple de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au
îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase liceale. Intervalul de apariţie a
primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.
Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia
primului caz de boală, clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă
turistică de două zile. În alimentaţie foloseau rezervele de alimente de acasă, în
prima zi au pregătit frigărui. Pentru diferite necesităţi elevii au utilizat apă din
surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru băut. În familiile elevilor nu
sunt bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura corporală este
în limitele normei.
De stabilit, calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice
necesită a fi efectuate în focar.
Mecanismul de transmitere: fecal-oral, pe calea: hidrica “apă din surse ocazionale”
Masuri antiepidemice:
1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:
depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator; orice febră cu durată de
peste 3 zile este considerată suspectă
izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; timp de 21 de zile după ce a devenit
afebril li se efectuează examene coprobacteriologice şi uroculturi în zilele 7, 12, 17; dacă culturile
sunt negative se externează, dacă sunt pozitive în documentul de externare se menţionează starea de
purtător şi va fi luat în evidenţă
declarare, nominală, lunară; cazurile vor fi anunţate imediat de la depistare, la compartimentul de
epidemiologie local
contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (21-30 zile), vor fi scoşi din
sectoarele cu risc, li se vor efectua 2 coproculturi şi 2 uroculturi la interval de o săptămână, vor fi
vaccinaţi sau revaccinaţi
purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi, biliculturi, uroculturi; toţi foştii bolnavi nu vor lucra
timp de 3 luni în sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de copii; se
poate încerca sterilizarea lor prin reglarea tranzitului intestinal, creşterea rezistenţei organismului,
vaccinoterapie, colecistectomie, administrare de antibiotic
la toţi foştii bolnavi li se vor efectua coproculturi, biliculturi şi reacţia Vidal, la 3, 6, 12 luni de la
externare, iar dacă acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.
în apartament cu 2 odăi. Tata copilului are 40 ani şi lucrează inginer, mama are
c) în grădiniţa de copii.
După ameliorare clinică, se efectuează două culturi din exudatul nazo-faringian la interval de 5 zile; dacă
acestea sunt pozitive se prelungeşte terapia cu antibiotice.
Fostul bolnav va fi supravegheat timp de 2-3 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii cardiace (ECG).
contacţii – membrii familiei, copiii de la grădiniță, vor fi supravegheaţi 10 zile, vaccinaţi sau
revaccinaţi în focar, li se va administra chimioprofilaxie, 7 zile (Eritromicină 30-40 mg/kg./zi , la
copii)
purtătorii vor fi izolaţi şi trataţi.
dezinfecţia continuă, la patul bolnavului cu cloramină 1-2%, detergenţi cationici1% şi terminală (în
focar), prin formolizare.
familia din apartamentul vecin, la o elevă din clasa a treia, a fost depistată o
descuamație a cutaneei urechilor.
izolarea copilului de 1,5 ani, eleva din clasa a 3-a: 7 zile în spital, sau dacă există condiţii de izolare
şi la domiciliu.
La externare vor fi supravegheaţi prin examen clinic la 2, 3 luni, 4 examene de urină timp de 4 săptămâni,
VSH, ASLO, fibrinogen la 1, 2 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii.
La școală, în colectivităţile de copii, în care au apărut cazuri se face triaj epidemiologic zilnic, pe perioada
incubaţiei maxime de la apariţia ultimului caz, educaţia sanitară a copiilor şi a angajaţilor privind
modalităţile de transmitere şi riscul afecţiunilor poststreptococice.
dezinfecţia obligatorie, continuă la patul bolnavului şi terminală la domiciliu şi la spital, dacă a fost
internat
Se utilizează formol oficinal 40% din care se fac diluţii 5%, iar pentru cea zilnică se pot utiliza detergenţi
cationici.
copiilor din creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%,
respectiv.
Situația epidemiologică este favorabilă în ambele creșe, luînd în considerație prezența unor posibile
contraindicații la acest vaccin, precum:
De accea este necesar de a se efectua monitoringul cuprinderii cu vaccinări pînă la vârsta țintă de 7 ani.
populaţia animală şi umană. Printre cele mai afectate persoane se numără cele
Gripa de tip A, deoarece este patogenă atât pentru om, cât și pentru diferite specii de animale.
Măsuri profilactice:
Profilaxia specifică
- vaccinuri antigripale vii, atenuate, inactivate, subunitare și split-vaccinuri.
Măsurile nespecifice de prevenire a gripei:
- de ordin individual:
1. respectarea regulilor de igienă personală;
2. utilizarea măștilor sau a altor mijloace de protecție;
3. respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația adecvată bogată în proteine, vitamine
și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a lupta cu virusul gripal;
4. evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și a contactului neprotejat cu
bolnavii cu infecții respiratorii;
5. aerisirea și dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de temperatură.
- de ordin social:
1. Prevenirea importului gripei prin:
depistarea persoanelor bolnave și suspecte de gripă la trecerea frontierei;
limitarea călătoriilor în țările afectate de gripă;
informarea persoanelor care pleacă peste hotarele republicii cu privire la situația epidemiogenă în
țara de destinație și măsurile de prevenire;
supravegherea medicală a persoanelor sosite în țară din țările afectate de gripă, pe parcursul a 7 zile.
2. Asigurarea de către conducătorii de întreprinderi a procurării mijloacelor individuale de protecție
pentru angajați și crearea condițiilor necesare pentru respectarea igienei personale și a celei
comunitare.
3. Asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical implicat în acordarea asistenței
medicale cu mijloace de protecție individuală (măști, respiratoare, ochelari, mănuși de cauciuc,
șervețele cu alcool) și instruirea personalului medical în etiologia, epidemiologia, tabloul clinic,
diagnosticul, tratamentul, profilaxia și măsurile corespunzătoare de control al infecției gripale
cauzate de virusul circulant în anul curent.
4. Informarea populației. În acest scop, autoritățile administrației publice locale, instituțiile medicale,
mass-media vor asigura informarea sistematică a populației cu privire la situația epidemiogenă în
lume și măsurile de prevenire.
5. Elaborarea programelor și instrucțiunilor de prevenire, inclusiv de vaccinoprevenție, reieșind din
caracteristicile sezonului epidemic și specificul național.
Măsuri antiepidemice:
1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
depistare: epidemiologic, clinic, laborator;
declarare: numerică, zilnic în cazul epidemiei date;
izolare: 5-7 zile, la domiciliu, formele uşoare;
Spitalizarea bolnavului cu gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor
clinice și epidemiologice.
Indicațiile clinice includ:
formele grave de gripă;
prezența complicațiilor;
bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice pulmonare, boli ale
sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
- bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare, cămine
etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței medicale la locul
de trai.
contacții: supraveghere medicală pe o durată de 7 zile de la ultima expunere. O atenție deosebită se
va acorda persoanelor cu risc sporit de a face boala (copii, vârstnici, persoane cu imunodeficiență,
maladii preexistente, maladii cronice, diabet zaharat etc.). Acestora li se va efectua profilaxie de
urgență (post-expunere): preparate antivirale Oseltamivir (Tamiflu) sau Zanamivir (Relenza)
tratamentul medicamentos cu administrarea preparatelor antivirale Oseltamivir (Tamiflu) sau
Zanamivir (Relenza) va fi direcționat, în primul rând, către persoanele spitalizate sau persoanele cu risc
sporit de complicații
insituirea carantinei
2. Măsuri faţă de căile de transmitere
dezinfecţia continuă şi terminală nu sunt necesare;
aerisirea încăperilor, curăţenia sunt suficiente.
3. Măsuri față de receptivi:
profilactic se va folosi alfa-interferon – 2-5 picături în nas de 4 ori în zi, pe tot parcursul riscului de
contaminare, sau oxolină unguent de 0,25% pe mucoasa nazală
evitarea manifestărilor în masă
măsurile profilactice anterior menționate
Populatia generala din zonele la risc trebuie informata, prin intermediul mass media, despre aparitia unor
focare de infectie urliana in teritoriul respectiv si incurajata sa respecte masurile de prevenire nespecifica
cat si a celor de prevenire specifica, indeosebi prin completarea vaccinarilor in randul copiilor,
adolescentilor si adultilor tineri.
Metodele de informare:
- conversația
- explicația
- mass media
Mijloace de informare:
- colectivă,
- pe grupe.
și condițiilor de contaminare?
Mecanismul de transmitere:
Perioada de incubație:
- HVB: 60-180 de zile;
- HVC: 7-140 de zile, iar în HVC acută postransfuzională – între 7 și 50 de zile.
tehnica de amplificare ADN - mai puțin sensibil, neputând detecta viremiile joase.
tehnica PCR - evidențiază ARN-VHC (viremia)
staționar.
Profilaxie şi combatere:
Profilaxia nespecifică:
Problema Nr. 1. Bolnava în vârstă de 57 ani, a fost izolată din vagonul unui tren
epidemiogenă creată.
Măsura antiepidemică de bază este depistarea precoce a bolnavilor cu tifos exantematic până în ziua a 5-a
de boală. În această perioadă păduchele contaminat cu R. prowazekii de la bolnav nu este în stare să
infecteze alte persoane.
În cazul dat, bolnava manifestă erupții pe corp. Exantemul apare spontan, în a 4-a – a 6-a zi
RM nu face parte din zonele cu risc de transmitere a VFG, lipsește vectorul de transmitere: tantarii, speciile
Aedes sau Haemagogus spp.
De aceea, doar se informează călătorul daca la scurt timp dupa intoarcerea de acolo (3-6 zile) apare febra,
frison, insotita de dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare, prostratie, greata si voma este bine sa
consulte serviciile medicale.
Orice mijloc de transport care soseşte dintr-o zonă nefavorabilă pentru febra galbenă trebuie să deţină
informație despre realizarea dezinsecţiei introdusă în declaraţia sanitară a unităţii de transport aerian. În
cazul sosirii unei navei aeriene dintr-o ţară nefavorabilă la febra galbenă şi informării administraţiei
companiei de transport aerian, de către comandantul navei, despre prezenţa pe navă a ţânţarilor, nava va fi
supusă dezinsecţiei.
canalizare, drumului central spre localitate, dar și a unei părți a caselor de locuit. În
partea de Nord a localității fântânile de mină sunt astupate de valul de pământ, iar
înregistrați 106 pacienți. Majoritatea pacienților erau copii până la 14 ani, în 70%
cazuri debutul bolii era acut manifestându-se prin forme grave. Conform
măsuri antiepidemice.
Situația epidemiologică: situație excepțională (calamitate naturala, meteorologică + epidemie prin boli
infecțioase)
Shigelozele sunt antroponoze tipice. Atât rezervorul, cât și sursele de agent patogen sunt constituite de
omul bolnav, cu formă acută sau cronică de infecție.
Factori favorizanți
Măsuri antiepidemice:
ordin de a scoate divizia din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă
săptămâni.
Se cere de la:
De enumerat sarcinile comandanților, şefului de stat major şi şefului serviciului medical al unității și
comandanților de instituţii medico-militare specializate.
Sarcinile comandanților
- ordonează la cercetași să determine intenția aplicării armei biologice de către inamic în baza
următoarelor semne: efectuarea în masa a vaccinărilor în efectivul militar al inamicului contra unor
infecții, depozitarea rezervelor de mijloace de protecție contra armei biologice (AB, preparate p-u
dezinfecție etc.)
- asigurarea aprovizionării cu mijloace de protecție a efectivului militar
- precizarea din sursele sale ce armă bacteriologica poate să posede inamicul si sa transmită la Ministerul
Apărării modelul de obuz cu inscripțiile care sunt pe el
- evidența simptomelor suspecte caracteristice infecțiilor deosebit de periculoase, care ar fi putut folosite
de catre inamic
- determinarea agentului patogen
- efectuarea antibiogramei
- realizarea profilaxiei cu AB în situațiile posibile
- în caz de polirezistență a mi/o, se recurge la AB de rezervă
Studiu de caz №1. În timpul administrării soluţiei anestetice medical accidental s-a înţepat cu acul
seringii. Sub mănuşă se văd urme de sânge. Ce acţiuni trebuie să întreprindă medicul în situația dată?
2. Efectuarea testării la anti-HBs, după 1-2 luni după aplicarea celor 3 doze de vaccin, cu excepţia
celor cărora li sa administrat imunoglobulina anti HVB pentru seroprofilaxia hepatitei B.
• evaluează factorii de risc în apariţia IN, elaborează planuri de acţiuni în cazul apariţiei
focarelor epidemice de infecţie;
• analiza exactă a situaţiei în IMS vizând IN, condiţiile arhitecturale şi asigurarea condi-
ţiilor sanitaro-epidemiologic garantate;
1. Este realizat un studiu epidemiologic, în care au fost incluși 1500 pacienți cu confirmare a lipsei hepatitei
virale B. Din 650 pacienți supuși transfuziei de sânge și supravegherii în perioada post-transfuzională timp
de 3 ani, 48 din ei au făcut HVB; din 850 pacienți care n-au fost supuși transfuziei de sânge– HVB, în aceiași
perioadă, au făcut 8 persoane.
prezente absente
De selectat indicii care pot fi calculați reieșind din acest studiu, de-I calculat și de comentat rezultatele
obținute.
Conform rezultatelor: 0.074>0.009, putem recunoaște rolul transfuziei de sânge pentru HVB, aceasta fiind
un factor de risc pentru apariția acestei patologii.
Tema 1
Exerciţiul 3. De completat modul şi factorii de transmitere în diverse localizări a agentului patogen în
organismul gazdă.
Localizarea
agentului Învelişurile
cauzal Mucoasa Intestine Sânge cutanate,
Modul și căilor mucoasele
factorii de respiratorii exterioare
transmitere
Modul de Respirator Fecal-oral Parenteral Contact
transmitere Vertical
Problema Nr. 2. Printre lucrătorii unei ferme de porcine, au fost identificate cazuri de leptospiroză
icterică.
- De stabilit sursele posibile de infecţie şi factorii probabili de transmitere.
Leptospiroza afecteaza atât oamenii cât și animalele,fiind considerată o zooantroponoză.În cazul nostru
sursa de infecție pentru lucrători erau porcinele infectate.
În organismul omului leptospirele patogene pătrund de obicei parenteral, prin mucoasa sau pielea
lezată. Astfel, lucratorii de la ferma puteau contracta leptospirele:
- în timpul scăldatului în bazinele cu apă poluată de către animalele domestice sau xenantrope și prin
apele reziduale de la fermă;
- în timpul îngrijirii animalelor, în special celor bolnave;
- prin solul contaminat cu urina animalelor bolnave;
- în timpul sacrificării animalelor, tranșării și prelucrării cărnii.
-Transmiterea se poate realiza și pe cale hidrică, la folosirea apei pentru băut din surse neamenajate, și
pe cale alimentară, la folosirea produselor alimentare contaminate(în special în infecția cu L.
icterohaemorrhagiae).
Tema 2
Problema Nr. 2. În luna iulie, în rezultatul examinării unui grup de persoane revenite din
Africa, au fost depistaţi 2 purtători de malarie terţiană. Coloniile de ţânţari în teritoriu
sunt numeroase.
De determinat măsurile de prevenire a unei eventuale răspândiri a malariei în teritoriu.
Măsuri de bază:
1) depistarea activă a bolnavilor şi a purtătorilor de paraziţi de malarie;
2) tratarea tuturor pacienţilor şi a purtătorilor de paraziţi depistaţi;
3) înfăptuirea unei chimioprofilaxii individuale şi sociale(restul persoanelor din grup);
Pe lîngă cele de mai sus țărilor cu prezența acestor țînțari se mai recomandă:
4) realizarea unui complex de măsuri de luptă cu vectorii bolii, printre care un accent deosebit
se punea pe:
a) nimicirea ţânţarilor din încăperi şi a larvelor de ţânţari din bazinele de apă;
b) micşorarea şi lichidarea locurilor de înmulţire a ţânţarilor Anofeles prin intermediul unor lucrări
hidrotehnice mici şi de proporţii.
5) se recomandă purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din piele (pantaloni și mâneci
lungi) și folosirea substanțelor insecticide aplicate local în perioada de activitate a țânțarilor.
Substanța activă cea mai comună din insecticidele cu aplicare cutanată este dietiltoluamida.
Note!:
Înainte de a călători trebuie să vizitaţi cabinetul de vaccinare internaţională, unde veţi primi
recomandări şi prescripţia tratamentului profilactic în funcţie de ţara unde veţi călători. Profilaxia
cu medicamente antimalarice începe cu cel puţin o săptămână înaintea călătoriei şi se încheie
la o săptămână după ce persoană s-a întors din zona endemică.
Problema Nr. 2. După o intervenție chirurgicală au fost colectate instrumente medicale din metal și
sticlă cu substrat organic.
- De descris etapele procesului de sterilizare.
Înlăturarea instrumentelor după utilizare Dezinfectarea Curăţarea mecanică a instrumentelor
Controlul în cazul deteriorării Spălarea instrumentelor Uscarea Împachetarea în ambalaj steril
Sterilizarea Păstrarea sterilă (hârtie specială, foiţă de metal,containere sterile)
Studiul de caz nr.1. Medicul de familie, fiind invitat la domiciliu, în rezultatul consultului
pacientului a suspectat febră tifoidă.
Febra tifoidă este o antroponoză, contaminare pe cale fecal-oral (factori: apă, alimente, sol,
obiecte casnice, muștele domestice și mâinile contaminate), agentul patogen pătrunde în
foliculii limfatici ai intestinului subțire (plăcile Peyer), unde se și multiplică. După perioada de
multiplicare, care constituie de la 3 până la 21 de zile, agentul patogen din foliculii limfatici
pătrunde în circuitul de sânge, provocând bacteriemie și endotoxinemie. Prin circuitul de sânge
are loc diseminarea agentului patogen în organele parenchimatoase (ficat, splină, ganglionii
limfatici, măduva osoasă). După aceea, din ficat prin lichidul biliar bacteriile nimeresc din nou în
intestin, de unde, cu masele fecale, se elimină în mediul extern. Eliminarea poate avea loc și
prin urină. Așadar, în perioada de incubație și în prima săptămână de boală bolnavul de febră
tifoidă, practic, nu este contagios. Bolnavul este cel mai contagios în a doua și a treia
săptămână de boală, după care concentrația agentului cauzal în masele fecale scade, dar
pericolul eliminării persistă pe tot parcursul perioadei de reconvalescență. Cea mai mare parte
dintre bolnavi se eliberează de agenți patogeni odată cu însănătoșirea sau în următoarele 2-3
luni.
- Izolarea bolnavului prin internare în spital de boli infecţioase, deoarece are potenţial de portaj
și cronicizare ( induce complicatii: peritonita perforativă, hemoragie intestinală).
Tratament:
Problema Nr. 1. Este necesar de a organiza dezinfecția curentă în secția de boli infecțioase. Secția
dispune de 20 paturi. În ultimele 2 zile au fost spitalizați 16 bolnavi cu dizenterie, ca rezultat a unei
izbucniri epidemice.
De indicat ordinea efectuării dezinfecției, obiectele și substraturile, ce necesită a fi prelucrate.
De selectat substanțele ce pot fi utilizate pentru dezinfecție, menționând concentrația lor și expoziția.
Cloramină : concentrația 0,5%; 1%
expoziția 30; 60; 240
Sulfocloran: concentrația 0,1%;0,2%
expoziția 30; 60
Clorbetanaftol: concentrația 1%;2%
expoziția 30; 60
Lizol: concentrația 5%
expoziția 20; 30; 60
Tema 3
11. Restul de vaccin DTP la 30 martie constituia 8 doze, ambalat într-un flacon de 10 doze, (lot nr.
E3015b) cu termen de valabilitate – 30 iunie 2002. De la Centrul de Sănătate Publică au fost primite la
02 aprilie 50 doze de vaccin DTP, în flacoane de 10 doze, (lot nr.E30152b) cu termen de valabilitate –
30 iunie 2002.La 20 aprilie au fost eliberate 10 doze de vaccin DTP punctului medical Floricica.În cadrul
instituţiei pe parcursul lunii au mai fost utilizate pentru vaccinare 35 doze de vaccin. Completaţi „Fişa
de evidenţă nr. 2 a stocului de vaccinuri în instituţia medicală”.
Denumirea Denumirea Data De unde a Seria Termenul Ambalajul Unitatea Cantitatea
instituției vaccinului primirii fost primit lotului de de primită
si locul valabilitate evidență
amplasarii
lui
Instituția X DTP 02 Centrul de lot 30 iunie flacoane 10 50 doze
aprilie Sănătate nr.E30152b 2002
2002 Publică
Problema Nr. 11. O mamă cu copil de 2 luni s-a adresat la Centrul Medicilor de Familie. Din spusele
mamei bebelușul a căzut jos din cărucior în timpul plimbării afară și are leziuni pe față, contaminate
cu sol. Ultimul vaccin copilul l-a primit în maternitate.
a) Este important să se curețe foarte bine rana, medicul poate recomanda inclusiv debridarea(
inlăturarea țesuturilor moarte sau infectate din zona afectată)
-HepB-1
-VPO-1
- RV-1
- Hib-1
- PC-1
-DTP-1
Ceea ce ne indică risc major de a dezvolta tetanos(nu are dezvoltată imunitate împotriva bolii).
Tema 5
Problema Nr. 1. În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un focar epidemic cu cazuri
multiple de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase
liceale. Intervalul de apariţie a primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.
Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia primului caz de boală,
clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă turistică de două zile. În alimentaţie foloseau
rezervele de alimente de acasă, în prima zi au pregătit frigărui. Pentru diferite necesităţi elevii au
utilizat apă din surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru băut. În familiile elevilor nu sunt
bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura corporală este în limitele normei.
Febra tifoidă
Agentul cauzal (Salmonella typhi, antroponoze)
Sursa de infecție : purtător cronic, omul bolnav.
Modul de transmitere: fecal-oral
Factorii de transmitere conform cazului: apa , carne.
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
3-21 zile /1 săpt /2săpt/3săpt/4săpt/ 1 lună / 2luni / 3 luni/
Perioada de manifestări clinice Reconvalescență Dupa
incubație însănătoșire
Măsuri antiepidemice
1. Stabilirea diagnozei- cea mai veridică metodă de diagnosticare a febrei tifoide este
considerată metoda bacteriologică – izolarea agentului patogen din sânge.
2. Spitalizarea obligatorie a pacientului- spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de
febră tifoidă este obligatorie din cauza posibilelor complicații cu pericol de viață (peritonită
perforativă, hemoragie intestinală).
3. Dezinfecția terminală – respectarea regulilor de igienă alimentară și folosirea apei potabile
de calitate a contacților. Dezinfecția și dezinsecția profilactică.
4. Stabilirea limitelor focarului și înregistarea persoanelor care au fost în contact.
5. Supravegherea medicală a contacților 21 zile:
Examenul clinic- Febra atinge maximum 39°C-40°C, în a 3-a – a 4-a zi de boală, însoțită de
oboseală progresivă, cefalee, scaune moi cu aspect verzui, abdomen discret sensibil,
splenomegalie.
Coprocultura sau Urocultura- se produce din a 2-a – a 3-a săptămână de boală. Este necesar să
se ia în considerație faptul că agentul patogen poate fi izolat din materiile fecale și urină nu
numai de la bolnavi, dar și de la purtători.
Diagnosticul serologic se bazează pe analiza cantitativă a anticorpilor anti-O și anti-H prin
reacția Widal, care este pozitivă de la finele primei săptămâni de boală, cu o dinamică în
creștere a titrului până în a 3-a săptămână de boală, fapt pentru care se practică investigarea
serurilor pare.
6. Vaccinoprofilaxia în febra tifoidă poartă un caracter secundar. Ca măsură de profilaxie ea
este recomandată grupurilor populaționale cu risc sporit pentru febra tifoidă: persoanelor din
serviciile de salubrizare comunală, deservire a rețelelor de canalizare, persoanelor din
laboratoarele bacteriologice care lucrează cu tulpini vii de S. typhi, din spitalele de boli
infecțioase, secțiile pentru bolnavi cu infecții intestinale, călătorilor ce pleacă în regiunile
endemice prin febră tifoidă. Vaccinarea se practică, preponderent, în zonele endemice sau în
caz de calamitate. În prevenirea febrei tifoide sunt utilizate mai multe tipuri de vaccinuri:
vaccinul preparat din S. typhi omorâtă prin căldură sau cu formol sau spirt și vaccinul viu
atenuat este preparat din tulpinile Ty-21a. Se produce sub formă de drajeuri sau liofilizat.
Vaccinul polizaharidic Vi, cu administrare subcutanată, are o eficacitate de ≈ 65% pentru o
perioadă de 2 ani.
7. Profilaxia de urgență- folosirea bacteriofagului tific.
Problema Nr. 1. Într-o tabără de odihnă, pe parcurs a două zile s-au îmbolnăvit 90 de copii din
cei 150 aflaţi pentru odihnă în tabăra respectivă. S-a stabilit diagnosticul prezumptiv de
„toxiinfecţie alimentară”. În ajun, la prânz, copiii au consumat supă din legume şi pârjoale din
carne de vită.
De efectuat analiza epidemiologică a situaţiei epidemiogene şi de propus măsuri
antiepidemice necesare.
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
6-72h 4-7 zile 2-8 săptămâni
Perioada Perioada de manifestări clinice Perioada de reconvalescență
de incubație
Măsuri antiepidemice
1. Stabilirea diagnosticului:
- Metoda bacteriologică este de bază. Ea prevede izolarea și identificarea salmonelelor pe medii
de cultură standard și teste biochimice. De la bolnavi se colectează materii fecale, mase
vomitive, spălături stomacale și, în caz de necesitate, urină, sânge, bilă, puroi din focare și alte
eliminări din organele afectate.
- Metoda serologică prevede depistarea anticorpilor în serul bolnavilor prin reacția de
hemaglutinare indirectă.
Problema Nr. 11. În secţia de boli contagioase a fost internat un copil cu suspecţie la
dizenterie. Copilul locuieşte cu familia într-o casă particulară; frecventează grădiniţa din
localitate. Investigaţia epidemiologică realizată în focar a stabilit că regimul antiepidemic în
instituţia preşcolară în cauză se respectă. Localitatea nu dispune de apeduct şi canalizare.
Pentru toate necesităţile este folosită apa din fântânile de mină. La două zile după internarea
pacientului rezultatele investigaţiilor de laborato au identificat Sh.flexneri.
Sh.flexneri
////////////////////////////////////////////////////////////////
1-6 zile 7-10 zile 2-3 săptămâni După însănătoșire
Perioada de Manifestări clinice De recovalescență
Incubație
Măsuri antiepidemice
1. Stabilirea diagnozei - se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore și
informarea Serviciului de Sănătate Publică
Tema 6
Problema Nr. 11. A fost depistat un copil cu difterie a faringelui. Pacientul este elev în clasa
a II-a. În cadrul investigaţiilor clinice a colegilor de clasă au fost depistaţi: 2 copii cu
angină şi 2 copii cu acutizare a tonzilitei cronice.
- De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în clasa pacientului:
a) faţă de copiii cu angină;
b) faţă de copiii cu acutizare a tonzilitei cronice;
c) faţă de ceilalţi copii, care au fost în contact cu pacientul.
Difteria (Corynebacterium diphtheriae, antroponoză)
Sursa de infecțieeste omul (bolnav sau purtător de C. diphtheriae).
Perioada de incubație: 1-7 zile.
Perioada manifestărilor clinice: 2-4 săptămâni.
Perioada de reconvalescență.
Contagiozitatea: Bolnavul de difterie este contagios pe tot parcursul bolii, începând cu prima zi.
Cu cât boala decurge mai grav, cu atât mai mare este excreția de bacili și mai îndelungată este
durata eliminării în mediul extern.Transmiterea agentului patogen este realizată prioritar pe cale
aerogenă, prin inhalarea aerosolilor lichizi (picături, secreții nazofaringiene, răspândite în aer de
către bolnavi sau purtători în procesul de expirație, vorbire, tuse, strănut) și solizi (inspirarea
particulelor de praf contaminat cu C. diphtheriae). Contaminarea poate avea loc și indirect, prin
obiectele mediului extern (jucării, bănci, cărti etc.) și mâinile contaminate, dar și pe cale
alimentară, prin produse (lapte, creme, salate etc.) contaminate, de regulă, de persoanele în stare
de portaj. Difteria cutanată se transmite și prin contact direct cu bolnavii cu ulcere difterice
cutanate.
Măsurile antiepidemice:
1. Stabilirea diagnosticului.
În difteria faringoamigdaliană diagnosticul precoce se bazează pe următoarele semne clinice:
prezența membranelor false pe amigdalele tumefiate care progresează rapid, sunt compacte,
dure, aderente, de culoare albă-sidefie, greu detașabile, care nu se strivesc la presiune între două
lame, se scufundă în apă; inflamația ganglionilor limfatici regionali. Pentru formele toxice este
caracteristic edemul faringian și cervical.
Examen bacteriologic.
Diagnosticul de laborator prevede următoarele examene serologice: reacția de hemaglutinare
indirectă cu diagnostic eritrocitar anatoxinic specific, analiza imuno-enzimatică, reacția de
polimerizare în lanț (PCR).
2. Informarea Serviciului de Stat de Sănătate Publică.
3. Spitalizarea urgentă a pacientului.
4. Dezinfecția terminală - după spitalizarea bolnavului este efectuată dezinfecția
terminală.
5. Stabilirea limitelor focarului si listarea persoanelor de contact
6. Supravegherea medicală a contacților:
Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe și
supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea
zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul clinic se face cu implicarea
otorinolaringologului.
7. Externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică și două
examinări bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat
negativ. Examinările se efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile
după anularea terapiei cu antibiotice.
8. Profilaxia de urgență
Anatoxina difterică se administrează sub formă de component al unor vaccinuri
combinate: DTP (difterie, tetanos, tuse convulsivă), DT (difterie și tetanos pentru copii),
Td (difterie și tetanos pentru adulți). În multe țări se practică pentavaccinul contra
difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B și Haemophilus influenzae b (Hib).
În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele
la care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi
antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml.
Problema Nr. 2. În grupa mare a grădiniţei de copii „Lăcrămioara” din localitatea B. a fost
înregistrat un caz de rujeolă.
De determinat timpul supravegherii copiilor care au fost în contact cu bolnavul de rujeolă şi
măsurile necesare de a fi întreprinse în scopul localizării și lichidării focarului.
Agentul patogen: Morbillivirus morbillorum, antroponoză
Sursa: omul bolnav de rujeolă
Contagiozitate : Bolnavul este contagios de la începutul perioadei prodromale (cu 3-4 zile până
la apariţia exantemului) şi încă primele 4-5 zile de exantem (în total 9-10 zile). Ziua în care apar
primele exanteme la bolnav (de obicei, pe faţă) se consideră, condiţionat, pentru contactanți a
patra zi de incubaţie.
Stabilirea diagnozei se va efectua în baza manifestărilor clinice și examenului de laborator.
În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea, curățenia umedă.
Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată ori după un paravan. Fiindcă
virusul nu persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior dezinfecţia terminală nu este
indicată.
Problema Nr. 3. La un copil bolnav de oreion starea sănătății s-a ameliorat după 4 zile de
boală.
1. Agentul patogen:
Virusul urlian, familia Paramyxoviridae, genul Paramyxovirus. Antroponoză.
2. Sursa de agent patogen:
omul bolnav; forme tipice/ atipice.
3. Perioade de dezvoltare a infecției:
perioada de incubație- 11 și 21 de zile;
perioada prodromală- 24-48 ore;
perioada de manifestare clinică;
perioada de reconvalescență.
a. Contagiozitatea bolnavului începe în ultimele 2-3 zile ale perioadei de incubație, pe tot
parcursul perioadei prodromale și continuă până la a 9-a zi de boală.
Tema 7
Problema Nr. 1. Bolnava în vârstă de 57 ani, a fost izolată din vagonul unui tren de pasageri la o gară,
în stare gravă, cu erupții rozeolice-peteșiale pe corp, stare confuzională. La bolnavă a fost depistată
pediculoză intensă. În baza tabloului clinic și anamnezei epidemiologice a fost stabilit de tifos
exantematic.
Persoana este contagioasă – pe parcursul ultimelor 1-2 zile ale perioadei de incubație, întregii perioade
de debut și de stare și a primelor 2-3 zile ale perioadei de convalescență.
Măsuri antiepidemice:
1. Stabilirea diagnosticului.
debut brusc, cu frisoane puternice și febră, care ajunge repede la 39-40°C, cefalee fronto-occipitală
chinuitoare, artromialgii, amețeli, facies și conjunctive congestionate, stare generală deprimată;
perioada de stare care include, pe lângă simptomele menționate, apariția exantemului maculos, de
aspect roșu-palid, care dispare sub presiunea digitală și poate devein maculo-peteșial. Exantemul
apare spontan, în a 4-a – a 6-a zi de boală și poate fi mai evident pe trunchi, subclavicular, piept, în
axile, fața internă a brațelor, fețele laterale ale toracelui. Intensitatea și aspectul exantemului sunt în
funcție directă de gravitatea evoluției bolii. În formele benigne și la copii exantemul poate lipsi;
tulburări neuropsihice exprimate prin cefalee intensă, fotofobie, stare confuzională, agitație,
insomnie, delir, stare de hiperexcitabilitate.
Metodele serologice
Un răspuns mai rapid, în primele zile de boală, poate fi obținut prin reacția de hemaglutinare
indirectă, ale cărei titre la finele primei săptămâni pot constitui 1:1000.
În a doua săptămână de boală diagnosticul este confirmat prin reacția de fixare a complementului cu
antigen solubil al R. prowazekii solubil , titrele reacției 1:160 și mai mari.
În aceleași termene, sau puțin mai devreme, sunt detectați anticorpi în reacția de
imunofluorescență indirectă sau analiză imuno-enzimatică.
3. Dezinfecția terminală.
- Realizarea dezinsecției și dezinfecției în focarul de tifos exantematic în primele 5 zile de boală previne
contaminarea și îmbolnăvirea contacților.
6. Profilaxia de urgență.
Poate fi realizată prin indicarea doxiciclinei o dată în zi 0,2 g, rimfampicinei de 2 ori în zi câte 0,3 g,
tetraciclinei de 3 ori în zi câte 0,5 g timp de 10 zile.
7. Externarea pacienților.
Studiu de caz Nr. 3. O picătură de sânge a nimerit pe mucoasa cavității bucale a unui medic
reanimatolog în timpul procedurii de reanimare al bolnavului serpozitiv la HIV.
Consilierea reprezinta un dialog confidential si continuu intre persoana consiliata si consilier, avand ca
scop prevenirea raspandirii infectiei cu HIV si acordarea de sprijin psihosocial persoanei infectate.
Consilierea pre-testare
Scopul principal al consilierii pre-testare este de a oferi si clarifica informatiile despre infectia cu HIV si
boala SIDA, despre prevenirea infectarii si reducerea riscului de infectare, cat si despre implicatiile
psihologice, sociale, medicale si juridice pe care le presupune statutul de persoana infectata cu HIV
Consilierea post-testare
- acceptarea noului status serologic, constientizarea implicatiilor infectiei cu HIV si evolutiei bolii,
precum si informarea cu privire la caile de prevenire a transmiterii infectiei cu HIV .
- pacientii sunt invatati cum sa-si protejeze partenerii printr-un comportament neinfectant.
Tema8
Problema Nr. 11. În localitatea C. timp de o săptămână au fost înregistrate 15 cazuri de leptospiroză
Grippotyphosa. În rezultatul investigației epidemiologice s-a constatat că toate persoanele afectate
sunt bărbați, care au participat la începutul lunii iulie la cositul fânului în locuri mlăștinoase.
De determinat tipul erupției de leptospiroză.
L.Grippotyphosa
Problema Nr. 5. Ca rezultat al unui cutremur de pământ cu magnitudinea de 8-8,5 grade pe scara
Richter din 06 august, a fost afectat oraşul N., fiind determinate următoarele consecinţe: casele de
locuit au fost distruse în proporţie de 50-60%, sub dărâmături au rămas aproximativ 250-300
persoane, apeductul şi canalizarea parţial funcţionează. În stare avariată se află o parte din magazine
şi alte instituţii de importanţă socială. Spitalul municipal, Centrul de Medicină Preventivă, farmaciile
n-au fost afectate de flagel, cu excepţia secţiei de boli infecţioase, care era situată într-un bloc vechi.
- De apreciat situaţia epidemiologică creată şi de argumentat consecinţele epidemice posibile.
Situația epidemiologică este gravă.
Consecinţele epidemice posibile:
-panică;
- multi oameni vor ramâne fără locuință;
-vor fi răniți, decese(noi nu știm in ce stare se află persoanele de sub dărîmături);
-v-a fi probleme cu asiguarea populației cu produse alimentare și apă potabilă;
- epuizarea forțelor de salvare.
- De elaborat planul măsurilor necesare pentru a nu admite apariţia şi răspândirea bolilor infecţioase
în populaţia oraşului.
-apeductul și canalizarea trebuie reparate;
-educația sanitară a popuulației:
Evitarea utilizării apei din surse nesigure din punct de vedere epidemiologic ori suspecte
Evitarea utilizării produselor alimentare alterate
Utilizarea corectă a instalațiilor de evacuare a deșeurilor menajere
Respectarea regulilor de igienă personală
- asigurarea populației cu mijloace de protecție (pentru a stopa răspândirea bolilor infecțioase);
-asigurarea depistării active, spitalizării și tratamentului bolnavilor contagioși, inclusi efectuarea
dezinfecției în focar;
-efectuarea profixiei de urgență în rândul sinistraților, populației din zona afectată și personalului
medical,prelucrarea sanitară și decontaminării obiectelor eventual-contaminate.
Tema 9
Studiu de caz №11.După manipulaţiile medicale medicul a aruncat tampoanele de vată cu urme de
sânge în container. De apreciat corectitudinea acțiunii medicului.
Medicul în situația dată nu a acționat corect.
- Sterilizarea va fi efectuată necalitativ;
- Indicatorii fizico-chimici ne vor identifica această eroare procedurală (testul cu amidopirină se va colora
în culoarea albastră-verzuie);
- Va fi necesar de a repeta sterilizarea.
11. De întocmit lista infecțiilor septico-purulente nosocomiale conform staționarelor:
Parenteral când pătrunderea agentului cauzal în organism sau eliminarea lui din
organism are loc numai prin lezarea învelişurilor cutanate sau a mucoaselor. De
regulă, acest mod de transmitere funcţionează în infecţiile sangvine, iar
transmiterea agenţilor cauzali are loc prin sângele contaminat - calea sangvină de
transmitere. Există două moduri de transmitere parenterală: natural si artificial.
Natural – când agenţii patogeni sunt eliminaţi (extraşi) din organismul-gazdă şi
inoculaţi în alt organism receptiv prin intermediul vectorilor activi din punct de
vedere biologic – artropodelor hematofage, cum ar fi în pestă, tularemie, febră
galbenă, febra Q etc. La modul natural de transmitere parenterală poate fi atribuită
şi transmiterea agenţilor patogeni în infecţiile sangvine prin contactul sexual
(infecţia HIV, hepatitele virale B şi C). Artificial – când agenţii patogeni sunt
eliminaţi din organismul-gazdă şi inoculaţi în alt organism receptiv prin
intermediul instrumentelor invazive utilizate în diagnostic şi tratament sau în urma
intervenţiilor medicale prin intermediul instrumentelor de bărbierit şi a celor pentru
manichiură. În acest fel pot fi uşor transmişi agenţii cauzali în hepatitele virale B şi
C, infecţia HIV etc.
Studiul de caz nr. 10. În unul din focarele epidemice de gripă au fost depistate
Tabloul clinic: febră 38°C, cefalee, frisoane, globalgii, simptome ale tractului
respirator superior (tuse seacă, secreții nazale, dureri în faringe, respirație dificilă),
mialgii generalizate, artralgii, astenie generală, simptome dispeptice (diaree sau
vomă). Pentru o suspecție de gripă sunt suficiente cel puțin două dintre simptomele
enumerate. Din punctul de vedere al gravității, boala poate varia de la forme ușoare
până la forme severe. Durata bolii în majoritatea cazurilor constituie 4-7 zile.
PCR cu revers Transcription( PCR, RT-PCR); aceasta este metoda cea mai precisă
— identifică ARN-ul virusului gripal, rezultatele analizei pot fi pregătite în decurs
de 4 până la 6 ore și vă permit să distingeți diferite subtipuri de gripă;
testele comerciale Express; dau rezultatul în 10-40 de minute, dar și mai puțină
precizie: testele determină prezența gripei la 62% dintre persoanele infectate și la
98% din rezultatele pozitive oamenii au de fapt gripa.
DEZINFECȚIA
de 25m 3 .
STERILIZAREA
DEZINSECȚIA
Problema Nr. 1. În rezultatul controlului profilactic în una din școli, la trei elevi a
fost depistată pediculoza.
Combaterea păduchilor
Astfel de măsuri precum fierberea și călcarea sunt folosite pentru a elimina paraziți
care trăiesc pe haine și alte lucruri ale unei persoane. Timp de 15 minute hainele
sunt fierte într-o soluție de sodă de 2% și călcate pe ambele părți cu fier. Pentru un
efect mai bun, puteți să vă ocupați de lucruri într-o cameră specială. Tratamentul
cu soluții antiparazitare este, de asemenea, popular: 0,15% carbofos emulsie
apoasă, piretrum pulbere.
IMUNOPROFILAXIA (TEMA 3)
10. Din figura de mai jos, faceți comentarii vizavi de datele de temperatură
înregistrate în frigiderul din cabinetul de vaccinare.
Înregistrarea datelor de temperatură la 08:00 și16:00
Sănătate Publică.
Măsuri antiepidemice:
•Raportarea cazului suspect sau confirmat în febra tifoidă (f-058e);
•Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau bolnave de febra tifoidă;
•Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă;
•Externarea reconvalescenților după dispariția semnelor clinice și trei rezultate
negative ale copro – și uroculturii;
•Evidența de dispensar a convalescenților;
•Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere;
•Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de
zile);
•Profilaxia de urgență a persoanelor de contact (utilizat bacteriofagul tific,
vaccinarea);
•Efectuarea dezinfecției terminale.
SALMONELOZA
Problema Nr. 10. Pe parcurs a trei zile (6-9 februarie, anul curent) la Centrul
de Sănătate Publică raional, din diferite localităţi ale raionului, au parvenit 16
notificări de urgență cu privire la enterite de origine necunoscută.
În raion locuiesc 75 de mii de oameni. În toate localităţile sunt magazine,
gimnazii şi licee, grădiniţe pentru copii. În Centrul raional mai există şi o fabrică
de ţesut, o sală de festivităţi cu un mic hotel, o cantină, piaţă pentru produse
agricole, depozite de diferită destinaţie, secţii de reparatii şi alte mici întreprinderi.
Populaţia din satele raionului se alimentează cu apă potabilă din fântâni de
mină, populaţia centrului raional – selectiv din fântâni de mină şi apeduct. Apa din
apeduct se livrează cu întreruperi. Sistem de canalizare centralizată este doar în
centrul raional care asigură centrul localităţii.
În ultimii cinci ani morbiditatea prin boli diareice acute este peste media pentru întreaga ţară.
La data de 10 februarie au fost obţinute primele rezultate de laborator,
preluate de la pacienţii internaţi în Spitalul Raional la data de 6 februarie, care
determină etiologia la cinci persoane din cele şase internate. La trei persoane a fost
identificată S.enteritidis, la o persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă
la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o persoană rezultatele investigaţiilor de
laborator au rămas negative.
De efectuat analiza epidemiologică în situaţia creată.
De stabilit lista măsurilor antiepidemice necesare.
Măsuri antiepidemice
•Notificarea cazului F 058-e;
•Izolare (spitalizare sau domiciliu);
•Spitalizare obligatorie lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru copii,
staționarele medicale;
•supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea,
măsurarea temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului;
•dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,
jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).
SHIGELOZA
Problema Nr. 10. La medicul de familie s-a adresat o pacientă în vârstă de 25
este necesar să se determine cine are simptome caracteristice shigellozei: febra 38-
39°C/(37,5-38°C), caracteristice tulburări digestive, care se manifestă prin grețuri, vome unice, mai rar
repetate, dureri abdominale, în special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe zi)
cu mucus, uneori cu striuri de sânge, tenesme de defecare. La copii de vârstă fragedă sunt prezente
semnele de deshidratare moderată. În cazurile netratate boala durează 9-10 zile;
Eu cred ca medical trebuie sa fie mai atent, trebuie sa face niste analize de laborator ca sa
stabili diagnozul corect.
Măsuri antiepidemice
• Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului
și 1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică.
HEPATITA A, E
Problema Nr. 10. În urma primirii avizului de urgență despre înregistrarea cazului
de HVA, epidemiologul organizează anchetarea epidemiologică a focarului de
infecție.
Problema Nr. 10. O erupţie de difterie cu o durată de două luni, a fost înregistrată
într-o localitate rurală. În procesul epidemic au fost implicaţi: un copil cu vârsta până la
un an, un copil de 2 ani, 4 copii din segmentul de vârstă 4-6 ani, 5 copii cu vârsta între
10-14 ani, 4 adolscenţi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani şi 3 adulţi. Din formele
clinice cel mai frecvent a fost stabilită difteria faringiană.
La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. Spitalizarea bolnavului va fi
efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) și epidemiologice
Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează
curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale
bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de
cloramină 0,5%.
RUJEOLA
Problema Nr. 1. În cadrul evaluării acoperirii vaccinale cu vaccin ROR a copiilor din
creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%, respectiv.
De apreciat situația epidemiologică în ambele creșe și, în caz de necesitate,
indicați măsurile de ameliorare. Listaţi actele normative utilizate.
Noi vedem ca 2% copii din cres №5 si 8% copii din cres №21 n-a fost vaccinat cu
vaccine ROR. In cazul imbolnovirii in familiile acesti copii se vor îmbolnăvi și vor fi
periculoși pentru alții.
OREION
Problema Nr. 2. La o grădiniță de copii, în grupa mare, cu 28 de copii, s-a
înregistrat un caz de oreion. Dintre toți copiii, 24 sunt vaccinați. În ultima
perioadă, 4 zile în urmă, au lipsit 3 copii: unul fiind bolnav de IRVA și alții doi în
legătură cu concediul părinților.
GRIPA
Problema Nr. 3. Centrul de sănătate publică din municipiul C. a înregistrat o sporire cu 30% a numărului
de cazuri de gripă confirmată prin investigaţii de laborator la interval de 7 zile. Totodată, a fost
înregistrată şi sporirea cazurilor de IRVA, diagnosticate în instituţiile educaţionale a localităţii.
Măsuri profilactice
Profilaxia specifică prevede vaccinarea populației contra gripei în perioada preepidemică
(rațional în lunile octombrie-noiembrie), considerată măsură importantă în reducerea
extensivității și severității epidemiei. Vaccinarea în masă a populației poate preveni 80-90% din
îmbolnăviri la copii și adulți, iar în caz de îmbolnăvire a celor vaccinați, gripa decurge, de
regulă, ușor, fără complicații, ceea ce conduce în cele din urmă la diminuarea letalității.
Imunizarea contingentelor menționate se efectuează, de regulă, gratuit, în cabinetele de
vaccinări, în conformitate cu cerințele instrucțiunii de administrare a vaccinului, respectând
contraindicațiile medicale pentru vaccinare.
Măsurile nespecifice de prevenire a gripei sunt atât de ordin individual, cât și social.
Măsurile de ordin individual țin de respectarea regulilor de igienă personală, utilizarea măștilor
sau a altor mijloace de protecție, respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația
adecvată bogată în proteine, vitamine și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a
lupta cu virusul gripal, evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și
a contactului neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii. Una dintre metodele eficiente de
prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă și alte infecții respiratorii acute este aerisirea și
dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de temperatură.
Măsuri antiepidemice
La depistarea cazului de gripă, instituțiile medicale, indiferent de tipul de proprietate,
informează Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în
sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e. Spitalizarea bolnavului cu
gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și
epidemiologice.
Indicațiile clinice includ:
formele grave de gripă;
prezența complicațiilor;
bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice
pulmonare, boli ale sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare,
cămine etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței
medicale la locul de trai. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii
medicale pe o durată de 7 zile de la ultima expunere. În focar se va limita contactul membrilor
de familie cu bolnavul, iar persoana care îngrijește de bolnav va purta echipament de protecție.
Masca trebuie să acopere gura și nasul. Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor,
decontaminarea suprafețelor și mâinilor. La apariția gripei în localități se va evita organizarea
manifestărilor în masă. În cazul apariției gripei în unitățile spitalicești sau pentru asistența
medico-socială se va institui carantina.
Problema Nr. 10. Un bărbat din localitatea C., a fost internat pe 27 iulie în spitalul
de boli infecțioase într-o stare de severitate medie, care suportă frison,
transpirații, febră. Conform rezultatelor clinice și examenului de laborator este
diagnosticată malaria terță. Din anamneza epidemiologică este cunoscut că
bărbatul este băștinaș al localității C., situată într-o zonă mlăștinoasă, și că a fost
supus atacului de țanțari. S-a stabilit, totodată, că în sat au lucrat persoane
constructori din Asia Centrală. Cazuri anterioare de malarie în zonă n-au fost
înregistrate.
HIV/SIDA
In acest tabel noi vedem ca in anii 1996-1998 caile principale de transmitere bolii
a fost utilizarea intravenoasă a drogurilor si contact hetero-sexual, si numai un
mic procent calea perinatala si neidentificata (in 1997-1998). In an. 1999 a aparut
un nou tip de transmitere- contact homo-sexual, transmiterea bolii prin contact
hetero-sexual a scazut, dar prin calea neidentificata a marit (1998). Si vedem ca
de la 1999 pana la 2005 procentul transmirei bolii prin utilizare intravenoasa a
drogurilor se scade, dar prin contact hetero-sexual se mareste si uneori apare
cazurile cu contact homo-sexual si calea perinatala.
(TEMA 8) ZOOANTROPONOZE
Problema Nr. 10. La punctul de trecere a hotarului, la un cetățean care a călătorit în Africa Centrală a
fost suspectată febra hemoragică Ebola.
Ca o condiție posibile de contractare a infecției este omul bolnav. Virusul este depistat în sânge
(7-10 zile), diferite organe, țesuturi, secreții (mucus nazal, urină, spermă). Bolnavul prezintă pericol
pentru cei din jur, deoarece este posibilă transmiterea virusului de la om la om. Sunt cunoscute date
privitoare la contaminarea virusului de la lilieci, maimuțe și antilope prin contact cu animalele bolnave și
cadavrele lor.
Bolnavul trebuie sa fi izolat (spitalizat). Trebuie se face investigatie, pentru asta se recoltează
sânge din venă (10 ml în două eprubete a câte 5 ml), mucozități din faringe cu tampon steril, spută,
urină – 100 ml prin cateter steril într-un flacon steril, eliminări din elemente patologice pe piele cu
ajutorul scarificatorului steril. Materialul recoltat este imediat îndreptat pentru a fi analizat în
laboratorul specializat. Trebuie sa raportat cazul atât la Ministerul Sănătății, cât și la Seviciul de
Supraveghere de Stat a Sănătății Publice se efectuează timp de până la 2 ore din momentul depistării
bolnavului. La spital bolnav de febră hemoragică este izolața în box cu presiune diminuată a aerului, cu
ventilare internă, în caz contrar deconectarea ventilației. După însănătoșire, externarea se face nu mai
devreme de 21 de zile de la debutul bolii și după 3 investigații virusologice cu rezultat negativ. Pentru
dezinfecția terminală sau curentă în cazul infecțiilor hemoragice contagioase se recomandă utilizarea
cloraminei B, soluție 3% – 120 min., hipoclorid de calciu 1,5% – 120 min., apă oxigenată 3% – 180 min.
sau 6% – 60 min.; lizol 8% – 90 min. Persoanele care au contactat cu bolnavul sau cu o persoană
suspectată de febră hemoragică contagioasă, inclusiv personalul medical, sunt supuse izolării cu
supraveghere clinică pe un termin de 21 de zile. Investigarea de laborator a contacților se efectuează
pentru a depista formele nemanifecte de boală.
CONVENȚIONALE
Problema Nr. 10. În oraşul amplasat pe teritoriul focarului natural de pestă medicul în timpul
examinării la domiciliu a unui pacient a suspectat pesta. Pacientul locuieşte în casă de tip rural.
În familie sunt încă trei persoane (doi adulţi).La examenul medical a asistat şi mama bolnavului.
În urma depistării sau suspectării cazului de pestă, instituția medicală informează în mod
de urgență, timp de 2 ore, Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul de
Sănătate Publică teritorial, iar timp de 24 de ore MS informează Punctul de control al OMS.
Persoana bolnavă sau suspectă de pestă este supusă spitalizării obligatorii, cu transport
specializat, în staționarul de boli infecțioase cu pregătire specială. După depistarea bolnavului
cu formă bubonică se instituie măsuri de restricție, iar a bolnavilor cu formă pulmonară –
carantina.
Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în contact cu
bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat în aceleași condiții
de risc. Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii medicale, inclusiv cu
măsurarea temperaturii obligatorie a corpului de 2 ori pe zi. În caz de pestă pulmonară
persoanele care au intrat în contact sunt supuse izolării individuale. Izolarea se suspendează
după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în condiții de temperatură normală a corpului.
Persoanele care au fost în contact sunt supuse profilaxiei de urgență.
In focar trebuie sa face dezinfectie, sa gasi sursa de agent patogen, care poate sa fi purici
sau rozătoare, scapa de ele și de urmele existenței lor. Este important să fie respectate măsurile
de profilaxie personală de către lucrătorii medicali de spital, laborator și cei care activează în
focar (folosirea costumului antipestă, vaccinarea, profilaxia de urgență, controlul temperaturii
corpului etc.).
Cataclisme
Problema Nr. 4. În timpul lucrărilor de reparații la un bloc rezidenţial a avut loc o explozie de
gaz natural. În apartamente s-a prăbuşit tavanul şi o parte a pereţilor din interioar. În rezultat s-
a declanşat un incendiu. La moment, salvatorii sosiţi la faţa locului, au reușit să evacueze din
clădirea avariată 50 de persoane. Lucrul de evacuare a sinistraţilor continuă. O parte a
sinistraţilor au arsuri de gradul 2 şi 3. Două persoane au acuze la dureri în piept, pielea palidă,
este observată hemoptizia și epistaxisul, dispnee, tuse. Două victime sunt în stare de
inconștienţă, respirație superficială. La examenul medical s-a stabilit încordarea musculaturii
peretelui abdominal anterior. Sosit la faţa locului, în calitate de medic specialist în cadrul
Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale sunteţi obligat a întreprunde unele măsuri
pentru lichidarea consecinţelor.
Din lista propusă mai jos, selectaţi activităţile necesare, argumenta-ţi răspunsul:
a) în prima oră după explozie, de calculat numărul de echipe de triaj pentru organizarea
măsurilor curativ profilactice;
c) de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor premedical şi medical care ar trebui
să fie acordat sinistraţilor;
Eu cred ca in primul rand trebuie sa de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor
premedical şi medical care ar trebui să fie acordat sinistraţilor si de organizat triajul medical,
pentru ca orice lucru trebuie sa face pas cu pas si in orice lucru trebuie sa fie ordine. Apoi
trebuie de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor, este necesar să se determine
gradul de deteriorare a victimelor și, pe rând, acordând primul ajutor medical, trimițându - le la
spital. Si apoi trebuie de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor, ca sa
poate sa stabile cate persoane a fost ranit si in ce gradul de gravitate sunt sinistrati.
RECUNOAŞTEREA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ
Se cere:
a) Situatia epidemiogena este foarte grava. datorită faptului că pacienții au intrat în contact cu
cei sănătoși, există un risc mare de apariție epidemiei a febrei tifoide. Este un risc mare ca s-a
imbolnovit toti oameni. Din cauza asta este necesara de alcatuit un plan masurilor de prevenire
a răspândirii tifosului exantematic printre militari.
b) Pentru a preveni raspandirii tifosului exantematic printre militari este necesar izolarea toti
bolnavi din cei sanatosi. Este necesar sa face dezinsectie si dezinfectie tuturor lucrurilor
personale și a spațiilor în care se afla bolnavii.
c) pentru lichidarea focarelor printre populația civilă trebuie separați persoanele bolnave de
cele sănătoase. Tot este necesar dezinsecția și dezinfecția încăperi, toți lucruri personale. Toți
bolnavi ar trebui să apară la medic.
Se cere:
acţiunile ulterioare.
După terminarea sterilizării, trebuie să închideți supapele înainte de a scoate casoleta din
autoclavă. Daca supapele n-a fost inchide, atunci trebuie sa face sterilizarea încă odată. Și
numai dupa asta poate să utiliza materialele medicale.
Analiza socio-economică
Daunele sociale cauzate de boli sunt în mare parte evaluate prin utilizarea unor indicatori cum
ar fi mortalitatea, morbiditatea, dizabilitatea etc. mai informative în comparație cu cele de mai
sus sunt indicii demografiei potențiale recomandate de OMS și CDC.
din 100 de bolnavi adulți cu hepatită acută B, 95 se vindecă , 5 fac hepatită cronică, și 2
mor prin complicații ale hepatitei cronice (ciroză sau cancer de ficat); dacă hepatita acută B
a fost făcută în copilărie, sub varsta de 5 ani, riscul de a deveni purtător este de cca 90%,
iar cel de cronicizare este de 25-80%. Dacă hepatita acută a fost contractată în perioada de
adult, riscul de cronicizare este mult mai mic 3-10%.
Calea de transmitere
Hidrica (Apa de distributie centrala)
Alimentara(bucataria comuna) (legume.fructe.zarzavaturi)
Habituala(prin obiecte contaminate de bolnav/purtator)
Masuri antiepidemice
Raportarea cazului suspect
Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau
bolnave de febra tifoidă
Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă
Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și
căilor de transmitere
Neutralizarea sursei
Identificarea, investigarea și supravegherea
persoanelor contacte (suprav.pe parcursul a 21 de
zile)
Respectarea igienei
Dezinfectia terminala
Profilaxia de urgență a persoanelor de contact
(utilizat bacteriofagul tific, vaccinarea)
Problema Nr. 3 .
Într-o grădiniţă de copii a fost înregistrat un focar de
shigeloză Zone. Apariţia acestuia este asociată cu consumul de smântână.
- De stabilit sursele posibile de infecție?
12. Selectați care este temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor și care
vaccin poate fi utilizat dacă temperatura a scăzut la minus 4 ° C.
a) temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor este + 2 + 8 ° C;
b) temperatura optimă pentru păstrarea vaccinurilor este 0 ° C - + 8 ° C;
c) pot fi folosite vaccinurile BCG, ROR, OPV;
d) poate fi folosit vaccinul DTP, vaccinul hepatitic B și Hib;
e) nici un vaccin nu poate fi utilizat în cazul în care temperatura a scăzut până
la minus 4 ° C.
Febra tifoidă este o boală antroponoza ,care este cauzata de Salmonella typhi,
care suferă mai multe faze de dezvoltare în corpul uman după pătrunderea în ea cu
apă sau alimente contaminate.
In aceasta problema ,mecanismul de transmitere este fecal-oral, calea
transmisiei -alimentara (bucătar, în vârstă de 60 ani e purtător de S.typhi)
Ce măsuri antiepidemice necesită a fi efectuate în focar?
1.Toți pacienții cu febră tifoidă sunt supuși spitalizării obligatorii.
2.Toate persoanele ,care au fost în contact cu purtător de S.typhi sunt supuse
supravegherii medicale
3.Dezinfectarea curentului focal a tuturor obiectelor din bucătărie și a locului
de muncă
4.La prepararea alimentelor, trebuie respectate standardele sanitare și igienice
(utilizarea mănușilor, depozitarea corectă a alimentelor)
Studiu de caz Nr. 4. În timpul efectuării anesteziei locale unui pacient infectat
cu HIV, medicul din neatenție s-a înțepat cu acul. Elaborați planul de măsuri
post-expunere necesare a fi efectuate în acest caz.
În acest caz, trebuie să scoate sângele din rană, să spală mâinile cu săpun sub
apă curentă,să dezinfecta mâinile cu alcool 70%, să prelucra rana cu soluție de iod
5%.
În scopul prevenirii de urgență a infecției cu HIV, azidotimidina este prescrisă
timp de 1 lună Combinația de azidotimidină (retrovir) și lamivudină (elivir)
îmbunătățește activitatea antiretrovirală și depășește formarea de tulpini rezistente.
Persoanele expuse la amenințarea infecției cu HIV sunt sub supravegherea
unui medic pentru boli infecțioase timp de 1 an, cu o examinare obligatorie pentru
prezența unui marker al infecției cu HIV.
Problema Nr. 6.
Care va fi tactica managerului de spital, dacă ponderea
personalului medical infectat cu HVB este de 20%, majoritatea fiind
asistentele medicale?
De elaborat planul de măsuri.
1.Un purtător de virus își poate continua practica medicală cu respectarea
strictă a unor reguli precum:
-Instrumentele de tăiere și perforare de unică folosință trebuie aruncate
imediat după utilizare. De asemenea, această regulă se aplică șervețelelor,
cateterelor, sistemelor de drenaj, scutecelor pe care cad lichide biologice ale unei
persoane infectate
-Nu împărtășiți articole de igienă cu alți angajați.
Articolele refolosibile după utilizare trebuie așezate împreună cu un
dezinfectant.
Manipulați tăieturile corect și în timp util.
Nu este recomandat să permiteți contactul strâns cu alți angajați ai
întreprinderii. Într-o situație de urgență, un angajat bolnav poate infecta accidental
unul sănătos.
2.Pentru a preveni infecția, șeful instituției medicale trebuie să vaccineze
personalul neinfectat. Lucrătorii din domeniul sănătății care interacționează direct
cu sângele trebuie să fie vaccinați. Șansele lor de a se infecta pe calea gospodăriei
sunt extrem de scăzute. Risc mai mare pentru persoanele care nu au fost imunizate
din motive obiective (alergie polivalentă cu risc de șoc anafilactic).
- sol, vehicule, incinte unde au fost păstrate produse sau materii prime;
Studiu de caz №12. În timpul extracţiei dentare suprafaţa mesei de lucru a fost
împroşcată cu sânge. De determinat măsurile ce urmează de a fi întreprinse.
Exerciţiul 6.
Indicaţi tipul de manifestare a procesului epidemic în situaţiile
prezentate.
de 9 ori mai ridicat faţă de nivelul obişnuit al morbidităţii prin această patologie
prezentate.
de 9 ori mai ridicat faţă de nivelul obişnuit al morbidităţii prin această patologie
Dezinsectia
Problema Nr. 7.
1.Metoda mecanică:
- se aplică la o afectare neînsemnată cu păduchi de cap (de la
1 până ìa 10 exemplare, inclusiv lindini (ouă) care include
pieptănarea cu pieptene special a păduchilor şi lindinilor din
păr, tunsoarea sau barbieritul părului;
- părul tunes se colectează pe o peliculă care maii apoi se arde
într-un vas metalic.
dupà spălarea pärului lindinile rămân pe firele de păr de aceea ele
sunt detașate cu un pieptene special:
-desprinderea lindinilor poate fi uşurată prin înmuierea părului cu o
solutie diluată de oțet cu apă (1:1 ). după care capul va fi infăşurat
pe 15 minute:
- tratamentul se repetă pănä la dispariția lindinilor,
2 Metoda chimică:
3 Metoda fizică:
- include aplicarea etuvei (mobile sau staționare) pentru prelucrarea
îmbrăcămintei. albiturilor, lenjeriei de corp conform instrucțiunii de
folosire a camerei de dezinfecție;
-hainele se mai dezinfectează prin spălare în apă foarte fierbinte,
urmând uscarea lor la ciclul fierbinte al uscătorului de haine pe 30
minute, care este o metodă eficace de dezinsectie în pediculoza
vestimentară;
STERILIZAREA
Problema Nr. 11
. La controlul calității etapei de presterilizare al articolelor
medicale cu proba azopiramică s-a observat apariția culorii violet iar
peste câteva secunde aceasta a trecut în culoarea roz-albăstrie.
De apreciat calitatea etapei de presterilizare și ce determină proba
azopiramică?
Putem folosi :
*Cloramină 0,5%-1,0%
Ex. 30,60,240,
spre exemplu pentru încăperi,mobilă - 0,5% -expoziție 60.
*Clordezin 0,5%-1%
Ex. 15;30,60,120.
*Anasept 0,5%-2% ex. 60; pentru dezinfecția echipamentelor
medicale,dezinfecția terminală a suprafețelor și obiectelor de orice material.
*Lyzoformin special- 1,5%-2% ex. 30,60.Pentru suprafețe,dezinfecția
încăperilor și inventarului băii,săli de duș.
Ect.
Sau alte dezinfectante disponibile în unitatea medico-sanitară care vor
corespunde spectrului necesar din secția somatică.
IMUNOPROFILAXIA
Problema Nr. 6.
Stabiliți cine necesită vaccinare și revaccinare în cazul unui grup
din 30 de turiști care vor pleca într-o regiune nefavorabilă la
tularemie și febră tifoidă: 20 turiști vor pleca pentru prima dată; 30
turiști vor pleca pentru adoua oară − au fost vaccinați împotriva
febrei tifoide și tularemiei acum 3 ani.
sHIGELOZE
MECANISM FECAL-ORAL
DIFTERIA
Problema Nr. 6. Din lista propusă, selectați persoanele cărora asistența
medicală li se poate acorda în condiții de ambulator. Argumentați
răspunsul.
a) bolnav cu difterie cu evoluție ușoară;
b) bolnav cu difterie, evoluție gravitate medie;
c) bolnav cu difterie evoluție gravă;
d) purtător de corinebacterii toxigene;
e) purtător de corinebacterii atoxigene.- deoarece C.diphtheriae
atoxigene ,nu produc toxină,deci nu produc nici difterie.Difreria fiind
produsă numai de tulpini ce troduc toxină.
***
În rest în toate formele de difterie,instituțiile medicale,indiferent de tipul
de proprietete,în cazul depistării,suspectării de difterie sunt obligate să
informeze Serviciul de Stat de Sănătate Publică și să notifice cazul prin
completarea formularului nr.058/e.
Bolnavul va fi supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei.
Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt
supuse examenului bacteriologic în vederea stabilirii prezenței
c.diphtheriae toxigene în nazofaringe și supraveghere timp de 7 zile din
momentul spitalizării bolnavului.Cu examinarea zilnică a
faringelui,măsurarea temperaturii. La necesitate Examenul clinic cu
implicarea otorinolaringologului.
Spitalizarea deci e obligatorie! Indiferent de forma de debut și evoluție
,atunci cînd agentul este toxigen.
SCARLATINA
Bicilina-1 – 600miiU-
preșcolari
1,2 mln U- școlari și adulți .
MECANISM AROGEN
RUJEOLA
Problema Nr. 6.
În secția de pulmonologie a spitalului municipal de copii a fost internat
un copil cu pneumonie. Din anamneză a fost constatat, că copilul este în
a 12-ea zi diagnosticat cu rujeolă, iar pneumonia este o comlicație a
diagnosticului stabilit de medicul infecționist.
De apreciat situația, dacă este posibil ca bolnavul de pneumonie să
servească sursă de virus rujeolic pentru copiii din secție.
De argumentat răspunsul.
Probabilitatea ca acesta să fie contagios e foarte mică,deoarece el a fost
contagios de la începutul perioadei prodromale (cu 3-4 zile până la
apariția exantemului) și încă primele 4-5 zile de exantem-total 9-10 zile.
Deci,el în 12 zi a fost diagnosticat cu rujeola ,
la diagnostic,posibil el deja avea condiționat 4 zile de incubație,atunci
când apar primele exanteme la bolnav(pe față de obicei).
În mare măsură perioada de la incubației până la momentul dat are deja
16 zile de la infecție.
Rezultă că acesta nu mai elimină agent patogen și nu este contagios.
GRIPA
Problema Nr. 6.
În perioada epidemică de gripă s-a primit hotărârea de a
spitaliza bolnavii cu gripă în secția de terapie a IMS nr. 2.
De determinat complexul de măsuri necesare de a fi întreprinse în
secţia de terapie a IMS în scopul reducerii riscului de răspândire a
gripei în staționar?
• Dezinfecția terminală cu :
Cloramină 0,5%-1,0%
Ex. 30,60,240,
spre exemplu pentru încăperi,mobilă - 0,5% -expoziție 60.
*Clordezin 0,5%-1%
Ex. 15;30,60,120.
*Anasept 0,5%-2% ex. 60; pentru dezinfecția echipamentelor
medicale,dezinfecția terminală a suprafețelor și obiectelor de orice
material.
*Lyzoformin special- 1,5%-2% ex. 30,60.Pentru
suprafețe,dezinfecția încăperilor și inventarului băii,săli de duș.
Sau alte dezinfectante disponibile în secția și instituția medicală în
cauză.
• Vaccinarea contra gripei a lucrătorilor instituției medicale;sau
profilaxia de urgență cu preparate antivirale,deoarece persoanele
se află în grupul de risc de contaminare.
• Măsuri de ordin individual ce țin de respectarea regulilor de igienă
personală,utilizarea măștilor sau alte mijloace de protecție
ochelari,mănuși de cauciuc,șervețele cu alcool, care vor fi
asigurate de către instituția medicală.
• Instruirea personalului medical în etiologia,epidemiologia,tablou
clinic,diagnostic,profilaxie și măsuri corespunzătoare de control al
infecției gripale cauzate de virusul circulant în aerul curent.
• Se interzice contactul cu membrii familiei al bolnavului,iar
persoanele ce îngrijesc de bolnavi vor purta măști de protecție.Ce
va acoperi gura și nasul.
Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor,decontaminarea
suprafețelor și mâinilor.
Zilnic se va efectua o dezinfecție curentă,iar după externarea
ultimului bolnav din secția dată se va efectua dezinfecția terminală.
În scop profilactic lucrătorii medicali vor folosi alfa-interferon-⅖
picături în nas de 4ori/zi,pe tot parcursul riscului de contaminare,sau
oxolina-unguent de 0,25% pe mucoasa nazală.
Dacă totuși s-a depistat cazuri de gripă și în alte secții ale instituției,se
recomandă instituirea carantinei acestor secții sau suspendarea activității
instituției până la 14 zile,dar decizia se va face de către Comisia
Extraordinară Antiepidemică Teritoriale.
Problema Nr. 6.
Un grup de turiști pleacă într-o țară africană, unde este
răspândită malaria tropicală și alte forme de malarie. Conform informației
oficiale, în această țară agenții patogeni ai tuturor formelor de malarie nu
manifestă rezistență la delagil și novahin.
De determinat măsurile necesare care necesită de a fi efectuate în
scopul profilaxiei de urgență.
-Persoanelor ce efectuează deplasări în țări endemice prin malarie li se
recomanda chimioprofilaxia cu antimalarice.Doza și antimalaricul vor fi alese
în funcție de itinerar,toleranța medicamentului,starea fiziologică a
turiștilor,conform concepției și medicamentele disponibile în țară.
-Chimioprofilaxia începe cu 1-2 săptămâni înainte de plecarea în zonă
endemică și va continua săptămâni după revenirea la domiciliu ,pentru a
preveni și infecția posibil achiziționată înainte sau la momentul plecării.
Se ia în calcul agentul patogen specific acelei regiuni și datele referitoare la
chimiorezistenta acestora.
- Se orientează după buletinele anuale emise de de OM cu privire la specia
P.falciparum la diverse chimioterapice și scheme de chimioprofilaxie
adecvată.
__Deci dacă formele agenților patogeni nu manifestă rezistență la delagil și
novachim,atunci se face vaccinoprofilaxia ,care este și de elecție cu aceste
preparate.
Ele fiind eficiente față de toate cele 4 specii de Plasmodium și pot fi
administrate la femei gravide și copii mici.
Dacă însă sunt persoane ce nu tolerează aceste preparete ,alternativele
sunt:Prognanilu,Pirimetamina.
*Dacă va fi o călătorie de scurtă durată se va recomanda doxicilina.
***Și alt caz dacă formele ar fi fost rezistente la delagil(clorchină) se va
recomanda Mefloquine(lariam) cu administrare săptămânală. Pirimetamina-
sulfadoxina(fansidar)-pentru administrare de scurtă durată din cauza
multiplelor RA.
Doxicilina-zilnic. Proguanil sau malarone.
HEMOTRANSMISIBILE
Studiu de caz Nr. 6.
În momentul deschiderii abcesului din cavitatea bucală la un pacient
infectat cu HIV în stadiul IIIB, medicul și-a înțepat mănușa de cauciuc.
La scoaterea mănușei a observat că din deget se elimină sânge.
Determinați acțiunile medicului și elaborați planul de măsuri post-
expunere.
• -Spălarea pe mâini cu apă și săpun,apoi scoaterea mănușilor.
Problema Nr. 6.
Un tânăr de 30 ani a fost atacat de un câine vagabond, care
ia produs mușcături multiple și profunde în regiunea capului și palmă. Câinele
a fugit de la fața locului.
De indicat măsurile care urmează de a fi întreprinse.
Problema Nr. 6.
La data de 19 iulie, orele 10 00 , la punctul medical de la o
uzină s-a adresat un muncitor, în vârstă de 26 ani, cu acuze la slăbiciuni, dureri în
regiunea stomacului, diaree repetată, fără mucus şi sânge. Pacientul a declarat că s-
a îmbolnăvit acasă în aceiaşi zi, la orele 5 00 dimineaţa. La punctul medical
simptomele menţionate s-au agravat şi s-a mai suplimentat voma.
Din anamneză epidemiologică s-a constatat că la data de 17 iulie a fost în
afara oraşului, unde a făcut baie într-un râuleţ, în care conform datelor Centrului de
Sănătate Publică teritorial au fost depistați vibrioni neaglutinabili.
Informaţie suplimentară.
Bolnavul locuieşte în gazdă la un bloc cu cinci etaje,
4 scări) într-un apartament cu încă o familie. Familia pacientului este compusă din
3 persoane (soţia lucrează la cantină, copilul frecventează grădiniţa). În a doua
familie - 2 persoane (soţul lucrează la Piaţa Centrală, soţia la oficiul poştal).
La uzina unde lucrează pacientul activează 250 muncitori, inclusiv la sectorul
unde activează bolnavul - 65 persoane.
Blocul de producere este o construcţie cu două nivele, la fiecare etaj est amplasat
wiceu. Bolnavul s-a folosit numai de unul dintre ele.
De întocmit planul investigaţiei epidemiologice şi planul de măsuri
pentru localizarea şi lichidarea focarului.
Măsuri întreprinse pentru neutralizarea sursei de agent patogen:
-
• Întocmirea unei anchete epidemiologice,îndeplinirea formularului
nr.58/e.
• -Depistarea sursei de agent patogen.
-
• Izolarea pacientului obligatorie.
Externarea*bolnavului se va face după vindecare, la încheierea seriei de
antibioticoterapie şi după obţinerea rezultatelor negative ale
examenului bacteriologic.
Înainte de externare examenele bacteriologice încep după 24—36 ore de la
terminarea antibioticoterapiei şi se repetă 3 zile la rînd. Triplu examen se face
asupra excrementelor şi un examen al bilei B şi C.
• Depistarea contacților și potențialilor infecți,sau purtători de vibrioni :din
apartamentul acestuia, de la locul de muncă a acestuia a celor 65
persoane ce s-au aflat în contact nemijlocit cu el, locul de muncă a
soției; verificarea celei d-e---a 2-a familii din apartament cu ei,
cu efectuarea unor examinări bacteriologice prin 3 investigații a
maselor fecale,cu monitorizarea stării de sănătate și aflarea sub
supraveghere epidemiologică;
vor trece examene repetate curs de 5 zile (coproculturi zilnice şi un
examen bacteriologic de bilă).
-
• Izolarea persoanelor din apropierea infectatului,astfel în cât acestea ar
putea fi surse de agent patogen, făcînd parte din colectivități și au o
activitate în sectoarele considerate de risc,iar după efectuarea celor 3
investigații a maselor fecale,va avea lor supravegherea focarului,10
zile,după izolarea bolnavului confirmat.
Măsuri întreprinse pentru neutralizarea mecanismului de
transmitere:
1.Efectuarea dezinfecției terminale în blocul locativ,WC
comun,apartament,dezinfecția la locul de muncă a infectatului și
suspecților infectați.
Mai multe soluții de clor pot fi utilizate pentru dezinfecție (calculele
soluțiilor se bazează pe utilizarea înălbitorului de uz casnic fără parfum
cu 5-6% clor activ):
• 2% clor
• Realizat prin amestecarea a 3 părți apă și 2 părți înălbitor
• Folosit pentru dezinfectarea vărsăturilor, fecalelor
•
*0,2% clor
• Produs amestecând 9 părți apă și 1 parte înălbitor
• Folosit pentru băi de picioare, curățarea podelelor, așternuturilor,
latrinelor
• 0,05% clor
• Realizat prin amestecarea a 9 părți apă și 1 parte soluție de clor
0,5%
• Se utilizează pentru scăldatul pacienților murdari, spălarea
mâinilor, clătirea vaselor, rufe
2.Efectuarea dezinfecției apei din râu: Agentul holerei este sensibil chiar la
soluţii slabe de acid clorhidric şi sulfuric, precum şi la dezinfectante : în apa cu
conţinut de 0,2—0,3 mg/l de clor rezidual vibrionii rezistă doar câteva minute.
Măsuri de control:
Măsuri profilactice și antiepidemice:
-Spălarea frecventă a mâinile cu apă și săpun, mai ales după folosirea
toaletei și înainte de a manipula alimentele.
-Utilizarea apei potabile numai din locuri sigure, de preferat doar apa
imbuteliata;
-Profilaxia cu tetraciclină la familiile pacienților cu holeră.
-Vaccinurile împotriva holerei oferă protecție incompletă. Prin urmare,
vaccinarea nu ar trebui să înlocuiască niciodată măsurile standard de
prevenire și control.
-Profilaxia cu antibiotice care vizează în mod specific purtătorii de V. holerae
ar necesita examinarea sistematică a persoanelor.
- Controlul de laborator si dezinfectie periodica a surselor de apa.
-Supravegherea sanitară a apelor reziduale,de irigare,apelor de suprafață
(râuri,lacuri canale).
**0,2% clor
• Produs amestecând 9 părți apă și 1 parte înălbitor
• Folosit pentru băi de picioare, curățarea podelelor, așternuturilor,
latrinelor
• 0,05% clor
• Realizat prin amestecarea a 9 părți apă și 1 parte soluție de clor
0,5%
Se utilizează pentru scăldatul pacienților murdari, spălarea mâinilor,
clătirea vaselor, rufe
Măsuri de control:
Măsuri profilactice și antiepidemice:
-Apa potabilă utilizată în unitatea militară să fie din sursă sigură.
-Monitorizarea calității igienei personale printre soldați,bucătar etc.
-Supravegherea epidemio-sanitară a calității apei râului din apropiere,precum
și a altor întreprinderi ce asigură unitatea cu produse alimentare,lactate etc.
- Controlul de laborator si dezinfectie periodica a surselor de apa din
apropiere.
-Examinarea sistematică a persoanelor din unitatea militară .
Problema Nr. 6.
În zona de acţiune a unei unităţi militare la data de 20.07.,orele 05.00 –
dimineaţa, serviciul de recunoaştere a observat picături uleioase pe
frunzele plantelor. A fost suspectat faptul utilizării armei biologice.
- De determinat acțiunile ce vor fi întreprinse, de carantină sau
restricţie.
-Supravegherea bacteriologică a teritoriului de dislocare a trupelor ,cu
instalarea regimului observațional,de restricție până la clarificarea
situației epidemiologice.
-Protejarea colectivului cu măști de protecție,costume de protecție,măști
antigaz,etc.
-Determinarea hotarelor focarului de afectare în masă pe baza datelor
obținute de la posturile de supraveghere și subdiviziunile de
recunoaștere cu supravegherea respectării regimului sanitaro-
epidemiologic în zona de dislocare.
-Depistarea afectaților în rândul efectivului militar și populației civile.
-Determinarea tipului armei biologice în baza investigațiilor de laborator
a probelor de sol,apă,precum și depistarea cazurilor de boli în rândul
populației civile,animale.
-Recunoașterea bacteriologică pentru a ști modul de
transmitere,virulența.
a cunoaște agentul cauzal.
-Recunoașterea bacteriologică trebuie să corespundă cerințelor:
continuitate,oportunitate,veridicitate,accesibilitate,eficacitatea cu
efectuarea tuturor măsurilor posibile în vederea protecției efectivului
militar,populației ți lichidării factorului.
Măsurile necesare de a fi întreprinse în focar.
1.Depistarea faptului aplicării armei biologice.
2.Informarea efectivului militar și populației despre aplicarea armei
biologice.
3. Instalarea REGIMUL OBSERVAȚIONAL 24-48 ore până se identifică
agentul cauzal sigur:
-limitarea intrărilor și ieșirilor din zona cu regim de obervare ,interzicerea
scoaterii de pe teritoriu a bunurilor fără prelucrare sanitară anterioară.
-limitarea/întreruperea contactului efectivului militar a diferitor unități
militare și cu populația din zonă.
-efectuarea măsurilor curativ-profilactice.
-Decontaminarea obiectelor mediului extern.
-depistarea bolnavilor infectiosi cu izolarea ulterioară.
-controlul medical riguros,control veterinar ,bacteriologic privitor la
infectarea animalelor,contaminarea produselor de origine animală.
4.Dacă ca armă biologică a fost utilizată:pesta,holera,variola,se
instalează regimul de carantină,
cu indicarea restricțiilor caracteristice și metodelor corespunzătoare
limitării focarului epidemiologic.