Exerciţiul 8.

De enumerat condiţiile sociale şi naturale ca factori de înrăutăţire

a stării epidemiogene în:

a) infecţiile digestive;
1. posibilităţile limitate ale populaţiei de a se asigura cu produse alimentare în
sortiment necesar şi calitate garantată;
2. calitatea apei potabile şi deficienţele în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă
de calitate şi în volumul necesar;
3. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul
organizării activităţilor de prevenţie etc.
4. nivelul redus de cunoştinţe în problema ocrotirii şi conservării sănătăţii din partea
unui număr impunător de populaţie;
b) infecţiile respiratorii;
1. nivelul redus de cunoştinţe în problema ocrotirii şi conservării sănătăţii din partea
unui număr impunător de populaţie;
2. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul
organizării activităţilor de prevenţie etc.
c) zooantroponoze
1. posibilităţile limitate ale populaţiei de a se asigura cu produse alimentare în
sortiment necesar şi calitate garantată;
2. activităţile insuficiente ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul
organizării activităţilor de prevenţie etc

Problema Nr. 8. Într-o instituţie de copii în 2 zile au fost înregistrate 3 cazuri

de difterie. Anterior cazuri de difterie n-au fost înregistrate. Este necesar de a
investiga focarul epidemic.

Ancheta focarului epidemic cu cazuri unice de boală include următoarele etape de investigaţie:

– Pregătirea către efectuarea anchetei epidemiologice;

– Investigaţia focarului epidemic;

– Formularea diagnosticului epidemiologic şi recomandarea măsurilor de localizare şi lichidare a

focarului;

– Supravegherea focarului.

De determinat tipul de manifestare a procesului epidemic.

Este manifestare eruptiva care înseamnă o izbucnire a numărului de cazuri sau o creştere temporară a
numărului de îmbolnăviri în comparaţie cu nivelul obişnuit într-un teritoriu (localitate) sau o colectivitate
(grădiniţă, şcoală, întreprindere), fără diseminarea îmbolnăvirilor în spaţiu, adică în afara colectivului sau
localităţii date.

Problema Nr. 13. După efectuarea controlului etapei de presterilizare cu

proba de fenolftaleină, testul s-a colorat în roz.De apreciat rezultatul testului.De argumentat
indicațiile pentru utilizarea probei cu fenolftaleină?
Pentru a evalua calitatea prelucrării (spălării) de pe suprafața uneltelor oricărui detergent și a
altor contaminanți, se pregătesc diferite soluții. Testul pentru fenolftaleină este doar una dintre
etapele de testare a prezenței unei cantități reziduale de detergenți, și anume, componentele lor
alcaline. 
Mai întâi, se aplică 2-3 picături de soluție de fenolftaleină pe instrument. Trebuie să se afle în
mod necesar în conexiunile părților mobile și în locul de contact cu suprafața plăgii. Acest lucru
 se datorează pericolului de contact al substanțelor chimice și organice periculoase cu sângele
pacientului. În etapa următoare, tehnicianul de laborator verifică gradul de colorare a soluției.
Testul de fenolftaleină indică o concentrație diferită de alcalii. Apariția de colorare roz indică
prezența surfactanților prost spălați. Prezența unei probe maronii indică prezența ruginei,
precum și a oxidanților care conțin clor. În alte cazuri, colorarea are nuanțe roz-lila. Atunci când
se detectează o modificare a culorii eșantionului, întregul lot de instrumente procesate este
trimis la o a doua clătire cu apă curentă. Apoi sunt tratate cu apă distilată.

Studiul de caz nr. 8. La punctul medical s-a adresat o persoană cu plagă

produsă prin mușcătura unui câine.
De selectat mijlocul pentru profilaxia de urgență a tetanosului.

 Se practică în toate plăgile suspecte de contaminare cu clostridium

 Clostridium tetani este un bacil Gram pozitiv, ce poate forma spori, formă rezistentă mai
mulţi ani. 
 În condiţii de inoculare, dacă se realizează condiţii de anaerobioză, sporii pot reveni la
forma activă. 
 Forma activă secretă toxine care produc o boală extrem de gravă: tetanosul. 
 Tetanosul are o formă locală şi una generală. 
 Se manifestă prin contracturi musculare, trismus, disfuncţii ale sistemului nervos
vegetativ. 
 Nu există imunitate naturală împotriva bolii. 
 În ţările civilizate se face profilaxie antitetanică prin vaccinare ce constă în injectarea de
toxoid ce determină formarea de anticorpi antitoxici. Pentru ca titrul anticorpilor să fie protectiv se fac
injectări de toxoid în rapel. 
 Odată  instalată boala se poate injecta i.v. toxină antitetanică, care poate neutraliza
toxina circulantă. 

Plăgi cu risc:
 plăgi murdare cu corpi străini 
 prin armă de foc   
 arsuri sau degerături  
 explozie 
 muşcate în care există salivă   
 contaminate cu saliva pacientului
 contaminate cu excremente
 cu ţesuturi devitalizate 
 mai vechi de 6 ore de la producerea lor 

Vaccinarea antitetanica
Anatoxina tetanica se obtine prin detoxifierea fizico-chimica a toxinei tetanice
Anatoxina tetanica ca monopreparat se foloseste sub doua forme:
 anatoxina tetanica nativa (ATN)
 anatoxina tetanica purificata si absorbita pe fosfat de aluminiu (ATPA)

Profilaxia tetanosului in plagile tetanigene

 Persoane vaccinate, revaccinate corect in antecedente:

1 doza de 0,5 ml ATPA im. – revaccinare de urgenta
politraumatizati + ser antitetanic:3000- 15000 UAI

 Persoane nevaccinate, antecedente vaccinale nesigure

Ser antitetanic 3000-15000 UAI sau 
Ig specifice antitetanice 200-500 UAI
+ vaccinare accelerata – 3 doze de 0,5 ml ATPA i.m. la 14 zile interval
 1 doza de 0,5 ml ATPA im – revaccinare de urgenta (plagi superficiale, escoriatii)

 Obligatoriu se practica:
Asanarea chirurgicala a plagii (debridare, eliminare corpi straini, excizia tesuturilor devitalizate), nu se
sutureaza plaga, dar se realizeaza hemostaza
Aseptizarea plagii cu apa oxigenata 3% sau permanganat de potasiu 1/4000
Tratament cu antibiotice:Penicilina V 2 mil UI/zi; Eritromicina 2 g/zi timp de 3-5 zile

Problema Nr. 9. În staționarul de boli infecțioase a fost internat un bolnav cu

malarie.De specificat măsurile antiepidemice care necesită de a fi întreprinse în
spital.
Planul complex de combatere a maladiei prevedea înfăptuirea următoarelor măsuri de bază: 1)
depistarea activă a bolnavilor şi a purtătorilor de paraziţi de malarie; 
2) tratarea tuturor pacienţilor şi a purtătorilor de paraziţi depistaţi;
3) înfăptuirea unei chimioprofilaxii individuale şi sociale;
4) realizarea unui complex de măsuri de luptă cu vectorii bolii, printre care un accent deosebit ce punea
pe:
a) nimicirea ţânţarilor din încăperi şi a larvelor de ţânţari din bazinele de apă; 
b) micşorarea şi lichidarea locurilor de înmulţire a ţânţarilor Anofeles prin intermediul unor lucrări
hidrotehnice mici şi de proporţii

Profilaxia (prevenirea imbolnavirii) consta in 2 masuri distincte : in tratament

medicamentos si protectia fizica impotriva intepaturilor de tantari.
Profilaxie medicamentoasa
Inainte de a calatori trebuie sa vizitati cabinetul de vaccinare internationala sau cabinetul
pentru calatorii de unde veti primi recomandari si prescriptia tratamentului profilactic in
functie de tara unde veti calatori. Vizita la acest cabinet este bine sa se faca cu cel putin 3
saptamani inainte de calatorie.
Profilaxia cu medicamente antimalarice incepe cu cel putin o saptamana inaintea calatoriei si se incheie
la o saptamina dupa ce persoana s-a intors din zona endemica (fie in tara fie in alta tara europeana).
Medicamentele luate in scop profilactic nu va protejeaza pe deplin impotriva imbolnavirii
intrucat in ultimii ani parazitul care produce malaria a capatat rezistenta la unele
medicamente.
Daca pe timpul sederii in zona endemica de malarie apare febra insotita de cefalee,
transpiratii, stare de astenie, dureri de git, tuse, diaree, este bine sa consultati serviciile
medicale locale pentru a efectua analize de laborator pentru malarie.
La intoarcerea in tara se recomanda analiza de singe la serviciul de boli infectioase 
pentru a exclude prezenta parazitului care de multe ori un este insotita de nici o manifestare a bolii.
Cei diagnosticati ca purtatori de plasmodium, cu sau fara simptome clinice, vor fi internati si tratati
conform schemelor recomandate si vor fi luati in evidenta pentru control periodic pe o durata de 2 ani. 

Protectia fizica impotriva tantarilor

Pe tot timpul sederii in zona endemica se recomanda purtarea de imbracaminte cu maneci
lungi, pantaloni lungi si sosete mai ales la lasarea serii cind tintarii devin mai activi.
Partile de corp lasate descoperite vor fi acoperite cu o crema speciala care indeparteaza
tantarii.
Pe timpul timpului de somn in pat (fie zi sau noapte), patul va fi protejat de o plasa
speciala pentru tantari care va fi tratata in prealabil cu substante insecticide specifice. 
Este obligatoriu ca inaintea calatoriilor sa fie consultata lista actualizata a tarilor endemice si
specificatiile acestora privind existente speciilor de plasmodium si rezistenta lor la anumite
antimalarice.

Problema Nr. 18. Primarul satului C. a achiziționat 200 kg de clorură de var

pentru dezinfectarea fântânilor. În localitate sunt înregistrate 620 fântâni de mină
cu adâncimea medie de 5m.
De calculat, dacă cantitatea de clorură de var procurată este suficientă
pentru efectuarea dezinfecției calitative a fântânilor.
1. 620*5m*(3,14*R^2)m2=(9734*R^2)m3
2. 0.1kg la 1m3 apă
200kg la 2000m3 apa
Resultat: masa de clorura de var -  insuficient

8. Din lista propusă selectați contraindicațiile absolute, temporare și false pentru vaccinare.
 Alergie, astm bronşic sau alte maladii alergice, febră de fân sau rinita alergică -
in acutizare
 Dermatoze, eczemă sau leziuni locale de origine infecţioasă ale pielii;
 Hipotrofie;
 Maladii convulsive la membrii de familie;
 Reacţii secundare grave (şocul anafilactic, colapsul, encefalita sau
encefalopatia, convulsii), observate după administrarea dozei precedente a vaccinului.
 Maladii cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatita cronică in stare de acutizare
 Stare de imunodeficienţe sau la care sistemul imun este slăbit din cauza
tumorilor, cât şi din cauza tratamentului cu imunodepresante sau după radioterapie.
 Icterul nou-născuților
 Maladii neurologice “stabile” (neprogresive), de exemplu, sindromul Dawn.
 Maladii uşoare (de exemplu, o infecţie respiratorie sau diareică) cu temperatura
nu mai mare de 38,5ºC;
 Reacție postvaccinală gravă la administrarea primei doze de vaccin DTP;
 Copiii care reacţionează la ouă de găină sau neomicină prin apariţia
simptomelor de hipersensibilitate (urticărie generalizată, respiraţie dificilă, edemul laringelui,
colaps, şoc) la producerea cărora sunt utilizate embrioane de găină sau care conţin
neomicină (de exemplu, vaccinul rujeolic sau trivaccinul contra rujeolei, rubeolei, oreionului).
 Prematuritate sau greutatea mică la naşterea copilului;
 Tratamentul cu antibiotice sau cu doze mici de corticosteroizi, cât şi utilizarea
locală a steroizilor;
 Patologie neurologică necompensată (copii bolnavi de epilepsie, la care
tratamentul cu medicamente nu previne dezvoltarea acceselor, sau copii cu encefalopatie
progresivă).

Problema Nr. 8. Medicul de familie trebuie să planifice vaccinarea copiilor

pentru luna următoare. Ce informații sunt necesare pentru realizarea sarcinii:
a) datele despre natalitate;
b) numărul total de copii până la 14 ani și distribuția acestora în funcție de vârstă;
d) datele cu privire la contraindicații relative și absolute la vaccinare in rândul populației;
d) numărul de copii ce frecventează grădinița;
e) datele cu privire la copiii inclusiv în grupele de risc pentru unele boli infecțioase;
f) datele despre numărul femeilor însărcinate ce urmează să nască.

Problema Nr. 8. La un pacient internat în secţia de boli infecţioase a unui spital raional a fost stabilit
diagnosticul de salmoneloză. Rezultatele investigaţiilor bacteriologice confirmă diagnosticul clinic,
fiind identificată S.typhimurium. Din anamneza epidemiologică este stabilit că pacientul este transferat
din secţia de boli interne, unde a primit tratament staţionar în legătură cu o patologie somatică cronică.
Pe parcursul aflării la tratament s-a alimentat cu alimente aduse de la blocul alimentar al spitalului, cât
şi cu produse aduse la spital de către rude şi prieteni. Regulile de igienă personală le respectă.
De determinat cauza posibilă a îmbolnăvirilor și măsurile antiepidemice necesare de a fi întreprinse.

Raspuns: Cauza posibila - carne, ouă, produse lactate contaminate aduse de casa.
 prevenirea imbolnavirii
1. Spălarea mâinilor cu săpun după utilizarea WC-ului şi înainte de masă;
2. Separarea produselor gata şi a materiei prime în frigider;
3. Respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare;
4. Păstrarea alimentelor gata în frigider şi nu la temperatura camerei;
5. Utilizarea apei şi materiei prime, la prepararea bucatelor, din surse sigure.

măsurile antiepidemice
BOLNAVI 
 Depistare precoce şi izolare a bolnavilor cu aplicarea tratamentului adecvat, la necesitate
spitalizarea lor.
 Declarare a cazului la CSP teritorial (prezentarea formularului nr.058/e pe suport de hîrtie sau în
format electronic) cu diagnosticul primar şi final.
 Investigaţii bacteriologice (la necesitate și virusologice).
 Tratament la domiciliu – (planul Ași B de tratament, OMS).
 Admitere în colectivități după o coprocultură negativă, la două zile de la finalizarea tratamentului.
 Dezinfecție curentă.

PERSOANE DE CONTACT
 Depistare precoce a persoanelor de contact.
 Evidenţă și supraveghere medicală zilnică în focare timp de 7 zile.
 Examen clinic şi bacteriologic.
 Dezinfecție curentă.

Problema Nr. 8. La un pacient internat cu diagnosticul „pneumonie”, în cele din urmă, s-a determinat
febra tifoidă. Pacientul locuieşte într-o casă separată, foloseşte apă dintr-o fântână comună cu alţi
vecini. Fântâna este într-o stare sanitară nesatisfăcătoare. Locuitorii caselor vecine se folosesc de
veceurile
adiţionale, ce sunt curăţate neregulat. În familia bolnavului mai sunt patru persoane: soţia - educatoare
la grădiniţă de copii, feciorul- student la colegiu, fiica-elevă şi bunica - pensionară.
De identificat sursa de agenţi patogeni şi căile posibile de contaminare.

Surse de infectie sunt:

 bolnavii de febră tifoidă
 purtătorii de bacil tific asimptomatici
 fosti bolnavi purtătorii temporari (elimină bacilul timp de trei luni)
 fosti bolnavi purtătorii cronici (elimină bacilul timp de câtiva ani)

Caile de contaminare:
    prin contact cu mâinile murdare, cu obiecte contaminate cu secreţii, excreţii
    prin consum de apă contaminată (10-60% din cazuri), sau alimente contaminate (lapte,
legume, fructe nespălate, etc)
    prin transport pasiv de către vectori (muşte)
    aerogen, în spitale, prin antrenarea pulberilor ce conţin agenţii etiologici

De organizat măsurile antiepidemice în focar.

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie:

    depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator; orice febră cu durată de
peste 3 zile este considerată suspectă
    izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; timp de 21 de zile după ce a
devenit afebril li se efectuează examene coprobacteriologice şi uroculturi în zilele 7, 12, 17, la ultima dată
asociindu-se şi reacţia serologică Vidal; dacă culturile sunt negative se externează, dacă sunt pozitive în
documentul de externare se menţionează starea de purtător şi va fi luat în evidenţă
    declarare, nominală, lunară; cazurile vor fi anunţate imediat de la depistare, la compartimentul
de epidemiologie local
    contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (21-30 zile), vor fi scoşi din
sectoarele cu risc, li se vor efectua 2 coproculturi şi 2 uroculturi la interval de o săptămână, vor fi vaccinaţi sau
revaccinaţi
    purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi, biliculturi, uroculturi; toţi foştii bolnavi nu vor lucra
timp de 3 luni în sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de copii; se poate încerca
sterilizarea lor prin reglarea tranzitului intestinal, creşterea rezistenţei organismului, vaccinoterapie,
colecistectomie, administrare de antibiotice
    la toţi foştii bolnavi li se vor efectua coproculturi, biliculturi şi reacţia Vidal, la 3, 6, 12 luni de la 
externare, iar dacă acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

    dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%, var cloros 10-20%, fenol, formol 5%o
    pasteurizarea la 600C, timp de 20 min. sau fierberea la 1000C timp de 5-7 min., distruge
salmonella
    dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH

3. Măsuri faţă de receptivi

    imunizarea activă, cu vaccin inactivat, administrat subcutanat, în zona deltoidiană, două doze
de 0,5 ml (0,25ml la copiii sub 12 ani) la interval de 1 lună cu 3  rapeluri la interval de 1 an fiecare, cu aceeaşi
doză; revaccinarea se efectuează după 5 ani;
 Vaccinarea este indicată la vârsta de 5-55 ani, cu subgrupa 5-12 ani, la următoarele categorii
din populaţie: colectivităţi expuse, şantiere, deplasare în zone cu endemie, cu deficienţe grave de aprovizionare
cu apă potabilă, în caz de  inundaţii, calamităţi naturale, la personalul din serviciile de salubritate, din unităţile de
bolnavi psihici, la contacţii din focare.
Efectele adverse: local - inflamaţie, general - febră 1-2 zile.
    imunizarea activă, cu vaccin viu atenuat, administrat în 3 doze la interval de 1 săptămână
fiecare, la care durata protecţiei este de 3 ani.

4. TRATAMENT
 Izolarea în spital este obligatorie cu păstrarea repausului strict la pat şi dietă lichidă şi
semisolidă, bogată în calorii.
 Tratamentul antibiotic, corelat cu antibiograma (Cloramfenicol, Ampicilină, Amoxicilină,
Cotrimoxazol, Fluorochinolonă) se asociază cu corticoterapie şi medicaţie patogenetică.
 Vaccinarea rapidă multifocală.

 
Problema Nr. 8. Dintr-o tabără de odihnă, pe parcurs de două zile (5-6 iulie) au fost internaţi 9 de copii
cu diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. Investigaţia epidemiologică a stabilit că pe data de 4 iulie
după cină, în legătură cu ziua de naştere, copiii au fost serviţi de către părinţii unui copil cu tortă
preparată în
condiţii de casă. Mama copilului, casnică, s-a tratat de shigeloză cu 3 săptămâni în urmă.
De analizat situaţia epidemiogenă, de determinat cauzele apariţiei izbucnirii epidemice, și măsurile de
intervenție.

Sursa de infecție - Bolnavii și purtătorii convalescenți /sănătoși

Transmiterea: fecal –orală
Receptivitatea - generală
Contagiozitate mare - Doza infectantă 10-100 microorganisme

DIAGNOSTIC
Epidemiologic
Contact cu bolnavi/purtători
Expunere la alimente contaminate 
Sursa comună cu alte cazuri
Factori favorizanți
Clinic sindromul dizenteric
Laborator
Leucocite în coprocitograma
Leucocitoza cu neutrofilie
IRA prerenală
Acidoza metabolică hipercloremică
Coprocultura
Reacții serologice - Inutile – atc. apar târziu
În studii epidemiologice, identificarea serotipului
Endoscopia -Mucoasa edematoasă și hemoragică, cu ulcerații

PROFILAXIA
Măsuri față de bolnav și contacți
Declararea si spitalizarea obligatorie
Contactii familiali sunt investigati clinic si bacteriologic
Chimioprofilaxia contactilor doar in cazuri speciale

Măsuri de prevenire
Igiena mediului
Igiena personală
Igiena alimentației
Incurajarea alimentației naturale a sugarilor

Profilaxia specifică: nu există vaccin eficient

Problema Nr. 8. După înregistrarea unui copil cu diagnosticul „Difteria cavităţii nazale”, în cadrul unor
investigaţii bacteriologice, efectuate conform indicaţiilor epidemiologice, în colectivul de copii din
gradiniţă au fost depistaţi doi purtători de corinebacterii toxigene.
De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz?

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie

Bolnavi
    depistare: epidemiologic, clinic, laborator
orice caz suspect va fi imediat anunţat de către medicul care l-a depistat, la compartimentul de
epidemiologie local.
    izolare: 30 zile în formele uşoare, 50 zile în cele grave, cu instituire de tratament antibiotic.
După ameliorare clinică, se efectuează două culturi din exudatul nazo-faringian la interval de 5 zile; dacă
acestea sunt pozitive se prelungeşte terapia cu antibiotice.
Fostul bolnav va fi supravegheat timp de 2-3 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii cardiace
(ECG).

Contacţii
 vor fi supravegheaţi 10 de zile, vaccinaţi sau revaccinaţi în focar, li se va administra
chimioprofilaxie, 7 zile (Eritromicină 30-40 mg/kg./zi , la copii).

Purtătorii 
vor fi izolaţi şi trataţi. Carantina în colectivităţi durează 14 zile.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

    dezinfecţia continuă, la patul bolnavului cu cloramină 1-2%, detergenţi cationici1% şi

terminală, prin formolizare.

3. Măsuri faţă de receptivi

    imunizare activă a copilului, cu vaccin antidifterotetanopertussis (DTP), începută la vârsta

de 2 luni.

    imunizare activă a adultului cu anatoxină difterică purificată şi adsorbită (ADPA) sau cu

vaccin difterotetanic tip adult (dT)
     chimioprofilaxie cu Eritromicină, 7 zile  

Problema Nr. 1. Un copil de 1,5 ani, ce nu frecventează creșa, s-a îmbolnăvit de scarlatină. Sora
de 6 ani frecventează grădinița, 3 ani în urmă a făcut scarlatină.Mama vânzătoare la magazinul
de cofetărie, tata profesor de muzică la școală. În familia din apartamentul vecin, la o elevă din
clasa a treia, a fost depistată odescuamație a cutaneei urechilor.

Determinați sursa posibilă de agenți patogeni.

Sursa de infecţie este omul bolnav cu forme tipice şi atipice ale scarlatinei, la fel şi pacienţii cu
diverse forme clinice ale infecţiilor streptococice (amigdalită, faringită, piodermie, erizipel, etc.),
Perioada de contagiune începe din 1 zi de boală şi durează 7-10 zile, la apariţia complicaţiilor
 21 de zile.precum şi purtătorii sănătoşi de streptococi β-hemolitici din grupul A.

Elaborați planul de măsuri antiepidemice.

Măsurile antiepidemice în focar

Bolnav
 Depistarea activă şi izolarea precoce a bolnavului la domiciliu sau în secţiile de boli infecţioase
pe o durată de 7-10 zile.  
 Declarare obligatorie la CSP teritoriale.  
 Tratamentul bolnavului va dura în formele uşoare şi medii 7-10 zile, în formele grave sau/şi cu
complicaţii 10-14 zile.  
 Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după scarlatină se permite nu mai devreme de ziua
a 22-a de la debutul bolii.  
 Durata supravegherii postexternare:  
Forme uşoare şi medii  pe parcurs de o lună  
Forme grave  pe parcurs de 3 luni

Persoane de contact
 Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 7 de zile de la ultimul caz.  
 Examenul clinic se face de către medicul de familie  
 În colectivităţi – carantină pe grup, nu mai sunt admişi copii noi pînă la stingerea focarului
epidemic (7 zile de la ultimul caz.  
 Dezinfecţia curentă şi terminală, aerisirea încăperii şi dereticarea umedă de 2-3 ori pe zi.

Diagnosticul
1. Anamneza clinico-epidemiologică 
2. Date obiective 
3. Diagnosticul diferenţial 
4. Investigaţii de laborator
 Analiza generală a sîngelui
 Analiza generală a urinei 

 Investigaţii bacteriologice ale primelor cazuri suspecte în focare. 

Obligatoriu:
 Consultaţia ORL-istului, cardiologului, nefrologului pentru copii.

Problema Nr. 8. La data de 15 februarie un copil de 3 ani, care frecventează grădiniţa, a fost în
contact cu un copil din vecinătate care a fost diagnosticat cu rujeolă. Din anamneză: copilul în cauză
nu a fost vaccinat şi nu a făcut anterior rujeola.
Care vor fi acţiunile ulterioare ale medicului de familie?

măsuri antiepidemice în focar

 1. Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi cămine  
2. Izolarea pacientului numai în secţiile (spitalele) de boli infecţioase pe o durată de 5 zile
de la debutul exantemului (iar în caz de pneumonie - pe 10 zile)  
3. Declararea obligatorie la CMP teritorial  
4. Depistarea şi izolarea persoanelor de contact pe 21 zile de la ultimul caz de boală 
Supravegherea medicală a persoanelor de contact se efectuază timp de 21 zile de la
izolarea ultimului bolnav cu vizita focarului de un lucrător medical minimum o dată în 3-4
zile în focarele la locul de trai şi zilnic în colectivităţi. 
5. Persoanele suspecte la îmbolnăvire (febră, semne catarale, enantem, exantem) se
izolează temporar pentru diagnostic, organizarea izolării şi tratamentului.  
6. Verificarea stării de imunizare a populaţiei  
7. Persoanelor din focare care nu au suportat rujeola şi nu au fost vaccinaţi sau au primit o
singură doză de vaccin cu mai mult de 6 luni în urmă vaccinarea va fi efectuată de la
vîrsta de 10 luni pînă la 30 ani  
8. Persoanelor de contact care au contraindicaţii medicale veridice pentru administrarea
vaccinului ROR sau nu au atins vîrsta vaccinării li se va administra imunoglobulină
normală nu mai tîrziu de ziua a 5–a de contact în doze conform instrucţiunii de folosire a
preparatului  
9. Măsuri de dezinfecţie finală sau curentă în focarele de rugeolă nu se practică. În
încăperi se efectuează curăţenia curentă şi aerare conform cerinţelor sanitare
respective 

Problema Nr. 1. Într-o perioadă de 3 săptămâni în regiunea europeană au fost înregistrate cazuri de
infecţii respiratorii acute şi gripă cu o răspândire rapidă în populația animală şi umană. Printre cele
mai afectate persoane se numără cele adulte. Ca rezultat a evoluţiei grave a maladiilor sunt
înregistrate cazuri letale printre oameni şi păsări sinantrope.
De determinat tipul de gripă. 
De apreciat situaţia epidemiogenă în regiunea europeană.
De elaborat setul de măsuri profilactice şi antiepidemice de intervenție în situaţia epidemiogenă
descrisă.

Raspuns: Este gripa aviară - o boala infecţioasă a păsărilor cauzată de tulpinile de tip A.
UE stabilește măsuri de combatere a gripei aviare imediat ce se suspectează prezența acestei boli.
Țările UE sunt responsabile:
1. să desfășoare programe de supraveghere menite să depisteze virusul și să îmbunătățească
cunoștințele în acest domeniu;
2. să se asigure că prezența acestei boli este notificată autorității competente și că anchetele
epidemiologice au loc conform unui plan de intervenție aprobat de Comisia Europeană.
3. Când se suspectează un focar, autoritatea competentă demarează imediat o anchetă menită
să confirme sau să infirme prezența bolii prin examen clinic și prin prelevări de probe în
vederea testelor de laborator.

Autoritatea pune exploatația suspectă sub supraveghere oficială și ia o serie de măsuri, inclusiv:
 numărarea animalelor;
 înregistrarea animalelor care sunt bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate;
 izolarea exploatației;
 interzicerea intrării și a ieșirii păsărilor, a produselor obținute de la păsări, precum și a furajelor
și a deșeurilor;
 restricționarea circulației persoanelor și a vehiculelor;
 dezinfectarea exploatației.
 Aceste măsuri sunt ridicate în momentul în care suspiciunea de boală se infirmă în mod oficial.
De asemenea, autoritățile competente desfășoară anchete epidemiologice pentru identificarea
exploatațiilor de contact și a posibilei răspândiri a virusului.

Influența aviară înalt patogenă (HPAI)

Odată confirmată prezența HPAI, autoritatea competentă veghează la punerea în aplicare a măsurilor
următoare:
 uciderea tuturor păsărilor de curte și a altor păsări captive;
 eliminarea cadavrelor, sub supraveghere oficială;
  punerea sub supraveghere oficială a păsărilor de curte eclozate din ouă înainte de punerea în
aplicare a primelor măsuri;
 identificarea și eliminarea cărnii păsărilor de curte sacrificate și a ouălor recoltate înainte de
punerea în aplicare a primelor măsuri;
 tratarea corespunzătoare a substanțelor susceptibile de a fi contaminate;
 curățarea și dezinfectarea gunoiului de grajd, a tulburelii (dejecții animale împreună cu alte
materii organice inutilizabile), a așternuturilor și a tuturor materialelor susceptibile de a fi
contaminate;
 supravegherea circulației animalelor care intră în exploatație și ies din ea;
 izolarea virusului conform procedurii de laborator celei mai adecvate.
În plus, trebuie să se stabilească o „zonă de protecție” cu o rază de minimum 3 km în jurul exploatației
infectate și o „zonă de supraveghere” înconjurătoare cu o rază de minimum 10 km în jurul exploatației
respective. 

Printre măsurile aplicate în aceste zone se numără:

 un recensământ al exploatațiilor;
 vizite ale medicului veterinar oficial;
 restricții privind transportul de păsări, ouă, carne de păsări și cadavre.
Aceste măsuri rămân în vigoare până după încheierea operațiunilor preliminare de curățare, timp de
minimum 21 de zile în zonele de protecție și 30 de zile în zona de supraveghere.

Influență aviară slab patogenă (LPAI)

Odată ce se confirmă prezența LPAI, autoritatea competentă asigură punerea în aplicare a unei serii de
măsuri bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor. Măsurile care trebuie adoptate variază în funcție
de criteriile definite, care includ speciile în cauză, numărul exploatațiilor în zona în cauză, localizarea
abatoarelor și măsurile de biosecuritate. Măsurile care trebuie luate sunt următoarele:
 fie uciderea pe loc a tuturor păsărilor de curte aflate în exploatație și a tuturor celorlalte păsări
captive, fie depopularea acestora prin transportarea lor directă la abator după ce au fost
izolate, iar rezultatele testelor de laborator au confirmat prezența bolii. Aceste operațiuni
trebuie să se deruleze în conformitate cu normele minime comune pentru protecția animalelor
în momentul sacrificării sau uciderii lor;
 eliminarea cadavrelor și a ouălor pentru incubație sub supraveghere oficială;
 punerea sub supraveghere oficială a ouălor colectate pentru incubație și a păsărilor de curte
eclozate din ouă înainte de punerea în aplicare a primelor măsuri;
 eliminarea sau transportul ouălor de masă produse în exploatație înainte de depopulare spre
un centru de ambalare sau o exploatație care fabrică produse din ouă;
 eliminarea oricărei materii susceptibile de a fi contaminată;
 curățarea și dezinfectarea gunoiului de grajd, a tulburelii și a așternutului, precum și a clădirilor
și a tuturor materialelor susceptibile de a fi contaminate;
 interzicerea intrării sau a ieșirii din exploatație a mamiferelor domestice;
 izolarea virusului.
 În plus, trebuie aplicate măsuri specifice în zona numită „zonă de restricție”, care trebuie
stabilită pe o rază de cel puțin 1 km în jurul exploatației infectate.
Măsurile aplicate în aceste zone vizează:
 un recensământ și teste privind exploatațiile comerciale;
 gestionarea circulației păsărilor de curte, a altor păsări captive și a ouălor.
Aceste măsuri se mențin pe o durată variabilă, hotărâtă de autoritatea competentă.

Răspândirea la alte specii

În urma confirmării unui focar de gripă aviară la o exploatație, se efectuează teste asupra altor mamifere
aflate în exploatația respectivă care ar putea fi infectate, în special asupra porcinelor, iar autoritatea poate
să autorizeze circulația acestor porcine numai către alte exploatații sau către abatoare dacă din testele
ulterioare reiese că riscul răspândirii virusului este neglijabil.

Curățarea, dezinfecția și repopularea

Țările UE trebuie să se asigure că toate materialele susceptibile de a fi contaminate, inclusiv exploatațiile,
abatoarele, vehiculele și celelalte echipamente, sunt curățate și dezinfectate. Exploatația poate fi
repopulată la 21 de zile de la încheierea operațiunilor finale de curățare și dezinfecție.
Vaccinarea
În funcție de situația zoosanitară și de rezultatul unei evaluări a riscurilor, țările UE pot decide să recurgă
la vaccinarea de urgență sau preventivă a păsărilor de curte și a păsărilor captive în cadrul unui plan de
vaccinare care trebuie aprobat anterior de către Comisie. Fermele în care se află păsări vaccinate trebuie
supravegheate strict, în special dacă se aplică vaccinarea de urgență. Directiva conține modalitățile de
aplicare a acestor măsuri și prevede posibilitatea de a constitui bănci de vaccinuri.

Problema Nr. 8. În spitalul de boli infecţioase a fost internat un copil cu mixt– infecţie: hepatita
virală A şi parotidită epidemică. Data asocierii parotiditei este de 7 decembrie.
De propus măsuri de rezolvare a situației epidemiogene descrise.

Răspuns: Măsuri de rezolvare a situației sunt următoarele:

 Depistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi cămine, izolarea la domiciliu, sau în
secţiile de boli infecţioase pe o durată de 9-10 zile sau pînă la dispariţia fenomenelor clinice.
 Declarare obligatorie la CSP teritorial.
 Depistarea şi supravegherea persoanelor de contact timp de 21 de zile de la ultimul caz.
 Triaje clinice zilnice cu depistarea şi izolarea suspecţilor. Persoane cu suspect la îmbolnăvire
(febră, cefalee, tumefierea glandelor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează
temporar cu solicitarea asistenţei instituţiilor medicale pentru diagnostic, organizarea izolării şi
tratamentului.
 În colective – carantină, nu mai sunt admişi copii noi pînă la stingerea focarului epidemic.
 Admiterea în colectivităţi a convalescentilor după oreion nu mai devreme de ziua a 10-a de la
debutul bolii, independent de faptul continuării apariţiei cazurilor noi de oreion.
 Dezinfecţia curentă și terminala, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, grupe.
 Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a
curăţeniei umede.
 tratamentul împotriva hepatitei virale. 

Problema Nr. 8. Un tânăr de origine africană care studiază la Universitatea de

Medicină și locuiește într-un cămin studențesc, în a treia zi de la întoarcere din
Guineea a prezentat febră 40°C. Starea tânărului este moderată. Medicul de urgență a
diagnosticat gripa și nu internează pacientul în spital.
De apreciat corectitudinea acțiunilor medicului.

Raspuns: Deseori pacienti cu malarie sunt internate in stationar cu gripa pentru ca au

simptomele similare. Medicul nu a luat in considerare ca pacient a venit din zona endemica de
malaria, adica trebuie sa fie internat si necesita analiza generala a sangelui si testul “picatura
groasa” pentru a identifica plasmodii.

De precizat acțiunile necesare de a fi întreprinse în această situație.

1.Raportarea cazului -  Fisa de declarare a cazului (Forma 001/e)

 va fi completata de medicul specialist din unitatea in care este internat cazul;
 - va fi trimisa de medicul specialist din unitatea in care este internat cazul, la DSP – Serviciul de
Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, in termen de 7 zile de la data internarii.  
2.Izolarea pacientului 
Cei diagnosticati ca purtatori de plasmodium, cu sau fara simptome clinice, vor fi
internati si tratati conform schemelor recomandate de OMS si vor fi luati in evidenta
pentru control periodic pe o durata de 2 ani.
3.Semnalizare (comunicare)
Raportare nominală a cazului confirmat: in 24 h de la depistare, telefonic/pe fax/email la CRSP
setul minim de date.
4.Controlul vectorilor 
Pulverizarea cu insecticide remanente va fi strict limitata la urmatoarele cazuri: 
• In perimentrul aeroporturilor internationale, pe o distanta de 2000 m in jurul cladirilor si
hangarelor; aceste pulverizari se efectueaza anual in perioada de circulatie a tintarilor si se
repeta ori de cite ori este necesar;
 • In perimetrul spitalelor (sectiilor) de boli infectioase destinate spitalizarii cazurilor de malarie;
aceste pulverizari se pot repeta periodic, odata cu instalarea sezonului cald si a circulatiei
tintarilor; 
• Insecticidele utilizate pentru combaterea tintarilor vor fi recomandate/stabilite de catre INCDMI
Cantacuzino care va furniza si metodele de utilizare a substantelor respective. • Controlul
populatiei de culicide 

Studiu de caz Nr. 8. Determinați riscul predominant de contractare a HIV, VHB, VHC, dacă
medicul s-a înțepat cu acul contaminat cu sângele bolnavului.

Raspuns: pentru medic care s-a intepat cu acul contaminat  cu sangele bolnavului riscul de
infectare este urmator:

VHB - risc mare - 6-30%

VHC - risc intermediar - 3,3-10%
HIV - mic - 0,3%.

Problema Nr. 2. La un bolnav în vârstă de 65 ani, internat în secția de

chirurgie a Spitalului Clinic Municipal, în ziua a 10-a a perioadei postoperatorii
după colecistectomie, medicul chirurg i-a prescris consultația medicului
infecționist, suspectând hepatita virală. De menționat că, plaga se vindecă per
prima, fără complicații postoperatorii. Pe parcursul perioadei postoperatorii,
pacientul a primit de două ori transfuzii de sânge și o dată plasmă nativă. Donatorii
sunt cunoscuți. Totodată, bolnavul trei luni în urmă a primit tratament conservativ
în secția de boli interne din același spital. Medicul infecționist a constatat
diagnosticul de „hepatită virală” și a recomandat ca pentru investigații speciale și
tratament bolnavul să fie transferat în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
De precizat locul probabil de infectare cu virusul hepatitei virale.

Răspuns:  pacient a fost infectat înainte de operație, cel mai probabil:

prin tratamente injectabile (in vena, in muschi) facute cu instrumentar contaminat, nesteriliz
prin instrumentar contaminat si nesterilizat, folosit in manichiura, pedichiura, frizerie,
acupunctura, tatuaje;
prin transfuzii cu sange contaminat sau produse din sange contaminat (plasma, seruri etc.);
prin instrumentar medical (chirurgical, stomatologic etc.) contaminat si nesterilizat;
prin folosirea in comun a acelor si seringilor de catre consumatorii de droguri 
sau in timpul de contact sexual neprotejat cu o persoana bolnava de hepatita.

De elaborat planul de investigare epidemiologică și de măsuri antiepidemice în instituția

medicală.

Scopul principal al supravegherii epidemiologice constă în monitorizarea procesului epidemic şi

limitarea posibilităţilor de transmitere a agenţilor patogeni ai hepatitelor virale B, C şi D de la
sursa de infecţie la alte persoane. Măsurile de profilaxie nespecifică a hepatitelor virale B, C şi
D sînt utile şi pentru profilaxia altor infecţii hemotransmisibile, inclusiv a infecţiei cu HIV.
Realizarea acestui obiectiv poate fi obţinută prin:
            1)         depistarea activă şi tratarea bolnavilor cu hepatite virale acute şi cronice, ciroze
hepatice virale şi cancer hepatic primar;
            2)         supravegherea epidemiologică şi medicală cu examenul de laborator al
contacţilor din focarele cu bolnavi de hepatită virală acută şi cronică, ciroze hepatice virale şi
cancer hepatic primar;
            3)         examinarea de laborator la prezenţa markerilor virusurilor hepatitelor virale a
personalului medical, femeilor de vîrsta fertilă, gravidelor, infectaţilor cu HIV şi altor contingente
de risc;
            4)         optimizarea securităţii hemotransfuzionale prin ajustarea algoritmului de testare
a sîngelui donat la marcherii hepatitei virale B şi C, validarea unităţii de sînge/component
recoltată şi calificarea donatorului conform recomandărilor organizaţiilor internaţionale şi
directivelor europene din domeniu;
            5)         testarea donatorilor de fluide biologice, de ţesuturi şi organe la prezenţa
markerilor hepatitelor virale B, C şi D;
            6)         utilizarea hemotransfuziilor pe principiul argumentării bazate pe dovezi;
            7)         reducerea administrării produselor medicamentoase pe cale injectabilă;
            8)         implementarea metodelor neinvazive de diagnostic şi tratament;
            9)         efectuarea manipulaţiilor şi intervenţiilor medicale cu echipament de unică
folosinţă;
            10)       sterilizarea garantată a instrumentarului şi echipamentului medical în toate
instituţiile medico-sanitare publice şi instituţiile medico-sanitare private realizată din resursele
financiare proprii;
            11)       asigurarea securităţii manipulaţiilor medicale chirurgicale, îndeosebi a celor
stomatologice şi ginecologice;
            12)       acreditarea instituţiilor medicale doar cu condiţia respectării regimului
antiepidemic;
            13)       asigurarea profilaxiei transmiterii hepatitelor virale B, C şi D ca maladii
profesionale în instituţiile de profil medical;
            14)       asigurarea personalului din instituţiile medico-sanitare, inclusiv private, cu trei
seturi de echipament medical, conform specificului activităţii profesionale (halate speciale,
ochelari speciali, măşti, mănuşi speciale, papuci speciali etc.) din resursele financiare proprii;
            15)       asigurarea instituţiilor paramedicale şi de deservire socială (frizerii, cabinete
cosmetice, de manichiură, pedichiură, acupunctură, peersing, tatoo) cu dezinfectante şi
echipament modern necesar pentru deservire şi sterilizarea garantată a instrumentarului utilizat
din resursele financiare proprii;
            16)       respectarea igienei personale privind evitarea folosirii în comun a obiectelor
individuale (aparate de bărbierit, periuţe de dinţi şi alte obiecte care pot trauma tegumentele şi
mucoasele);
            17)       tratamentul bolnavilor cu HVB, C şi D cu preparate antivirale.

Depistarea şi tratamentul antiviral al bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D au o semnificaţie

deosebită, dat fiind faptul că tratamentul hepatitelor virale acute va preveni cronicizarea lor, iar
depistarea şi tratamentul bolnavilor cronici vor micşora numărul de persoane care servesc ca
sursă de infecţie şi vor preveni progresarea maladiei. Realizarea eficientă a acestui scop poate
fi obţinută prin:
            1)         depistarea activă a bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D în focarele active de
boală şi în grupele de risc de către medicii infecţionişti de la cabinete de boli infecţioase (CBI),
epidemiologi şi medicii de familie;
            2)         testarea markerilor hepatitelor virale B, C şi D prin ELISA în toate raioanele,
oraşele şi municipiile republicii, inclusiv pentru cei consiliaţi în cadrul cabinetelor de consiliere şi
testare voluntară;
            3)         crearea unei baze de date electronice speciale pentru evidenţa bolnavilor cu
hepatite virale acute, cronice şi a purtătorilor de AgHBs;
            4)         organizarea şi asigurarea tratamentului bolnavilor cu hepatite virale acute şi
cronice, ciroze hepatice virale în secţiile specializate, cu asigurarea regimului antiepidemic şi
utilizarea preparatelor antivirale, hepatoprotectoare, imunomodulatoare şi altele;
            5)         asigurarea accesului la tratament cu interferon a pacienţilor cu HVC acută pentru
prevenirea cronicizării;
            6)         asigurarea tratamentului etiologic al bolnavilor cu hepatite virale B, C şi D
cronice conform obiectivelor Programului;
            7)         asigurarea tratamentului antiviral al HVC şi B pentru pacienţii cu coinfecţii
HVC/HIV şi HIV/HVB.
            8)         desfăşurarea tratamentului conform protocoalelor clinice naţionale;

            9)         dispensarizarea convalescenţilor după hepatite virale acute pentru monitorizarea

stărilor de sănătate de către medicii infecţionişti, cu luarea în evidenţă de către medicii de
familie. Supravegherea purtătorilor de AgHBs, a persoanelor cu hepatite cronice virale şi ciroze
hepatice virale se va efectua de către medicii infecţionişti, gastroenterologi şi hepatologi, cu
luarea în evidenţă de către medicii de familie şi examinarea de laborator pentru determinarea
nivelului indicilor biochimici în dinamică;
             10)       asigurarea accesului la metode moderne şi neinvazive de investigaţii pentru
aprecierea gradului de fibroză la bolnavii cu hepatite virale B, C şi D cronice şi ciroze hepatice
virale;
            11)       colaborarea medicilor infecţionişti, epidemiologi, virusologi, gastroenterologi,
hepatologi, medici de familie, de laborator şi alte specialităţi în depistarea, diagnosticarea,
tratamentul şi dispensarizarea eficientă a bolnavilor cu hepatite virale şi ciroze hepatice virale.

Este recomandată vaccinarea totală a populaţiei generale (23-60 de ani) pentru extinderea
păturii imune a populaţiei contra HVB la maximum.
 Se recomandă vaccinarea copiilor nou-născuţi din mame infectate cu HVB sau HVD cu
viremie, împreună cu administrarea imunoglobulinei specifice anti-HVB în primele 12 ore după
naştere. 
Problema Nr. 8. În localitatea K. situată în teritoriul unui focar natural de pestă, fiind invitat pentru
acordarea asistenței medicale unui bolnav cu febră înaltă (40°C) medicul a suspectat pestă, forma
pulmonară. În familie mai sunt 3 persoane (soția și doi copii).
De determinat acțiunile medicului care a suspectat diagnosticul de pestă
pulmonară a bolnavului.
De determinat particularitățile anchetei focarului.
De alcătuit planul de măsuri de intervenție pentru localizarea și lichidarea focarului.

Raspuns: Localitate  unde se înregistrează cazuri de pestă pulmonară trebuie să fie sub supraveghere
medicală timp de 6 zile.

În cadrul instituţiilor medicale specializate pacientul este supus unui tratament complex etiotropic,
patogenetic şi simptomatic.Pentru persoanele care au fost în contact cu bolnavii de pestă se stabileşte
supravegherea medicală timp de 6 zile, în scop de identificare precoce a persoanelor cu semne de
boală (temperatura peste 38°C, intoxicaţie, limfadenită, semne de pneumonie).

Anterior tratamentului etiotrop, de la pacient se recoltează material bacteriologic pentru investigaţii de

laborator (sputa, frotiu din orofaringe, după posibilităţi sânge şi punctat din bubon), care este plasat într-un
recipient steril, închis ermetic pentru a identifica agentul patogen.

În conformitate cu indicaţiile epidemiologice, persoanele contacte cu pacienţii

cu pestă sunt supuse profilaxiei de urgență cu antibiotice. 
Se realizează măsuri de dezinfecţie şi dacă sunt prezente rozătoare - deratizarea. În
caz de depistare a cadavrelor de rozătoare, aceatea se vor păstra în condiţii de
frigider pentru examenul bacteriologic ulterior.

Problema Nr. 8. La data de 30 iulie la spitalul din oraşul X a fost adus un bolnav în vârstă de 42
ani, cu acuze la slăbiciuni, vomă, diaree. A fost suspectată holera confirmată mai apoi prin
investigații de laborator. Anamneza epidemiologică a constatat că persoana în cauză s-a
întors cu 3 zile în urmă din India.
De determinat greșelile comise în prevenirea importului și răspândirii holerei în țară.

Raspuns: India este țara cu situația epidemiologică la holera nesatisfăcătoare, adica bolnav a fost
obligat sa respecte carantina in timp de 5 zile, efectuare coproculturii.

De determinat măsurile ce necesitau de a fi întreprinse în cazul dat.

Principiul de organizare şi efectuare a măsurilor antiepidemice primare în cazul depistării bolnavului

(cadavrului), suspectului la holeră prevede următoarele sarcini de activitate:
 concretizarea diagnosticului de către specialiştii din instituţiileteritoriale;
 izolarea temporară a bolnavului la locul depistării şi efectuarea măsurilor primare de
restricţie;
 amenajarea staţionarelor medicale speciale şi spitalizarea în ele a bolnavilor depistaţi;
 depistarea şi izolarea persoanelor ce au contactat cu bolnavul;
 spitalizarea provizorie a tuturor bolnavilor cu clinică ce nu exclude  holera;
 efectuarea dezinfecţiei curente.
1.     Măsuri faţă de izvorul de infecţie

    depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator

    izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; se efectuează 3 examene

coprobacteriologice, după administrare de purgative, la interval de 2 zile, la 48h de la
întreruperea tratamentului; dacă culturile sunt negative se externează.

    declarare, nominală, anunţare imediată, telefonic la MS.

    suspecţii vor fi trataţi ca şi bolnavii până la confirmare sau infirmare

    contacţii: carantină 7 zile, cei direcţi vor fi internaţi şi li se vor efectua 3 coproculturi la
interval de 2 zile; vor fi eliberaţi numai după 3 coproculturi negative; li se administrează
chimioprofilaxie cu tetraciclină 2g/zi sau doxiciclină 100mg/ zi, timp de 3 zile.

    purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi; se încearcă sterilizarea lor în spital cu

Tetraciclină 2g/zi, Furazolidon 400mg/zi, timp de 3 zile.

Toţi bolnavii, contacţii, purtătorii, vor fi recontrolaţi la 10 şi 30 zile de la declararea stingerii focarului;
vor fi investigaţi coprobacteriologic, timp de 2 ani, prin 2 examene în lunile mai şi iulie.

2.     Măsuri faţă de căile de transmitere

    dezinfecţie continuă şi terminală pentru lichidul de vărsătură, materii fecale, obiectele

bolnavului, veselă, salon (sterilizare umedă, căldură uscată, clor)

    dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH

    în epidemii, măsuri speciale privind circulaţia trenurilor, avioanelor, care vin din zone
endemice, măsuri speciale de igienă privind apa potabilă, evacuarea rezidurilor

3. Măsuri faţă de receptivi

    imunizarea activă, cu vaccin inactivat, administrat subcutanat, oferă protecţie redusă,

40%, cu durată de 3-4 luni, fără a oferi protecţie faţă de starea de purtător, deci nu este
indicată la venirea dintr-o ţară cu endemie.

 După 10 zile de la apariţia ultimului caz, timp de 3 luni se urmăreşte:

    depistarea, neutralizarea surselor restante

    examene coprobacteriologice la 10, 30 zile la foştii bolnavi, suspecţi, purtători,

contacţi, inclusiv personalul ce-a acţionat în epidemie

    asanarea condiţiilor de mediu

    culegerea de informaţii privind deplasarea foştilor bolnavi

Problema Nr. 2. În rezultatul unui cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara
Richter s-a produs mari deteriorări ale spațiului locativ și industrial din principalele orașe industriale
ale țării. La moment nu este estimat cu exactitate numărul decedaților și sinistraților, precum și
calculate pierderile economice, dar se presupune că sunt în jur de 100 decedați și 250 persoane
prinse în dărâmături.
Este necesar operativ de elaborat planul de măsuri de evacuare medicală a sinistraților și a
complexului de măsuri antiepidemice.

Răspuns: Măsurile efectuate in momentul declanșării calamitatii  includ: 

 1. evacuarea populatiei;
2. salvarea ranitilor;
3. acordarea primului ajutor medical; 
4. evacuarea cadavrelor de animale si oameni.

Deoarece lipsește frontieră dintre măsurile  efectuate  în momentul declanșării calamitatii si măsurile
efectuate după declararea calamitatii, acestea se fac in continuitate si includ:
1. salvarea în continuare a victimelor; acordarea ingrijirii medicale; 
2. restabilirea  comunicatiilor;
3. punerea în functiune a adăposturilor temporare dotate cu dușuri, chiuvete, spalatorii, săli de
dezinfectie si dezinsectie; 
4. asigurarea igienei personale și alimentatiei;
5. asigurarea cu apă potabilă și alimente de calitate; 
6. combaterea insectelor   si rozatoarelor;
7. efectuarea analizei epidemiologice operative;
8. evidentierea factorilor de risc epidemiologic;
9. măsuri de asanare a mediului (dezinsecția, dezinfecția   și deratizarea);
10. vaccinarea după indicații epidemiologice;
11. supravegherea epidemiologica strictă cu aplicarea unei strategii către diminuarea influenței
factorilor de risc epidemiologic.

Problema Nr. 1. Comandantul unei brigăzi de infanterie motorizată a primit ordin de a scoate divizia
din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă și completarea efectivului. Divizia a dus
lupte neîntrerupte timp de două săptămâni.

– Șeful serviciului medical al brigăzii

Sarcinile de baza ale serviciului medical in protectia antiepidemica in efectivul militar include:
• menținerea situației  sanitaro epidemogene   favorabile  si prevenirea importului de boli infecțioase in
efectivul militar;
• localizarea  si lichidarea focarelor epidemice atat in efectivul militar, cat  si in populația civilă din zona
de amplasament sau aplicații militare;
• profilaxia bolilor infecțioase in populatia civila;
• instruirea efectivului militar in măsurile de profilaxie  si combatere a bolilor infecțioase, inclusiv in caz
de aplicare a armei biologice.

– Epidemiologul plutonului sanitaro-antiepidemic:

Complex de masuri profilactice si antiepidemice:
• asigurarea materială si comunala calitativă a efectivului militar;
• controlul  calitatii alimentatiei  si  asigurării  efectivului  cu produse alimentare de calitate;
• controlul  calității  asigurării  efectivului  militar cu apa potabila;
• orgaizarea asigurarii cu apa potabila in condiții de camp;
• menținerea stării sanitare a localurilor si teritoriului de amplasament;
• asigurarea condițiilor de respectare a igienei personale;
• imunizarea  efectivului.

b) În unele boli infecțioase (tifos exantematic, tifos recurent, pesta, scabie, unele rickettsioze) întreg
efectivul subunității este supus prelucrării sanitare depline. Ultima masura necesita timp, forțe Iii mijloace
suplimentare, precum  si personal bine pregatit.

Problema Nr. 1. Comandantul secției de recunoaștere a diviziei la data de 22.VI. a raportat

comandantului serviciului medical al diviziei, că printre munițiile de trofee capturate în raionul A a
depistat un proiectil (obuz) de artilerie cu un conţinut necunoscut. Sunt suspiciuni la recepturi
bacteriene. Divizia a intrat în luptă la data de 22.V.
De apreciat situația epidemiogenă. 
De enumerat sarcinile comandanților, șefilor de stat major şi şefului serviciului medical al unității și
comandanților de instituţii medico-militare specializate.

1. Pregatirea populatiei si efectivului  militar,  comandantilor, statului major, serviciilor speciale in

protectia antibacteriologica. Cu excepția celor menționate, o importanță deosebită revine
 pregatirii serviciului medical, atat al forțelor armate, cat si al instituțiilor Sanitare Publice.
Specialiștii serviciului medical necesită a fi antrenați referitor la comportamentul si acțiunile lor
in caz de infectii extrem de periculoase. E necesar a avea rezerve de preparate pentru
profilaxia de urgență - antibiotice, seruri, imunoglobuline, vaccinuri , măști, etc.
2. Planificarea  măsurilor  medicate pentru  diminuarea  acțiunii recepturilori batriene in caz  de
aplicare.
3. Efectuarea sistematică a supravegherii si recunoașterii bacteriologice (in special a spațiului
aerian).
4. Efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice  si antiepidemice.
5. Profilaxia specifica a efectivului militar, in special împotriva infectiilor incluse in calitate de arma
biologica.
6. Conlucrarea cu structurile protecției civile din teritoriu.

Studiu de caz №8. După sterilizarea instrumentarului în casolete, indicatorul

calităţii sterilizării nu şi-a schimbat culoarea. De determinat faptul dacă aceste
instrumente pot fi utilizate?

Raspuns:Indicatorii fizico-chimici sunt utilizaţi pentru a evalua dacă în timpul procesului de

sterilizare, timpul şi temperatura au fost atinse. Un tip de indicator fizico-chimic este şi banda
test adezivă care poate fi fixată pe exteriorul unui pachet, aceasta arată o schimbare a culorii în
cazul în care pachetul a fost expus la căldură. Deşi indicatorii fizico-chimici nu sunt meniţi să
indice faptul că un produs este steril, ei pot ajuta la detectarea funcţionării necorespunzătoare a
echipamentului şi la identificarea unor erori procedurale.

8. De descris factorii de risc privitor la infecțiile nosocomiale în staționarul

de reabilitare și terapie intensivă.

Raspuns: În structura infecţiilor nosocomiale din secţiile de reanimare şi terapie intensivă o rată
mai semnificativă o constituie infecţiile căilor respiratorii inferioare (pneumoniile, bronşitele,
traheobronşitele) – 40,0%, căilor urinare (pielonefritele, cistitele) – 36,5%, infecţiile ţesutului
cutanat şi al ţesuturilor moi (decubitus) – 12,5%, infecţiile circuitului sangvin (flebita) – 10,0% şi
al sistemului digestiv (salmoneloza) – 0,1% (22).
Conform unui studiu care a cuprins 1500 secţii de reanimare şi terapie intensivă în 17 ţări
frecvenţa pneumoniilor a constituit 20,8-45% (27).

Exerciţiul 1. De expus schematic structura procesului epidemic, pe orizontală şi pe verticală.

 1) Antroponoze
 Bolnavii infecţioşi;
 Purtătorii de germeni infecţioşi
- Purtători convalescenţi
- Purtători imuni
- Purtători sănătoşi
- Purtători tranzitori
2) Zoonoze
SURSA DE AGENȚI PATOGENI 3) Zooantroponoze
 Animale domestice
  Animale sinantrope
 Animale sălbatice (xenantrope)
4) Sapronoze
 Apă
 Sol
 Aer
1) Orizontal
 Fecal-oral
 Respirator
MECANISMUL DE TRANSMITERE  Parenteral
 Contact
2) Vertical
 Transplacentar
RECEPTIVITATEA POPULAȚIEI
(GAZDA)

Problema Nr. 1. În unul din sectoarele oraşului B au fost identificate câteva cazuri de febră tifoidă. În
cadrul anamnezei epidemiologice a fost constatat că toţi pacienţii au băut lapte cumpărat din piaţă de la
acelaşi vânzător.

De stabilit sursa posibilă de agenţi cauzali, factorul probabil de contaminare.

 Sursa posibilă de agenţi cauzali: vânzătorul;

 Factorul favorizant de contaminare: laptele cumpărat (contaminat cu Salmonella Typhi,
mecanismul de transmitere fecal-oral, prin produs alimentar), care n-a fost păstrat în mod
corespunzător, n-a fost prelucrat termic (pasteurizarea la 600C, timp de 20 min. sau fierberea la
1000C timp de 5-7 min.).

Studiul de caz nr.1. Medicul de familie, fiind invitat la domiciliu, în rezultatul consultului
pacientului a suspectat febră tifoidă.
De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

1. Măsuri faţă de sursa de infecţie

   depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator; orice febră cu durată de

peste 3 zile este considerată suspectă

   izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; timp de 21 de zile după ce a

devenit afebril li se efectuează examene coprobacteriologice şi uroculturi în zilele 7, 12, 17; dacă
culturile sunt negative se externează, dacă sunt pozitive în documentul de externare se
menţionează starea de purtător şi va fi luat în evidenţă

   declarare, nominală, lunară; cazurile vor fi anunţate imediat de la depistare, la

compartimentul de epidemiologie local

   contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (21-30 zile), vor fi scoşi din
sectoarele cu risc, li se vor efectua 2 coproculturi şi 2 uroculturi la interval de o săptămână, vor fi
vaccinaţi sau revaccinaţi

   purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi, biliculturi, uroculturi; toţi foştii bolnavi nu vor
lucra timp de 3 luni în sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de
copii; se poate încerca sterilizarea lor prin reglarea tranzitului intestinal, creşterea rezistenţei
organismului, vaccinoterapie, colecistectomie, administrare de antibiotic

la toţi foştii bolnavi li se vor efectua coproculturi, biliculturi şi reacţia Vidal, la 3, 6, 12 luni de
la  externare, iar dacă acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

   dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%, var cloros 10-20%, fenol, formol 5%o

   pasteurizarea la 600C, timp de 20 min. sau fierberea la 1000C timp de 5-7 min., distruge

salmonella

   dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH

3. Măsuri faţă de receptivi

   imunizarea activă, cu vaccin inactivat, administrat subcutanat, în zona deltoidiană, două doze
de 0,5 ml (0,25ml la copiii sub 12 ani) la interval de 1 lună cu 3  rapeluri la interval de 1 an
fiecare, cu aceeaşi doză; revaccinarea se efectuează după 5 ani;

Vaccinarea este indicată la vârsta de 5-55 ani, cu subgrupa 5-12 ani, la

următoarele categorii din populaţie: colectivităţi expuse, şantiere, deplasare în zone cu endemie,
cu deficienţe grave de aprovizionare cu apă potabilă, în caz de  inundaţii, calamităţi naturale, la
personalul din serviciile de salubritate, din unităţile de bolnavi psihici, la contacţii din focare.

   imunizarea activă, cu vaccin viu atenuat, administrat în 3 doze la interval de 1 săptămână

fiecare, la care durata protecţiei este de 3 ani.

Problema Nr. 11. Este necesar de a efectua dezinfecția într-un cămin cu focar de HVA. Bolnavul
este spitalizat. Familia locuiește într-o odaie cu suprafața de 24m 2 . Veceul, bucătăria, coridorul
este comun. Pe același etaj mai locuiesc 3 familii.
De determinat: tipul dezinfecției, cine va efectua dezinfecția, substanțele utilizate și
concentrațiile lor.

1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:

– depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator
– izolarea cazurilor, obligatoriu în spital
– declarare nominală, lunară; anunţarea cazului se face la 24h de la depistare
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:
– dezinfecția se va efectua de către personalul medical
– se vor lua măsuri de dezinfecţie continuă a obiectelor bolnavului, lenjeriei, prin
căldură sau cu Cloramină 2%, a fecalelor cu var cloros şi terminală prin
formolizare, se vor lua măsuri de dezinsecţie, deratizare
– incăperile de locuit, locurile de folosinţă comună, bucătăria, veceul, coridorul se
prelucrează prin pulverizare (30-50 ml/m2 ) cu Profic 1%, pregătit la locul
destinat în volum corespunzător suprafeţei necesare supuse dezinfecţiei, cu o
expoziţie de 30 min. (dezinfectie terminala)
– în caz de epidemii, măsuri speciale de educaţie sanitară a populaţiei, controlul
apei potabile, evacuarea corespunzătoare a rezidurilor, controlul personalului
care lucrează în colectivităţi de copii, în sectoarele de alimentaţie publică sau de
aprovizionare cu apă.
 3. Măsuri faţă de receptivi:
– imunizare activă cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu
formol, administrat intramuscular în 2 doze la interval de 1 lună şi cu rapel la 1
an, care asigură protecţie de 99%, cu durată de  minim 10 ani.
            Este indicat în special la copiii din colectivităţi, la militari, deţinuţi, homosexuali,
cei care lucrează în sectoarele de alimentaţie publică, la călătorii în zone cu endemie
mare.
– imunizare pasivă, cu imunoglobuline standard 16%, administrate în primele 7
zile de la contact, intramuscular, şi care oferă protecţie între 3-6 luni.
            Este indicată la contacţii familiali, din spital, sau din colectivitate a cazurilor de
hepatită A, la consumatorii din apă suspectă a fi contaminată.
 

Problema Nr. 6. După sterilizarea articolelor medicale în autoclav, acestea au fost păstrate în
casolete fără filtre un termen de 5 zile, după care au fost repartizate în secții.
De apreciat calitatea articolelor medicale și argumentați erorile depistate.

Articolele medicale nu mai sunt sterile.

Erorile depistate:

1. Termenul de păstrare a articolelor sterilizate în casolete fără filtre a fost depășit (norma -
3 zile);
2. Nu s-a atras atenția la banderola de hârtie înainte de repartizarea în secții a articolelor
medicale.
Problema Nr. 2. În luna iulie, în rezultatul examinării unui grup de persoane revenite din Africa,
au fost depistaţi 2 purtători de malarie terţiană. Coloniile de ţânţari în teritoriu sunt numeroase.
De determinat măsurile de prevenire a unei eventuale răspândiri a malariei în teritoriu.

Măsuri îndreptate la sursa de infecție:

1. Monitorizarea și tratamentul pacienților;

Măsuri îndreptate la mecanismul de transmitere:

1. Prevenirea înțepăturilor de țânțari (utilizarea repelentelor, îmbrăcăminții de protecție,

plaselor de ţânţari tratate cu insecticide cu durată lungă de acţiune etc.);
2. Prelucrarea incaperilor cu insecticide;
3. Evidența numerică a transmițătorilor;
4. Supravegherea locurilor de reproducere a țânțarilor și dinamicii suprafețelor acvatice;
5. Prelucrarea bazinelor acvatice cu insecticide;
Măsuri îndreptate la receptivitatea populației:

Informarea populației despre riscul la care sunt supuși.

 1. Se propune de a prezenta caracteristica detaliată a unui vaccin (tipul vaccinului, metoda
de obținere, caracteristica generală, schema de imunizare, metoda de administrare,
indicațiile și contraindicațiile pentru vaccinare, cerințele pentru utilizare).
Caracteristicile/Vaccinul BCG
1. Tipul vaccinului - vaccin corpuscular viu
2. Metoda de obținere - Atenuare
3. Caracteristica generală - vaccin BCG liofilizat – suspensie de Mycobacterium
bovis BCG (Bacillus Calmette-Guerin)
- solvent pentru suspensie injectabilă – Sauton diluat
(sulfat de magneziu, fosfat dipotasic, acid citric, L-
asparagină monohidrat, citrat de fier amoniacal,
glicerină, apă pentru preparate injectabile)
condiţionat în volum de 3 ml/fiolă.
- foita de material plastic necesara la deschiderea
fiolei
Cutie cu 5 fiole din sticlă brună a 20 de doze (2 mg)
vaccin BCG liofilizat şi 5 fiole din sticlă incoloră a 3 ml
solvent (Sauton diluat).
4. Schema de imunizare - nou născuţi: primele 2-5 zile în maternitate

5. Metoda de administrare - strict intradermic, în partea postero-externă a


6. Indicațiile
7. Contraindicațiile
8. Cerințele pentru utilizare
braţului stâng, în treimea medie
- injectarea se face cu o seringă de 0,5 sau 1 ml,
prevăzută cu ac pentru inoculare intradermică.
- locul de injectare trebuie să fie curat şi uscat şi
necontaminat cu substanţe antiseptice
- doza recomandată: 1 doză = 0,1 ml din suspensia de
2 ml vaccin BCG liofilizat obţinută după
reconstituirea conţinutului unei fiole în solvent
(Sauton diluat).
- modul de suspensionarea: fiola cu vaccin se
înveleşte strâns în foiţa de material plastic, în zona
marcată cu alb, după care gâtul fiolei se rupe cu
mâna. Imediat după deschiderea fiolei cu vaccin, cu
ajutorul unei seringi cu ac lung, se introduc în fiolă 2
ml din lichidul de suspensionare (Sauton diluat),
după care conţinutul fiolei se amestecă prin manevre
de aspirare şi golire a conţinutului seringii, repetate
de 2-3 ori. Suspensia obţinută este omogenă, uşor
opalescentă.
- vaccinare planica
Contraindicatii temporare:
- nou-nascutii subponderali (sub 2500 g)
- boli febrile concomitente
- convalescenta unei boli infecto-contagioase (1-3
luni)
- afectiuni dermatologice acute
Contraindicaţii absolute:
- hipersensibilitate la oricare componentă a vaccinului
- deficit imun
- infecţia HIV simptomatică (SIDA)
- reacţia pozitivă la tuberculină (PPD)
- să fie prezentă eticheta pe ambalaj, unde să fie clar
înscrise următoarele date:
 întreprinderea de producere;
 denumirea preparatului;
 numărul seriei;
 numărul de control;
 volumul şi doza preparatului;
 data producerii;
 limita de expirare (termenul de valabilitate – 12
luni);
 condiţiile de păstrare (pastrat la adapost de
lumina naturala si la o temperatura de + 4-8C)
 indicatorul de temperatură.
- ambalajul să fie intact;
- înfăţişarea preparatuluisă corespundă documentului
de însoţire (continutul fiolei cu vaccin are aspectul
 unei pulberi albe care nu adera de peretii fiolei,
lichidul de suspensionare este un lichid limpede si
incolor)

2. Problema Nr. 1. La transportare s-au spart flacoanele cu vaccin BCG și vaccin

antitularemic. Ce este necesar de a întreprinde în situația creată:
a) a arunca flacoanele în lada de gunoi;
b) a turna soluție concentrată de dezinfectant peste flaconașe;
c) a le arde;
d) a le autoclava.

- flacoanele sparte si contaminate se pun intr-un container de plastic, peste care se adauga
dezinfectant
- daca vaccinul s-a varsat se curata zona cu dezinfectant, se aduna cu grija cioburile
flaconului si se pun intr-un container etichetat “ VACCIN DETERIORAT PENTRU
DISTRUGERE- NU FOLOSITI” si se aseaza intr-un loc sigur in afara echipamentelor
frigorifice pana cand va putea fi distrus in baza acordului scris al responsabilului
Programului National de Vaccinare, se va informa Ministerul Sanatatii privind tipul si
cantitatea de vaccin deteriorate
- se inregistreaza aceste pierderi in stocul de vaccin, cu precizarea seriei si tipului de
vaccine si a tipului de deteriorare
- daca alte flacoane/fiole indemne au fost contaminate cu vaccinul varsat, se noteaza tipul,
seria vaccinului, tipul de afectare si se urmeaza procedura de raportare si distrugere;
Problema Nr. 1. În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un

focar epidemic cu cazuri multiple de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au

îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase liceale. Intervalul de apariţie a

primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.

Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia

primului caz de boală, clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă

turistică de două zile. În alimentaţie foloseau rezervele de alimente de acasă, în

prima zi au pregătit frigărui. Pentru diferite necesităţi elevii au utilizat apă din

surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru băut. În familiile elevilor nu

sunt bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura corporală este

în limitele normei.

De stabilit, calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice

necesită a fi efectuate în focar.

Mecanismul de transmitere: fecal-oral, pe calea: hidrica “apă din surse ocazionale”

Masuri antiepidemice:

1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:

depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator; orice febră cu durată de
peste 3 zile este considerată suspectă

izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase; timp de 21 de zile după ce a

devenit afebril li se efectuează examene coprobacteriologice şi uroculturi în zilele 7, 12, 17; dacă
culturile sunt negative se externează, dacă sunt pozitive în documentul de externare se
menţionează starea de purtător şi va fi luat în evidenţă

declarare, nominală, lunară; cazurile vor fi anunţate imediat de la depistare, la compartimentul

de epidemiologie local

contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (21-30 zile), vor fi scoşi din
sectoarele cu risc, li se vor efectua 2 coproculturi şi 2 uroculturi la interval de o săptămână, vor fi
vaccinaţi sau revaccinaţi

purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi, biliculturi, uroculturi; toţi foştii bolnavi nu vor
lucra timp de 3 luni în sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de
copii; se poate încerca sterilizarea lor prin reglarea tranzitului intestinal, creşterea rezistenţei
organismului, vaccinoterapie, colecistectomie, administrare de antibiotic

la toţi foştii bolnavi li se vor efectua coproculturi, biliculturi şi reacţia Vidal, la 3, 6, 12 luni de la
externare, iar dacă acestea sunt negative vor fi scoşi din dispensarizare.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

investigația apei

dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%, var cloros 10-20%, fenol, formol 5%o

pasteurizarea la 600C, timp de 20 min. sau fierberea la 100 0C timp de 5-7 min., distruge
salmonella

dezinsecţia cu compuşi DDT sau HCH

3. Măsuri faţă de receptivi

imunizarea activă, cu vaccin inactivat, la contacţii din focare.

imunizarea activă, cu vaccin viu atenuat

Problema Nr. 1. Într-o tabără de odihnă, pe parcurs a două zile s-au

îmbolnăvit 90 de copii din cei 150 aflaţi pentru odihnă în tabăra respectivă. S-a

stabilit diagnosticul prezumptiv de „toxiinfecţie alimentară”. În ajun, la prânz,

copiii au consumat supă din legume şi pârjoale din carne de vită.

De efectuat analiza epidemiologică a situaţiei epidemiogene şi de propus

măsuri antiepidemice necesare.

1.      Culegerea anamnezei epidemiologice.

2.      Examinarea focarului

3.  Dagnostic de laborator:

·         Metoda bacteriologică - izolarea și identificarea salmonelelor pe medii de cultură

standard și teste biochimice. De la bolnavi se colectează materii fecale, mase vomitive, spălături
stomacale și, în caz de necesitate, urină, sânge, bilă, puroi din focare și alte eliminări din
organele afectate.

·         Metoda serologică - depistarea anticorpilor în serul bolnavilor prin reacția de

hemaglutinare indirectă. Titrul minim diagnostic este de 1:200, la copiii de până la 1 an – 1:100.
Reacția confirmă diagnosticul în cazul creșterii titrului de anticorpi în dinamică, de 4 ori și mai
mult

4.      Studierea rezultatelor investigatiilor de laborator

-          Agentul cauzal: Salmonella enterica

-          Sursa de agenți patogeni: cel mai probabil este carnea de vită, adica bovina purtatoare
(dar nu excludem persoanele purtătoare de salmonele, care ar fi putut contamina carnea in
procesul de/dupa sacrificare sau preparare)

-          Modul de transmitere: fecal-oral, pec ale alimentara

5.      Măsuri antiepidemice:

-          Măsuri faţă de sursa de infecţie:

•      Notificarea cazului F 058-e;

•      Izolarea copiilor (spitalizare sau domiciliu);

•      Spitalizarea obligatorie a lucrătorilor de la tabăra respectivă;

-          Măsuri faţă de căile de transmitere:

•  Dezinfecția curenta (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,

jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).

-          Măsuri faţă de receptivi

•      Supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea,  măsurarea

temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului.

Problema Nr.1. În perioada 03, 04 şi 05 septembrie în secţia de boli

infecţioase a Spitalului Raional au fost internaţi trei copii cu diagnosticul de

enterocolită acută, forma medie. Toţi copiii sunt colegi de clasă al gimnaziului din

localitatea X. La data de 06 septembrie rezultatele investigaţiilor de laborator au

identificat Sh. sonnei la copilul internat la data de 03 septembrie.

De schiţat componentele investigaţiei epidemiologice în focarul epidemic

descris.

Surse de agenti patogeni: omul bolnav, reconvalescent;

Mecanismul de transmitere (Sh. Sonnei): mec. fecal-oral, pe cale alimentara, in special prin
produse lactate.

Prin urmare, in cazul respectiv sursa de agenti patogeni ar putea fi bucătarii instituției de
învățământ, care nu au respectat normele igienice, furnizorul care aprovizionează instituția cu
produse alimentare necalitative.

1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:

• Raportarea cazurilor suspecte și a celui confirmat de Shigeloză (f-058e);
• Spitalizarea copiilor este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.
• Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului și
1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică.
• Bucătarii instituției - 2 examinări bacteriologice negative, iar admiterea la lucru se va
face numai cu avizul medicului. Dispensarizarea 1 lună, iar cu infecție cronică – 3 luni
• Evaluarea situației sanitaro-igienice a obiectelor de alimentație, a gimnaziului.
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:
• Dezinfecția curentă în focar (izolare la domiciliu), terminală (spitalizare).
• Copiii instituționalizați după contractarea infecției, de asemenea, sunt supuși
supravegherii timp de o lună și vor efectua două investigări bacteriologice cu examinarea
clinică la finele acestei perioade.
3. Măsuri faţă de receptivi
• Persoanele care au contactat cu bolnavii de shigeloză sunt supravegheate clinic timp de 7
zile. Lucrătorii instituțiilor alimentare sunt supuși la finele perioadei de supraveghere
unei investigații bacteriologice. În cazul rezultatului pozitiv aceste persoane sunt
înlăturate de la lucru.
• Copiii instituționalizați din focarele de shigeloză sunt admiși să frecventeze insituția, însă
sunt supuși supravegherii medicale și unei investigații bacteriologice la finele perioadei
de supraveghere.
Problema Nr. 1. Medicul de familie a stabilit diagnosticul de hepatită virală A

la o femeie în vârstă de 30 de ani, în a doua zi a perioadei icterice. Familia

pacientei este compusă din trei persoane. Soțul, în vârstă de 35 ani, a suportat

hepatita virală A în copilărie. Fiul, în vârstă de 9 ani, este plecat la o tabără de

odihnă de cinci zile.

De determinat acțiunile medicului de familie și a medicului epidemiolog.

În HVA se disting toate cele 4 perioade de dezvoltare a infecției:

1. perioada de incubație 15 - 45 de zile (max. 50 de zile)

2. prodromală – 1 - 3 săptămâni
3. perioada icterică
4. perioada de reconvalescență
Contagiozitatea bolnavului: începe în ultimele 10-15 zile ale perioadei de incubație, se
prelungește pe tot parcursul perioadei prodromale și se termină la a 6-a – a 7-a zi după începutul
icterului, în forme grave – până la finele celei de a 2-a săptămâni de icter

1. Măsuri faţă de sursa de infecţie:

– depistare: ancheta epidemiologică, examen clinic, examene de laborator
– izolarea cazurilor: femeia si copilul, acasă sau în spital (în dependență de
prezența condițiilor)
– declarare la CSP; anunţarea cazurilor se face la 24h de la depistare
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:

– se va efectua dezinfecție de către medicul de familie

– se vor lua măsuri de dezinfecţie continuă sau terminală - la domiciliu, în spital,
dezinfecție terminală – la tabără
– măsuri speciale de educaţie sanitară a populaţiei, controlul apei potabile,
evacuarea corespunzătoare a reziduurilor

3.Măsuri faţă de receptivi – persoanele de la tabără cu care a contactat copilul:

– supravegherea medicala (măsurarea temperaturii, starea mucoaselor, sclerei și
pielii, culoarea urinei și fecalelor, palparea rebordului drept al abdomenului) o
dată în 10 zile, timp de 35 de zile de la ultimul contact cu bolnavul;
– informarea o data in saptamana despre starea sănătății de către lucrătorul
medical;
– examinarea de laborator a persoanelor care au fost în contact cu bolnavul de
HVA prevede determinarea fermenților (ALAT) și, în cazul indicațiilor
epidemiologice – determinarea markerilor specifici HVA (anti-HAV IgM).
Copiii care au fost în contact cu bolnavul de HVA nu pot fi transferați în altă
instituție sau în alte grupe sau clase timp de 35 de zile de la ultimul contact cu
bolnavul
– imunizare activă cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu
formol, administrat intramuscular în 2 doze la interval de 1 lună şi cu rapel la 1
an, care asigură protecţie de 99%, cu durată de  minim 10 ani.
– imunizare pasivă, cu imunoglobuline standard 16%, administrate în primele 7
zile de la contact, intramuscular, şi care oferă protecţie între 3-6 luni.
Problema Nr. 1. Unui copil de cinci ani, care frecventează grădiniţa i-a fost

stabilit diagnosticul „Difterie faringiană”. Copilul, împreună cu familia, locuieşte

în apartament cu 2 odăi. Tata copilului are 40 ani şi lucrează inginer, mama are

vârsta de 37 ani şi activează ca educătoare la creşă.

Ce acțiuni urmează a fi întreprinse:

a) faţă de copilul bolnav;

b) faţă de membrii familiei;

c) în grădiniţa de copii.

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie:

 depistare: epidemiologic, clinic, laborator

 declarare: nominală; orice caz suspect va fi imediat anunţat de către medicul care l-a depistat,
la compartimentul de epidemiologie local
  izolarea copilului bolnav in spital: 30 zile în formele uşoare, 50 zile în cele grave, cu instituire
de tratament antibiotic.

De obicei, sterilizarea se obţine în 1-2 săptămâni.

După ameliorare clinică, se efectuează două culturi din exudatul nazo-faringian la interval de 5 zile; dacă
acestea sunt pozitive se prelungeşte terapia cu antibiotice.

Fostul bolnav va fi supravegheat timp de 2-3 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii cardiace
(ECG).

 contacţii – membrii familiei, copiii de la grădiniță, vor fi supravegheaţi 10 zile, vaccinaţi sau

revaccinaţi în focar, li se va administra chimioprofilaxie, 7 zile (Eritromicină 30-40 mg/kg./zi , la
copii)
 purtătorii vor fi izolaţi şi trataţi.

Carantina în colectivităţi durează 14 zile.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

 dezinfecţia continuă, la patul bolnavului cu cloramină 1-2%, detergenţi cationici1% şi terminală

(în focar), prin formolizare.

3. Măsuri faţă de receptivi

 imunizare activă a copiilor de la grădiniță, cu vaccin antidifterotetanopertussis (DTP)

 imunizare activă a adultului cu anatoxină difterică purificată şi adsorbită (ADPA) sau cu vaccin
difterotetanic tip adult (dT)
 chimioprofilaxie cu Eritromicină, 7 zile  

Problema Nr. 1. Un copil de 1,5 ani, ce nu frecventează creșa, s-a îmbolnăvit

de scarlatină. Sora de 6 ani frecventează grădinița, 3 ani în urmă a făcut scarlatină.

Mama vânzătoare la magazinul de cofetărie, tata profesor de muzică la școală. În

familia din apartamentul vecin, la o elevă din clasa a treia, a fost depistată o

descuamație a cutaneei urechilor.

 Determinați sursa posibilă de agenți patogeni.

Sursa posibilă de agenți patogeni: fiica familiei din apartamentul vecin

 Elaborați planul de măsuri antiepidemice.

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie

 depistare: epidemiologic, clinic, laborator;

 declarare: nominală, lunară;

Cazul va fi anunţat  la 24 de ore de la depistare.

 izolarea copilului de 1,5 ani, eleva din clasa a 3-a: 7 zile în spital, sau dacă există condiţii de
izolare şi la domiciliu.

La externare vor fi supravegheaţi prin examen clinic la 2, 3 luni, 4 examene de urină timp de 4
săptămâni, VSH, ASLO, fibrinogen la 1, 2 luni, pentru a surprinde eventuale complicaţii.

 suspecţii vor fi trataţi la fel ca şi bolnavii până la confirmare sau infirmare.

 contacţii mama, tatăl, familia vecină, colegii de clasă a elevei din clasa a 3-a, vor fi
supravegheaţi clinic timp de 10 zile.

La școală, în colectivităţile de copii, în care au apărut cazuri se face triaj epidemiologic zilnic, pe perioada
incubaţiei maxime de la apariţia ultimului caz, educaţia sanitară a copiilor şi a angajaţilor privind
modalităţile de transmitere şi riscul afecţiunilor poststreptococice.

 purtătorii depistaţi în focar, vor fi trataţi timp de 10 zile cu Penicilină V.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

 dezinfecţia obligatorie, continuă la patul bolnavului şi terminală la domiciliu şi la spital, dacă a

fost internat

Se utilizează formol oficinal 40% din care se fac diluţii 5%, iar pentru cea zilnică se pot utiliza detergenţi
cationici.

3. Măsuri faţă de receptivi

 profilaxie cu penicilină în colectivităţi mici;

 supraveghere bacteriologică (exudat naso-faringian) şi/sau serologică (ASLO) în colectivităţile de
copii în care au apărut cazuri de scarlatină;
 dacă portajul în colectivitate depăşeşte 5-8% - semnal de alarmă.
Problema Nr. 1. În cadrul evaluării acoperirii vaccinale cu vaccin ROR a

copiilor din creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%,

respectiv.

 De apreciat situația epidemiologică în ambele creșe și, în caz de

necesitate, indicați măsurile de ameliorare. Listaţi actele normative utilizate.

Situația epidemiologică este favorabilă în ambele creșe, luînd în considerație prezența unor posibile
contraindicații la acest vaccin, precum:

– imunodeficienţă congenitală sau dobândită;

– infecţii acute febrile;

– alergii la proteinele de ou sau neomicină;

și neîmplinirea vîrstei ținte de vaccinare (6-7 ani).

De accea este necesar de a se efectua monitoringul cuprinderii cu vaccinări pînă la vârsta țintă de 7 ani.

Actele normative utilizate:

- registrul de evidență a vaccinărilor 063/e

- certificat de vaccinare 063-3/e
- registru lunar al activităților de imunizare

Problema Nr. 1. Într-o perioadă de 3 săptămâni în regiunea europeană au fost

înregistrate cazuri de infecţii respiratorii acute şi gripă cu o răspândire rapidă în

populaţia animală şi umană. Printre cele mai afectate persoane se numără cele

adulte. Ca rezultat a evoluţiei grave a maladiilor sunt înregistrate cazuri letale

printre oameni şi păsări sinantrope.

 De determinat tipul de gripă.

 Gripa de tip A, deoarece este patogenă atât pentru om, cât și pentru diferite specii de animale.

 De apreciat situaţia epidemiogenă în regiunea europeană.

 În regiunea europeană înregistrăm o manifestare epidemică sau epidemie.

 De elaborat setul de măsuri profilactice şi antiepidemice de intervenție în

situaţia epidemiogenă descrisă.

 Măsuri profilactice:
 Profilaxia specifică
- vaccinuri antigripale vii, atenuate, inactivate, subunitare și split-vaccinuri.
 Măsurile nespecifice de prevenire a gripei:
- de ordin individual:
1. respectarea regulilor de igienă personală;
2. utilizarea măștilor sau a altor mijloace de protecție;
3. respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația adecvată bogată în proteine,
vitamine și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a lupta cu virusul gripal;
4. evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și a contactului
neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii;
5. aerisirea și dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de
temperatură.
- de ordin social:
1. Prevenirea importului gripei prin:
 depistarea persoanelor bolnave și suspecte de gripă la trecerea frontierei;
 limitarea călătoriilor în țările afectate de gripă;
 informarea persoanelor care pleacă peste hotarele republicii cu privire la situația epidemiogenă
în țara de destinație și măsurile de prevenire;
 supravegherea medicală a persoanelor sosite în țară din țările afectate de gripă, pe parcursul a 7
zile.
2. Asigurarea de către conducătorii de întreprinderi a procurării mijloacelor individuale de
protecție pentru angajați și crearea condițiilor necesare pentru respectarea igienei personale și
a celei comunitare.
3. Asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical implicat în acordarea asistenței
medicale cu mijloace de protecție individuală (măști, respiratoare, ochelari, mănuși de cauciuc,
șervețele cu alcool) și instruirea personalului medical în etiologia, epidemiologia, tabloul clinic,
diagnosticul, tratamentul, profilaxia și măsurile corespunzătoare de control al infecției gripale
cauzate de virusul circulant în anul curent.
4. Informarea populației. În acest scop, autoritățile administrației publice locale, instituțiile
medicale, mass-media vor asigura informarea sistematică a populației cu privire la situația
epidemiogenă în lume și măsurile de prevenire.
5. Elaborarea programelor și instrucțiunilor de prevenire, inclusiv de vaccinoprevenție, reieșind
din caracteristicile sezonului epidemic și specificul național.

Măsuri antiepidemice:
1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie
 depistare: epidemiologic, clinic, laborator;
  declarare: numerică, zilnic în cazul epidemiei date;
 izolare: 5-7 zile, la domiciliu, formele uşoare;
Spitalizarea bolnavului cu gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor
clinice și epidemiologice.
Indicațiile clinice includ:
 formele grave de gripă;
 prezența complicațiilor;
 bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice pulmonare, boli
ale sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
- bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare,
cămine etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței
medicale la locul de trai.
 contacții: supraveghere medicală pe o durată de 7 zile de la ultima expunere. O atenție deosebită
se va acorda persoanelor cu risc sporit de a face boala (copii, vârstnici, persoane cu
imunodeficiență, maladii preexistente, maladii cronice, diabet zaharat etc.). Acestora li se va
efectua profilaxie de urgență (post-expunere): preparate antivirale Oseltamivir (Tamiflu) sau
Zanamivir (Relenza)
 tratamentul medicamentos cu administrarea preparatelor antivirale Oseltamivir (Tamiflu) sau
Zanamivir (Relenza) va fi direcționat, în primul rând, către persoanele spitalizate sau persoanele
cu risc sporit de complicații
 insituirea carantinei
2. Măsuri faţă de căile de transmitere
 dezinfecţia continuă şi terminală nu sunt necesare;
 aerisirea încăperilor, curăţenia sunt suficiente.
3. Măsuri față de receptivi:
 profilactic se va folosi alfa-interferon – 2-5 picături în nas de 4 ori în zi, pe tot parcursul riscului
de contaminare, sau oxolină unguent de 0,25% pe mucoasa nazală
 evitarea manifestărilor în masă
 măsurile profilactice anterior menționate

Problema Nr. 1. Planificați activități de educație pentru sănătate a populației

în prevenția parotiditei în localitatea în care activați în calitate de medic de familie,

indicând temele, metodele, formele și mijloacele utilizate.

Temele de discuție: ce este parotidita, mecanismul și căile de transmitere, simptomatologie,
contingentele de risc, rolul profilaxiei, în deosebi a vaccinoprofilaxiei, orarul vaccinării

Populatia generala din zonele la risc trebuie informata, prin intermediul mass media, despre aparitia
unor focare de infectie urliana in teritoriul respectiv si incurajata sa respecte masurile de prevenire
nespecifica cat si a celor de prevenire specifica, indeosebi prin completarea vaccinarilor in randul
copiilor, adolescentilor si adultilor tineri.

Metodele de informare:

- conversația
- explicația
- mass media

Mijloace de informare:

- Prezentări periodice în cadrul adunărilor locale;

- Organizare de intalniri periodice/mese rotunde/seminarii;
- Transmiterea de materiale informative (buletine informative, pliante, brosuri, postere, video
etc).

Formele de organizare a activităţii:

- colectivă,
- pe grupe.

Studiu de caz Nr. 1. Un cetățean în vârstă de 45 ani, care a făcut hepatita

virală B, poate fi acceptat pentru donare de sânge?

Persoanele care au fost infectate cu hepatita B nu pot dona sange, deoarece nu poate fi demonstrată
lichidarea completa a virusului. Lipsa AgHBs nu inseamna ca virusul nu este prezent in sange. Exista
pacienti cu infectie cronica cu cantitati de antigen sub limita de detectie a laboratorului. Prelevarea de
tesut hepatic pentru determinarea viremiei se face mai mult in cercetare: daca virusul este prezent
acolo inseamna ca infectia este latenta, daca nu, omul respectiv s-a vindecat.

Problema Nr. 1. La unul din pacienții staționarului de tuberculoză a fost

suspectată hepatita virală. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că 50 de zile

în urmă pacientul a suportat o intervenție chirurgicală pe motiv de hernie

ombelicală în secția de chirurgie abdominală a spitalului municipal.

 De specificat investigațiile necesare pentru concretizarea diagnosticului

și condițiilor de contaminare?

Mecanismul de transmitere:

 Parenteral: direct, in urma interventiei chirurgicale

Perioada de incubație:

- HVB: 60-180 de zile;

- HVC: 7-140 de zile, iar în HVC acută postransfuzională – între 7 și 50 de zile.
Prin urmare, suspectăm HVC, pentru a confirma efectuăm:

Diagnosticul de laborator se bazează pe metode molecular-biologice:

 tehnica de amplificare ADN - mai puțin sensibil, neputând detecta viremiile joase.
 tehnica PCR - evidențiază ARN-VHC (viremia)

Diagnosticul biochimic urmărește determinarea următorilor indici:

 indicii sindromului de citoliză directă și indirectă (ALAT, ASAT, bilirubina, monofosfatfructoza,

difosfatfructozaldolaza, sorbitdehidrogenaza, protrombina);

 indicii sindromului de colestază (fosfataza alcalină, β-lipoproteide, s-nucleotidaza,

colesterolul);

 indicii sindromului mezenchimal inflamator (proba cu timol, cu sublimat, γ-globulina etc.).

 De propus măsurile antiepidemice necesare pentru a fi efectuate în

staționar.

Profilaxie şi combatere:

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie

 depistare: ancheta epidemiologică, clinic, examene de laborator

  izolarea cazului, obligatorie în spitalul de boli infecțioase
  declarare, ca hepatită nonA, nonB, lunar
 contacții vor fi examinate clinic, biochimic (bilirubina, ALAT, ASAT, protrombina, proba cu
timol), serologic (determinarea markerilor anti-HVC IgM, anti-HVCsum) și instrumental
(examen ultrasonor al organelor cavității abdominale);
 externarea din spital se va face după însănătoșirea clinică și normalizarea probelor biochimice
ale ficatului;
 se va efectua dispensarizarea obligatorie a pacienților externați de către medicul de familie și
infecționist. Durata dispensarizării este de 12 luni. Pacientul va fi examinat clinic și biochimic la
o lună, la 3, 6, 9 și 12 luni, virusologic – la 6 și 12 luni. În caz de persistență a procesului
infecțios după o perioadă de 12 luni, supravegherea de dispensar va fi continuată.

2. Măsuri faţă de căile de transmitere:

 respectarea tehnicii aseptice la orice manevră sângerândă

  screening-ul donatorilor, utilizarea raţională a transfuziilor
  verificarea sângelui şi a produselor de sânge
  excluderea donatorilor periculoşi (de profesie)
 selectarea plasmei de la maxim 5 donatori

3. Măsuri faţă de receptivi:

 momentan, nu se dispune de un vaccin eficient pentru această infecţie

Profilaxia nespecifică:

- realizarea eficace a complexului de măsuri îndreptat spre prevenirea infectării recipienților de

sânge și derivate de sânge
- prevenirea contaminării parenterale în instituțiile medicale și nemedicale
- protecția personalului medical.
Problema Nr. 1. Bolnava în vârstă de 57 ani, a fost izolată din vagonul unui tren

de pasageri la o gară, în stare gravă, cu erupții rozeolice-peteșiale pe corp, stare

confuzională. La bolnavă a fost depistată pediculoză intensă. În baza tabloului clinic

și anamnezei epidemiologice a fost stabilit de tifos exantematic.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice necesare a fi efectuate în situația

epidemiogenă creată.

Măsura antiepidemică de bază este depistarea precoce a bolnavilor cu tifos exantematic până în ziua a
5-a de boală. În această perioadă păduchele contaminat cu R. prowazekii de la bolnav nu este în stare să
infecteze alte persoane.

În cazul dat, bolnava manifestă erupții pe corp. Exantemul apare spontan, în a 4-a – a 6-a zi

1. Măsuri față de sursa de agenți patogeni:

- bolnava cu tifos exantematic este supus spitalizării obligatorii. La internare bolnavei i se
administrează tratament antipediculos și este dezinsectată îmbrăcămintea
- reconvalescenții sunt externați după 12 zile de la normalizarea temperaturii.
- persoanele aflate în contact sunt supravegheate clinic timp de 25 de zile din momentul
dezinsecției în focar, cu măsurarea temperaturii în fiecare zi
- profilaxia de urgență poate fi realizată prin indicarea doxiciclinei o dată în zi 0,2 g,
rimfampicilinei de 2 ori în zi câte 0,3 g, tetraciclinei de 3 ori în zi câte 0,5 g timp de 10 zile
- persoanele care manifestă febră sunt supuse spitalizării
- toate persoanele care au solicitat asistență medicală și care au febră mai bine de 5 zile, cu
suspecție de tifos exantematic, sunt supuse de două ori examenului serologic
2. Măsuri faţă de căile de transmitere:
- dezinsecției și dezinfecției în focar

3. Măsuri față de receptivi:

- profilaxia nespecifică: depistarea și despăducherea persoanelor afectate de pediculoză,

dezinsecția de cameră a lenjeriei și îmbrăcămintei, educația sanitară și crearea condițiilor de
igienizare a populației;
- profilaxia specifică: utilizarea vaccinurilor inactivate sau vii în baza indicațiilor epidemiologice.

Problema Nr. 1. În gospodăria persoanei A. s-a îmbolnăvit un vițel. Deoarece

sosirea medicului veterinar întârzia, iar starea animalului se înrăutățea stăpânul a

sacrificat vițelul. La înjunghierea animalului și tranșarea cărnii au participat fiul

stăpânului și vecinul. Medicul veterinar sosit la locul întâmplării după înjunghierea

vițelului a stabilit diagnosticul „antrax”.

 De elaborat planul măsurilor de localizare și lichidare a focarului.

Sursa de agenți patogeni (B. anthracis): vițelul

Factorii de transmitere: sângele scurs în timpul înjunghierii animalului, carnea, blana

animalului

Mecanismul de transmitere: m. prin contact direct, prin pielea sau mucoasele lezate.
Identificarea şi localizarea focarului

 Date topografice ale locului unde evoluează boala

 Căi de communicate
 Particularităţi climatice:
 Prezentarea efectivului de animale pe categorii
 Conditii igienice, de microclimat şi date privind furajarea
Măsuri antiepidemice:

1. Măsuri față de sursa de infecție:

- notificarea cazurilor cu suspecție de antrax se face în mod de urgență. Informația se transmite
la toate nivelurile sistemului de supraveghere, inclusiv la CSP teritorial, CNSP, Ministerul
Sănătății, serviciul veterinar, prin completarea fișei de notificare urgentă (forma 058 e), care
se transmite prin sistemul electronic de supraveghere, telefon și/sau fax.
- în cadrul anchetei se stabilește sursa de agent patogen, localizarea teritorială și limitele
focarului, persoanele expuse riscului de contractare a infecției, locul și modalitatea de
nimicire a cadavrului (îngropare, ardere, transformare în făină proteică animală), cu
deschiderea sau fără deschiderea lui
- cei 3 suspecți sunt supuși spitalizării obligatorii și în mod de urgență în staționarul de boli
înfecțioase, iar în lipsa lor – în saloane separate de profil terapeutic
- În profilaxia de urgență este utilizată gamaglobulina specifică antiantrax (în doză de 20-25
ml persoanelor adulte, 12 ml adolescenților și 5-8 ml copiilor (conform vârstei))
- persoanele supuse riscului (ceilalți membri ai familiei) vor fi supravegheate clinic timp de
10 zile, cu examinarea zilnică (dimineața și seara) a tegumentelor, ganglionilor limfatici
periferici și controlul temperaturii corpului
- vițelul sacrificat se distruge prin incinerare pe loc sau se aruncă în gropi biotermice
2. Măsuri față de mecanismul de transmitere:
- În focar este efectuată dezinfecția terminală
3. Măsuri față de receptivi:
- vaccinoprofilaxia animalelor agricole
- vaccinoprofilaxia la om, în special în grupele de populație cu risc sporit de contractare a
infecției, cum ar fi: lucrătorii din sectorul zootehnic, de la întreprinderile de prelucrare a
produselor animaliere, proprietarii de vite - vaccinul viu atenuat STI pentru uz uman, cu
aplicarea a două doze de vaccin la un interval de 21 de zile, prin metoda de scarificare a
pielii, și revaccinarea anuală
- interzicerea sacrificării vitelor în gospodării particulare. În acest scop este necesară
amenajarea abatoarelor în fiecare localitate, fapt care ar îmbunătăți, totodată, condițiile de
igienă a prelucrării cărnii. Vita tăiată forțat, fără examinare veterinară prealabilă, este
considerată bolnavă, și nu se permite comercializarea cărnii.
- Pentru a preveni formarea unor noi focare telurice este strict interzisă deschiderea cadavrelor
de animale pierite după antrax sau cu suspecție la antrax
- informarea populației

Problema Nr. 1. La aeroportul internaţional Chişinău, în procesul de control al paşapoartelor a fost

identificat un cetăţean străin sosit dintr-o ţară cu situaţie epidemiogenă nefavorabilă la febra galbenă.

 Ce acţiuni sunt necesare de efectuat?

RM nu face parte din zonele cu risc de transmitere a VFG, lipsește vectorul de transmitere: tantarii,
speciile Aedes sau Haemagogus spp.
De aceea, doar se informează călătorul daca la scurt timp dupa intoarcerea de acolo (3-6 zile) apare
febra, frison, insotita de dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare, prostratie, greata si voma este
bine sa consulte serviciile medicale.

Nu exista un tratament specific antiviral. Tratamentul suportiv in spital imbunatateste ratele de

supravietuire.

Orice mijloc de transport care soseşte dintr-o zonă nefavorabilă pentru febra galbenă trebuie să deţină
informație despre realizarea dezinsecţiei introdusă în declaraţia sanitară a unităţii de transport aerian. În
cazul sosirii unei navei aeriene dintr-o ţară nefavorabilă la febra galbenă şi informării administraţiei
companiei de transport aerian, de către comandantul navei, despre prezenţa pe navă a ţânţarilor, nava
va fi supusă dezinsecţiei.

Problema Nr. 1. În rezultatul ploilor torențiale din 25 august în localitatea C

au avut loc alunecări de teren, care a produs deteriorarea sistemului de apeduct şi

canalizare, drumului central spre localitate, dar și a unei părți a caselor de locuit. În

partea de Nord a localității fântânile de mină sunt astupate de valul de pământ, iar

în partea de Sud majoritatea fântânilor au fost inundate. Începând cu data de 27

august în punctul medical al localității s-au înregistrat cazuri de disfuncții

intestinale, evoluția fiind următoarea: 27.08 – 4 cazuri, 28.08 – 7 cazuri, 29.08 – 11

cazuri, 30.08 – 17 cazuri, 31.08 – 26 cazuri. La data de 01 septembrie au fost

înregistrați 106 pacienți. Majoritatea pacienților erau copii până la 14 ani, în 70%

cazuri debutul bolii era acut manifestându-se prin forme grave. Conform

indicațiilor epidemiologice și clinice 75% din pacienți au fost internați în spitalul

raional secția boli contagioase. La 01 septembrie au fost primite rezultatele

investigațiilor bacteriologice a pacienților internați în zilele de 27-29 august, fiind

depistați în 5 cazuri – Sh.flexneri, 1 caz – Sh.sonnei, în 9 cazuri –microorganisme

din flora condiționat patogene, în 7 cazuri agentul patogen a rămas neidentificat.

 De apreciat situația epidemiogenă în localitatea C și de elaborat planul de

măsuri antiepidemice.

Situația epidemiologică: situație excepțională (calamitate naturala, meteorologică + epidemie prin boli
infecțioase)

Shigelozele sunt antroponoze tipice. Atât rezervorul, cât și sursele de agent patogen sunt constituite de
omul bolnav, cu formă acută sau cronică de infecție.

Modul, căile și factorii de transmitere

Modul de transmitere este fecal-oral:

- Shigeloza flexneri – pe cale hidrică;

- Sh. sonnei – pe cale alimentară

Factori favorizanți

- situația excepțională: inundații

Măsuri antiepidemice:

1.       Măsuri faţă de izvorul de infecţie:

 depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator

 izolarea cazurilor, obligatorie în spitalul de boli infecţioase
 declarare, numerică, lunară;  anunţarea focarelor în ziua depistării,  la compartimentul de
epidemiologie local.
 contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie maximă (8-10 zile), prin
termometrizare zilnică, eventual coproculturi, vor fi scoşi din sectoarele cu risc,  vor fi vaccinaţi
sau revaccinaţi.
 purtătorii: vor fi depistaţi prin coproculturi; toţi foştii bolnavi nu vor lucra timp de 3 luni în
sectoarele de alimentaţie publică, aprovizionare cu apă, colectivităţi de copii;

2.        Măsuri faţă de căile de transmitere

 dezinfecţie continuă şi terminală cu produse pe bază de clor

 efectuarea controlului microbiologic al produselor alimentare, apei și eliberarea concluziei
despre admiterea ori inadmiterea pentru consum
 controlul permanent a mediului ambiant (aerul, apa, solul, etc.) în zona focarului situaţiei
excepţionale
 dezinfecția fântânilor
 supravegherea sanitară sporită a obiectivelor de importanţă majoră (atît cele afectate de
factorii situaţiei excepţionale în zona dezastrului, cît şi cele, care continuă să funcţioneze în
afara focarului): sursele şi sistemele de asigurare cu apă, sistemele de canalizare, instituţiile de
alimentare publică şi comerţ, instituţiile preşcolare şi şcolare, instituţiile medico-sanitare
publice, etc.;
 asigurare a populației cu apă potabilă de calitate

3. Măsuri faţă de receptivi

 informarea populaţiei privind pericolele infectării/contaminării, măsurile profilactice şi de

precauţie, care urmează a fi îndeplinite
 respectare a regimului igienic și antiepidemic, creșterea nivelului de cultură sanitară a populației
în probleme de cunoaștere a factorilor de risc și respectare a regulilor de igienă personală
 neadmitere a consumului de apă pentru băut, fără un tratament termic

Problema Nr. 1. Comandantul unei brigăzi de infanterie motorizată a primit

ordin de a scoate divizia din luptă și a o îndrepta în spatele frontului pentru odihnă

și complectarea efectivului. Divizia a dus lupte neântrerupte timp de două

săptămâni.

 Se cere de la:
– Șeful serviciului medical al brigăzii:

a) de a formula sarcina principală a serviciului medical al brigăzii în organizarea antiepidemică a

efectivului militar.
 Menținerea situației sanitaro-epidemogene favorabile și prevenirea importului de boli
infecțioase în efectivul militar

– Epidemiologul plutonului sanitaro-antiepidemic:

a) de a elabora măsurile antiepidemice în timpul deplasării și în locul de dislocare a trupelor, care

trebuie să fie efectuate de către serviciul medical de regiment și plutonul sanitaro-antiepidemic.
 Controlul calității alimentației și asigurării efectivului cu produse alimentare de calitate;
 Controlul calității asigurării efectivului militar cu apă potabilă;
 Organizarea asigurării cu apă potabilă în condiții de camp;
 Menținerea stării sanitare a localurilor și teritoriului de amplasament;
 Asigurarea condițiilor de respectare a igienei personale;
 Imunizarea efectivului;
 Activitatea de educație pentru sănătate și formarea deprinderilor igienice
b) a determina, care din subunitățile detașamentului sanitaro-epidemiologic al armatei este
rațional de cerut ca mijloc de intensificare a măsurilor antiepidemice
 se cere un pluton al companiei antiepidemiologice a armatei

Problema Nr. 1. Comandantul secției de recunoaștere a diviziei la data de

22.VI. a raportat comandantului serviciului medical al diviziei, că printre munițiile

de trofee capturate în raionul A a depistat un proiectil (obuz) de artilerie cu un

conţinut necunoscut. Sunt suspiciuni la recepturi bacteriene. Divizia a intrat în

luptă la data de 22.V.

 De apreciat situația epidemiogenă.

Situația epidemiogenă: situație excepțională: calamitate socială: armă biologică (bioterorism)

 De enumerat sarcinile comandanților, şefului de stat major şi şefului serviciului medical al unității și
comandanților de instituţii medico-militare specializate.

Sarcinile comandanților

- ordonează la cercetași să determine intenția aplicării armei biologice de către inamic în baza
următoarelor semne: efectuarea în masa a vaccinărilor în efectivul militar al inamicului contra unor
infecții, depozitarea rezervelor de mijloace de protecție contra armei biologice (AB, preparate p-u
dezinfecție etc.)
- asigurarea aprovizionării cu mijloace de protecție a efectivului militar

Sarcinile șefului de stat major:

- precizarea din sursele sale ce armă bacteriologica poate să posede inamicul si sa transmită la
Ministerul Apărării modelul de obuz cu inscripțiile care sunt pe el
Sarcinile șefului serviciului medical:

- determinarea hotarelor focarului de afectare în masa în baza datelor obținute de posturile de

supraveghere și subdiviziunile de recunoașter;
- protecția efectivului militar și a populației civile aflată în zona focarului;
- depistarea afectaților din rândurile efectivului militar și populației civile;
- supravegherea respectării regimului sanitaro-epidemiologic în zona de dislocare și aplicații militare;
- determinarea tipului armei biologice în baza investigațiilor de laborator a probelor de sol, apă, aer,
investigarea insectelor, rozătoarelor, precum și în baza depistării cazurilor de boli infecțioase în
efectivul militar, populația civilă și animale.

Sarcinile comandanților de instituţii medico-militare specializate:

- evidența simptomelor suspecte caracteristice infecțiilor deosebit de periculoase, care ar fi putut

folosite de catre inamic
- determinarea agentului patogen
- efectuarea antibiogramei
- realizarea profilaxiei cu AB în situațiile posibile
- în caz de polirezistență a mi/o, se recurge la AB de rezervă

Studiu de caz №1. În timpul administrării soluţiei anestetice medical accidental s-a înţepat cu acul
seringii. Sub mănuşă se văd urme de sânge. Ce acţiuni trebuie să întreprindă medicul în situația dată?

- primul ajutor în urma accidentului:

1. favorizarea sângerării, spălare abundentă cu apă, minim 500ml;
2. aplicare de dezinfectante, timp de 5 minute sub formă de comprese sau în ploaie, cu
clorhexidină 0,05%, alcool etilic 70%, iodofori 10%, glutaraldehidă 2%, apă oxigenată
3%
- raportarea accidentului de către persoana expusă şefului de secţie/medicului de gardă şi
asistentei superioare din secţie şi solicitarea PPE;
- evaluarea imediată a riscului la expunere, consilierea, testarea serologică şi asigurarea
PPE împotriva infecţiei cu HIV şi/sau HVB în termenii rezonabili;
- testarea serologică a eventualei sursei de infecţie la HIV, hepatitele virale B şi C,
consiliere pretestare conform prevederilor Ordinul MS nr.344 din 05.09.2007 ”Cu privire
la crearea Serviciului de Consiliere şi Testarea Voluntară”;
- supravegherea serologică a accidentatului;
- înregistrarea cazurilor în Registrul de evidenţă a expunerii/accidentelor profesionale

PPE pentru HVB:

1. Efectuarea vaccinării, vaccinul administrează de sine stătător sau în complex cu

imunoglobulină - anti-HVB. Pentru asigurarea eficacităţii primei doze de vaccin este necesar
de administrat vaccinul imediat după expunerea la risc (termenul maximal – 7 zile);
 2. Efectuarea testării la anti-HBs, după 1-2 luni după aplicarea celor 3 doze de vaccin, cu
excepţia celor cărora li sa administrat imunoglobulina anti HVB pentru seroprofilaxia
hepatitei B.

PPE pentru HVC:

1. Profilaxia de post expunere la risc pentru HVC nu este recomandată;

2. Efectuarea testării:
 după 4-6 săptămâni de la expunere: determinarea ARN VHC;
 după 4-6 luni după expunere: determinarea anti-HVC şi determinarea alamin-
aminotrasferazei (ALT);
 confirmarea repetată a testului pozitiv la anti-HVC prin investigarea ELISA repetată;
 consultul medicului infecţionist.

PPE pentru infecția HIV:

1. administrare de chimioprofilaxie, imediat după expunere (triplă asociere cu Zidovudină,
Lamivudină şi Indinavir);
2. supravegherea serologică.

1. De descris structura și funcțiile Comitetului de spital pentru controlul infecțiilor nosocomiale

în instituțiile medicale.
Comitetul de spital (CS) - organul superior de dirijare a politicii de supraveghere şi control al
infectiilor nosocomiale la nivel de IMS.
Comitetul de spital de supraveghere a infecţiilor nosocomiale CS se instituie prin ordinul
directorului al IMS şi reprezintă o structură oficială a instituţiei.
În componenţa CS sunt incluşi:
 preşedintele (unul din vicedirectorii medicali directorului pe probleme curative),
 medicul epidemiolog de spital sau asistentul medicului epidemiolog,
 asistenta şefă,
 bacteriolog,
 infecţionist,
 chirurg,
 obstetrician,
 internist,
 patomorfolog.

Componenţa CS poate fi completată cu alţi specialişti în funcţie de profilul instituţiei şi situaţia

sanitaro-igienică şi epidemiologică. E raţional de inclus în comitetul sus-numit specialişti – ingineri,
responsabili de exploatarea edificiilor şi utilajului medical.

CS este subordonată directorului al IMS.

Funcţiile Comitetului de spital:
 • planificarea şi organizează activităţile de control şi supraveghere a IN în IMS, în colabo-
rare strânsă cu administraţia şi tot personalul instituţiei;

• determină politica de supraveghere epidemiologică în IMS care este pusă în aplicare

de către medicii epidemiologi, personalul medical, paramedical, tehnic, etc.;

• conlucrează permanent cu CMP teritoriale în problemele de înregistrare şi declarare

obligatorie a tuturor cazurilor de IN;

• elaborează şi coordonează cu directorul şi CMP teritorial planul anual de supraveghe-

re şi control a IN cu un calendar de realizare a lui, asigură analiza anuală a îndeplinirii
obiectivelor planului, organizează şi supraveghează prevenirea IN, inclusiv respectarea
regimului antiepidemic;

• analizează şi raportează la Consiliul administrativ anual, la Şedinţele operative lunar,

sau la necesitate, situaţia epidemiologică prin IN în IMS;

• elaborează anual un raport de activitate în care descrie acţiunile întreprinse în IMS,

analizează rezultatele obţinute, evaluează activitatea de ameliorare a situaţiei epide-
miologice care este pus în discuţie la Consiliul Medical şi înaintează propuneri;

• organizează şi efectuează activităţi de instruire a personalului medical şi atestarea lui

în problemele de supraveghere epidemiologică, combatere şi profilaxie a IN la angajare şi
periodic – o dată în an;

• evaluează factorii de risc în apariţia IN, elaborează planuri de acţiuni în cazul apariţiei
focarelor epidemice de infecţie;

• defineşte, elaborează şi coordonează programul anual de control al IN în IMS, luând

în consideraţie caracteristicile instituţiei, recomandările naţionale / teritoriale, sursele
bibliografice de referinţă.

• Implementarea programului de control al IN se sprijină pe următoarea metodologie:

• analiza exactă a situaţiei în IMS vizând IN, condiţiile arhitecturale şi asigurarea condi-
ţiilor sanitaro-epidemiologic garantate;

• definirea aplicarea acţiunilor corective şi măsurile de prevenire, cu respectarea unei

ierarhii, a obiectivelor în funcţie de evaluările epidemiologice şi economice şi de po-
sibilităţile IMS;

• evaluarea acţiunilor cu măsurarea impactului lor asupra calităţii practicilor şi a costu-

rilor.

1. Este realizat un studiu epidemiologic, în care au fost incluși 1500 pacienți cu confirmare a lipsei
hepatitei virale B. Din 650 pacienți supuși transfuziei de sânge și supravegherii în perioada post-
transfuzională timp de 3 ani, 48 din ei au făcut HVB; din 850 pacienți care n-au fost supuși transfuziei de
sânge– HVB, în aceiași perioadă, au făcut 8 persoane.

De indicat tipul studiului epidemiologic.

 Studiu observațional, analitic, de cohortă, deoarece se porneşte de la expunere şi se ajunge la

efect.
De prezentat datele studiului în tabelul de contingență 2×2.

Grupurile Cazuri de îmbolnăviri Total

prezente absente

Grupul de bază (expuşi factorului de risc) 48 602 650

Grupul de control (neexpuşi factorului de risc) 8 842 850

Total 56 1444 1500

De formulat scopul studiului.

 Determinarea cauzelor de apariție, răspândire a HVB

De selectat indicii care pot fi calculați reieșind din acest studiu, de-I calculat și de comentat rezultatele
obținute.

 Incidenţa îmbolnăvirilor în grupul de bază: 48/650=0.074

 Incidenţa îmbolnăvirilor în grupul de control va fi egală cu: 8/850=0.009

Conform rezultatelor: 0.074>0.009, putem recunoaște rolul transfuziei de sânge pentru HVB, aceasta
fiind un factor de risc pentru apariția acestei patologii.

Rezolvarea problemei Nr.3

În rezultatul investigaţiei epidemiologice a unui focar cu febră tifoidă, specialiştii
CSP au stabilit că pacientul locuieşte într-o casă de tip cămin şi activează în
calitate de muncitor la o uzină din localitate. Analiza epidemiologică a identificat
că în ultima perioadă (2 săptămâni) în acest bloc de locuit au mai fost trataţi
ambulator doi bolnavi cu diagnosticul de enterocolită acută, gravitate medie; la
moment trei bolnavi sunt sub supravegherea medicului de familie cu febră pe
parcurs de trei şi patru zile respectiv. Pe parcursul ultimilor două zile au fost
internaţi în staţionar doi pacienţi cu diagnosticul preventiv de bronhopneumonie.

Toţi pacienţii sunt muncitori la aceiaşi uzină, diferite secţii de producere şi

locuiesc la acelaşi etaj al blocului de locuit. La etaj este amenajată bucătărie şi WC
comun.

De stabilit calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice

necesită a fi efectuate în focar.

Calea de transmitere
 Hidrica (Apa de distributie centrala)
 Alimentara(bucataria comuna) (legume.fructe.zarzavaturi)
 Habituala(prin obiecte contaminate de bolnav/purtator)

Masuri antiepidemice
 Raportarea cazului suspect
 Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau
bolnave de febra tifoidă
 Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă
 Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor
și căilor de transmitere
 Neutralizarea sursei
 Identificarea, investigarea și supravegherea
persoanelor contacte (suprav.pe parcursul a 21 de
zile)
 Respectarea igienei
 Dezinfectia terminala
 Profilaxia de urgență a persoanelor de contact
(utilizat bacteriofagul tific, vaccinarea)

Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură

cu îmbolnăvirea a doi copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani.
Boala a debutat acut pe parcursul nopţii, manifestându-
se prin vome repetate, diaree, febră. Ţinând cont de
particularităţile epidemiologice a focarului, medicul a
stabilit diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. De
menţionat, că mama copiilor, timp de două zile, este pe
buletin medical. Diagnosticul de angină lacunară a fost
stabilit de acelaşi medic de familie. Seara în ajun mama a
preparat bucate copiilor, servindu-i cu lapte încălzit, ce a
fost păstrat în frigider, cumpărat din magazin cu o zi
înainte. Temenul de păstrare este valabil.
În calitate de medic de familie organizaţi măsurile
antiepidemice
necesare.

2.Tactica medicului de familie(cazul bucatarului)

Se vor trata pacienţii cu BDA forme uşoare şi medii, în
cazul asigurării cu condiţii de izolare şi
tratament.
Componentele principale ale tratamentului:
 Izolare şi tratament la domiciliu
 Prevenirea deshidratării: Terapie de rehidratare
orală
 Continuarea alimentaţiei pacientului
 (Terapia cu antibiotice sau chimiopreparate conform
indicaţiilor special)
 Vizita repetată după 2 zile
. Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură
cu îmbolnăvirea a doi copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani.
Boala a debutat acut pe parcursul nopţii, manifestându-
se prin vome repetate, diaree, febră. Ţinând cont de
particularităţile epidemiologice a focarului, medicul a
stabilit diagnosticul „Toxiinfecţie alimentară”. De
menţionat, că mama copiilor, timp de două zile, este pe
buletin medical. Diagnosticul de angină lacunară a fost
stabilit de acelaşi medic de familie. Seara în ajun mama a
preparat bucate copiilor, servindu-i cu lapte încălzit, ce a
fost păstrat în frigider, cumpărat din magazin cu o zi
înainte. Temenul de păstrare este valabil.
În calitate de medic de familie organizaţi măsurile
antiepidemice
3.In calitate de medic organizati masurile antiepidemice
pe cale alimentară, în special prin lapt,produse lactate

 Raportarea cazului suspect sau confirmat de

Shigeloză
 Spitalizarea bolnavului este efectuată conform
indicațiilor clinice și epidemiologice.
 Testele bacteriologice
 Depistarea focarului ..purtatorului
 Izolarea acestuia
 dezinfecția curentă în focar (izolare la domiciliu),
terminală (spitalizare).
  Externarea din spital după normalizarea scaunului
și a temperaturii corpului și 1 rezultat negativ în
investigarea bacteriologică\
 Monitorizarea timp de o saptamina(7 zile)
Examinarea febrei,urmarim evolutia
starii(progresiva sau regresiva)
 Respectarea stricta a igienei atit corporale cit si
alimentare

Problema Nr. 3. Conform datelor tabelului 2, efectuați analiza

epidemiologică a cazurilor de malarie de import în anii 1973-1993 în
Republica Moldova, indicând anii cu risc major de răspândire de la
cazurile importate, repartizarea cazurilor la diferite categorii de
cetățeni, structura etiologică și zona geografică de unde au fost
importate.
Rezolvare:

1.Anii cu risc major de raspindire a Malariei in RM

-1985 -1987 -1986
2. 256 cazuri cetatenii Republica Moldova
307 cazuri cetateni straini
3.250 cazuri viva
299 cazuri Falciparum
24 cazuri P.malariae
15 cazuri P ovale

4.De unde au fost importate:

1. Africa (308)
2. Asia(256)
3. America Latina(8)

2.Studiu de caz Nr. 3. O picătură de sânge a nimerit pe mucoasa

cavității bucale a unui medic reanimatolog în timpul procedurii de
reanimare al bolnavului serpozitiv la HIV. De descris managementul
măsurilor post-expunere.

• Inreruperea actului medical

• Anuntarea imediata al cadrului medical superior
• Asigurarea ingrijirii de urgenta a locului accidentarii
• Evaluarea clinica a expunerii
• Testarea la HIV a persoanei expuse (si a sursei in caz aditional)

Rezolvarea problemelor de situatie (NR 3)

Problema Nr. 3. La un funcţionar, al unei instituții de stat, a fos

suspectat diagnosticul de holeră. Persoana în cauză este pentru prima zi
la serviciu, după concediul ordinar. În cadrul investigaţiei
epidemiologice s-a stabilit că pacientul s-a întors recent dintro ţară
exotică, unde şi-a petrecut concediul.
De selectat măsurile antiepidemice, necesare de a fi întreprinse, la nivel
de Asistenţă Medicală Primară şi Serviciului de Stat de Supraveghere a
Sănătăţii Publice.

În conformitate cu Regulamentul Sanitar Internaţional, perioada

maximă de incubaţie pentru holeră este stabilită de 5 zile.Este necesara
informarea autorităţilor sanitare din cel mai apropiat centru despre
situaţia epidemiologică şi să ceară asistenţă medicală, inclusiv
antiepidemică. pacientul trebuie să fie izolat şi început tratamentul
patogenetic. Pentru persoanele care intră în contact cu pacienţii de
holeră, se stabileşte supravegherea epidemiologică în scop de detectare
activă a semnelor de boală. În caz de infectare evidentă, persoanele
respective vor fi supuse profilaxiei de urgenţă cu antibiotice. La sosirea,
în punctul de destinaţie un pacient cu holeră este necesar a fi efectuate
următoarele măsuri antiepidemice:
• spitalizarea obligatorie a pacientului cu respectarea cerinţelor
regimului
• antiepidemic;
• izolarea pacientului (ţinânduse cont de indicaţiile
epidemiologice);
• supravegherea medicală a pasagerilor şi membrilor echipajului
pentru o
• perioadă care nu depăşeşte perioada de incubaţie;
• examenul bacteriologic şi tratamentul preventiv al persoanelor
eventual
• infectate (pasageri, membri ai echipajului, etc.);
• dezinfectarea mijlocului de transport, inclusiv instalaţiile pentru
• prelucrarea şi stocarea produselor alimentare, deşeurilor,
reziduurilor de alimente, eliminărilor de la pacient şi articolele de
îngrijire a lui, apele uzate şi dejecţiilor.
Problema Nr. 3. În satul D, situat pe ambele maluri a unui râuleț, au
fost înregistrate cazuri de leptospiroză Pomona printre oameni. Primul
caz a fost diagnosticat la 13 iulie, al doilea – la 14 iulie. În total, până
la 25 iulie au fost înregistrate 35 cazuri de leptospiroză.
În rezultatul anchetei epidemiologice s-a constatat că în luna mai, la 2
km
mai sus de sat, pe malul râulețului a fost organizată o crescătorie
temporară de porcine. Rezervorul de apă din preajma pădurii, în care
se revărsa râulețul servea pentru săteni în scopuri de recreație.
De determinat tipul erupției de leptospiroză.
Enumerați factorii ce au condiționat erupția de leptospiroză.
Determinați căile posibile de contaminare.
Alcătuiți planul de măsuri în scopul lichidării focarului de leptospiroză.

Oamenii se imbolnavesc in timpul scaldatului in ape infectate, in timpul

lucrarilor agricole pe terenuri umede etc. Microbul patrunde in
organism prin piele, prin mucoasele nazale sau oculare. Ajunsi in
organism, microbii patrund in sange unde se imultesc si apoi trec in
diverse organe - rinichi, ficat, inima, plamani, etc. Transmiterea
leptospirelor se realizeaza mai usor in perioadele calde si umede ale
anului, cand germenii gasesc conditii mai bune de supravietuire in
mediul ambiant si cand contactul omului si al cainilor cu apele infectate
se realizeaza intr-o masura mai mare. De obicei, boala apare ca urmare
a contactului cu apa in care a ajuns urina animalelor bolnave de
leptospiroza sau purtatoare de bacterii din genul Leptospira. Foarte des
se inbolnavesc muncitorii de la ferme, abatoare si cei care prelucreaza
pielea animalelor.
Transmiterea leptospirelor de la animale la om se poate realiza prin
diferite cai
• contact cu animalele bolnave saг purtătoare de leptospire (la
îngrijirea, sacrificarea animalelor),
• cale hidrică cu apa contaminată,
• cu eliminările animalelor bolnave (urină)
• în timpul scăldatului,
• al pescuitului,
• al folosirii apei din bazinele de suprafaţă;
• pe cale alimentară – cu produsele contaminate de rozătoarele
bolnave
• cu produsele animaliere contaminate

PROCESUL EPIDEMIC (TEMA 1)

Exerciţiul 2. De expus căile de transmitere a agenţilor cauzali a maladiilor

infecţioase, în raport cu modul de transmitere.

În urma studiilor epidemiologice până în prezent au fost studiate şi descrise

cinci tipuri de mecanisme de transmitere a agenţilor patogeni, şi anume:
Fecal-oral - este un mecanism de transmitere în care agentul cauzal al infecției
este localizat în principal în tractul gastro-intestinal, determină excreția acestuia
din organismul infectat cu fecale (fecale, urină) sau vărsături. Pătrunderea într-un
organism susceptibil are loc prin gură, în principal prin ingestie de apă contaminată
- calea hidrică , produsele alimentare - calea alimentară, prin obiectele casnice
contaminate de bolnav sau purtător – calea habituală, după care este localizată
din nou în tractul digestiv al unui nou organism.

În acest fel se transmit agenţii patogeni în infecţiile sistemului digestiv (febra

tifoidă, schigelloze, holeră, hepatite virale A şi E, salmoneloze, infecţia rotavirală
etc.).

Respirator este mecanismul de transmitere a infecției, atunci când agenții

patogeni sunt localizați în membrana mucoasă a tractului respirator al unui
organism infectat și sunt transferați către macroorganism prin aer. Realizat prin
aer-picurare și aer-praf calea de transmisie. Cu calea de aer-picurare, agentul
patogen intră în mediul aerian cu tuse, strănut etc., rămâne în el sub formă de
aerosol și este introdus în corpul uman atunci când inhalează aerul infectat. Atunci
când se utilizează calea Macro-prafului de infecție, agentul patogen intră în
organism cu părți de praf .

Astfel se transmit agenţii patogeni în gripă, rujeolă, parotidită, difterie, tuse

convulsivă, tuberculoză etc., datorită cărui fapt aceste infecţii se mai numesc
„infecţii respiratorii” sau „infecţii ale căilor respiratorii”.

Parenteral când pătrunderea agentului cauzal în organism sau eliminarea lui din
organism are loc numai prin lezarea învelişurilor cutanate sau a mucoaselor. De
regulă, acest mod de transmitere funcţionează în infecţiile sangvine, iar
transmiterea agenţilor cauzali are loc prin sângele contaminat - calea sangvină de
transmitere. Există două moduri de transmitere parenterală: natural si artificial.
Natural – când agenţii patogeni sunt eliminaţi (extraşi) din organismul-gazdă şi
inoculaţi în alt organism receptiv prin intermediul vectorilor activi din punct de
vedere biologic – artropodelor hematofage, cum ar fi în pestă, tularemie, febră
galbenă, febra Q etc. La modul natural de transmitere parenterală poate fi atribuită
şi transmiterea agenţilor patogeni în infecţiile sangvine prin contactul sexual
(infecţia HIV, hepatitele virale B şi C). Artificial – când agenţii patogeni sunt
eliminaţi din organismul-gazdă şi inoculaţi în alt organism receptiv prin
intermediul instrumentelor invazive utilizate în diagnostic şi tratament sau în urma
intervenţiilor medicale prin intermediul instrumentelor de bărbierit şi a celor pentru
manichiură. În acest fel pot fi uşor transmişi agenţii cauzali în hepatitele virale B şi
C, infecţia HIV etc.

Prin contact este mecanismul de transmitere a infecției, în care agenții patogeni

sunt eliberați pe piele, pe membrana mucoasă a ochilor, gurii, organelor genitale,
pe suprafața rănilor, provin de la acestea la suprafața diferitelor obiecte și la
contactul cu o persoană susceptibilă (mai des în prezența microtraumatismelor )
sunt introduse în corpul său. Mecanismul de contact al transmiterii infecției este
împărțit în direct - strângeri de mână, îmbrățișări, mângâieri etc., adică contactul
cu sursa infecției (ex. sifilis, blenoreea, rabia etc.) și indirect - prin mobilier,
aparate de uz casnic, jucării, vase, tacâmuri, articole de igienă etc. (antrax, tetanos,
erizipel, infecţii septico-purulente, dermatomicoze).

Transplacentar - de la mamă la făt, intrauterin, când alimentaţia fătului are loc

prin sângele placentar al mamei. Deoarece în cazul dat transmiterea agenţilor
patogeni se produce de la mamă la făt în perioada embrionară de dezvoltare, adică
prin descendenţă de la o generaţie la alta, acest mecanism de transmitere este
numit şi vertical.

Astfel se transmit agenţii patogeni în toxoplasmoză, sifilis, rubeolă, herpes,

hepatita virală B, infecţia HIV, gripă, listerioză, febra Q etc.

Problema Nr. 1. În unul din sectoarele oraşului B au fost identificate câteva cazuri
de febră tifoidă. În cadrul anamnezei epidemiologice a fost constatat că toţi
pacienţii au băut lapte cumpărat din piaţă de la acelaşi vânzător.

 De stabilit sursa posibilă de agenţi cauzali, factorul probabil de contaminare.

Agentul pathogen al febrei tifoide este Salmonella typhi, microorganism gram-

negativ, din genul Salmonella, familia Enterobacteriaceae.

Sursele de agenți patogeni sunt umane și sunt reprezentate de bolnavi și purtători.

In acest caz sursa de agent patogen este vanzator.

Modul de transmitere a agentului cauzal de la organismul-gazdă la cel receptiv în

febra tifoidă este fecal-oral, care se realizează prin diferiți factori: apă, alimente,
sol, obiecte casnice, muștele domestice și mâinile contaminate. In cazul nostru
factorul este un produs alimentar de origine animale – lapte, si de aceea calea de
transmitere este alimentara.

Factori de contaminare sunt depozitare incorectă laptei, nerespectarea normelor

sanitare-igienice.

(TEMA 2) MASURI LA SURSA

Studiul de caz nr. 10. În unul din focarele epidemice de gripă au fost depistate

5 persoane ce au contactat cu bolnavul.

 De determinat semnele de diagnosticare activă în cadrul supravegherii

contacților.

Diagnosticul gripei de face în principal pe baza tabloului clinic,, în cazurile în care

boala apare în perioadele de epidemie.

Anamneza oferă informaţii privind momentul de debut al bolii, durata, prezenţa şi

gravitatea simptomelor, lucru care poate face diferenţierea intre gripă şi răceala
comună.

Tabloul clinic: febră 38°C, cefalee, frisoane, globalgii, simptome ale tractului
respirator superior (tuse seacă, secreții nazale, dureri în faringe, respirație dificilă),
mialgii generalizate, artralgii, astenie generală, simptome dispeptice (diaree sau
vomă). Pentru o suspecție de gripă sunt suficiente cel puțin două dintre simptomele
enumerate. Din punctul de vedere al gravității, boala poate varia de la forme ușoare
până la forme severe. Durata bolii în majoritatea cazurilor constituie 4-7 zile.

Pentru un diagnostic fiabil al gripei, se folosesc metode de laborator pentru care

se ia un frotiu de mucus din nas:

PCR cu revers Transcription( PCR, RT-PCR); aceasta este metoda cea mai precisă
— identifică ARN-ul virusului gripal, rezultatele analizei pot fi pregătite în decurs
de 4 până la 6 ore și vă permit să distingeți diferite subtipuri de gripă;

reacția imunofluorescentă-evaluarea titrului anticorpilor la virusul gripal pe serul

sanguin; produs mai rapid decât PCR, dar oferă o precizie mai mică;

testele comerciale Express; dau rezultatul în 10-40 de minute, dar și mai puțină
precizie: testele determină prezența gripei la 62% dintre persoanele infectate și la
98% din rezultatele pozitive oamenii au de fapt gripa.

DEZINFECȚIA
Problema Nr. 20. În localitatea X. este înregistrată o erupție de HVA.

Consiliul sătesc împreună cu CSP a luat decizia de a dezinfecta apeductul satului.

Apeductul este construit dintr-o rețea de țevi: unul cu lungimea de 1,5km cu

diametrul de 300mm; altul de 1km cu diametrul 20mm și turnul de apă cu volumul

de 25m 3 .

 De determinat etapele de efectuare a dezinfecției apeductului și a turnului

de apă, substanțele dezinfectante, modul de aplicare, utilajul tehnic necesar,

metodele de evaluare a calității dezinfecției.

In acest caz dezinfictie este de tip antiepidemica. Se utilizeaza metoda chimica a

dezinfectiei.

Pentru a crește fiabilitatea dezinfecției și pentru a reduce durata acesteia, se

recomandă utilizarea soluțiilor cu o concentrație de clor activ 75-100 mg / l la
contactul 5-6 ore. Este posibil să se utilizeze soluții cu o concentrație mai mică de
clor activ 40-50 mg / l, dar durata contactului necesar în acest caz crește la 24 de
ore sau mai mult. Înainte de dezinfectarea instalațiilor de apă, în toate cazurile, este
obligatorie curățarea și spălarea lor pre-mecanică. Rețeaua de apă, a cărei curățare
este dificilă, este spălată intens timp de 4-5 ore la cea mai mare viteză posibilă de
mișcare a apei (cel puțin 1 m/s). Dezinfectarea rezervoarelor de capacitate mare se
recomandă prin irigare. Soluție de clor de var (sau clor) cu o concentrație de 200-
250 mg/l de clor activ se prepară la o rată de 0,3-0,5 l pe 1 m2 de suprafață
interioară a rezervorului. Această soluție acoperă pereții și fundul rezervorului prin
irigare dintr-un furtun sau un pistol cu apă. După 1-2 ore, suprafețele dezinfectate
sunt spălate cu apă curată de la robinet, îndepărtând soluția uzată prin eliberarea
noroiului. Lucrătorii trebuie să lucreze în haine de lucru, cizme de cauciuc și măști
de gaze. Înainte de a intra în rezervor, instalați un rezervor cu o soluție de clor de
var pentru spălarea cizmelor. Analiza bacteriologică de control după dezinfectarea
structurilor se face cel puțin de două ori la intervale corespunzătoare timpului de
schimb complet de apă între prelevarea probelor. Cu rezultate favorabile ale
analizelor de construcție pot fi puse în funcțiune. Dezinfectarea rețelei de apă se
face prin umplerea țevilor cu o soluție de clor (sau var de clor) cu o concentrație de
75 până la 100 mg/l de clor activ (în funcție de gradul de contaminare a rețelei, de
uzura și de mediul sanitar-epidemic). Introducerea soluției de clor în rețea continuă
până când punctele cele mai îndepărtate din locul de alimentare vor conține clor
activ cel puțin 50% din doza dată. Din acest moment, alimentarea suplimentară a
soluției de clor este întreruptă și lăsată cu o soluție de clor umplută timp de cel
puțin 6 ore. La sfârșitul contactului, apa de clor este coborâtă și spălată cu apă
curată de la robinet. Condițiile de evacuare a apei din rețea sunt determinate la fața
locului, în coordonare cu organele Serviciului sanitar-epidemiologic. La sfârșitul
spălării (cu conținut în apă de 0,3-0,5 mg / l de clor rezidual) din rețea sunt
prelevate probe pentru analiza bacteriologică de control. Dezinfecția este
considerată completă cu rezultate favorabile ale celor două analize luate succesiv
dintr-un singur punct.

Metodele de evaluare a calității dezinfecției: caracteristicile organoleptice ale apei

corespunzătoare cerințelor, caracteristicele bacteriologice ale apei care corespund
cerințelor si alte.

STERILIZAREA

Problema Nr. 1. În secția de chirurgie pentru intervenții chirurgicale au fost

folosite instrumente medicale din material inoxidabil și un endoscop flexibil.

 De determinat metodele de sterilizare și regimurile corespunzătoare.

Metodele de sterilizare instrumentelor medicale din material inoxidabil:

Metoda fizică: Sterilizarea prin căldură uscată (cuptor poupinel) - sterilizarea

prin aer uscat la temperatura de 160°C timp de două ore sau la temperatura de
180°C timp de o oră.

Sterilizarea prin vapori de apă sub presiune (căldură umedă) în autoclave.

Principiul metodei: apa se încălzeşte într-un spaţiu ermetic închis, ceea ce permite
obţinerea unei temperaturi superioare celei de 100º C. În absenţa aerului (aerul
este evacuat la începutul sterilizării), presiunea şi temperatura sunt direct
proporţionale, ceea ce permite reglarea temperaturii controlând presiunea.

Sterilizarea prin fierbere prelungită (30 min.) este permisă în condiţii

extremale, în lipsa posibilităţii folosirii utilajului special.

Sterilizarea uscată prin temperaturi joase. Pentru realizarea acestei metode

sunt utilizate sterilizatoare speciale de tip ,,Serrad”. Instalaţia ocupă o suprafaţă
de doar 1 m2, este dotată cu mecanisme de autocontrol şi autoreglare a
parametrilor de lucru. Volumul de sterilizare a camerei este de 100 l, ciclul de
sterilizare – de 54-72 min.

Sterilizarea cu radiaţii ionizante. Utilizarea radiaţiei ionizante are unele

avantaje faţă de sterilizarea prin căldură. La sterilizarea prin iradierea ionizantă
temperatura obiectului supus sterilizării se ridică nesemnificativ, datorită cărui
fapt procedeul mai este numit „sterilizare rece”.

Sterilizarea cu ajutorul microundelor. Este demonstrat faptul că microundele

produse de iradiatoare de uz casnic de tipul cuptoarelor cu microunde (2,45 gHz),
totalmente inactivează microorganismele la o expoziţie de la 60 sec. până la 5
min., în dependenţă de specie.

 Metoda chimică: Procedeul de sterilizare în soluţii dezinfectante puternice.

Procedeul de sterilizare constă în curăţarea preliminară a obiectelor
medicale şi înmuierea lor în soluţii dezinfectante eficace împotriva
bacteriilor vegetative şi a virusurilor (inclusiv HIV şi hepatitelor virale B, C,
D). Acest procedeu constituie o alternativă în cazul când sterilizarea în
autoclav sau sterilizarea în poupinel nu este posibilă. Eficacitatea sterilizării
chimice depinde de respectarea concentraţiei sterilizantului, a termenului de
sterilizare ≥ 360 min. şi a termenului de utilizare a soluţiei (soluţiile trebuie
reînnoite cel puţin o dată pe zi).
  6% soluţie peroxid de hidrogen
  1% sol. dezoxonă

Metodele de sterilizare endoscopul flexibil:

Diferite metode pot fi utilizate pentru sterilizarea endoscopului. Endoscoapele care

rezistă la căldură și umiditate ridicată pot fi autoclavate. Cele mai multe dintre
aceleași echipamente endoscopice se referă la categoriile de căldură stabil, și, prin
urmare, ar trebui să fie utilizate metode de temperatură scăzută (<60°C) să-l
proceseze. Metodele de temperatură scăzută includ sterilizarea chimică cu mijloace
lichide, sterilizarea cu etilenoxid, sterilizarea cu plasmă cu temperatură scăzută cu
peroxid de hidrogen.
Metoda chimica: Sterilizarea cu soluții de compuși chimici. Pentru sterilizarea
endoscoapelor flexibile, se utilizează soluții de peroxid de hidrogen 6%, soluție de
glutaraldehidă 2,5% și preparate pe bază de acid peracetic.

Metoda de sterilizare cu gaz. Pentru sterilizarea cu gaz, se utilizează compuși

chimici cu acțiune sporocidă necondiționată, printre care oxid de etilenă, un
amestec de oxid de etilenă și metil bromurat și formaldehidă.

DEZINSECȚIA

Problema Nr. 1. În rezultatul controlului profilactic în una din școli, la trei elevi a
fost depistată pediculoza.

 De determinat măsurile necesare pentru combaterea pediculozei în focar.

 De enumerat preparatele şi concentraţiile de lucru.

In primul rand trebuie sa verifica toti elevi sis a uita daca este inca elevi cu
pediculoza. Elevi cine are trebuie se duce acasa si se trata acasa.

Activități de control al dăunătorilor

Măsurile de dezinfectare sunt împărțite în 2 seturi de acțiuni: exterminarea

paraziților și prevenirea bolii. Procedura de eliminare a păduchilor cu un stil
special include astfel de acțiuni:

 Tratamentul parului înseamnă păduchi, conform instrucțiunilor sale. De

exemplu, Nittifor se aplică pe păr umed, acoperit cu o eșarfă de cap și un
prosop. Lăsați emulsia pe cap pentru aproximativ 40 de minute.
 Spălați părul în apă caldă. După aplicarea acestui șampon. După spălare,
ștergeți capul cu un prosop.
 Tratamentul părului cu soluție de oțet 6% caldă. Este necesar să acoperiți
capul cu o batistă și un prosop timp de 20 de minute.
 Spălați oțetul cu apă caldă. Pentru aceasta, capul este uscat.
 Dezinfectarea pieptenei cu oțet. Împărțiți părul în fire, introduceți fiecare fir.
Înainte de aceasta, este necesar să se pună o hârtie ușoară sub păr pentru
paraziți morți.
 În cazul în care pacientul este de acord să taie părul, atunci face-l peste
pelvis, de unde apoi ars părul.
 Examinarea părului pentru prezența păduchilor și a nitelor rămase.

Dupa masurile de dezinsectie, curatarea instrumentelor de stil anti-pediculos

incepe:
  Arderea hârtiei cu păduchi.
 Îndepărtați hainele pacientului și cele ordonate într-o pungă de unică
folosință, care este apoi trimisă în decameră.
 Dezinfectarea pieptenei cu apă fiartă.
 Reexaminarea pentru pediculoză într-o săptămână.

Combaterea păduchilor

Astfel de măsuri precum fierberea și călcarea sunt folosite pentru a elimina paraziți
care trăiesc pe haine și alte lucruri ale unei persoane. Timp de 15 minute hainele
sunt fierte într-o soluție de sodă de 2% și călcate pe ambele părți cu fier. Pentru un
efect mai bun, puteți să vă ocupați de lucruri într-o cameră specială. Tratamentul
cu soluții antiparazitare este, de asemenea, popular: 0,15% carbofos emulsie
apoasă, piretrum pulbere.

IMUNOPROFILAXIA (TEMA 3)

10. Din figura de mai jos, faceți comentarii vizavi de datele de temperatură
înregistrate în frigiderul din cabinetul de vaccinare.
Înregistrarea datelor de temperatură la 08:00 și16:00

Pe acest tabel vedem ca pe data 13 si 14 temperatura in frigider este 10-11°C.

Majoritatea preparatelor necesită un regim de păstrare de la +2 până la +8°C.
Păstrarea la lumină (razele directe solare) sau la temperatură mai înaltă de 10°C
duce la inactivarea preparatului. Nefavorabil acţionează de asemenea
temperatura mai joasă de 0°C (cu excepţia vaccinurilor contra poliomielitei,
rujeolei, parotiditei, rubeolei şi BCG – dar nu şi solventul). Aceste vaccinuri pot fi
îngheţate şi dezgheţate de mai multe ori, fără a-şi pierde capacităţile imunogene,
cu condiţia că în cadrul procesului de dezgheţare temperatura vaccinului nu va
depăşi +8°C. Este interzisă îngheţarea şi dezgheţarea vaccinurilor: Hep. B, DTP, DT,
Td, anatoxinele difterică şi tetanică, Hib.

Problema Nr. 10. Vaccinarea împotriva febrei tifoide a fost recomandată în

legătură cu înregistrarea unui număr mare de cazuri. La deschiderea cutiei cu

vaccinuri asistenta medicală a observat un sediment care repetă forma

flaconului.

Ea are îndoieli în posibilitatea de utilizarea vaccinului.

 De selectat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz:

a) informarea Centrului de Sănătate Publică;

b) efectuarea testului de agitare;

c) a le compara cu flacoanele din alte cutii;

d) a nu folosi vaccinurile până la decizia medicului epidemiolog;

e) a discuta problema cu medicul de familie fără de a informa Centrul de

Sănătate Publică.

Eu cred ca asistenta medicala trebuie se selecteaza urmatore masuri:

a) informarea Centrului de Sănătate Publică;

c) a le compara cu flacoanele din alte cutii;

d) a nu folosi vaccinurile până la decizia medicului epidemiolog.

 FEBRA TIFOIDA (TEMA 5) INFECȚII DIGESTIVE
Problema Nr. 10. La medicul de familie s-a adresat un bolnav în vârstă de 28
ani cu acuze la febră 38,2˚C, cefalee, insomnie, inapetenţă, discomfort, slăbiciuni
generale. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că, cu 10 zile în urmă s-a
întors din concediu, în timpul căruia a călătorit cu un grup turistic. Pe parcursul
călătoriei au dormit în corturi, în alimentaţie au consumat produse conservate, apă
pentru băut au folosit din surse nesigure din punct de vedere sanitar-igienice. În
funcţie de datele clinice şi epidemiologice, medicul a stabilit diagnosticul
prezumptiv „Febră tifoidă”. Bolnavul lucrează vânzător într-un magazin de
produse alimentare, soţia - muncitoare la o fabrică de încălţăminte. Fiica, în vârstă
de cinci ani, frecventează grădiniţa. La moment, soţia şi fiica nu prezintă acuze de
boală. Familia locuieşte într-un apartament amenajat, cu două odăi.
De indicat metodele de confirmare a diagnosticului şi de organizat măsurile
antiepidemice corespunzătoare.

Diagnosticul se face pe baza anamnezei, semnele clinice si analizele de laborator.

Anamneza -  un bolnav în vârstă de 28 ani, cu 10 zile în urmă s-a întors din
concediu , în timpul căruia a călătorit cu un grup turistic. Pe parcursul călătoriei au
dormit în corturi, în alimentaţie au consumat produse conservate, apă pentru băut
au folosit din surse nesigure din punct de vedere sanitar-igienice.

Semnele clinice - febră 38,2˚C, cefalee, insomnie, inapetenţă, discomfort,

slăbiciuni
generale.

Diagnosticul de laborator: metoda bacteriologică – izolarea agentului patogen

din sânge. Diagnostic serologic se bazează pe analiza cantitativă a anticorpilor
anti-O și anti-H prin reacția Widal. Determinarea anticorpilor anti-Vi Ag.
Anticorpii de tip IgG și IgM pot fi evidențiați prin tehnicile: ELISA, CEF, RIA sau
prin reacția de coaglutinare. Identificarea biochimică și caracterizarea fenotipică a
agentului patogen izolat se face prin metode clasice (biotipia, lizotipia,
antibiotipia) sau prin metode moleculare (profilul plasmatic, ribotipia).

Măsuri antiepidemice:
•Raportarea cazului suspect sau confirmat în febra tifoidă (f-058e);
•Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau bolnave de febra tifoidă;
•Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă;
•Externarea reconvalescenților după dispariția semnelor clinice și trei rezultate
negative ale copro – și uroculturii;
•Evidența de dispensar a convalescenților;
•Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere;
•Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de
zile);
•Profilaxia de urgență a persoanelor de contact (utilizat bacteriofagul tific,
vaccinarea);
•Efectuarea dezinfecției terminale.

SALMONELOZA
Problema Nr. 10. Pe parcurs a trei zile (6-9 februarie, anul curent) la Centrul
de Sănătate Publică raional, din diferite localităţi ale raionului, au parvenit 16
notificări de urgență cu privire la enterite de origine necunoscută.
În raion locuiesc 75 de mii de oameni. În toate localităţile sunt magazine,
gimnazii şi licee, grădiniţe pentru copii. În Centrul raional mai există şi o fabrică
de ţesut, o sală de festivităţi cu un mic hotel, o cantină, piaţă pentru produse
agricole, depozite de diferită destinaţie, secţii de reparatii şi alte mici întreprinderi.
Populaţia din satele raionului se alimentează cu apă potabilă din fântâni de
mină, populaţia centrului raional – selectiv din fântâni de mină şi apeduct. Apa din
apeduct se livrează cu întreruperi. Sistem de canalizare centralizată este doar în
centrul raional care asigură centrul localităţii.
În ultimii cinci ani morbiditatea prin boli diareice acute este peste media pentru întreaga ţară.
La data de 10 februarie au fost obţinute primele rezultate de laborator,
preluate de la pacienţii internaţi în Spitalul Raional la data de 6 februarie, care
determină etiologia la cinci persoane din cele şase internate. La trei persoane a fost
identificată S.enteritidis, la o persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă
la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o persoană rezultatele investigaţiilor de
laborator au rămas negative.
De efectuat analiza epidemiologică în situaţia creată.
De stabilit lista măsurilor antiepidemice necesare.

Analiz epidemiologica- din 6 persoane la 3 persoane a fos identificată S.enteritidis, la o

persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o
persoană rezultatele investigaţiilor delaborator au rămas negative. Deci vedem ca la 4 persoane
sunt salmoneloza. . Modul de transmitere fecal-oral, calea-hidrica. Factorul - apă potabilă
din fântâni de mină

Măsuri antiepidemice 
•Notificarea cazului F 058-e;
•Izolare (spitalizare sau domiciliu);
•Spitalizare obligatorie lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru copii,
staționarele medicale;
•supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea, 
măsurarea temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului;
•dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,
jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).

SHIGELOZA
Problema Nr. 10. La medicul de familie s-a adresat o pacientă în vârstă de 25

de ani cu acuze la crampe abdominale, diareie repetată şi temperatură subfebrilă.

Medicul a stabilit diagnosticul de enterocolită acută şi a prescris tratament de

ambulator. Pacienta activează în calitate de educatoare la grădiniţă. În prezent este

în concediu pentru îngrijirea copilului.

 De elaborat planul investigaţiei epidemiologice în focar.

 De apreciat corectitudinea profesională a medicului de familie.

 De elaborat un plan de măsuri antiepidemice.

Planul investigaţiei epidemiologice în focar:

este necesar să se determine cine are simptome caracteristice shigellozei: febra

38-39°C/(37,5-38°C), caracteristice tulburări digestive, care se manifestă prin grețuri, vome unice, mai
rar repetate, dureri abdominale, în special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe
zi) cu mucus, uneori cu striuri de sânge, tenesme de defecare. La copii de vârstă fragedă sunt prezente
semnele de deshidratare moderată. În cazurile netratate boala durează 9-10 zile;

apoi trebuie sa facediagnostic de laborator: examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale,
Pentru stabilirea diagnosticului rapid se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore.
Diagnosticul diferential trebuie sa includa infectiile invazive cu Escherichia coli, Salmonella, Yersinia,
Campylobacter,  amebiaza si diareea virala.
De apreciat corectitudinea profesională a medicului de familie.

Eu cred ca medical trebuie sa fie mai atent, trebuie sa face niste analize de laborator ca sa
stabili diagnozul corect.

Măsuri antiepidemice

• Raportarea cazului suspect sau confirmat de Shigeloză (f-058e);

• Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.

• dezinfecția curentă în focar (izolare la domiciliu), terminală (spitalizare).

• Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului
și 1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică.

• Lucrătorii instituțiilor alimentare 2 examinări bacteriologice negative, iar admiterea la

lucru se va face numai cu avizul medicului. Dispensarizarea 1 lună, iar cu infecție cronică
– 3 luni.

• După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste persoane

pot fi admise la lucru.

HEPATITA A, E

Problema Nr. 10. În urma primirii avizului de urgență despre înregistrarea cazului
de HVA, epidemiologul organizează anchetarea epidemiologică a focarului de
infecție.

Ce prevede anchetarea epidemiologică?

1. Precizarea diagnosticului bolii. HVA

 2. Depistarea persoanelor afectate de boala respectivă.
3. Determinarea hotarelor de răspândire a focarului.
4. Depistarea sursei (omul bolnav cu HVA acută), factorilor (apa folosită în alimentație
(fântâni, apeducte, rezervoare), apa bazinelor deschise și închise, produsele alimentare, în
special legumele, obiectele de uz casnic, mâinile contaminate, muștele sinantrope, produsele

maritime (stridii, midii, scoici, crevete etc.) contaminate cu VHA) şi căilor de transmitere
(hidrică, alimentară și habitual) (mecanismul parenteral) a agentului cauzal.
5. Determinarea termenelor, cauzei şi condiţiilor apariţiei focarului
epidemic.
6. Formularea diagnosticului epidemiologic.
7. Elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării şi lichidării
focarului.
8. Evaluarea calităţii şi eficienţei măsurilor antiepidemice efectuate în focar.

DIFTERIA (TEMA 6) INFECȚII RESPERATORII

Problema Nr. 10. O erupţie de difterie cu o durată de două luni, a fost înregistrată
într-o localitate rurală. În procesul epidemic au fost implicaţi: un copil cu vârsta până la
un an, un copil de 2 ani, 4 copii din segmentul de vârstă 4-6 ani, 5 copii cu vârsta între
10-14 ani, 4 adolscenţi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani şi 3 adulţi. Din formele
clinice cel mai frecvent a fost stabilită difteria faringiană.

 De elaborat planul de vaccinare a populaţiei din localitate.

La toți pacienții care au confirmat difteria trebuie să introducă imediat

intramusculară sau intravenoasă antitoxina difterică.

În conformitate cu calendarul de vaccinări în Republica Moldova, vaccinarea

contra difteriei constă în

vaccinare la vârsta de 2, 4 și 6 luni cu vaccin DTP în doză de 0,5 ml i/m

 1 revaccinare la vârsta de 22-24 de luni DTP
2 revaccinare la vârsta de 6-7 ani cu vaccin DT
3 revaccinare la vârsta de 14-15 ani Td
următoarele revaccinări la adulți, la vârstele de 20, 30, 40, 50 și 60 de ani
Td

SCARLATINA

Problema Nr. 3. În clasele 1 și 2 dintr-o școală primară din localitatea T. au fost

diagnosticați câte 2 copii cu scarlatină. Ca rezultat al investigațiilor epidemiologice
întreprinse a fost stabilit, că copiii învață în aceiași încăpere, dar în două
schimburi. Copiii se întâlnesc în clasă când vin și pleacă la școală. Totodată, copiii
se ocupă cu aceiași profesoară, care este de bază la elevii din clasa1 și profesoară
de meditație în clasa a doua. Cu o săptămână în urmă, profesoara a făcut angină.
Nu a solicitat asistență medicală și nici concediu medical. S-a tratat de
sinestătător, fără a întrerupe procesul didactic. De asemenea, a fost stabilit că,
copiii bolnavi în cadrul orelor didactice stau în primele bănci din fața mesei
profesoarei.

 De determinat sursa probabilă de infecție. Argumentați versiunea.

Sursa probabila de infectie este profesoara care a facut angina cu o saptamana in

urma. Pentu ca angina este simptom permanent al scarlatinei, si cauza si anginei
si scalatinei este Streptococcus pyogenes.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

Raportarea cazului suspect sau confirmat de Scarlatina (f-058e)

La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. Spitalizarea bolnavului va fi
efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) și epidemiologice

Externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai

devreme de a 10-a zi de la debutul bolii.
Convalescenții vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurându-se controlul clinic și
de laborator (examen de sânge și de urină, examene clinice). Persoana care a
suportat scarlatina se consideră vindecată dacă după 21 de zile de la debutul bolii,
în două examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian, nu se
depistează streptococul hemolitic, examenul urinei fiind normal, iar examenul
clinic general nu relevă modificări patologice. La depistarea patologiei, în funcție
de localizarea procesului, persoana care a suportat scarlatina urmează să fie
supravegheată de către reumatolog, nefrolog sau otolaringolog.

Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce frecventează

instituțiile preșcolare și elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste
instituții peste 12 zile după vindecarea clinică.

Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează
curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale
bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de
cloramină 0,5%.

Supravegherea contactanților este realizată de medicul de familie și include

estimarea stării generale, termometria corpului, examinarea faringelui și
învelișurilor cutanate (erupții)

În colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatină se instituie

măsuri de restricție. Se sistează primirea noilor copii în grupa, din care a fost izolat
bolnavul cu scarlatină, este interzis transferul copiilor din această grupă în altele,
nu se admite comunicarea cu copii din alte grupe. Persoanele depistate cu
afecțiuni respiratorii acute (angină, nazofaringită ș.a.) urmează să fie examinate în
vederea identificării erupțiilor și izolate de colectiv cu anunțarea medicului de
familie. Admiterea lor în colectiv va avea loc după însănătoșire și prezentarea
certificatului privind tratamentul cu antibiotice.

RUJEOLA
Problema Nr. 1. În cadrul evaluării acoperirii vaccinale cu vaccin ROR a copiilor din
creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%, respectiv.

 De apreciat situația epidemiologică în ambele creșe și, în caz de necesitate,

indicați măsurile de ameliorare. Listaţi actele normative utilizate.

Noi vedem ca 2% copii din cres №5 si 8% copii din cres №21 n-a fost vaccinat cu
vaccine ROR. In cazul imbolnovirii in familiile acesti copii se vor îmbolnăvi și vor fi
periculoși pentru alții.

OREION
Problema Nr. 2. La o grădiniță de copii, în grupa mare, cu 28 de copii, s-a
înregistrat un caz de oreion. Dintre toți copiii, 24 sunt vaccinați. În ultima
perioadă, 4 zile în urmă, au lipsit 3 copii: unul fiind bolnav de IRVA și alții doi în
legătură cu concediul părinților.

 Indicați măsurile antiepidemice necesare în focarul dat.

La depistarea sau suspectarea cazului de oreion instituția medicală

informează Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea
cazului în sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e.
Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital. Spitalizarea
bolnavului cu oreion în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform
indicațiilor clinice și epidemiologice.
Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii
sau până la dispariția fenomenelor clinice.
Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la
ultimul contact cu bolnavul.
Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică)
în doză de 3,0 ml este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1
an.
În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu
vârstă mai mare timp de 7 zile de la depistarea primului bolnav se efectuează
vaccinarea sau revaccinarea următoarelor categorii de persoane:
  persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate;
 persoanele ce n-au făcut oreion, dar au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin, iar din
momentul aplicării au trecut 6 luni;
 persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare.

Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion, dar care n-au trecut
prin infecție sau nevaccinate, nu sunt admise în colectivele de copii pe durata a 21
de zile de la ultimul contact cu bolnavul.
În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea
încăperii și se respectă igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de
către persoana ce îngrijește de bolnav.

GRIPA
Problema Nr. 3. Centrul de sănătate publică din municipiul C. a înregistrat o sporire cu 30% a numărului
de cazuri de gripă confirmată prin investigaţii de laborator la interval de 7 zile. Totodată, a fost
înregistrată şi sporirea cazurilor de IRVA, diagnosticate în instituţiile educaţionale a localităţii.

 De evaluat situaţia epidemiogenă.

 De elaborat un plan de măsuri profilactice şi antiepidemice necesar de a fi întreprins în teritoriul

municipiului .

Măsuri profilactice
Profilaxia specifică prevede vaccinarea populației contra gripei în perioada preepidemică
(rațional în lunile octombrie-noiembrie), considerată măsură importantă în reducerea
extensivității și severității epidemiei. Vaccinarea în masă a populației poate preveni 80-90% din
îmbolnăviri la copii și adulți, iar în caz de îmbolnăvire a celor vaccinați, gripa decurge, de
regulă, ușor, fără complicații, ceea ce conduce în cele din urmă la diminuarea letalității.
Imunizarea contingentelor menționate se efectuează, de regulă, gratuit, în cabinetele de
vaccinări, în conformitate cu cerințele instrucțiunii de administrare a vaccinului, respectând
contraindicațiile medicale pentru vaccinare.
Măsurile nespecifice de prevenire a gripei sunt atât de ordin individual, cât și social.
Măsurile de ordin individual țin de respectarea regulilor de igienă personală, utilizarea măștilor
sau a altor mijloace de protecție, respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația
adecvată bogată în proteine, vitamine și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a
lupta cu virusul gripal, evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și
a contactului neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii. Una dintre metodele eficiente de
prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă și alte infecții respiratorii acute este aerisirea și
dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de temperatură.

Măsuri antiepidemice
La depistarea cazului de gripă, instituțiile medicale, indiferent de tipul de proprietate,
informează Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în
sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e. Spitalizarea bolnavului cu
gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și
epidemiologice.
Indicațiile clinice includ:
 formele grave de gripă;
 prezența complicațiilor;
 bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice pulmonare, boli
ale sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare,
cămine etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței
medicale la locul de trai. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii
medicale pe o durată de 7 zile de la ultima expunere. În focar se va limita contactul membrilor
de familie cu bolnavul, iar persoana care îngrijește de bolnav va purta echipament de protecție.
Masca trebuie să acopere gura și nasul. Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor,
decontaminarea suprafețelor și mâinilor. La apariția gripei în localități se va evita organizarea
manifestărilor în masă. În cazul apariției gripei în unitățile spitalicești sau pentru asistența
medico-socială se va institui carantina.

(TEMA 7) INFECȚIILE CU TRANSMITERE PARENTERALA

MALARIA

Problema Nr. 10. Un bărbat din localitatea C., a fost internat pe 27 iulie în spitalul
de boli infecțioase într-o stare de severitate medie, care suportă frison,
transpirații, febră. Conform rezultatelor clinice și examenului de laborator este
diagnosticată malaria terță. Din anamneza epidemiologică este cunoscut că
bărbatul este băștinaș al localității C., situată într-o zonă mlăștinoasă, și că a fost
supus atacului de țanțari. S-a stabilit, totodată, că în sat au lucrat persoane
constructori din Asia Centrală. Cazuri anterioare de malarie în zonă n-au fost
înregistrate.
 De elaborat planul de măsuri antiepidemice care necesită de a fi efectuate?

Spitalizarea este obligatorie, fiind necesară izolarea bolnavului de contactul

cu țânțarii. Este aplicată cura radicală de tratament cu scontarea
chimiosensibilității. Externarea se face numai după dispariția parazitemiei
dovedită prin două examene hematologice negative succesive, la interval de 48
de ore. Dispensarizarea foștilor bolnavi se practică 3 ani pentru P. vivax . Fiecare
caz confirmat necesită anchetarea epidemiologică în primele 24 de ore, cu
aplicarea de măsuri antiepidemice eficiente. În procesul anchetei epidemiologice
se vor stabili originea cazului, factorii care au condus la apariția lui, condițiile
posibile de răspândire. Suspecții de malarie sunt supuși controalelor
hematologice repetate, dublate de controale serologice. Se iau măsuri de
combatere a vectorilor prin pulverizare de insecticide în teritoriul microfocarului
și încă 5-7 gospodării din jur. În zona de 3-5 km se examinează bazinele de apă,
mlaștinile și se ia decizia privind necesitatea de prelucrare a suprafețelor
anofelogene. Se elaborează un plan complex de supraveghere a focarului pentru
următorii 2 ani, începând din zona stabilirii diagnosticului definitiv.

HIV/SIDA

Studiu de caz Nr. 2. La examinarea unui bolnav în vârstă de 37 ani, medical de

familie presupune hepatita virală B. Care investigații paraclinice este necesar de
a fi indicate pentru confirmarea diagnosticului.

Testele biochimice de laborator -ALAT, ASAT, F1FA, SDA, izoenzimele LDH5,

MDH3,4, A3

Testarea serologică markeri serologici de infecție cu virusul hepatitei B (HBsAg,

anti-hbcigm, anti-HBc, anti-HBs, HBeAg, anti-HBe) și ADN-ul virusului (HBV-DNA)

Diagnosticul etiologic al infecției cu HBV se bazează pe identificarea markerilor

hepatitei B în metoda imuno-enzimatică (IPA) și a reacției în lanț polimerazic
(PCR)

La pacienții cu hepatită B în sânge, este detectat HBsAg;;

În cazul în care boala este în remisie în sânge găsi HbsAg și anti-HBc-IgM;

La exacerbarea bolii HBsAg, anti - HBc-IgM, anti - HBc-IgG;

După o infecție în sânge, se detectează anti-HBs, anti-HBc-IgG;

După vaccinare, în sânge rămâne numai anti-HBs

Biopsie hepatică se face de obicei pentru a evalua gradul de afectare a ficatului și

pentru a exclude alte cauze ale bolii hepatice.

Studii pentru evaluarea funcțiilor hepatice; acestea includ albumina serică,

numărul de trombocite și timpul de protrombină/raportul normalizat
internațional (PV/INR).

Problema Nr. 4. În baza informației prezentate în tabelul 2 faceți o

concluzie vizavi de căile de transmitere a infecției cu HIV și SIDA.
Tabelul 2

Cota căilor de transmitere (%) a   cazurilor de  HIV/SIDA

 înregistrate  în anii 1996-2005

Căile de
transmitere Contact homo- Contact Utilizarea intravenoasă a Ne-
sexual hetero- drogurilor Perinatală identificată
sexual
Anii 
1996 - 16,6 83,4 - -
1997 - 10,5 88,1 0,2 1,2
1998 - 13,3 81,3 0,2 5,2
1999 0,6 7,7 86,5 - 5,2
2000 - 14,9 83,9 0,6 0,6
2001 - 20,2 76,8 - 0,3
2002 1,5 27,6 69,9 1,0 -
2003 0,4 43,4 54,6 1,6 -
2004 - 48,2 50,2 1,6 -
2005 0,9 54,6 42,8 1,7 -
In acest tabel noi vedem ca in anii 1996-1998 caile principale de transmitere bolii
a fost utilizarea intravenoasă a drogurilor si contact hetero-sexual, si numai un
mic procent calea perinatala si neidentificata (in 1997-1998). In an. 1999 a aparut
un nou tip de transmitere- contact homo-sexual, transmiterea bolii prin contact
hetero-sexual a scazut, dar prin calea neidentificata a marit (1998). Si vedem ca
de la 1999 pana la 2005 procentul transmirei bolii prin utilizare intravenoasa a
drogurilor se scade, dar prin contact hetero-sexual se mareste si uneori apare
cazurile cu contact homo-sexual si calea perinatala.

(TEMA 8) ZOOANTROPONOZE
Problema Nr. 10. La punctul de trecere a hotarului, la un cetățean care a călătorit în Africa Centrală a
fost suspectată febra hemoragică Ebola.

 De determinat condițiile posibile de contractare a infecției.

Ca o condiție posibile de contractare a infecției este omul bolnav. Virusul este depistat în sânge
(7-10 zile), diferite organe, țesuturi, secreții (mucus nazal, urină, spermă). Bolnavul prezintă pericol
pentru cei din jur, deoarece este posibilă transmiterea virusului de la om la om. Sunt cunoscute date
privitoare la contaminarea virusului de la lilieci, maimuțe și antilope prin contact cu animalele bolnave și
cadavrele lor.

 De enumerat măsurile de intervenție în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar

Internațional și Regulile de protecție sanitară a teritoriului.

Bolnavul trebuie sa fi izolat (spitalizat). Trebuie se face investigatie, pentru asta se recoltează
sânge din venă (10 ml în două eprubete a câte 5 ml), mucozități din faringe cu tampon steril, spută,
urină – 100 ml prin cateter steril într-un flacon steril, eliminări din elemente patologice pe piele cu
ajutorul scarificatorului steril. Materialul recoltat este imediat îndreptat pentru a fi analizat în
laboratorul specializat. Trebuie sa raportat cazul atât la Ministerul Sănătății, cât și la Seviciul de
Supraveghere de Stat a Sănătății Publice se efectuează timp de până la 2 ore din momentul depistării
bolnavului. La spital bolnav de febră hemoragică este izolața în box cu presiune diminuată a aerului, cu
ventilare internă, în caz contrar deconectarea ventilației. După însănătoșire, externarea se face nu mai
devreme de 21 de zile de la debutul bolii și după 3 investigații virusologice cu rezultat negativ. Pentru
dezinfecția terminală sau curentă în cazul infecțiilor hemoragice contagioase se recomandă utilizarea
cloraminei B, soluție 3% – 120 min., hipoclorid de calciu 1,5% – 120 min., apă oxigenată 3% – 180 min.
sau 6% – 60 min.; lizol 8% – 90 min. Persoanele care au contactat cu bolnavul sau cu o persoană
suspectată de febră hemoragică contagioasă, inclusiv personalul medical, sunt supuse izolării cu
supraveghere clinică pe un termin de 21 de zile. Investigarea de laborator a contacților se efectuează
pentru a depista formele nemanifecte de boală.
 CONVENȚIONALE
Problema Nr. 10. În oraşul amplasat pe teritoriul focarului natural de pestă medicul în timpul
examinării la domiciliu a unui pacient a suspectat pesta. Pacientul locuieşte în casă de tip rural.
În familie sunt încă trei persoane (doi adulţi).La examenul medical a asistat şi mama bolnavului.

 De elaborat planul măsurilor antiepidemice primare şi planul măsurilor antiepidemice de

lichidare a focarului de pestă.

În urma depistării sau suspectării cazului de pestă, instituția medicală informează în mod
de urgență, timp de 2 ore, Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul de
Sănătate Publică teritorial, iar timp de 24 de ore MS informează Punctul de control al OMS.
Persoana bolnavă sau suspectă de pestă este supusă spitalizării obligatorii, cu transport
specializat, în staționarul de boli infecțioase cu pregătire specială. După depistarea bolnavului
cu formă bubonică se instituie măsuri de restricție, iar a bolnavilor cu formă pulmonară –
carantina.
Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în contact cu
bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat în aceleași condiții
de risc. Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii medicale, inclusiv cu
măsurarea temperaturii obligatorie a corpului de 2 ori pe zi. În caz de pestă pulmonară
persoanele care au intrat în contact sunt supuse izolării individuale. Izolarea se suspendează
după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în condiții de temperatură normală a corpului.
Persoanele care au fost în contact sunt supuse profilaxiei de urgență.

In focar trebuie sa face dezinfectie, sa gasi sursa de agent patogen, care poate sa fi purici
sau rozătoare, scapa de ele și de urmele existenței lor. Este important să fie respectate măsurile
de profilaxie personală de către lucrătorii medicali de spital, laborator și cei care activează în
focar (folosirea costumului antipestă, vaccinarea, profilaxia de urgență, controlul temperaturii
corpului etc.).

Cataclisme
Problema Nr. 4. În timpul lucrărilor de reparații la un bloc rezidenţial a avut loc o explozie de
gaz natural. În apartamente s-a prăbuşit tavanul şi o parte a pereţilor din interioar. În rezultat s-
a declanşat un incendiu. La moment, salvatorii sosiţi la faţa locului, au reușit să evacueze din
clădirea avariată 50 de persoane. Lucrul de evacuare a sinistraţilor continuă. O parte a
sinistraţilor au arsuri de gradul 2 şi 3. Două persoane au acuze la dureri în piept, pielea palidă,
este observată hemoptizia și epistaxisul, dispnee, tuse. Două victime sunt în stare de
inconștienţă, respirație superficială. La examenul medical s-a stabilit încordarea musculaturii
peretelui abdominal anterior. Sosit la faţa locului, în calitate de medic specialist în cadrul
Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale sunteţi obligat a întreprunde unele măsuri
pentru lichidarea consecinţelor.

Din lista propusă mai jos, selectaţi activităţile necesare, argumenta-ţi răspunsul:

a) în prima oră după explozie, de calculat numărul de echipe de triaj pentru organizarea
măsurilor curativ profilactice;

b) de organizat triajul medical;

c) de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor premedical şi medical care ar trebui
să fie acordat sinistraţilor;

d) de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor;

e) de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor.

Eu cred ca in primul rand trebuie sa de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor
premedical şi medical care ar trebui să fie acordat sinistraţilor si de organizat triajul medical,
pentru ca orice lucru trebuie sa face pas cu pas si in orice lucru trebuie sa fie ordine. Apoi
trebuie de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor, este necesar să se determine
gradul de deteriorare a victimelor și, pe rând, acordând primul ajutor medical, trimițându - le la
spital. Si apoi trebuie de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor, ca sa
poate sa stabile cate persoane a fost ranit si in ce gradul de gravitate sunt sinistrati.

RECUNOAŞTEREA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ

Problema Nr. 3. Regimentele de infanterie motorizată ale diviziei au eliberat localitatea B. În

timpul efectuării recunoașterii sanitaro-epidemiologice de către serviciile medicale de pe
primele linii de luptă au depistat la o distanță de 5 chilometri de la localitatea B un lagăr de
prizonieri, printre care a fost constatată o morbiditate înaltă de tifos exantematic și febră
tifoidă. Înainte de retragere inamicul a eliberat deținuții din lagăr. Cei mai gravi bolnavi au fost
adăpostiți de localnici, iar care erau în stare să se deplaseze s-au unit cu unitățile diviziei, care
au eliberat raionul.

Se cere:

a) de a aprecia situația epidemiogenă;

b)șefului serviciului medical de divizie și comandantului plutonului sanitaro-antiepidemic de

alcătuit planul măsurilor de prevenire a răspândirii tifosului exantematic printre militari;

c) de a determina funcțiile detașamentului sanitaro-epidemiologic în lichidarea focarelor printre

populația civilă;

a) Situatia epidemiogena este foarte grava. datorită faptului că pacienții au intrat în contact cu
cei sănătoși, există un risc mare de apariție epidemiei a febrei tifoide. Este un risc mare ca s-a
imbolnovit toti oameni. Din cauza asta este necesara de alcatuit un plan masurilor de prevenire
a răspândirii tifosului exantematic printre militari.
b) Pentru a preveni raspandirii tifosului exantematic printre militari este necesar izolarea toti
bolnavi din cei sanatosi. Este necesar sa face dezinsectie si dezinfectie tuturor lucrurilor
personale și a spațiilor în care se afla bolnavii.

c) pentru lichidarea focarelor printre populația civilă trebuie separați persoanele bolnave de
cele sănătoase. Tot este necesar dezinsecția și dezinfecția încăperi, toți lucruri personale. Toți
bolnavi ar trebui să apară la medic.

PROTECŢIA ANTIBACTERIOLOGICĂ A POPULAŢIEI ŞI A EFECTIVULUI MILITAR.

Problema Nr. 3. În rezultatul cercetării materialelor luate de pe suprafața tancurilor și a
camioanelor expediate în plutonul sanitaro-antiepidemic al diviziei, au fost descoperite
recepturi bacteriene cu agenți patogeni ai pestei și tularemiei. În batalionul medical izolat, în
secția de primire și sortare se află 60 răniți, dintre care 15 cu plăgi ale craniului, față și piept. La
moment sunt pregătiți pentru evacuarea în spitale specializate.

Se cere:

a) de alcătuit planul de lucru referitor la protecția antibacteriologică și de aplicat situația de

carantină a efectivului militar, atacat de arma bacteriologică;

b) de elaborat planul de măsuri antiepidemice în condiții de carantină și de a stabili lista

detașamentelor medicale necesare pentru întărire (intensificare);

c) de determinat posibilitățile și căile de evacuare a răniţilor din batalionul medical izolat.

(TEMA9) REGIMUL ANTIEPIDEMIC ÎN INSTITUȚIILE MEDICALE

Studiu de caz №10.În cabinetul pentru pansamente a fost adusă o casoletă cu

material steril din secţia de sterilizare. În timpul extragerii materialului asistenta

medicală a observat supapele casoletei deschise. De apreciat situaţia și de indicat

acţiunile ulterioare.

După terminarea sterilizării, trebuie să închideți supapele înainte de a scoate casoleta din
autoclavă. Daca supapele n-a fost inchide, atunci trebuie sa face sterilizarea încă odată. Și
numai dupa asta poate să utiliza materialele medicale.

10. De descris factorii de risc privitor la infecțiile nosocomiale în maternități.

Expunerea la factorii de risc:

- Orice factor de risc
- Dizainul UTI
- Acces venos/arterial central
- Imaturitatea pielii
- NPO nimic per os /APT
- Tubul endotraheal
- Venipuncţiile
- Cateterul urinar
- Antibioterapia
contact cu rezervuarele de infecţie în UTI:
- Tractul GI la nou-născut (flora Gramnegativă)
- Tegumentele nou-născutului (Stafilococ coagulazo-negativ)
- Mâinile personalului
- Cordonul ombilical (St. aureus)
- Laptele matern, amestecurile adaptate
- Soluţiile de perfuzie
- Umedificatoarele, obiectele umede (ştergare umede)
- Ţevile evacuatoare a lavuarelor, apa de la robinet, dozatoarele de săpun, soluţiile
dezinfectante
- Cateterile şi mijloacele pentru terapia de infuzie
- Sonda endotraheală, VAP, CPAP-ul, setul de resuscitare, incubatoarele, termometrele,
aspiratoarele
- Analizatorul de gaze sangvine
- Loţiunea de mâni
- Jucăriile moi
- Aerul condiţionat
- Baia de apă pentru produsele din sânge

(TEMA 10) METODE DE STUDII EPIDEMIOLOGICE

10. De determinat factorii constituenți ai impactului epidemiologic, medical, social și
economic în hepatita virală B.

Analiza socio-economică

Daunele sociale cauzate de boli sunt în mare parte evaluate prin utilizarea unor indicatori cum
ar fi mortalitatea, morbiditatea, dizabilitatea etc. mai informative în comparație cu cele de mai
sus sunt indicii demografiei potențiale recomandate de OMS și CDC.
din 100 de bolnavi adulți cu hepatită acută B, 95 se vindecă , 5 fac hepatită cronică, și 2
mor prin complicații ale hepatitei cronice (ciroză sau cancer de ficat); dacă hepatita acută B
a fost făcută în copilărie, sub varsta de 5 ani, riscul de a deveni purtător este de cca 90%,
iar cel de cronicizare este de 25-80%. Dacă hepatita acută a fost contractată în perioada de
adult, riscul de cronicizare este mult mai mic 3-10%.

Infecția cu virusul hepatitei B (HBV) rămâne o problemă globală de sănătate și se estimează că

aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume au fost infectați cu acest virus[sursa?],
peste 350 de milioane de oameni sunt bolnavi.

PROCESUL EPIDEMIC (TEMA 1)

Exerciţiul 2. De expus căile de transmitere a agenţilor cauzali a maladiilor

infecţioase, în raport cu modul de transmitere.

În urma studiilor epidemiologice până în prezent au fost studiate şi descrise

cinci tipuri de mecanisme de transmitere a agenţilor patogeni, şi anume:
Fecal-oral - este un mecanism de transmitere în care agentul cauzal al infecției
este localizat în principal în tractul gastro-intestinal, determină excreția acestuia
din organismul infectat cu fecale (fecale, urină) sau vărsături. Pătrunderea într-un
organism susceptibil are loc prin gură, în principal prin ingestie de apă contaminată
- calea hidrică , produsele alimentare - calea alimentară, prin obiectele casnice
contaminate de bolnav sau purtător – calea habituală, după care este localizată
din nou în tractul digestiv al unui nou organism.

În acest fel se transmit agenţii patogeni în infecţiile sistemului digestiv (febra

tifoidă, schigelloze, holeră, hepatite virale A şi E, salmoneloze, infecţia rotavirală
etc.).
Respirator este mecanismul de transmitere a infecției, atunci când agenții
patogeni sunt localizați în membrana mucoasă a tractului respirator al unui
organism infectat și sunt transferați către macroorganism prin aer. Realizat prin
aer-picurare și aer-praf calea de transmisie. Cu calea de aer-picurare, agentul
patogen intră în mediul aerian cu tuse, strănut etc., rămâne în el sub formă de
aerosol și este introdus în corpul uman atunci când inhalează aerul infectat. Atunci
când se utilizează calea Macro-prafului de infecție, agentul patogen intră în
organism cu părți de praf .

Astfel se transmit agenţii patogeni în gripă, rujeolă, parotidită, difterie, tuse

convulsivă, tuberculoză etc., datorită cărui fapt aceste infecţii se mai numesc
„infecţii respiratorii” sau „infecţii ale căilor respiratorii”.

Parenteral când pătrunderea agentului cauzal în organism sau eliminarea lui din
organism are loc numai prin lezarea învelişurilor cutanate sau a mucoaselor. De
regulă, acest mod de transmitere funcţionează în infecţiile sangvine, iar
transmiterea agenţilor cauzali are loc prin sângele contaminat - calea sangvină de
transmitere. Există două moduri de transmitere parenterală: natural si artificial.
Natural – când agenţii patogeni sunt eliminaţi (extraşi) din organismul-gazdă şi
inoculaţi în alt organism receptiv prin intermediul vectorilor activi din punct de
vedere biologic – artropodelor hematofage, cum ar fi în pestă, tularemie, febră
galbenă, febra Q etc. La modul natural de transmitere parenterală poate fi atribuită
şi transmiterea agenţilor patogeni în infecţiile sangvine prin contactul sexual
(infecţia HIV, hepatitele virale B şi C). Artificial – când agenţii patogeni sunt
eliminaţi din organismul-gazdă şi inoculaţi în alt organism receptiv prin
intermediul instrumentelor invazive utilizate în diagnostic şi tratament sau în urma
intervenţiilor medicale prin intermediul instrumentelor de bărbierit şi a celor pentru
manichiură. În acest fel pot fi uşor transmişi agenţii cauzali în hepatitele virale B şi
C, infecţia HIV etc.

Prin contact este mecanismul de transmitere a infecției, în care agenții patogeni

sunt eliberați pe piele, pe membrana mucoasă a ochilor, gurii, organelor genitale,
pe suprafața rănilor, provin de la acestea la suprafața diferitelor obiecte și la
contactul cu o persoană susceptibilă (mai des în prezența microtraumatismelor )
sunt introduse în corpul său. Mecanismul de contact al transmiterii infecției este
împărțit în direct - strângeri de mână, îmbrățișări, mângâieri etc., adică contactul
cu sursa infecției (ex. sifilis, blenoreea, rabia etc.) și indirect - prin mobilier,
aparate de uz casnic, jucării, vase, tacâmuri, articole de igienă etc. (antrax, tetanos,
erizipel, infecţii septico-purulente, dermatomicoze).

Transplacentar - de la mamă la făt, intrauterin, când alimentaţia fătului are loc

prin sângele placentar al mamei. Deoarece în cazul dat transmiterea agenţilor
patogeni se produce de la mamă la făt în perioada embrionară de dezvoltare, adică
prin descendenţă de la o generaţie la alta, acest mecanism de transmitere este
numit şi vertical.

Astfel se transmit agenţii patogeni în toxoplasmoză, sifilis, rubeolă, herpes,

hepatita virală B, infecţia HIV, gripă, listerioză, febra Q etc.

Problema Nr. 1. În unul din sectoarele oraşului B au fost identificate câteva cazuri
de febră tifoidă. În cadrul anamnezei epidemiologice a fost constatat că toţi
pacienţii au băut lapte cumpărat din piaţă de la acelaşi vânzător.

 De stabilit sursa posibilă de agenţi cauzali, factorul probabil de contaminare.

Agentul pathogen al febrei tifoide este Salmonella typhi, microorganism gram-

negativ, din genul Salmonella, familia Enterobacteriaceae.

Sursele de agenți patogeni sunt umane și sunt reprezentate de bolnavi și purtători.

In acest caz sursa de agent patogen este vanzator.

Modul de transmitere a agentului cauzal de la organismul-gazdă la cel receptiv în

febra tifoidă este fecal-oral, care se realizează prin diferiți factori: apă, alimente,
sol, obiecte casnice, muștele domestice și mâinile contaminate. In cazul nostru
factorul este un produs alimentar de origine animale – lapte, si de aceea calea de
transmitere este alimentara.

Factori de contaminare sunt depozitare incorectă laptei, nerespectarea normelor

sanitare-igienice.

(TEMA 2) MASURI LA SURSA

Studiul de caz nr. 10. În unul din focarele epidemice de gripă au fost depistate

5 persoane ce au contactat cu bolnavul.

 De determinat semnele de diagnosticare activă în cadrul supravegherii

contacților.

Diagnosticul gripei de face în principal pe baza tabloului clinic,, în cazurile în care

boala apare în perioadele de epidemie.

Anamneza oferă informaţii privind momentul de debut al bolii, durata, prezenţa şi

gravitatea simptomelor, lucru care poate face diferenţierea intre gripă şi răceala
comună.

Tabloul clinic: febră 38°C, cefalee, frisoane, globalgii, simptome ale tractului
respirator superior (tuse seacă, secreții nazale, dureri în faringe, respirație dificilă),
mialgii generalizate, artralgii, astenie generală, simptome dispeptice (diaree sau
vomă). Pentru o suspecție de gripă sunt suficiente cel puțin două dintre simptomele
enumerate. Din punctul de vedere al gravității, boala poate varia de la forme ușoare
până la forme severe. Durata bolii în majoritatea cazurilor constituie 4-7 zile.

Pentru un diagnostic fiabil al gripei, se folosesc metode de laborator pentru care

se ia un frotiu de mucus din nas:

PCR cu revers Transcription( PCR, RT-PCR); aceasta este metoda cea mai precisă
— identifică ARN-ul virusului gripal, rezultatele analizei pot fi pregătite în decurs
de 4 până la 6 ore și vă permit să distingeți diferite subtipuri de gripă;

reacția imunofluorescentă-evaluarea titrului anticorpilor la virusul gripal pe serul

sanguin; produs mai rapid decât PCR, dar oferă o precizie mai mică;

testele comerciale Express; dau rezultatul în 10-40 de minute, dar și mai puțină
precizie: testele determină prezența gripei la 62% dintre persoanele infectate și la
98% din rezultatele pozitive oamenii au de fapt gripa.

DEZINFECȚIA

Problema Nr. 20. În localitatea X. este înregistrată o erupție de HVA.

Consiliul sătesc împreună cu CSP a luat decizia de a dezinfecta apeductul satului.

Apeductul este construit dintr-o rețea de țevi: unul cu lungimea de 1,5km cu

diametrul de 300mm; altul de 1km cu diametrul 20mm și turnul de apă cu volumul

de 25m 3 .
 De determinat etapele de efectuare a dezinfecției apeductului și a turnului

de apă, substanțele dezinfectante, modul de aplicare, utilajul tehnic necesar,

metodele de evaluare a calității dezinfecției.

In acest caz dezinfictie este de tip antiepidemica. Se utilizeaza metoda chimica a

dezinfectiei.

Pentru a crește fiabilitatea dezinfecției și pentru a reduce durata acesteia, se

recomandă utilizarea soluțiilor cu o concentrație de clor activ 75-100 mg / l la
contactul 5-6 ore. Este posibil să se utilizeze soluții cu o concentrație mai mică de
clor activ 40-50 mg / l, dar durata contactului necesar în acest caz crește la 24 de
ore sau mai mult. Înainte de dezinfectarea instalațiilor de apă, în toate cazurile, este
obligatorie curățarea și spălarea lor pre-mecanică. Rețeaua de apă, a cărei curățare
este dificilă, este spălată intens timp de 4-5 ore la cea mai mare viteză posibilă de
mișcare a apei (cel puțin 1 m/s). Dezinfectarea rezervoarelor de capacitate mare se
recomandă prin irigare. Soluție de clor de var (sau clor) cu o concentrație de 200-
250 mg/l de clor activ se prepară la o rată de 0,3-0,5 l pe 1 m2 de suprafață
interioară a rezervorului. Această soluție acoperă pereții și fundul rezervorului prin
irigare dintr-un furtun sau un pistol cu apă. După 1-2 ore, suprafețele dezinfectate
sunt spălate cu apă curată de la robinet, îndepărtând soluția uzată prin eliberarea
noroiului. Lucrătorii trebuie să lucreze în haine de lucru, cizme de cauciuc și măști
de gaze. Înainte de a intra în rezervor, instalați un rezervor cu o soluție de clor de
var pentru spălarea cizmelor. Analiza bacteriologică de control după dezinfectarea
structurilor se face cel puțin de două ori la intervale corespunzătoare timpului de
schimb complet de apă între prelevarea probelor. Cu rezultate favorabile ale
analizelor de construcție pot fi puse în funcțiune. Dezinfectarea rețelei de apă se
face prin umplerea țevilor cu o soluție de clor (sau var de clor) cu o concentrație de
75 până la 100 mg/l de clor activ (în funcție de gradul de contaminare a rețelei, de
uzura și de mediul sanitar-epidemic). Introducerea soluției de clor în rețea continuă
până când punctele cele mai îndepărtate din locul de alimentare vor conține clor
activ cel puțin 50% din doza dată. Din acest moment, alimentarea suplimentară a
soluției de clor este întreruptă și lăsată cu o soluție de clor umplută timp de cel
puțin 6 ore. La sfârșitul contactului, apa de clor este coborâtă și spălată cu apă
curată de la robinet. Condițiile de evacuare a apei din rețea sunt determinate la fața
locului, în coordonare cu organele Serviciului sanitar-epidemiologic. La sfârșitul
spălării (cu conținut în apă de 0,3-0,5 mg / l de clor rezidual) din rețea sunt
prelevate probe pentru analiza bacteriologică de control. Dezinfecția este
considerată completă cu rezultate favorabile ale celor două analize luate succesiv
dintr-un singur punct.
Metodele de evaluare a calității dezinfecției: caracteristicile organoleptice ale apei
corespunzătoare cerințelor, caracteristicele bacteriologice ale apei care corespund
cerințelor si alte.

STERILIZAREA

Problema Nr. 1. În secția de chirurgie pentru intervenții chirurgicale au fost

folosite instrumente medicale din material inoxidabil și un endoscop flexibil.

 De determinat metodele de sterilizare și regimurile corespunzătoare.

Metodele de sterilizare instrumentelor medicale din material inoxidabil:

Metoda fizică: Sterilizarea prin căldură uscată (cuptor poupinel) - sterilizarea

prin aer uscat la temperatura de 160°C timp de două ore sau la temperatura de
180°C timp de o oră.

Sterilizarea prin vapori de apă sub presiune (căldură umedă) în autoclave.

Principiul metodei: apa se încălzeşte într-un spaţiu ermetic închis, ceea ce permite
obţinerea unei temperaturi superioare celei de 100º C. În absenţa aerului (aerul
este evacuat la începutul sterilizării), presiunea şi temperatura sunt direct
proporţionale, ceea ce permite reglarea temperaturii controlând presiunea.

Sterilizarea prin fierbere prelungită (30 min.) este permisă în condiţii

extremale, în lipsa posibilităţii folosirii utilajului special.

Sterilizarea uscată prin temperaturi joase. Pentru realizarea acestei metode

sunt utilizate sterilizatoare speciale de tip ,,Serrad”. Instalaţia ocupă o suprafaţă
de doar 1 m2, este dotată cu mecanisme de autocontrol şi autoreglare a
parametrilor de lucru. Volumul de sterilizare a camerei este de 100 l, ciclul de
sterilizare – de 54-72 min.

Sterilizarea cu radiaţii ionizante. Utilizarea radiaţiei ionizante are unele

avantaje faţă de sterilizarea prin căldură. La sterilizarea prin iradierea ionizantă
temperatura obiectului supus sterilizării se ridică nesemnificativ, datorită cărui
fapt procedeul mai este numit „sterilizare rece”.
 Sterilizarea cu ajutorul microundelor. Este demonstrat faptul că microundele
produse de iradiatoare de uz casnic de tipul cuptoarelor cu microunde (2,45 gHz),
totalmente inactivează microorganismele la o expoziţie de la 60 sec. până la 5
min., în dependenţă de specie.

 Metoda chimică: Procedeul de sterilizare în soluţii dezinfectante puternice.

Procedeul de sterilizare constă în curăţarea preliminară a obiectelor
medicale şi înmuierea lor în soluţii dezinfectante eficace împotriva
bacteriilor vegetative şi a virusurilor (inclusiv HIV şi hepatitelor virale B, C,
D). Acest procedeu constituie o alternativă în cazul când sterilizarea în
autoclav sau sterilizarea în poupinel nu este posibilă. Eficacitatea sterilizării
chimice depinde de respectarea concentraţiei sterilizantului, a termenului de
sterilizare ≥ 360 min. şi a termenului de utilizare a soluţiei (soluţiile trebuie
reînnoite cel puţin o dată pe zi).
  6% soluţie peroxid de hidrogen
  1% sol. dezoxonă

Metodele de sterilizare endoscopul flexibil:

Diferite metode pot fi utilizate pentru sterilizarea endoscopului. Endoscoapele care

rezistă la căldură și umiditate ridicată pot fi autoclavate. Cele mai multe dintre
aceleași echipamente endoscopice se referă la categoriile de căldură stabil, și, prin
urmare, ar trebui să fie utilizate metode de temperatură scăzută (<60°C) să-l
proceseze. Metodele de temperatură scăzută includ sterilizarea chimică cu mijloace
lichide, sterilizarea cu etilenoxid, sterilizarea cu plasmă cu temperatură scăzută cu
peroxid de hidrogen.

Metoda chimica: Sterilizarea cu soluții de compuși chimici. Pentru sterilizarea

endoscoapelor flexibile, se utilizează soluții de peroxid de hidrogen 6%, soluție de
glutaraldehidă 2,5% și preparate pe bază de acid peracetic.

Metoda de sterilizare cu gaz. Pentru sterilizarea cu gaz, se utilizează compuși

chimici cu acțiune sporocidă necondiționată, printre care oxid de etilenă, un
amestec de oxid de etilenă și metil bromurat și formaldehidă.
 DEZINSECȚIA

Problema Nr. 1. În rezultatul controlului profilactic în una din școli, la trei elevi a
fost depistată pediculoza.

 De determinat măsurile necesare pentru combaterea pediculozei în focar.

 De enumerat preparatele şi concentraţiile de lucru.

In primul rand trebuie sa verifica toti elevi sis a uita daca este inca elevi cu
pediculoza. Elevi cine are trebuie se duce acasa si se trata acasa.

Activități de control al dăunătorilor

Măsurile de dezinfectare sunt împărțite în 2 seturi de acțiuni: exterminarea

paraziților și prevenirea bolii. Procedura de eliminare a păduchilor cu un stil
special include astfel de acțiuni:

 Tratamentul parului înseamnă păduchi, conform instrucțiunilor sale. De

exemplu, Nittifor se aplică pe păr umed, acoperit cu o eșarfă de cap și un
prosop. Lăsați emulsia pe cap pentru aproximativ 40 de minute.
 Spălați părul în apă caldă. După aplicarea acestui șampon. După spălare,
ștergeți capul cu un prosop.
 Tratamentul părului cu soluție de oțet 6% caldă. Este necesar să acoperiți
capul cu o batistă și un prosop timp de 20 de minute.
 Spălați oțetul cu apă caldă. Pentru aceasta, capul este uscat.
 Dezinfectarea pieptenei cu oțet. Împărțiți părul în fire, introduceți fiecare fir.
Înainte de aceasta, este necesar să se pună o hârtie ușoară sub păr pentru
paraziți morți.
 În cazul în care pacientul este de acord să taie părul, atunci face-l peste
pelvis, de unde apoi ars părul.
 Examinarea părului pentru prezența păduchilor și a nitelor rămase.

Dupa masurile de dezinsectie, curatarea instrumentelor de stil anti-pediculos

incepe:

 Arderea hârtiei cu păduchi.

 Îndepărtați hainele pacientului și cele ordonate într-o pungă de unică
folosință, care este apoi trimisă în decameră.
 Dezinfectarea pieptenei cu apă fiartă.
 Reexaminarea pentru pediculoză într-o săptămână.

Combaterea păduchilor

Astfel de măsuri precum fierberea și călcarea sunt folosite pentru a elimina paraziți
care trăiesc pe haine și alte lucruri ale unei persoane. Timp de 15 minute hainele
sunt fierte într-o soluție de sodă de 2% și călcate pe ambele părți cu fier. Pentru un
efect mai bun, puteți să vă ocupați de lucruri într-o cameră specială. Tratamentul
cu soluții antiparazitare este, de asemenea, popular: 0,15% carbofos emulsie
apoasă, piretrum pulbere.

IMUNOPROFILAXIA (TEMA 3)

10. Din figura de mai jos, faceți comentarii vizavi de datele de temperatură
înregistrate în frigiderul din cabinetul de vaccinare.
Înregistrarea datelor de temperatură la 08:00 și16:00

Pe acest tabel vedem ca pe data 13 si 14 temperatura in frigider este 10-11°C.

Majoritatea preparatelor necesită un regim de păstrare de la +2 până la +8°C.
Păstrarea la lumină (razele directe solare) sau la temperatură mai înaltă de 10°C
duce la inactivarea preparatului. Nefavorabil acţionează de asemenea
temperatura mai joasă de 0°C (cu excepţia vaccinurilor contra poliomielitei,
rujeolei, parotiditei, rubeolei şi BCG – dar nu şi solventul). Aceste vaccinuri pot fi
îngheţate şi dezgheţate de mai multe ori, fără a-şi pierde capacităţile imunogene,
cu condiţia că în cadrul procesului de dezgheţare temperatura vaccinului nu va
depăşi +8°C. Este interzisă îngheţarea şi dezgheţarea vaccinurilor: Hep. B, DTP, DT,
Td, anatoxinele difterică şi tetanică, Hib.
Problema Nr. 10. Vaccinarea împotriva febrei tifoide a fost recomandată în

legătură cu înregistrarea unui număr mare de cazuri. La deschiderea cutiei cu

vaccinuri asistenta medicală a observat un sediment care repetă forma

flaconului.

Ea are îndoieli în posibilitatea de utilizarea vaccinului.

 De selectat măsurile necesare de a fi întreprinse în acest caz:

a) informarea Centrului de Sănătate Publică;

b) efectuarea testului de agitare;

c) a le compara cu flacoanele din alte cutii;

d) a nu folosi vaccinurile până la decizia medicului epidemiolog;

e) a discuta problema cu medicul de familie fără de a informa Centrul de

Sănătate Publică.

Eu cred ca asistenta medicala trebuie se selecteaza urmatore masuri:

a) informarea Centrului de Sănătate Publică;

c) a le compara cu flacoanele din alte cutii;

d) a nu folosi vaccinurile până la decizia medicului epidemiolog.

FEBRA TIFOIDA (TEMA 5) INFECȚII DIGESTIVE

Problema Nr. 10. La medicul de familie s-a adresat un bolnav în vârstă de 28
ani cu acuze la febră 38,2˚C, cefalee, insomnie, inapetenţă, discomfort, slăbiciuni
generale. Din anamneza epidemiologică s-a constatat că, cu 10 zile în urmă s-a
întors din concediu, în timpul căruia a călătorit cu un grup turistic. Pe parcursul
călătoriei au dormit în corturi, în alimentaţie au consumat produse conservate, apă
pentru băut au folosit din surse nesigure din punct de vedere sanitar-igienice. În
funcţie de datele clinice şi epidemiologice, medicul a stabilit diagnosticul
prezumptiv „Febră tifoidă”. Bolnavul lucrează vânzător într-un magazin de
produse alimentare, soţia - muncitoare la o fabrică de încălţăminte. Fiica, în vârstă
de cinci ani, frecventează grădiniţa. La moment, soţia şi fiica nu prezintă acuze de
boală. Familia locuieşte într-un apartament amenajat, cu două odăi.
De indicat metodele de confirmare a diagnosticului şi de organizat măsurile
antiepidemice corespunzătoare.

Diagnosticul se face pe baza anamnezei, semnele clinice si analizele de laborator.

Anamneza -  un bolnav în vârstă de 28 ani, cu 10 zile în urmă s-a întors din
concediu , în timpul căruia a călătorit cu un grup turistic. Pe parcursul călătoriei au
dormit în corturi, în alimentaţie au consumat produse conservate, apă pentru băut
au folosit din surse nesigure din punct de vedere sanitar-igienice.

Semnele clinice - febră 38,2˚C, cefalee, insomnie, inapetenţă, discomfort,

slăbiciuni
generale.

Diagnosticul de laborator: metoda bacteriologică – izolarea agentului patogen

din sânge. Diagnostic serologic se bazează pe analiza cantitativă a anticorpilor
anti-O și anti-H prin reacția Widal. Determinarea anticorpilor anti-Vi Ag.
Anticorpii de tip IgG și IgM pot fi evidențiați prin tehnicile: ELISA, CEF, RIA sau
prin reacția de coaglutinare. Identificarea biochimică și caracterizarea fenotipică a
agentului patogen izolat se face prin metode clasice (biotipia, lizotipia,
antibiotipia) sau prin metode moleculare (profilul plasmatic, ribotipia).

Măsuri antiepidemice:
•Raportarea cazului suspect sau confirmat în febra tifoidă (f-058e);
•Spitalizarea obligatorie a persoanelor suspecte sau bolnave de febra tifoidă;
•Tratamentul eficace al bolnavilor de febră tifoidă;
•Externarea reconvalescenților după dispariția semnelor clinice și trei rezultate
negative ale copro – și uroculturii;
•Evidența de dispensar a convalescenților;
•Identificarea sursei de agenți patogeni, a factorilor și căilor de transmitere;
•Identificarea, investigarea și supravegherea persoanelor contacte (suprav. 21 de
zile);
•Profilaxia de urgență a persoanelor de contact (utilizat bacteriofagul tific,
vaccinarea);
•Efectuarea dezinfecției terminale.

SALMONELOZA
Problema Nr. 10. Pe parcurs a trei zile (6-9 februarie, anul curent) la Centrul
de Sănătate Publică raional, din diferite localităţi ale raionului, au parvenit 16
notificări de urgență cu privire la enterite de origine necunoscută.
În raion locuiesc 75 de mii de oameni. În toate localităţile sunt magazine,
gimnazii şi licee, grădiniţe pentru copii. În Centrul raional mai există şi o fabrică
de ţesut, o sală de festivităţi cu un mic hotel, o cantină, piaţă pentru produse
agricole, depozite de diferită destinaţie, secţii de reparatii şi alte mici întreprinderi.
Populaţia din satele raionului se alimentează cu apă potabilă din fântâni de
mină, populaţia centrului raional – selectiv din fântâni de mină şi apeduct. Apa din
apeduct se livrează cu întreruperi. Sistem de canalizare centralizată este doar în
centrul raional care asigură centrul localităţii.
În ultimii cinci ani morbiditatea prin boli diareice acute este peste media pentru întreaga ţară.
La data de 10 februarie au fost obţinute primele rezultate de laborator,
preluate de la pacienţii internaţi în Spitalul Raional la data de 6 februarie, care
determină etiologia la cinci persoane din cele şase internate. La trei persoane a fost
identificată S.enteritidis, la o persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă
la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o persoană rezultatele investigaţiilor de
laborator au rămas negative.
De efectuat analiza epidemiologică în situaţia creată.
De stabilit lista măsurilor antiepidemice necesare.

Analiz epidemiologica- din 6 persoane la 3 persoane a fos identificată S.enteritidis, la o

persoană S.enteritidis şi E.coli enterotoxigenă şi încă la o persoană E.coli enterotoxigenă. La o
persoană rezultatele investigaţiilor delaborator au rămas negative. Deci vedem ca la 4 persoane
sunt salmoneloza. . Modul de transmitere fecal-oral, calea-hidrica. Factorul - apă potabilă
din fântâni de mină

Măsuri antiepidemice 
•Notificarea cazului F 058-e;
•Izolare (spitalizare sau domiciliu);
•Spitalizare obligatorie lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru copii,
staționarele medicale;
•supravegherea medicală timp de 7 zile, care include: chestionarea, examinarea, 
măsurarea temperaturii, urmărirea după aspectul scaunului;
•dezinfecția (vesela, lenjeria, obiectele de îngrijire, de toaletă, instalațiile sanitare,
jucăriile, suprafețele încăperii, excrețiile și vesela pentru excreții).

SHIGELOZA
Problema Nr. 10. La medicul de familie s-a adresat o pacientă în vârstă de 25

de ani cu acuze la crampe abdominale, diareie repetată şi temperatură subfebrilă.

Medicul a stabilit diagnosticul de enterocolită acută şi a prescris tratament de

ambulator. Pacienta activează în calitate de educatoare la grădiniţă. În prezent este

în concediu pentru îngrijirea copilului.

 De elaborat planul investigaţiei epidemiologice în focar.

 De apreciat corectitudinea profesională a medicului de familie.

 De elaborat un plan de măsuri antiepidemice.

Planul investigaţiei epidemiologice în focar:

este necesar să se determine cine are simptome caracteristice shigellozei: febra

38-39°C/(37,5-38°C), caracteristice tulburări digestive, care se manifestă prin grețuri, vome unice, mai
rar repetate, dureri abdominale, în special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe
zi) cu mucus, uneori cu striuri de sânge, tenesme de defecare. La copii de vârstă fragedă sunt prezente
semnele de deshidratare moderată. În cazurile netratate boala durează 9-10 zile;
 apoi trebuie sa facediagnostic de laborator: examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale,
Pentru stabilirea diagnosticului rapid se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore.
Diagnosticul diferential trebuie sa includa infectiile invazive cu Escherichia coli, Salmonella, Yersinia,
Campylobacter,  amebiaza si diareea virala.
De apreciat corectitudinea profesională a medicului de familie.

Eu cred ca medical trebuie sa fie mai atent, trebuie sa face niste analize de laborator ca sa
stabili diagnozul corect.

Măsuri antiepidemice

• Raportarea cazului suspect sau confirmat de Shigeloză (f-058e);

• Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice.

• dezinfecția curentă în focar (izolare la domiciliu), terminală (spitalizare).

• Externarea din spital după 3 zile după normalizarea scaunului și a temperaturii corpului
și 1 rezultat negativ în investigarea bacteriologică.

• Lucrătorii instituțiilor alimentare 2 examinări bacteriologice negative, iar admiterea la

lucru se va face numai cu avizul medicului. Dispensarizarea 1 lună, iar cu infecție cronică
– 3 luni.

• După expirarea termenului de dispensarizare și însănătoșire deplină aceste persoane

pot fi admise la lucru.

HEPATITA A, E

Problema Nr. 10. În urma primirii avizului de urgență despre înregistrarea cazului
de HVA, epidemiologul organizează anchetarea epidemiologică a focarului de
infecție.

Ce prevede anchetarea epidemiologică?

9. Precizarea diagnosticului bolii. HVA

10.Depistarea persoanelor afectate de boala respectivă.
11.Determinarea hotarelor de răspândire a focarului.
12.Depistarea sursei (omul bolnav cu HVA acută), factorilor (apa folosită în alimentație
(fântâni, apeducte, rezervoare), apa bazinelor deschise și închise, produsele alimentare, în
special legumele, obiectele de uz casnic, mâinile contaminate, muștele sinantrope, produsele

maritime (stridii, midii, scoici, crevete etc.) contaminate cu VHA) şi căilor de transmitere
(hidrică, alimentară și habitual) (mecanismul parenteral) a agentului cauzal.
 13.Determinarea termenelor, cauzei şi condiţiilor apariţiei focarului
epidemic.
14.Formularea diagnosticului epidemiologic.
15.Elaborarea complexului de măsuri în vederea localizării şi lichidării
focarului.
16.Evaluarea calităţii şi eficienţei măsurilor antiepidemice efectuate în focar.

DIFTERIA (TEMA 6) INFECȚII RESPERATORII

Problema Nr. 10. O erupţie de difterie cu o durată de două luni, a fost înregistrată
într-o localitate rurală. În procesul epidemic au fost implicaţi: un copil cu vârsta până la
un an, un copil de 2 ani, 4 copii din segmentul de vârstă 4-6 ani, 5 copii cu vârsta între
10-14 ani, 4 adolscenţi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani şi 3 adulţi. Din formele
clinice cel mai frecvent a fost stabilită difteria faringiană.

 De elaborat planul de vaccinare a populaţiei din localitate.

La toți pacienții care au confirmat difteria trebuie să introducă imediat

intramusculară sau intravenoasă antitoxina difterică.

În conformitate cu calendarul de vaccinări în Republica Moldova, vaccinarea

contra difteriei constă în

vaccinare la vârsta de 2, 4 și 6 luni cu vaccin DTP în doză de 0,5 ml i/m

4 revaccinare la vârsta de 22-24 de luni DTP
5 revaccinare la vârsta de 6-7 ani cu vaccin DT
6 revaccinare la vârsta de 14-15 ani Td
următoarele revaccinări la adulți, la vârstele de 20, 30, 40, 50 și 60 de ani
Td

SCARLATINA
Problema Nr. 3. În clasele 1 și 2 dintr-o școală primară din localitatea T. au fost
diagnosticați câte 2 copii cu scarlatină. Ca rezultat al investigațiilor epidemiologice
întreprinse a fost stabilit, că copiii învață în aceiași încăpere, dar în două
schimburi. Copiii se întâlnesc în clasă când vin și pleacă la școală. Totodată, copiii
se ocupă cu aceiași profesoară, care este de bază la elevii din clasa1 și profesoară
de meditație în clasa a doua. Cu o săptămână în urmă, profesoara a făcut angină.
Nu a solicitat asistență medicală și nici concediu medical. S-a tratat de
sinestătător, fără a întrerupe procesul didactic. De asemenea, a fost stabilit că,
copiii bolnavi în cadrul orelor didactice stau în primele bănci din fața mesei
profesoarei.

 De determinat sursa probabilă de infecție. Argumentați versiunea.

Sursa probabila de infectie este profesoara care a facut angina cu o saptamana in

urma. Pentu ca angina este simptom permanent al scarlatinei, si cauza si anginei
si scalatinei este Streptococcus pyogenes.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice.

Raportarea cazului suspect sau confirmat de Scarlatina (f-058e)

La domiciliu sunt izolați bolnavii cu forme ușoare, în cazul în care există condițiile
necesare de respectare a măsurilor antiepidemice. Spitalizarea bolnavului va fi
efectuată conform indicațiilor clinice (forme grave și medii) și epidemiologice

Externarea pacientului se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai

devreme de a 10-a zi de la debutul bolii.
Convalescenții vor fi dispensarizați timp de o lună, asigurându-se controlul clinic și
de laborator (examen de sânge și de urină, examene clinice). Persoana care a
suportat scarlatina se consideră vindecată dacă după 21 de zile de la debutul bolii,
în două examene bacteriologice consecutive ale exudatului faringian, nu se
depistează streptococul hemolitic, examenul urinei fiind normal, iar examenul
clinic general nu relevă modificări patologice. La depistarea patologiei, în funcție
de localizarea procesului, persoana care a suportat scarlatina urmează să fie
supravegheată de către reumatolog, nefrolog sau otolaringolog.
Persoanele care au suportat scarlatina din rândul copiilor ce frecventează
instituțiile preșcolare și elevii din clasele întâi – a doua sunt readmiși în aceste
instituții peste 12 zile după vindecarea clinică.

Încăperea în care s-a aflat (sau se află) bolnavul se ventilează bine, se efectuează
curățenia umedă, prelucrarea veselei, jucăriilor, obiectelor de igienă personală ale
bolnavului, curățarea podelelor cu soluție de săpun și sodă caustică 2%, soluție de
cloramină 0,5%.

Supravegherea contactanților este realizată de medicul de familie și include

estimarea stării generale, termometria corpului, examinarea faringelui și
învelișurilor cutanate (erupții)

În colectivele de copii în care au fost depistate cazuri de scarlatină se instituie

măsuri de restricție. Se sistează primirea noilor copii în grupa, din care a fost izolat
bolnavul cu scarlatină, este interzis transferul copiilor din această grupă în altele,
nu se admite comunicarea cu copii din alte grupe. Persoanele depistate cu
afecțiuni respiratorii acute (angină, nazofaringită ș.a.) urmează să fie examinate în
vederea identificării erupțiilor și izolate de colectiv cu anunțarea medicului de
familie. Admiterea lor în colectiv va avea loc după însănătoșire și prezentarea
certificatului privind tratamentul cu antibiotice.

RUJEOLA

Problema Nr. 1. În cadrul evaluării acoperirii vaccinale cu vaccin ROR a copiilor din
creșele nr.5 și nr.21 a fost stabilit, că indicele este de 98% și 92%, respectiv.

 De apreciat situația epidemiologică în ambele creșe și, în caz de necesitate,

indicați măsurile de ameliorare. Listaţi actele normative utilizate.

Noi vedem ca 2% copii din cres №5 si 8% copii din cres №21 n-a fost vaccinat cu
vaccine ROR. In cazul imbolnovirii in familiile acesti copii se vor îmbolnăvi și vor fi
periculoși pentru alții.
 OREION
Problema Nr. 2. La o grădiniță de copii, în grupa mare, cu 28 de copii, s-a
înregistrat un caz de oreion. Dintre toți copiii, 24 sunt vaccinați. În ultima
perioadă, 4 zile în urmă, au lipsit 3 copii: unul fiind bolnav de IRVA și alții doi în
legătură cu concediul părinților.

 Indicați măsurile antiepidemice necesare în focarul dat.

La depistarea sau suspectarea cazului de oreion instituția medicală

informează Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea
cazului în sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e.
Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital. Spitalizarea
bolnavului cu oreion în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform
indicațiilor clinice și epidemiologice.
Izolarea bolnavului se efectuează pe o durată de 9-10 zile de la debutul bolii
sau până la dispariția fenomenelor clinice.
Supravegherea persoanelor de contact se efectuează timp de 21 de zile de la
ultimul contact cu bolnavul.
Profilaxia de urgență cu imunoglobulină umană (sau specifică antiparotidică)
în doză de 3,0 ml este recomandată copiilor contactanților cu vârsta de până la 1
an.
În scopul profilaxiei îmbolnăvirilor în rândul persoanelor contactante cu
vârstă mai mare timp de 7 zile de la depistarea primului bolnav se efectuează
vaccinarea sau revaccinarea următoarelor categorii de persoane:
 persoanele care n-au făcut oreion în trecut sau n-au fost vaccinate;
 persoanele ce n-au făcut oreion, dar au fost vaccinate cu o singură doză de vaccin, iar din
momentul aplicării au trecut 6 luni;
 persoanele cu anamneză necunoscută privitor la îmbolnăvire sau vaccinare.

Persoanele care au fost în contact cu bolnavul de oreion, dar care n-au trecut
prin infecție sau nevaccinate, nu sunt admise în colectivele de copii pe durata a 21
de zile de la ultimul contact cu bolnavul.
 În focar se efectuează dezinfecția curentă, curățarea umedă și aerisirea
încăperii și se respectă igiena personală. Este obligatorie îmbrăcarea măștii de
către persoana ce îngrijește de bolnav.

GRIPA
Problema Nr. 3. Centrul de sănătate publică din municipiul C. a înregistrat o sporire cu 30% a numărului
de cazuri de gripă confirmată prin investigaţii de laborator la interval de 7 zile. Totodată, a fost
înregistrată şi sporirea cazurilor de IRVA, diagnosticate în instituţiile educaţionale a localităţii.

 De evaluat situaţia epidemiogenă.

 De elaborat un plan de măsuri profilactice şi antiepidemice necesar de a fi întreprins în teritoriul

municipiului .

Măsuri profilactice
Profilaxia specifică prevede vaccinarea populației contra gripei în perioada preepidemică
(rațional în lunile octombrie-noiembrie), considerată măsură importantă în reducerea
extensivității și severității epidemiei. Vaccinarea în masă a populației poate preveni 80-90% din
îmbolnăviri la copii și adulți, iar în caz de îmbolnăvire a celor vaccinați, gripa decurge, de
regulă, ușor, fără complicații, ceea ce conduce în cele din urmă la diminuarea letalității.
Imunizarea contingentelor menționate se efectuează, de regulă, gratuit, în cabinetele de
vaccinări, în conformitate cu cerințele instrucțiunii de administrare a vaccinului, respectând
contraindicațiile medicale pentru vaccinare.
Măsurile nespecifice de prevenire a gripei sunt atât de ordin individual, cât și social.
Măsurile de ordin individual țin de respectarea regulilor de igienă personală, utilizarea măștilor
sau a altor mijloace de protecție, respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv alimentația
adecvată bogată în proteine, vitamine și minerale, care vor mări capacitatea organismului de a
lupta cu virusul gripal, evitarea efectelor favorizante produse de frig, umezeală, aglomerație și
a contactului neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii. Una dintre metodele eficiente de
prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă și alte infecții respiratorii acute este aerisirea și
dereticarea sistematică a încăperilor cu menținerea unui regim adecvat de temperatură.

Măsuri antiepidemice
La depistarea cazului de gripă, instituțiile medicale, indiferent de tipul de proprietate,
informează Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice prin notificarea cazului în
sistemul electronic de alertă și completarea formularului Nr. 058/e. Spitalizarea bolnavului cu
gripă în staționarul de boli infecțioase se efectuează conform indicațiilor clinice și
epidemiologice.
Indicațiile clinice includ:
 formele grave de gripă;
 prezența complicațiilor;
 bolnavii cu gravitate medie, dar cu statut premorbid nefavorabil (boli cronice pulmonare, boli
ale sistemului cardiovascular sau endocrin).
Indicațiile epidemiologice includ:
bolnavii din colectivele instituționalizate (orfelinate, școli de tip internat, unități militare,
cămine etc.) sau din familiile în care nu există posibilitatea izolării și acordării asistenței
medicale la locul de trai. Persoanele care au contactat cu bolnavul vor fi supuse supravegherii
medicale pe o durată de 7 zile de la ultima expunere. În focar se va limita contactul membrilor
de familie cu bolnavul, iar persoana care îngrijește de bolnav va purta echipament de protecție.
Masca trebuie să acopere gura și nasul. Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor,
decontaminarea suprafețelor și mâinilor. La apariția gripei în localități se va evita organizarea
manifestărilor în masă. În cazul apariției gripei în unitățile spitalicești sau pentru asistența
medico-socială se va institui carantina.

(TEMA 7) INFECȚIILE CU TRANSMITERE PARENTERALA

MALARIA

Problema Nr. 10. Un bărbat din localitatea C., a fost internat pe 27 iulie în spitalul
de boli infecțioase într-o stare de severitate medie, care suportă frison,
transpirații, febră. Conform rezultatelor clinice și examenului de laborator este
diagnosticată malaria terță. Din anamneza epidemiologică este cunoscut că
bărbatul este băștinaș al localității C., situată într-o zonă mlăștinoasă, și că a fost
supus atacului de țanțari. S-a stabilit, totodată, că în sat au lucrat persoane
constructori din Asia Centrală. Cazuri anterioare de malarie în zonă n-au fost
înregistrate.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice care necesită de a fi efectuate?

Spitalizarea este obligatorie, fiind necesară izolarea bolnavului de contactul

cu țânțarii. Este aplicată cura radicală de tratament cu scontarea
chimiosensibilității. Externarea se face numai după dispariția parazitemiei
dovedită prin două examene hematologice negative succesive, la interval de 48
de ore. Dispensarizarea foștilor bolnavi se practică 3 ani pentru P. vivax . Fiecare
caz confirmat necesită anchetarea epidemiologică în primele 24 de ore, cu
aplicarea de măsuri antiepidemice eficiente. În procesul anchetei epidemiologice
se vor stabili originea cazului, factorii care au condus la apariția lui, condițiile
posibile de răspândire. Suspecții de malarie sunt supuși controalelor
hematologice repetate, dublate de controale serologice. Se iau măsuri de
combatere a vectorilor prin pulverizare de insecticide în teritoriul microfocarului
și încă 5-7 gospodării din jur. În zona de 3-5 km se examinează bazinele de apă,
mlaștinile și se ia decizia privind necesitatea de prelucrare a suprafețelor
anofelogene. Se elaborează un plan complex de supraveghere a focarului pentru
următorii 2 ani, începând din zona stabilirii diagnosticului definitiv.

HIV/SIDA

Studiu de caz Nr. 2. La examinarea unui bolnav în vârstă de 37 ani, medical de

familie presupune hepatita virală B. Care investigații paraclinice este necesar de
a fi indicate pentru confirmarea diagnosticului.

Testele biochimice de laborator -ALAT, ASAT, F1FA, SDA, izoenzimele LDH5,

MDH3,4, A3

Testarea serologică markeri serologici de infecție cu virusul hepatitei B (HBsAg,

anti-hbcigm, anti-HBc, anti-HBs, HBeAg, anti-HBe) și ADN-ul virusului (HBV-DNA)

Diagnosticul etiologic al infecției cu HBV se bazează pe identificarea markerilor

hepatitei B în metoda imuno-enzimatică (IPA) și a reacției în lanț polimerazic
(PCR)

La pacienții cu hepatită B în sânge, este detectat HBsAg;;

În cazul în care boala este în remisie în sânge găsi HbsAg și anti-HBc-IgM;

La exacerbarea bolii HBsAg, anti - HBc-IgM, anti - HBc-IgG;

După o infecție în sânge, se detectează anti-HBs, anti-HBc-IgG;

După vaccinare, în sânge rămâne numai anti-HBs

Biopsie hepatică se face de obicei pentru a evalua gradul de afectare a ficatului și

pentru a exclude alte cauze ale bolii hepatice.
Studii pentru evaluarea funcțiilor hepatice; acestea includ albumina serică,
numărul de trombocite și timpul de protrombină/raportul normalizat
internațional (PV/INR).

Problema Nr. 4. În baza informației prezentate în tabelul 2 faceți o

concluzie vizavi de căile de transmitere a infecției cu HIV și SIDA.
Tabelul 2

Cota căilor de transmitere (%) a   cazurilor de  HIV/SIDA

 înregistrate  în anii 1996-2005

Căile de
transmitere Contact homo- Contact Utilizarea intravenoasă a Ne-
sexual hetero- drogurilor Perinatală identificată
sexual
Anii 
1996 - 16,6 83,4 - -
1997 - 10,5 88,1 0,2 1,2
1998 - 13,3 81,3 0,2 5,2
1999 0,6 7,7 86,5 - 5,2
2000 - 14,9 83,9 0,6 0,6
2001 - 20,2 76,8 - 0,3
2002 1,5 27,6 69,9 1,0 -
2003 0,4 43,4 54,6 1,6 -
2004 - 48,2 50,2 1,6 -
2005 0,9 54,6 42,8 1,7 -

In acest tabel noi vedem ca in anii 1996-1998 caile principale de transmitere bolii
a fost utilizarea intravenoasă a drogurilor si contact hetero-sexual, si numai un
mic procent calea perinatala si neidentificata (in 1997-1998). In an. 1999 a aparut
un nou tip de transmitere- contact homo-sexual, transmiterea bolii prin contact
hetero-sexual a scazut, dar prin calea neidentificata a marit (1998). Si vedem ca
de la 1999 pana la 2005 procentul transmirei bolii prin utilizare intravenoasa a
drogurilor se scade, dar prin contact hetero-sexual se mareste si uneori apare
cazurile cu contact homo-sexual si calea perinatala.

(TEMA 8) ZOOANTROPONOZE
Problema Nr. 10. La punctul de trecere a hotarului, la un cetățean care a călătorit în Africa Centrală a
fost suspectată febra hemoragică Ebola.

 De determinat condițiile posibile de contractare a infecției.

Ca o condiție posibile de contractare a infecției este omul bolnav. Virusul este depistat în sânge
(7-10 zile), diferite organe, țesuturi, secreții (mucus nazal, urină, spermă). Bolnavul prezintă pericol
pentru cei din jur, deoarece este posibilă transmiterea virusului de la om la om. Sunt cunoscute date
privitoare la contaminarea virusului de la lilieci, maimuțe și antilope prin contact cu animalele bolnave și
cadavrele lor.

 De enumerat măsurile de intervenție în conformitate cu prevederile Regulamentului Sanitar

Internațional și Regulile de protecție sanitară a teritoriului.

Bolnavul trebuie sa fi izolat (spitalizat). Trebuie se face investigatie, pentru asta se recoltează
sânge din venă (10 ml în două eprubete a câte 5 ml), mucozități din faringe cu tampon steril, spută,
urină – 100 ml prin cateter steril într-un flacon steril, eliminări din elemente patologice pe piele cu
ajutorul scarificatorului steril. Materialul recoltat este imediat îndreptat pentru a fi analizat în
laboratorul specializat. Trebuie sa raportat cazul atât la Ministerul Sănătății, cât și la Seviciul de
Supraveghere de Stat a Sănătății Publice se efectuează timp de până la 2 ore din momentul depistării
bolnavului. La spital bolnav de febră hemoragică este izolața în box cu presiune diminuată a aerului, cu
ventilare internă, în caz contrar deconectarea ventilației. După însănătoșire, externarea se face nu mai
devreme de 21 de zile de la debutul bolii și după 3 investigații virusologice cu rezultat negativ. Pentru
dezinfecția terminală sau curentă în cazul infecțiilor hemoragice contagioase se recomandă utilizarea
cloraminei B, soluție 3% – 120 min., hipoclorid de calciu 1,5% – 120 min., apă oxigenată 3% – 180 min.
sau 6% – 60 min.; lizol 8% – 90 min. Persoanele care au contactat cu bolnavul sau cu o persoană
suspectată de febră hemoragică contagioasă, inclusiv personalul medical, sunt supuse izolării cu
supraveghere clinică pe un termin de 21 de zile. Investigarea de laborator a contacților se efectuează
pentru a depista formele nemanifecte de boală.

CONVENȚIONALE
Problema Nr. 10. În oraşul amplasat pe teritoriul focarului natural de pestă medicul în timpul
examinării la domiciliu a unui pacient a suspectat pesta. Pacientul locuieşte în casă de tip rural.
În familie sunt încă trei persoane (doi adulţi).La examenul medical a asistat şi mama bolnavului.
 De elaborat planul măsurilor antiepidemice primare şi planul măsurilor antiepidemice de
lichidare a focarului de pestă.

În urma depistării sau suspectării cazului de pestă, instituția medicală informează în mod
de urgență, timp de 2 ore, Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate Publică, Centrul de
Sănătate Publică teritorial, iar timp de 24 de ore MS informează Punctul de control al OMS.
Persoana bolnavă sau suspectă de pestă este supusă spitalizării obligatorii, cu transport
specializat, în staționarul de boli infecțioase cu pregătire specială. După depistarea bolnavului
cu formă bubonică se instituie măsuri de restricție, iar a bolnavilor cu formă pulmonară –
carantina.
Ancheta focarului include în primul rând depistarea persoanelor care au fost în contact cu
bolnavul de pestă, cadavrele sau obiectele contaminate, sau care s-au aflat în aceleași condiții
de risc. Toate aceste persoane sunt supuse izolării și supravegherii medicale, inclusiv cu
măsurarea temperaturii obligatorie a corpului de 2 ori pe zi. În caz de pestă pulmonară
persoanele care au intrat în contact sunt supuse izolării individuale. Izolarea se suspendează
după 6 zile din momentul spitalizării bolnavului, în condiții de temperatură normală a corpului.
Persoanele care au fost în contact sunt supuse profilaxiei de urgență.

In focar trebuie sa face dezinfectie, sa gasi sursa de agent patogen, care poate sa fi purici
sau rozătoare, scapa de ele și de urmele existenței lor. Este important să fie respectate măsurile
de profilaxie personală de către lucrătorii medicali de spital, laborator și cei care activează în
focar (folosirea costumului antipestă, vaccinarea, profilaxia de urgență, controlul temperaturii
corpului etc.).

Cataclisme
Problema Nr. 4. În timpul lucrărilor de reparații la un bloc rezidenţial a avut loc o explozie de
gaz natural. În apartamente s-a prăbuşit tavanul şi o parte a pereţilor din interioar. În rezultat s-
a declanşat un incendiu. La moment, salvatorii sosiţi la faţa locului, au reușit să evacueze din
clădirea avariată 50 de persoane. Lucrul de evacuare a sinistraţilor continuă. O parte a
sinistraţilor au arsuri de gradul 2 şi 3. Două persoane au acuze la dureri în piept, pielea palidă,
este observată hemoptizia și epistaxisul, dispnee, tuse. Două victime sunt în stare de
inconștienţă, respirație superficială. La examenul medical s-a stabilit încordarea musculaturii
peretelui abdominal anterior. Sosit la faţa locului, în calitate de medic specialist în cadrul
Serviciului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale sunteţi obligat a întreprunde unele măsuri
pentru lichidarea consecinţelor.

Din lista propusă mai jos, selectaţi activităţile necesare, argumenta-ţi răspunsul:

a) în prima oră după explozie, de calculat numărul de echipe de triaj pentru organizarea
măsurilor curativ profilactice;
b) de organizat triajul medical;

c) de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor premedical şi medical care ar trebui
să fie acordat sinistraţilor;

d) de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor;

e) de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor.

Eu cred ca in primul rand trebuie sa de stabilit lista măsurilor pe etape de prim ajutor, ajutor
premedical şi medical care ar trebui să fie acordat sinistraţilor si de organizat triajul medical,
pentru ca orice lucru trebuie sa face pas cu pas si in orice lucru trebuie sa fie ordine. Apoi
trebuie de primit decizia de evacuare medicală a sinistraţilor, este necesar să se determine
gradul de deteriorare a victimelor și, pe rând, acordând primul ajutor medical, trimițându - le la
spital. Si apoi trebuie de completat cartela medicală primară de evidenţă a sinistraţilor, ca sa
poate sa stabile cate persoane a fost ranit si in ce gradul de gravitate sunt sinistrati.

RECUNOAŞTEREA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ

Problema Nr. 3. Regimentele de infanterie motorizată ale diviziei au eliberat localitatea B. În

timpul efectuării recunoașterii sanitaro-epidemiologice de către serviciile medicale de pe
primele linii de luptă au depistat la o distanță de 5 chilometri de la localitatea B un lagăr de
prizonieri, printre care a fost constatată o morbiditate înaltă de tifos exantematic și febră
tifoidă. Înainte de retragere inamicul a eliberat deținuții din lagăr. Cei mai gravi bolnavi au fost
adăpostiți de localnici, iar care erau în stare să se deplaseze s-au unit cu unitățile diviziei, care
au eliberat raionul.

Se cere:

a) de a aprecia situația epidemiogenă;

b)șefului serviciului medical de divizie și comandantului plutonului sanitaro-antiepidemic de

alcătuit planul măsurilor de prevenire a răspândirii tifosului exantematic printre militari;

c) de a determina funcțiile detașamentului sanitaro-epidemiologic în lichidarea focarelor printre

populația civilă;

a) Situatia epidemiogena este foarte grava. datorită faptului că pacienții au intrat în contact cu
cei sănătoși, există un risc mare de apariție epidemiei a febrei tifoide. Este un risc mare ca s-a
imbolnovit toti oameni. Din cauza asta este necesara de alcatuit un plan masurilor de prevenire
a răspândirii tifosului exantematic printre militari.

b) Pentru a preveni raspandirii tifosului exantematic printre militari este necesar izolarea toti
bolnavi din cei sanatosi. Este necesar sa face dezinsectie si dezinfectie tuturor lucrurilor
personale și a spațiilor în care se afla bolnavii.

c) pentru lichidarea focarelor printre populația civilă trebuie separați persoanele bolnave de
cele sănătoase. Tot este necesar dezinsecția și dezinfecția încăperi, toți lucruri personale. Toți
bolnavi ar trebui să apară la medic.
 PROTECŢIA ANTIBACTERIOLOGICĂ A POPULAŢIEI ŞI A EFECTIVULUI MILITAR.
Problema Nr. 3. În rezultatul cercetării materialelor luate de pe suprafața tancurilor și a
camioanelor expediate în plutonul sanitaro-antiepidemic al diviziei, au fost descoperite
recepturi bacteriene cu agenți patogeni ai pestei și tularemiei. În batalionul medical izolat, în
secția de primire și sortare se află 60 răniți, dintre care 15 cu plăgi ale craniului, față și piept. La
moment sunt pregătiți pentru evacuarea în spitale specializate.

Se cere:

a) de alcătuit planul de lucru referitor la protecția antibacteriologică și de aplicat situația de

carantină a efectivului militar, atacat de arma bacteriologică;

b) de elaborat planul de măsuri antiepidemice în condiții de carantină și de a stabili lista

detașamentelor medicale necesare pentru întărire (intensificare);

c) de determinat posibilitățile și căile de evacuare a răniţilor din batalionul medical izolat.

(TEMA9) REGIMUL ANTIEPIDEMIC ÎN INSTITUȚIILE MEDICALE

Studiu de caz №10.În cabinetul pentru pansamente a fost adusă o casoletă cu

material steril din secţia de sterilizare. În timpul extragerii materialului asistenta

medicală a observat supapele casoletei deschise. De apreciat situaţia și de indicat

acţiunile ulterioare.

După terminarea sterilizării, trebuie să închideți supapele înainte de a scoate casoleta din
autoclavă. Daca supapele n-a fost inchide, atunci trebuie sa face sterilizarea încă odată. Și
numai dupa asta poate să utiliza materialele medicale.

10. De descris factorii de risc privitor la infecțiile nosocomiale în maternități.

Expunerea la factorii de risc:

- Orice factor de risc
- Dizainul UTI
- Acces venos/arterial central
- Imaturitatea pielii
- NPO nimic per os /APT
- Tubul endotraheal
- Venipuncţiile
- Cateterul urinar
- Antibioterapia
contact cu rezervuarele de infecţie în UTI:
- Tractul GI la nou-născut (flora Gramnegativă)
- Tegumentele nou-născutului (Stafilococ coagulazo-negativ)
- Mâinile personalului
- Cordonul ombilical (St. aureus)
- Laptele matern, amestecurile adaptate
- Soluţiile de perfuzie
- Umedificatoarele, obiectele umede (ştergare umede)
- Ţevile evacuatoare a lavuarelor, apa de la robinet, dozatoarele de săpun, soluţiile
dezinfectante
- Cateterile şi mijloacele pentru terapia de infuzie
- Sonda endotraheală, VAP, CPAP-ul, setul de resuscitare, incubatoarele, termometrele,
aspiratoarele
- Analizatorul de gaze sangvine
- Loţiunea de mâni
- Jucăriile moi
- Aerul condiţionat
- Baia de apă pentru produsele din sânge

(TEMA 10) METODE DE STUDII EPIDEMIOLOGICE

10. De determinat factorii constituenți ai impactului epidemiologic, medical, social și
economic în hepatita virală B.

Analiza socio-economică

Daunele sociale cauzate de boli sunt în mare parte evaluate prin utilizarea unor indicatori cum
ar fi mortalitatea, morbiditatea, dizabilitatea etc. mai informative în comparație cu cele de mai
sus sunt indicii demografiei potențiale recomandate de OMS și CDC.

din 100 de bolnavi adulți cu hepatită acută B, 95 se vindecă , 5 fac hepatită cronică, și 2
mor prin complicații ale hepatitei cronice (ciroză sau cancer de ficat); dacă hepatita acută B
a fost făcută în copilărie, sub varsta de 5 ani, riscul de a deveni purtător este de cca 90%,
iar cel de cronicizare este de 25-80%. Dacă hepatita acută a fost contractată în perioada de
adult, riscul de cronicizare este mult mai mic 3-10%.
Infecția cu virusul hepatitei B (HBV) rămâne o problemă globală de sănătate și se estimează că
aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume au fost infectați cu acest virus[sursa?],
peste 350 de milioane de oameni sunt bolnavi.

Tema 1

Exerciţiul 3. De completat modul şi factorii de transmitere în diverse localizări a agentului patogen în

organismul gazdă.

Localizarea
agentului  Învelişurile
cauzal Mucoasa Intestine  Sânge cutanate,
Modul și căilor mucoasele
factorii de respiratorii exterioare
transmitere
Modul de Respirator Fecal-oral Parenteral Contact
transmitere Vertical

Factorii de - Aerul -Apă -Căpuşele -Îmbrăcămintea

transmitere atmosferic -Produse alimentare -Țânţarii -Solul
- Aerosoli -Sol -Flebotomii -Lenjeria
lichizi -Mâini contaminate -Puricii -Mâinile
(picături) -Tastatoarele -păduchele contaminate
- Aerosoli calculatoarelor vestimentar -Apa din bazine
solizi (praf). -Muşte -muştele
-Diferite obiecte de uz hematofage
casnic (veselă, prosop)  -instrumentele
medicale invazive
-instrumentele pentru
tatuaje şi manichiură

Problema Nr. 2. Printre lucrătorii unei ferme de porcine, au fost identificate cazuri de leptospiroză
icterică.

- De stabilit sursele posibile de infecţie şi factorii probabili de transmitere.

Leptospiroza afecteaza atât oamenii cât și animalele,fiind considerată o zooantroponoză.În cazul nostru
sursa de infecție pentru lucrători erau porcinele infectate.

În organismul omului leptospirele  patogene pătrund de obicei parenteral, prin mucoasa sau pielea
lezată. Astfel, lucratorii de la ferma puteau contracta leptospirele:

- în timpul scăldatului în bazinele cu apă poluată de către animalele domestice sau xenantrope și prin
apele reziduale de la fermă;

- în timpul îngrijirii animalelor, în special celor bolnave; 

- prin solul contaminat cu urina animalelor bolnave;

- în timpul sacrificării animalelor, tranșării și prelucrării cărnii.

 -Transmiterea se poate realiza și pe cale hidrică, la folosirea apei pentru băut din surse neamenajate, și
pe cale alimentară, la folosirea produselor alimentare contaminate(în special în infecția cu L.
icterohaemorrhagiae).

Tema 2
Problema Nr. 2. În luna iulie, în rezultatul examinării unui grup de persoane revenite din
Africa, au fost depistaţi 2 purtători de malarie terţiană. Coloniile de ţânţari în teritoriu
sunt numeroase.
De determinat măsurile de prevenire a unei eventuale răspândiri a malariei în teritoriu.

Măsuri de bază: 
1) depistarea activă a bolnavilor şi a purtătorilor de paraziţi de malarie; 
2) tratarea tuturor pacienţilor şi a purtătorilor de paraziţi depistaţi; 
3) înfăptuirea unei chimioprofilaxii individuale şi sociale(restul persoanelor din grup); 

Pe lîngă cele de mai sus țărilor cu prezența acestor țînțari se mai recomandă:
4) realizarea unui complex de măsuri de luptă cu vectorii bolii, printre care un accent deosebit
se punea pe: 
a) nimicirea ţânţarilor din încăperi şi a larvelor de ţânţari din bazinele de apă;
b) micşorarea şi lichidarea locurilor de înmulţire a ţânţarilor Anofeles prin intermediul unor lucrări
hidrotehnice mici şi de proporţii.
5) se recomandă purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din piele (pantaloni și mâneci
lungi) și folosirea substanțelor insecticide aplicate local în perioada de activitate a țânțarilor.
Substanța activă cea mai comună din insecticidele cu aplicare cutanată este dietiltoluamida.

Note!:
Înainte de a călători trebuie să vizitaţi cabinetul de vaccinare internaţională, unde veţi primi
recomandări şi prescripţia tratamentului profilactic în funcţie de ţara unde veţi călători. Profilaxia
cu medicamente antimalarice începe cu cel puţin o săptămână înaintea călătoriei şi se încheie
la o săptămână după ce persoană s-a întors din zona endemică.

Problema Nr. 2. După o intervenție chirurgicală au fost colectate instrumente medicale din metal și
sticlă cu substrat organic.

- De descris etapele procesului de sterilizare.

Înlăturarea instrumentelor după utilizare        Dezinfectarea        Curăţarea mecanică a instrumentelor

Controlul în cazul deteriorării       Spălarea instrumentelor       Uscarea       Împachetarea în ambalaj steril 
Sterilizarea         Păstrarea sterilă (hârtie specială, foiţă de metal,containere sterile)

-De indicat metoda și ciclul complet de sterilizare.

1.Sticlă

- aburi de umiditate înaltă şi presiune crescută

- 6% soluţie peroxid de hidrogen

- amestec aburi şi formaldehidă

2. Metal rezistent la corozii 

-  aburi de umiditate înaltă sub presiune ridicată

- 6% soluţie peroxid de hidrogen

- 1% sol. dezoxonă

Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze:

a) vacuumare iniţială;
b) preîncălzirea;

c) îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor;

d) sterilizare (expunere la gaz);

e) vacuumarea finală;

f) purjarea de aer şi ventilarea;

g) aerarea (desorbția).

Studiul de caz nr.1. Medicul de familie, fiind invitat la domiciliu, în rezultatul consultului
pacientului a suspectat febră tifoidă.

De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

Febra tifoidă este o antroponoză, contaminare pe cale fecal-oral (factori: apă, alimente, sol,
obiecte casnice, muștele domestice și mâinile contaminate),  agentul patogen pătrunde în
foliculii limfatici ai intestinului subțire (plăcile Peyer), unde se și multiplică. După perioada de
multiplicare, care constituie de la 3 până la 21 de zile, agentul patogen din foliculii limfatici
pătrunde în circuitul de sânge, provocând bacteriemie și endotoxinemie. Prin circuitul de sânge
are loc diseminarea agentului patogen în organele parenchimatoase (ficat, splină, ganglionii
limfatici, măduva osoasă). După aceea, din ficat prin lichidul biliar bacteriile nimeresc din nou în
intestin, de unde, cu masele fecale, se elimină în mediul extern. Eliminarea poate avea loc și
prin urină. Așadar, în perioada de incubație și în prima săptămână de boală bolnavul de febră
tifoidă, practic, nu este contagios. Bolnavul este cel mai contagios în a doua și a treia
săptămână de boală, după care concentrația agentului cauzal în masele fecale scade, dar
pericolul eliminării persistă pe tot parcursul perioadei de reconvalescență. Cea mai mare parte
dintre bolnavi se eliberează de agenți patogeni odată cu însănătoșirea sau în următoarele 2-3
luni.

- Izolarea bolnavului prin internare în spital de boli infecţioase, deoarece are potenţial de portaj
și cronicizare ( induce complicatii: peritonita perforativă, hemoragie intestinală).

Tratament:

·         păstrarea repausului strict la pat;

·         dietă lichidă și semisolidă;

·         antibiotic corelat cu antibiograma(cloramfenicol,ampicilină,amoxicilină)se asociază cu

corticoterapie și medicație patogenetică.

Vaccinoprofilaxia în febra tifoidă poartă un caracter secundar.

- depistarea persoanelor aflate în contact;

- investigarea clinică şi paraclinică a acestor persoane sau a persoanelor suspecte de

îmbolnăvire;

- profilaxia de urgenţă în rândul persoanelor care au contactat cu bolnavul;

- supravegherea persoanelor aflate în contact pe parcursul perioadei maximale de incubaţie.

- Dezinfecția curentă în secție: Cloramina(0,5%;1%), Sulfocloran(0,2%;0,1%) ,

Clordezin(0,5%;1%), Metasilicat de natriu(2%;3%)
Problema Nr. 1. Este necesar de a organiza dezinfecția curentă în secția de boli infecțioase. Secția
dispune de 20 paturi. În ultimele 2 zile au fost spitalizați 16 bolnavi cu dizenterie, ca rezultat a unei
izbucniri epidemice.
 De indicat ordinea efectuării dezinfecției, obiectele și substraturile, ce necesită a fi prelucrate.

 De selectat substanțele ce pot fi utilizate pentru dezinfecție, menționând concentrația lor și expoziția.
Cloramină : concentrația 0,5%; 1%
                      expoziția 30; 60; 240
Sulfocloran: concentrația 0,1%;0,2%
                       expoziția 30; 60
Clorbetanaftol: concentrația 1%;2%
                             expoziția 30; 60
Lizol: concentrația 5%
            expoziția 20; 30; 60

Tema 3

11. Restul de vaccin DTP la 30 martie constituia 8 doze, ambalat într-un flacon de 10 doze, (lot nr.
E3015b) cu termen de valabilitate – 30 iunie 2002. De la Centrul de Sănătate Publică au fost primite la
02 aprilie 50 doze de vaccin DTP, în flacoane de 10 doze, (lot nr.E30152b) cu termen de valabilitate –
30 iunie 2002.La 20 aprilie au fost eliberate 10 doze de vaccin DTP punctului medical Floricica.În cadrul
instituţiei pe parcursul lunii au mai fost utilizate pentru vaccinare 35 doze de vaccin. Completaţi „Fişa
de evidenţă nr. 2 a stocului de vaccinuri în instituţia medicală”.
 Denumirea Denumire Data De unde a Seria Termenul Ambalajul Unitatea Cantita
instituției a primirii fost primit lotului de de primită
vaccinului valabilitate evidență
si locul
amplasarii
lui
Instituția X DTP 02 Centrul de lot 30 iunie flacoane 10 50 doz
aprilie Sănătate nr.E30152b 2002
2002 Publică

Restul existent al aceluiaşi vaccin în Cantitatea folosită Rest Semnătura

instituţie la momentul primirii unei
cantităţi noi

Seria Cantitatea Termenul de - La 20 aprilie au fost eliberate 10 doze 13 doze

lotului valabilitate de vaccin DTP punctului medical
Floricica.
lot nr. 8 doze, 30 iunie 2002 - În cadrul instituţiei pe parcursul lunii
E3015b ambalat au mai fost utilizate pentru vaccinare
într-un 35 doze de vaccin.
flacon de
10 doze

Problema Nr. 11. O mamă cu copil de 2 luni s-a adresat la Centrul Medicilor de Familie. Din spusele
mamei bebelușul a căzut jos din cărucior în timpul plimbării afară și are leziuni pe față, contaminate
cu sol. Ultimul vaccin copilul l-a primit în maternitate.

De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse de către medicul de familie?

Tetanosul poate apărea ca urmare a infectării plăgii în cazul nostru cu spori de Clostridium tetani din
mediul înconjurător(sol). Pătrunşi în organism, sporii germinează şi elaborează o neurotoxină puternică,
tetanospasmina, ce se fixează la nivelul ţesutului nervos provocând paralizii şi contracţii musculare
tipice.Deaceea este nevoie de realizat cât mai rapid următoarele măsuri:

a) Este important să se curețe foarte bine rana, medicul poate recomanda inclusiv
debridarea( inlăturarea țesuturilor moarte sau infectate din zona afectată)

b) vaccinarea împotriva tetanosului

c) supravegherea medicală a copilului în perioada maximă de incubație pentru tetanos.

Copilului conform calendarului vaccinărilor i s-a realizat doar :

- până la 24 ore: HepB-0

- 2-5 zile: BCG 1

La 2 luni trebuiau realizate(însă nu s-a reușit):

-HepB-1

-VPO-1
- RV-1

- Hib-1

- PC-1

-DTP-1

Ceea ce ne indică risc major de a dezvolta tetanos(nu are dezvoltată imunitate împotriva bolii).

Tema 5

Problema Nr. 1. În rezultatul investigaţiei epidemiologice a fost identificat un focar epidemic cu cazuri
multiple de febră tifoidă. În total, de febră tifoidă s-au îmbolnăvit trei persoane, toţi elevi a unei clase
liceale. Intervalul de apariţie a primelor semne clinice, între pacienţi, a fost de două – trei zile.

Investigaţia epidemiologică a mai stabilit că, două săptămâni până la apariţia primului caz de boală,
clasa în care studiază aceşti elevi, a participat la o cursă turistică de două zile. În alimentaţie foloseau
rezervele de alimente de acasă, în prima zi au pregătit frigărui. Pentru diferite necesităţi elevii au
utilizat apă din surse ocazionale, unii din ei au folosit apa şi pentru băut. În familiile elevilor nu sunt
bolnavi de febră tifoidă, la toţi membrii familiilor temperatura corporală este în limitele normei.

 De stabilit, calea de transmitere a infecţiei şi ce măsuri antiepidemice necesită a fi efectuate în focar.

Febra tifoidă
 Agentul cauzal (Salmonella typhi, antroponoze)
 Sursa de infecție : purtător cronic, omul bolnav.
 Modul de transmitere: fecal-oral
 Factorii de transmitere conform cazului: apa , carne.

//////////////////////////////////////////////////////////////////
////////////////////
3-21 zile /1 săpt /2săpt/3săpt/4săpt/ 1 lună / 2luni / 3 luni/
Perioada de manifestări clinice Reconvalescență Dupa
incubație însănătoșire

 Măsuri antiepidemice
1. Stabilirea diagnozei- cea mai veridică metodă de diagnosticare a febrei tifoide este
considerată metoda bacteriologică – izolarea agentului patogen din sânge.

2. Spitalizarea obligatorie a pacientului- spitalizarea bolnavilor sau persoanelor suspecte de

febră tifoidă este obligatorie din cauza posibilelor complicații cu pericol de viață (peritonită
perforativă, hemoragie intestinală).

3. Dezinfecția terminală – respectarea regulilor de igienă alimentară și folosirea apei potabile

de calitate a contacților. Dezinfecția și dezinsecția profilactică.

4. Stabilirea limitelor focarului și înregistarea persoanelor care au fost în contact.

5. Supravegherea medicală a contacților 21 zile:

Examenul clinic- Febra atinge maximum 39°C-40°C, în a 3-a – a 4-a zi de boală, însoțită de
oboseală progresivă, cefalee, scaune moi cu aspect verzui, abdomen discret sensibil,
splenomegalie.

Coprocultura sau Urocultura- se produce din a 2-a – a 3-a săptămână de boală. Este necesar să
se ia în considerație faptul că agentul patogen poate fi izolat din materiile fecale și urină nu
numai de la bolnavi, dar și de la purtători.

Diagnosticul serologic se bazează pe analiza cantitativă a anticorpilor anti-O și anti-H prin

reacția Widal, care este pozitivă de la finele primei săptămâni de boală, cu o dinamică în
creștere a titrului până în a 3-a săptămână de boală, fapt pentru care se practică investigarea
serurilor pare.

6. Vaccinoprofilaxia în febra tifoidă poartă un caracter secundar. Ca măsură de profilaxie ea

este recomandată grupurilor populaționale cu risc sporit pentru febra tifoidă: persoanelor din
serviciile de salubrizare comunală, deservire a rețelelor de canalizare, persoanelor din
laboratoarele bacteriologice care lucrează cu tulpini vii de S. typhi, din spitalele de boli
infecțioase, secțiile pentru bolnavi cu infecții intestinale, călătorilor ce pleacă în regiunile
endemice prin febră tifoidă. Vaccinarea se practică, preponderent, în zonele endemice sau în
caz de calamitate. În prevenirea febrei tifoide sunt utilizate mai multe tipuri de vaccinuri:
vaccinul preparat din S. typhi omorâtă prin căldură sau cu formol sau spirt și vaccinul viu
atenuat este preparat din tulpinile Ty-21a. Se produce sub formă de drajeuri sau liofilizat.
Vaccinul polizaharidic Vi, cu administrare subcutanată, are o eficacitate de ≈ 65% pentru o
perioadă de 2 ani.

7. Profilaxia de urgență- folosirea bacteriofagului tific.

Problema Nr. 1. Într-o tabără de odihnă, pe parcurs a două zile s-au îmbolnăvit 90 de copii din
cei 150 aflaţi pentru odihnă în tabăra respectivă. S-a stabilit diagnosticul prezumptiv de
„toxiinfecţie alimentară”. În ajun, la prânz, copiii au consumat supă din legume şi pârjoale din
carne de vită.

 De efectuat analiza epidemiologică a situaţiei epidemiogene şi de propus măsuri

antiepidemice necesare.

 Agentul cauzal: un șir de microorganisme, care aparțin genului Salmonella.

Zooantroponoză.
 Sursa de infecție în problemă: bovine (posibil si personalul care a preparat prânzul)
 Modul de transmitere: fecal-oral
 Factorul principali de transmitere în problemă constituie: carnea(pârjoale din carne de
vită)

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
6-72h 4-7 zile 2-8 săptămâni
Perioada Perioada de manifestări clinice Perioada de reconvalescență
de incubație
 Măsuri antiepidemice

1. Stabilirea diagnosticului:
- Metoda bacteriologică este de bază. Ea prevede izolarea și identificarea salmonelelor pe medii
de cultură standard și teste biochimice. De la bolnavi se colectează materii fecale, mase
vomitive, spălături stomacale și, în caz de necesitate, urină, sânge, bilă, puroi din focare și alte
eliminări din organele afectate.
- Metoda serologică prevede depistarea anticorpilor în serul bolnavilor prin reacția de
hemaglutinare indirectă.

2. Spitalizarea bolnavului conform indicațiilor clinice și epidemiologice. Spitalizării obligatorii

sunt supuși lucrătorii de la întreprinderile alimentare, instituțiile pentru copii, staționarele
medicale.

3. Dezinfecția terminală în focar la spitalizarea pacientului,și dezinfecția curentă pe tot

parcursul tratamentului la domiciliu.

4. Stabilirea limitelor focarului și înregistrarea persoanelor contactante

5. Supravegherea medicală a contactaților timp de 7 zile:

-examenul clinic(temperatura corpului,urmarirea aspectului scaunului)
-coprocultura,urocultura,hemocultura
-RIF
-RHAI
6. În profilaxia salmonelozelor în condiții habituale este importantă informarea populației cu
privire la factorii de risc și măsurile de prevenire.

Problema Nr. 11. În secţia de boli contagioase a fost internat un copil cu suspecţie la
dizenterie. Copilul locuieşte cu familia într-o casă particulară; frecventează grădiniţa din
localitate. Investigaţia epidemiologică realizată în focar a stabilit că regimul antiepidemic în
instituţia preşcolară în cauză se respectă. Localitatea nu dispune de apeduct şi canalizare.
Pentru toate necesităţile este folosită apa din fântânile de mină. La două zile după internarea
pacientului rezultatele investigaţiilor de laborato au identificat Sh.flexneri.

 De identificat factorii care au putut favoriza apariţia focarului epidemic şi de elaborat un

plan de măsuri antiepidemice.

Sh.flexneri

 Modul de transmitere: fecal-oral

 Calea de transmitere: hidrică
Factorii: Localitatea nu dispune de apeduct şi canalizare. Pentru toate necesităţile este folosită
apa din fântânile de mină. Această apă potabila denotă nivele înalte de neconformitate atât la
parametrii chimici, cât și la cei microbiologici.
 ////////////////////////////////////////////////////////////////
1-6 zile 7-10 zile 2-3 săptămâni După însănătoșire
Perioada de Manifestări clinice De recovalescență
Incubație

 Măsuri antiepidemice
1. Stabilirea diagnozei - se aplică metoda imunofluorescentă cu rezultatul în 2-3 ore și
informarea Serviciului de Sănătate Publică

2. Spitalizarea bolnavului este efectuată conform indicațiilor clinice și epidemiologice. Aici i se

va indica tratamentul corespunzător și va primi îngrijirea necesară.

3. În focar se va efectua dezinfecția curentă, iar la spitalizarea bolnavului dezinfecția

terminală.

4. Stabilirea limitele focarului și înregistrarea persoanelor care au fost în contact.

5. Supravegherea medicală a contacților 21 zile:

Examenul clinic- În formele manifeste debutul este brusc, cu febră 38-39°C, în formele severe
chiar până la 40°C, dar poate fi și mai joasă (37,5-38°C) sau poate lipsi în formele ușoare. Sunt
caracteristice tulburări digestive, care se manifestă prin grețuri, vome unice, mai rar repetate,
dureri abdominale, în special în regiunea intestinului gros, scaune diareice (15-20 de ori pe zi)
cu mucus, uneori cu striuri de sânge, tenesme de defecare.
Examenului bacteriologic sunt supuse materiile fecale (coprocultura), a căror recoltare se face
cât mai precoce, în debutul bolii, când concentrația de shigele în fecale este mai mare, înainte
de administrarea antibioticelor, cu recoltarea elementelor patologice (mucus) și însămânțarea
în termen redus pe medii îmbogățite, selective.
Diagnosticul serologic se efectuează în coproculturi negative și se realizează prin detectarea
anticorpilor specifici în RHAI. Titrul pozitiv de diagnostic în flexneri – 1:200 și apare la a 5-a – a
6-a zi de la debutul bolii, crescând în dinamică de 4 ori și mai mult.

 Profilaxia : asigurare a populației cu apă potabilă de calitate, extindere a sistemului

centralizat de apeducte și canalizare, respectare a regulilor igienice la întreprinderile
alimentare, respectare a regimului igienic și antiepidemic în instituțiile de copii, creștere a
nivelului de cultură sanitară a populației în probleme de cunoaștere a factorilor de risc și
respectare a regulilor de igienă personală, neadmitere a consumului de apă pentru băut,
fără un tratament termic.

Tema 6

Problema Nr. 11. A fost depistat un copil cu difterie a faringelui. Pacientul este elev în clasa
a II-a. În cadrul investigaţiilor clinice a colegilor de clasă au fost depistaţi: 2 copii cu
angină şi 2 copii cu acutizare a tonzilitei cronice.
- De determinat măsurile necesare de a fi întreprinse în clasa pacientului:
a) faţă de copiii cu angină;
b) faţă de copiii cu acutizare a tonzilitei cronice;
c) faţă de ceilalţi copii, care au fost în contact cu pacientul.
 Difteria (Corynebacterium diphtheriae, antroponoză)
Sursa de infecțieeste omul (bolnav sau purtător de C. diphtheriae).
Perioada de incubație: 1-7 zile.
Perioada manifestărilor clinice: 2-4 săptămâni.
Perioada de reconvalescență.
Contagiozitatea: Bolnavul de difterie este contagios pe tot parcursul bolii, începând cu prima zi.
Cu cât boala decurge mai grav, cu atât mai mare este excreția de bacili și mai îndelungată este
durata eliminării în mediul extern.Transmiterea agentului patogen este realizată prioritar pe cale
aerogenă, prin inhalarea aerosolilor lichizi (picături, secreții nazofaringiene, răspândite în aer de
către bolnavi sau purtători în procesul de expirație, vorbire, tuse, strănut) și solizi (inspirarea
particulelor de praf contaminat cu C. diphtheriae). Contaminarea poate avea loc și indirect, prin
obiectele mediului extern (jucării, bănci, cărti etc.) și mâinile contaminate, dar și pe cale
alimentară, prin produse (lapte, creme, salate etc.) contaminate, de regulă, de persoanele în stare
de portaj. Difteria cutanată se transmite și prin contact direct cu bolnavii cu ulcere difterice
cutanate.
Măsurile antiepidemice:

1. Stabilirea diagnosticului.
În difteria faringoamigdaliană diagnosticul precoce se bazează pe următoarele semne clinice:
prezența membranelor false pe amigdalele tumefiate care progresează rapid, sunt compacte,
dure, aderente, de culoare albă-sidefie, greu detașabile, care nu se strivesc la presiune între două
lame, se scufundă în apă; inflamația ganglionilor limfatici regionali. Pentru formele toxice este
caracteristic edemul faringian și cervical.
Examen bacteriologic.
Diagnosticul de laborator prevede următoarele examene serologice: reacția de hemaglutinare
indirectă cu diagnostic eritrocitar anatoxinic specific, analiza imuno-enzimatică, reacția de
polimerizare în lanț (PCR).
2. Informarea Serviciului de Stat de Sănătate Publică.
3. Spitalizarea urgentă a pacientului.
4. Dezinfecția terminală - după spitalizarea bolnavului este efectuată dezinfecția
terminală.
5. Stabilirea limitelor focarului si listarea persoanelor de contact
6. Supravegherea medicală a contacților:
Toate persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse examenului
bacteriologic în vederea stabilirii prezenței C. diphtheriae toxigene în nazofaringe și
supravegherii clinice timp de 7 zile din momentul spitalizării bolnavului, cu examinarea
 zilnică a faringelui și măsurarea temperaturii. Examenul clinic se face cu implicarea
otorinolaringologului.
7. Externarea bolnavilor de difterie se efectuează după însănătoșirea clinică și două
examinări bacteriologice în vederea confirmării prezenței C. diphtheriae, cu rezultat
negativ. Examinările se efectuează la un interval de 1-2 zile și nu mai devreme de 3 zile
după anularea terapiei cu antibiotice.
8. Profilaxia de urgență
Anatoxina difterică se administrează sub formă de component al unor vaccinuri
combinate: DTP (difterie, tetanos, tuse convulsivă), DT (difterie și tetanos pentru copii),
Td (difterie și tetanos pentru adulți). În multe țări se practică pentavaccinul contra
difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B și Haemophilus influenzae b (Hib).
În focarul de difterie sunt supuși vaccinării: toate persoanele de contact, copiii și adulții
nevaccinați contra difteriei; toate persoanele care urmează să fie revaccinate; persoanele
la care, în urma investigațiilor serologice, a fost depistat un titru protector de anticorpi
antidifterici mai mic de 0,03 UI/ml.

Problema Nr. 4. La medicul de familie, pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă,s-a

adresat o doamnă, care de o oră se află pe holul instituţiei medicale cu copilul său în vârstă
de 5 ani şi aşteaptă consultaţia medicului. Starea copilului se agravează continuu. În cadrul
examenului clinic medicul a fost stabilit diagnosticul de scarlatină. În timpul aşteptării
consultaţiei copilul bolnav a comunicat cu 4 copii de diferite vârste.
 De elaborat planul de măsuri antiepidemice.
 De determinat dificultăţile în respectarea regimului antiepidemic în instituţia medicală.

Scarlatina (Streptococcus pyogenes, antroponoză)

Sursa de infecție este omul (bolnavul de angină, scarlatină și alte forme ale infecției
streptococice acute, dar și purtătorii de streptococ sănătoși sau convalescenți).
Perioada de incubație: 1-12 zile.
Perioada manifestărilor clinice: 2-4 săptămâni.
Perioada de reconvalescență: în evoluție benignă- 3-5 zile.
a. Exantemul scarlatinos
b. Angina
c. Ciclul lingual- 5-6 zile după debutul bolii
Contagiozitatea: Bolnavul este contagios în primele 7-10 zile de la debut. La pacienții cu
amigdalite, rinofaringite cronice, alte maladii streptococice supurative, contagiozitatea este
îndelungată, până la 3 săptămâni. Bolnavii cu scarlatină sau angină depistați pe parcursul a 7 zile
din momentul înregistrării ultimului caz de scarlatină nu sunt admiși la lucru în colectivități, timp
de 22 zile din ziua îmbolnăvirii. Copii sunt readmiși la studii peste 12 zile după vindecarea
clinică.
Măsurile antiepidemice:
1. Stabilirea diagnosticului.
2. Informarea Serviciului de Stat de Sănătate Publică.
3. Spitalizarea urgentă a pacientului cu formă gravă și medie a bolii. 
4. Dezinfecția terminală - după spitalizarea bolnavului este efectuată dezinfecția
terminală.
 5. Stabilirea limitelor focarului si listarea persoanelor de contact 
6. Supravegherea medicală a contacților:
Se vor supraveghea contacții, mai ales persoanele ce frecventează sau activează în
colective de copii cu vârsta de până la 10 ani, lucrătorii din staționarele chirurgicale,
maternități, din instituțiile medicale pentru copii, din instituțiile de tip închis,
întreprinderile de alimentație publică și cele de produse lactate, în cazul imposibilității
izolării de bolnav.
7. Externarea bolnavilor se efectuează după vindecarea clinică, însă nu mai devreme de a
10-a zi de la debutul bolii.
7. Profilaxia de urgență
Contacții, dar și persoanele cu procese inflamatorii cronice în nazofaringe: Timocidina,
pe 5 zile (clătirea sau irigarea faringelui de 4 ori în zi după mâncare)
Neutralizarea erupției în colectivele de copii: Bicilină-5

Problema Nr. 2. În grupa mare a grădiniţei de copii „Lăcrămioara” din localitatea B. a fost
înregistrat un caz de rujeolă.

De determinat timpul supravegherii copiilor care au fost în contact cu bolnavul de rujeolă şi

măsurile necesare de a fi întreprinse în scopul localizării și lichidării focarului.

Agentul patogen: Morbillivirus morbillorum, antroponoză

Sursa: omul bolnav de rujeolă

Contagiozitate : Bolnavul este contagios de la începutul perioadei prodromale (cu 3-4 zile până
la apariţia exantemului) şi încă primele 4-5 zile de exantem (în total 9-10 zile). Ziua în care apar
primele exanteme la bolnav (de obicei, pe faţă) se consideră, condiţionat, pentru contactanți a
patra zi de incubaţie.

 Stabilirea diagnozei se va efectua în baza manifestărilor clinice și examenului de

laborator. În încăperea unde se găseşte bolnavul de rujeolă se efectuează aerisirea,
curățenia umedă. Până la spitalizare bolnavul este izolat într-o cameră separată ori după un
paravan. Fiindcă virusul nu persistă mai mult de 30 de min., în mediul exterior dezinfecţia
terminală nu este indicată. 

 Unica măsură de profilaxie actualmente este considerată efectuarea imunizării

planificate a tuturor nou-născuţilor cu vaccin antirujeolic viu atenuat. Vaccinarea contra
rujeolei se realizează cu vaccinul combinat împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR) şi
se administrează copiilor în vârstă de:
12 luni (ROR-1);

6-7 ani – prima revaccinare (ROR-2);

14-15 ani – a doua revaccinare (ROR-3).

 Bolnavul de rujeolă  este spitalizat obligatoriu în secţia de boli infecţioase, de preferinţă

în boxă special amenajată. Izolarea trebuie să dureze 4 zile din momentul apariţiei
exantemului, iar în cazul complicaţiilor – 10 zile.

 Înregistrarea şi direcţionarea informaţiei către Centrul de Sănătate Publică despre cazul

suspect ori confirmat de rujeolă se efectuează concomitent în aceeaşi zi. Totodată se
purcede la efectuarea măsurilor antiepidemice în focar cu scopul localizării şi lichidării
acestuia.
 Se determină receptivitatea contacţilor de rujeolă. Ei sunt supuşi supravegherii medicale
începând cu ziua a 8-a și până în ziua a 17-a din momentul contactului cu bolnavul, zilnic
fiind măsurată temperatura și examinate pielea şi mucoasele bucale. Copiii fără imunitate
se vaccinează în primele 3 zile de contact. În caz de contraindicaţii, li se administrează
imunoglobulină specifică (câte 1,5 ml copiilor de la 1 an până la 7 ani).

Problema Nr. 4. În perioada de înregistrare epidemică a gripei în IMS a fost sporit

numărul de medici de familie, care au fost instruiţi de medicul infecţionist și medicul
epidemiolog referitor la semnele clinice, tratamentul gripei și măsurile antiepidemice de
intervenție. Instituţia medicală este asigurată cu măşti de protecție, de unică folosinţă,
pentru toţi angajaţii.
De determinat măsurile antiepidemice suplimentare necesare de a fi întreprinse în
staționar.

 Asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical implicat în acordarea

asistenței medicale cu mijloace de protecție individuală (măști, respiratoare, ochelari,
mănuși de cauciuc, șervețele cu alcool) și instruirea personalului medical în etiologia,
epidemiologia, tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul, profilaxia și măsurile
corespunzătoare de control al infecției gripale cauzate de virusul circulant în anul curent.
 Elaborarea programelor și instrucțiunilor de prevenire, inclusiv de vaccinoprevenție.
-Vaccinarea contra gripei a lucrătorilor instituțiilor medico-sanitare se efectuează conform
indicațiilor epidemiologice 
-Imunizarea se efectuează în cabinetele de vaccinări, în conformitate cu cerințele
instrucțiunii de administrare a vaccinului, respectând contraindicațiile medicale pentru
vaccinare.
-În aceste scopuri sunt folosite vaccinuri antigripale vii, atenuate, inactivate, subunitare și
split-vaccinuri care, de regulă, conțin un produs trivalent de tulpini, recomandate de OMS
pentru fiecare sezon epidemic.
 Măsurile nespecifice a personalului medical
Măsurile de ordin individual țin de respectarea regulilor de igienă personală, utilizarea
măștilor sau a altor mijloace de protecție, respectarea unui mod sănătos de viață, inclusiv
alimentația adecvată bogată în proteine, vitamine și minerale, care vor mări capacitatea
organismului de a lupta cu virusul gripal, evitarea efectelor favorizante produse de frig,
umezeală, aglomerație și a contactului neprotejat cu bolnavii cu infecții respiratorii.
 Aerisirea și dereticarea sistematică în staționar cu menținerea unui regim adecvat de
temperatură.
 O condiţie obligatorie a activităţii staţionarelor de boli infecţioase este următoarea: toate
obiectele din jurul bolnavului (instrumentele, lenjeria, îmbrăcămintea, produsele alimentare,
dejecţiile) necesită dezinfectare (fierbere, dezinfecţie chimică şi al.) înainte de a fi mutate în
altă zonă pentru a fi curăţate, spălate, sterilizate sau pentru efectuarea dezinfecţiei finale
înainte de a fi utilizate la un alt pacient.

Problema Nr. 3. La un copil bolnav de oreion starea sănătății s-a ameliorat după 4 zile de
boală.

 Poate acest copil să frecventeze grădinița?

1. Agentul patogen:
Virusul urlian, familia Paramyxoviridae, genul Paramyxovirus. Antroponoză.
2. Sursa de agent patogen:
 omul bolnav; forme tipice/ atipice.
3. Perioade de dezvoltare a infecției:
 perioada de incubație- 11 și 21 de zile;
 perioada prodromală- 24-48 ore;
 perioada de manifestare clinică;
 perioada de reconvalescență.

incubaţie prodrom manifestare clinică reconvalesc.

a. Contagiozitatea bolnavului începe în ultimele 2-3 zile ale perioadei de incubație, pe tot
parcursul perioadei prodromale și continuă până la a 9-a zi de boală. 

Răspuns:Deci copilul nu poate frecventa gradinița, deoarece la moment se află in a 4- a zi de 

boală și poate răspândi virusul.

 Care vor fi condițiile de admitere în colectivul de copii?

 Bolnavul este supus izolării în condiții de domiciliu sau de spital- se efectuează pe o

durată de 9-10 zile de la debutul bolii sau până la dispariția fenomenelor clinice
 Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a
10-a de la debutul bolii.

Tema 7

Problema Nr. 1. Bolnava în vârstă de 57 ani, a fost izolată din vagonul unui tren de pasageri la o gară,
în stare gravă, cu erupții rozeolice-peteșiale pe corp, stare confuzională. La bolnavă a fost depistată
pediculoză intensă. În baza tabloului clinic și anamnezei epidemiologice a fost stabilit de tifos
exantematic.

 De elaborat planul de măsuri antiepidemice necesare a fi efectuate în situația epidemiogenă creată.

Tifos exantematic (Rickettsia prowazekii, antroponoză).

Sursa de infecție: Omul bolnav.

Perioada de incubație – 6-22 de zile.

Perioada de debut + Perioada de stare – 17 zile.

Perioada de convalescență – 7-8 zile.

Persoana este contagioasă – pe parcursul ultimelor 1-2 zile ale perioadei de incubație, întregii perioade
de debut și de stare și a primelor 2-3 zile ale perioadei de convalescență.

Măsuri antiepidemice:
1. Stabilirea diagnosticului.

În baza manifestărilor clinice:

 debut brusc, cu frisoane puternice și febră, care ajunge repede la 39-40°C, cefalee fronto-occipitală
chinuitoare, artromialgii, amețeli, facies și conjunctive congestionate, stare generală deprimată;

 perioada de stare care include, pe lângă simptomele menționate, apariția exantemului maculos, de
aspect roșu-palid, care dispare sub presiunea digitală și poate devein maculo-peteșial. Exantemul
apare spontan, în a 4-a – a 6-a zi de boală și poate fi mai evident pe trunchi, subclavicular, piept, în
axile, fața internă a brațelor, fețele laterale ale toracelui. Intensitatea și aspectul exantemului sunt în
funcție directă de gravitatea evoluției bolii. În formele benigne și la copii exantemul poate lipsi;

 tulburări neuropsihice exprimate prin cefalee intensă, fotofobie, stare confuzională, agitație,
insomnie, delir, stare de hiperexcitabilitate.

În baza diagnosticului de laborator:

Metodele serologice

 Un răspuns mai rapid, în primele zile de boală, poate fi obținut prin reacția de hemaglutinare
indirectă, ale cărei titre la finele primei săptămâni pot constitui 1:1000.

 În a doua săptămână de boală diagnosticul este confirmat prin reacția de fixare a complementului cu
antigen solubil al R. prowazekii solubil , titrele reacției 1:160 și mai mari.

 În aceleași termene, sau puțin mai devreme, sunt detectați anticorpi în reacția de
imunofluorescență indirectă sau analiză imuno-enzimatică.

2. Bolnavul cu tifos exantematic este supus spitalizării obligatorii.

3. Dezinfecția terminală.

- Realizarea dezinsecției și dezinfecției în focarul de tifos exantematic în primele 5 zile de boală previne
contaminarea și îmbolnăvirea contacților.

- La internare pacientului i se administrează tratament antipediculos și este dezinsectată îmbrăcămintea.

4. Stabilirea limitelor focarului și listarea persoanelor de contact.

Se bazează pe anamneza epidemiologică primară efectuată de medicul de familie, ancheta

epidemiologică efectuată de medicul epidemiolog în baza interviului pacientului, rudelor, colegilor de
serviciu, colegilor de studii.

5. Supravegherea medicală a contacților 25 de zile din momentul dezinsecției în focar.

6. Profilaxia de urgență.

Poate fi realizată prin indicarea doxiciclinei o dată în zi 0,2 g, rimfampicinei de 2 ori în zi câte 0,3 g,
tetraciclinei de 3 ori în zi câte 0,5 g timp de 10 zile.

7. Externarea pacienților.

Reconvalescenții sunt externați după 12 zile de la normalizarea temperaturii.

Studiu de caz Nr. 3. O picătură de sânge a nimerit pe mucoasa cavității bucale a unui medic
reanimatolog în timpul procedurii de reanimare al bolnavului serpozitiv la HIV.

De descris managementul măsurilor post-expunere.

 Imediat se scuipă sângele şi se clăteşte gura cu apă de câteva ori;

 Raportarea accidentului de către persoana expusă şefului de secţie/medicului de gardă şi asistentei
superioare din secţie;
 Tratament antiviral imediat după expunere, in primele 72 ore, timp de 28 zile;
 Supraveghere timp de 3 luni după accident în scopul depistării precoce a semnelor infecţiei HIV
acute (febră, erupţii cutanate, faringită,limfadenopatie, sindrom mononucleozic );
 Consilierea- se atenţionează asupra necesităţii de a evita frica prin care poate trece persoana
expusă. După depăşirea acestor momente, lucrătorul medical va fi consiliat în sensul urmării atente
a stării sănătăţii sale în următoarele 3 luni de la accident şi să anunţe orice semn de boală;
 Supravegherea serologică a accidentatului-probelor de sânge recoltate de la lucrătorul medical
accidentat peste 1, 3, 6, 12 luni după expunerea accidentală în scopul controlului de laborator la
marcherii HIV;
 Înregistrarea cazurilor în Registrul de evidenţă a expunerii/accidentelor profesionale;
 Lucrătorul medical accidentat se informează despre comportament pînă la primirea rezultatului
negativ după 6 luni de expunere: contraindicarea pentru donarea sângelui, spermei, ţesuturilor /
organelor, despre recomandări privind comportamentul în familie, relaţiile sexuale protejate.

Problema Nr. 5. La investigarea sângelui donatorului în laboratorul de referință prin testul

imunobloting, a fost constatat rezultatul pozitiv la HIV.
 De enumerat măsurile necesare de a fi întreprinse.

Consilierea reprezinta un dialog confidential si continuu intre persoana consiliata si consilier, avand ca
scop prevenirea raspandirii infectiei cu HIV si acordarea de sprijin psihosocial persoanei infectate.

 Consilierea pre-testare

Scopul principal al consilierii pre-testare este de a oferi si clarifica informatiile despre infectia cu HIV si
boala SIDA, despre prevenirea infectarii si reducerea riscului de infectare, cat si despre implicatiile
psihologice, sociale, medicale si juridice pe care le presupune statutul de persoana infectata cu HIV

 Consilierea post-testare

Consilierea post-testare (POZITIV )are ca scop:

- acceptarea noului status serologic, constientizarea implicatiilor infectiei cu HIV si evolutiei bolii,
precum si informarea cu privire la caile de prevenire a transmiterii infectiei cu HIV .

De asemenea, se pot explica avantajele cunoasterii statusului sero-pozitiv:

- sustinerea psihologica din momentul depistarii si pe tot parcursul bolii

- pacientii sunt incurajati si ajutati sa faca fata solicitarilor si presiunilor anturajului;

- pacientii sunt invatati cum sa-si protejeze partenerii printr-un comportament neinfectant.

 Evidența, supravegherea medicală și asigurarea tratamentului specific , planificarea programelor

de sănătate și justificarea resurselor necesare.

Tema8

Problema Nr. 11. În localitatea C. timp de o săptămână au fost înregistrate 15 cazuri de leptospiroză
Grippotyphosa. În rezultatul investigației epidemiologice s-a constatat că toate persoanele afectate
sunt bărbați, care au participat la începutul lunii iulie la cositul fânului în locuri mlăștinoase.
De determinat tipul erupției de leptospiroză.
L.Grippotyphosa
De indicat căile posibile de contractare a infecției.
Prin solul contaminat de dejecțiile rozătoarelor,  îndeosebi în timpul cositului fânului în locuri
mlăștinoase
De alcătuit planul măsurilor antiepidemice.
Măsurile antiepidemice:
1. Diagnostic:
a. Manifestări clinice
b. Examen de laborator
2. Informarea CSP
3. Îndeplinirea anchetei epidemiologice
4. Spitalizarea bolnavilor și suspecților în secția de boli infecțioase
5. Deratizarea focarelor
6. Profilaxie:
a. Vaccinarea cu vaccin corpuscular inactivat polivalent, care conține antigenul celor mai răspândite
grupe serologice de leptospire.

Problema Nr. 11. Medicul de la punctul de carantină al aeroportului internaţional din oraşul X, în
cadrul examinării avionului sosit dintr-o ţară africană, a presupus la unul din pasageri febră
hemoragică.
 De elaborat planul de măsuri în scopul prevenirii importului febrei galbene în țară.
Febra galbenă (Virusul amaril, familia Flaviviridae, genul flavivirus, zooantroponoză)
Sursa: specii de maimuță, marsupiale și rozătoare
Perioada de incubație: 3-6 zile
Faza congestivă: 3 zile
Faza de remisiune: nu mai mult de 24 h
Faza icterică (toxică): 2-3 zile
Perioada de convalescență: lungă și anevoioasă
Contagiozitatea: sângele bolnavilor este infecțios înainte de debutul febril și în primele 3-5 zile de boală.
Măsurile antiepidemice:
1. Diagnostic:
a. Prelevate patologice
b. Examenul direct
c. ELISA
d. RT-PCR
2. Informarea CSP
3. Îndeplinirea anchetei epidemiologice
4. Izolarea pacientului, pentru nu mai puțin de 5 zile de la debut.
5. Dezinsecția curentă
6. Stabilirea limitelor focarului și depistarea persoanelor de contact
7. Tratamentul specific nu există
8. Profilaxie:
a. Imunizarea activă cu vaccin amaril viu atenuat
b. *În febra urbană se recomandă imunizarea activă și controlul/eradicarea
vectorului
c. *Febra silvatică se controlează prin vaccinarea locuitorilor din rural, care pătrund
în zonele cu pădure. Se recomandă echipamentele de protecție individuală (polog,
îmbrăcăminte adecvată, repelenți).

Problema Nr. 5. Ca rezultat al unui cutremur de pământ cu magnitudinea de 8-8,5 grade pe scara
Richter din 06 august, a fost afectat oraşul N., fiind determinate următoarele consecinţe: casele de
locuit au fost distruse în proporţie de 50-60%, sub dărâmături au rămas aproximativ 250-300
persoane, apeductul şi canalizarea parţial funcţionează. În stare avariată se află o parte din magazine
şi alte instituţii de importanţă socială. Spitalul municipal, Centrul de Medicină Preventivă, farmaciile
n-au fost afectate de flagel, cu excepţia secţiei de boli infecţioase, care era situată într-un bloc vechi.

- De apreciat situaţia epidemiologică creată şi de argumentat consecinţele epidemice posibile.

Situația epidemiologică este  gravă.

Consecinţele epidemice posibile:

-panică;

- multi oameni vor ramâne fără locuință;

-vor fi răniți, decese(noi nu știm in ce stare se află persoanele de sub dărîmături);

-v-a fi probleme cu asiguarea populației cu produse alimentare și apă potabilă;

- epuizarea forțelor de salvare.

 - De elaborat planul măsurilor necesare pentru a nu admite apariţia şi răspândirea bolilor infecţioase
în populaţia oraşului.

-apeductul și canalizarea trebuie reparate;

-educația sanitară a popuulației:

 Evitarea utilizării apei din surse nesigure din punct de vedere epidemiologic ori suspecte
 Evitarea utilizării produselor alimentare alterate
 Utilizarea corectă a instalațiilor de evacuare a deșeurilor menajere
 Respectarea regulilor de igienă personală
- asigurarea populației cu mijloace de protecție (pentru a stopa răspândirea bolilor infecțioase);

-asigurarea depistării active, spitalizării și tratamentului bolnavilor contagioși, inclusi efectuarea

dezinfecției în focar;

-efectuarea profixiei de urgență în rândul sinistraților, populației din zona afectată și personalului
medical,prelucrarea sanitară și decontaminării obiectelor eventual-contaminate.

Tema 9

Studiu de caz №11.După manipulaţiile medicale medicul a aruncat tampoanele de vată cu urme de
sânge în container. De apreciat corectitudinea acțiunii medicului.

Medicul în situația dată nu a acționat corect.

- Sterilizarea va fi efectuată necalitativ;

- Indicatorii fizico-chimici ne vor identifica această eroare procedurală (testul cu amidopirină se va colora
în culoarea albastră-verzuie);

- Va fi necesar de a repeta sterilizarea.

11. De întocmit lista infecțiilor septico-purulente nosocomiale conform staționarelor:

Chirurgie generală Traumatologi Terapie Maternitate Hemodializă Serviciul

e și ortopedie intensivă stomatologic

-plăgile supurative -osteita - pneumonii La nou-născuţi: -septicemii HVB,HVC,HIV

-seromă a plăgii -osteomielita -infecții ale căilor -conjunctivita -peritonite
-divergenţa -inflamaţia în respiratorii -piodermita -infcții cu
suturilor jurul bontului inferioare -flebita venei transmitere
-escarii supurative -inflamaţia în ( bronșita-,trache umbilicale prin
-erizepel jurul broşelor obronșita-,bronc -panariţiu sânge( HVB,H
-abces -empiem  hiolita-,traheita- -omfolita VC,HIV...)
subaponeurotic  posttraumatic nasocomială) -otita
-abces  -artrita -infecții ale căilor -impetigo,
postoperator purulentă urinare veziculita 
-abces -inflamaţia -infecții ale -pseudofuruncu-
subdiafragmal locului circuitului loza
-abces fracturat sangvin -mastita
intraabdominal -enterocolita
-abces subhepatic -pneumonia
-abces intestinal -abces, flegmon
-abces pararectal -meningita
-abces peritoneal -osteomielita
-abces prevezical  -septicemia
-abces al bazinului -infecţia
mic postinjectabilă
-abces -alte infecţii
paraombilical  La lăuze:
-fistulă de legătură -infecţie
-flegmon postoperatorie
retroperitoneal de plagă
-flegmon obstetricală
subaponeurotic -endometrita
 -flegmon -peritonita,
postoperator  inclusiv după
-flegmon al operaţie
peretelui cezariană 
abdominal  -septicemia
-peritonită  -mastita
-pelvioperitonită -infecţia
-empiem pleural postinjectabilă
-hematom -pneumonia
subaponeurotic -cistita, uretrita,
 -hematom al plăgii pielonefrita
-hernie ventrală -alte infecţii
postoperatorie
-hematom supurat
-pleurezie

Tema 10

11. De determinat factorii constituienți ai impactului epidemiologic, medical, social și economic în

accidentul cerebral vascular.
Factorii de risc
Nemodificabili
 Vârsta
  Rasa
  Sexul
 Greutatea ponderală mică la naştere
 Anamnesticul familial sau personal de AVC sau AIT
Factorii de risc modificabili, bine documentaţi
 Hipertensiune arterială
 Tabagism
 Alcool
  Intoleranţa la glucoză/ Diabet zaharat
  Patologie carotidiană
 Fibrilaţie atrială sau altă patologie cardiacă
 Utilizarea ilicită a drogurilor
 Hipercoagulabilitatea
 Sindrom metabolic
 Anemie falciformă
  Dislipidemie
 Stil alimentar nesănătos
  Obezitate
  Inactivitate fizică
 Terapie hormonală postmenopauzală

Proces epidemic

Exerciţiul 6.

Indicaţi tipul de manifestare a procesului epidemic în situaţiile

prezentate.

a) În ultimii 15 – 20 de ani pe teritoriul a 45 – 50 state ale lumii au fost

înregistrate cazuri de holeră--- manifestare Pandemică(pandemie)

b) În Republica Moldova în ultimii 10 ani au fost înregistrat câte 1-2 cazuri

de difterie, indicele intensiv fiind de 0,05 – 0,02 cazuri la 100000 populaţie-

manifestare sporadică(sporadicitatea)

c) În Republica Moldova în anul 2009 nivelul morbidităţii prin gripă a fost

de 9 ori mai ridicat faţă de nivelul obişnuit al morbidităţii prin această patologie

înregistrat în anii 2007 – 2008 - manifestare Epidemică

d) În luna august a fost înregistrat un focar de antrax cu un număr de 5

persoane-manifestare Eruptivă(*erupție epidemică* ; *îmbolnăvire în

grup*)
Problema Nr. 6. Din exemplele propuse selectaţi sursele probabile de
agenţi patogeni (1) şi factorii de transmitere (2):

а) au fost identificate mai multe cazuri de febră tifoidă. În rezultatul

investigaţiilor epidemiologice s-a constatat că toţi pacienţii au consumat

lapte,procurat la piaţă de la acelaşi vânzător de produse lactate:

1.Vânzătorul- el fiind bolnav sau purtător , recovalescent(temporar sau

cronic)

2.-Produse lactate ( pentru cumpărători )

pentru Vănzător factorul de transmitere -apă contaminată,alimente de

origine vegetală consumate crude,alimente de origine
animală(lapte,brânzeturi,carnea,ouă,moluștele)
 ca factor de transmitere favorizant -Nivel scăzut al
culturii igienei.(mâinile contaminate)

b) în localitatea B a sporit morbiditatea prin shigeloză printre populaţia

care utilizează în gospodărie şi la irigarea legumelor apă din râu;

1.Omul bolnav cu forma acută sau cronicăde infecție.

2.Apa din rîu contaminată.(legumele contaminate de apă)

c)cazurile de shigeloză Zone apărute în mai multe blocuri locative a

oraşului C. sunt asociate cu consumul brânzei de vaci, procurată de la o
alimentară din preajmă. S-a mai constatat că toate magazinele
alimentare din localitate sunt asigurate cu produse lactate de la aceiaşi
fabrică de lapte. În alte sectoare ale oraşului cazuri de shigeloze nu au
fost înregistrate;

1.Surse de agent patogen-omul bolnav,cu formă acută sau cronică a

infecției.

2.Produsele lactate contaminate,brânza de vaci ,factor ce asigură

pătrunderea agenților patogeni în org. uman.

d) la un muncitor a unei întreprinderi de prelucrare a pielii a fost

diagnosticat antraxul.

1. Animale contaminate.(animale domestice erbivore: vitele mari

cornute,cabalinele,suinele; unele regiuni- reni,cămile.)

2.Pielea de animale care au fost bolnave.

 Ca factor favorizant de transmitere : condițiile de depozitare
și prelucrare a pielii.

Exerciţiul 6.

Indicaţi tipul de manifestare a procesului epidemic în situaţiile

prezentate.

a) În ultimii 15 – 20 de ani pe teritoriul a 45 – 50 state ale lumii au fost

înregistrate cazuri de holeră--- manifestare Pandemică(pandemie)

b) În Republica Moldova în ultimii 10 ani au fost înregistrat câte 1-2 cazuri

de difterie, indicele intensiv fiind de 0,05 – 0,02 cazuri la 100000 populaţie-
manifestare sporadică(sporadicitatea)

c) În Republica Moldova în anul 2009 nivelul morbidităţii prin gripă a fost

de 9 ori mai ridicat faţă de nivelul obişnuit al morbidităţii prin această

patologie înregistrat în anii 2007 – 2008 - manifestare Epidemică

d) În luna august a fost înregistrat un focar de antrax cu un număr de 5

persoane-manifestare Eruptivă(*erupție epidemică* ; *îmbolnăvire în

grup*)

Problema Nr. 6. Din exemplele propuse selectaţi sursele probabile de

agenţi patogeni (1) şi factorii de transmitere (2):

а) au fost identificate mai multe cazuri de febră tifoidă. În rezultatul

investigaţiilor epidemiologice s-a constatat că toţi pacienţii au consumat

lapte,procurat la piaţă de la acelaşi vânzător de produse lactate:

1.Vânzătorul- el fiind bolnav sau purtător , recovalescent(temporar sau

cronic)
2.-Produse lactate ( pentru cumpărători )

pentru Vănzător factorul de transmitere -apă contaminată,alimente de

origine vegetală consumate crude,alimente de origine
animală(lapte,brânzeturi,carnea,ouă,moluștele)

ca factor de transmitere favorizant -Nivel scăzut al

culturii igienei.(mâinile contaminate)

b) în localitatea B a sporit morbiditatea prin shigeloză printre populaţia

care utilizează în gospodărie şi la irigarea legumelor apă din râu;

1.Omul bolnav cu forma acută sau cronicăde infecție.

2.Apa din rîu contaminată.(legumele contaminate de apă)

c)cazurile de shigeloză Zone apărute în mai multe blocuri locative a
oraşului C. sunt asociate cu consumul brânzei de vaci, procurată de la o
alimentară din preajmă. S-a mai constatat că toate magazinele
alimentare din localitate sunt asigurate cu produse lactate de la aceiaşi
fabrică de lapte. În alte sectoare ale oraşului cazuri de shigeloze nu au
fost înregistrate;

1.Surse de agent patogen-omul bolnav,cu formă acută sau cronică a

infecției.

2.Produsele lactate contaminate,brânza de vaci ,factor ce asigură

pătrunderea agenților patogeni în org. uman.

d) la un muncitor a unei întreprinderi de prelucrare a pielii a fost

diagnosticat antraxul.

1. Animale contaminate.(animale domestice erbivore: vitele mari

cornute,cabalinele,suinele; unele regiuni- reni,cămile.)

2.Pielea de animale care au fost bolnave.

Ca factor favorizant de transmitere : condițiile de depozitare

și prelucrare a pielii.

Dezinsectia

Problema Nr. 7.
La examinarea medicală a copiilor din grupa A. la o
grădiniță, la câțiva copii a fost depistată pediculoza.

❏ Care măsuri sunt necesare de întreprins în grădiniță?

-anunțarea părinților copiilor și izolarea de restul copiilor cu luarea

măsurilor corespunzătoare:aplicarea preparatelor pentru
combaterea pediculozei,la necesitate vor explica metodele de
aplicare și se vor numi preparatele eficiente.

-instruirea părinților .

-va avea loc dezinsecția locului unde dorm copii: lenjerie,perne; cu

prelucrarea acestora la temperaturi inalte..

-vor fi verificați și restul copiilor pe parcursul următoarelor zile,de

altfel verificarea cu periodicitate,luînd în calcul datele statistice
referitor la pediculoza la copii.
 -dereticarea încăperii periodice,de altfel și locurile de păstrare
a lucrurilor copiilor.

❏ De indicat preparatele care ar putea fi utilizate pentru

combaterea pediculozei în grădiniță.

-Șampon antiPediculoză:Pedilin,Malation.

-Nitifor.

-Benzil benzoat emulsie 10% , adulți 20%.

-Paranyx spray.

după aplicarea acestor preparate ,pieptănarea scalpului cu pieptene cu dinții

fini.

❏ De descris metodele de prelucrare.

Se cunosc 3 metode: mecanică,fizică și chimică.

1.Metoda mecanică:

- se aplică la o afectare neînsemnată cu păduchi de cap (de la 1

până ìa 10 exemplare, inclusiv lindini (ouă) care include
pieptănarea cu pieptene special a păduchilor şi lindinilor din
păr, tunsoarea sau barbieritul părului;

- părul tunes se colectează pe o peliculă care maii apoi se arde

într-un vas metalic.

dupà spălarea pärului lindinile rămân pe firele de păr de aceea ele

sunt detașate cu un pieptene special:

-desprinderea lindinilor poate fi uşurată prin înmuierea părului cu o

solutie diluată de oțet cu apă (1:1 ). după care capul va fi infăşurat

pe 15 minute:
 - tratamentul se repetă pănä la dispariția lindinilor,

-pieptenele după pieptănare se ìnmoaie într-un vas cu acid acetic.

2 Metoda chimică:

-folosirea preparatelor pediculicide.

- se aplică la afectarea intensă (de la 10 şi mai multe exemplare,

inclusiv lindini ) cu păduchi pe cap și haine.

- se interzice prelucrarea cu pediculicide: a copiilor cu vîrsta de până

la 5 ani,femeilor însãrcinate, mamelor care alăptează, persoanelor cu
afecțiuni ale pielii ;

Dupa prelucrarea cu preparatele pediculicide, părțiile fibroase ale

corpului se clătesc cu soluție caldă de acid acetic cu concentrația de 5-
10%
 - Părul se piaptănă cu un pieptene special pentru a scoate lindiile

și păruchii.

3 Metoda fizică:

- include aplicarea etuvei (mobile sau staționare) pentru prelucrarea

îmbrăcămintei. albiturilor, lenjeriei de corp conform instrucțiunii de
folosire a camerei de dezinfecție;
-hainele se mai dezinfectează prin spălare în apă foarte fierbinte,

urmând uscarea lor la ciclul fierbinte al uscătorului de haine pe 30

minute, care este o metodă eficace de dezinsectie în pediculoza
vestimentară;

-călcarea cu fierul fierbinte.-cînd e prezentă deja pediculoza

vestimentară.

În cazurile când etuva lipseşte sau este deteriorată pentru prelucrarea

îmbrăcămintei se aplică stropirea cu soluții detergente, preparate

insecticide (expoziția 30-60 minute). După expoziție, îmbrăcămintea se
curăță minuțios cu o perie deasupra unei pelicule, prelucrându-se
cusuturile, faldurile, regiunea gulerului și brâului. Lenjeria pot fi supusă
fierberii și mai apoi călcării cu fierul de călcat.

In focarele de pediculoză se vor utiliza preparate pediculicide pentru

prelucrarea părților fibroase ale corpului și preparatele insecticide pentru

prelucrarea încăperilor.Utilizarea pediculicidelor se efectuează in

 conformitate cu instrucțiunile de lucru al fiecărui preparat in parte.

STERILIZAREA

Problema Nr. 11

. La controlul calității etapei de presterilizare al articolelor

medicale cu proba azopiramică s-a observat apariția culorii violet iar

peste câteva secunde aceasta a trecut în culoarea roz-albăstrie. De
apreciat calitatea etapei de presterilizare și ce determină proba
azopiramică?

--Proba cu Azopiram este un concept pentru a detecta urme de sânge,

acizi, rugină, oxidanți de clor, praf de spălare, reziduri de plante - pe
dispozitive medicale, pentru a controla calitatea curățării acestora în
instituțiile medicale, stațiile sanitaro-epidemiologice și de
dezinfectare,apreciind etapa de presterilizare.

Este destinată direct testării calității curățării unui instrument medical;

proba e preparată : peroxid de hidrogen3% și azopiram,în proporții
egale.Utilizate în <2h.

În conformitate cu instrucțiunile,Azopiram nu e adecvat pentru

utilizare,dacă după utilizare pe obiect nu a apărut nici o culoare sau a
apărut după mai mult timp.

Modificarea sau apariția culorii apare de obicei în primele secunde până

la 1 min.

La apariția culorii maronii- depistăm semne de rugină și agenți de

oxidare ce conțin clor.

Apariția culorii violet în primele secunde- prezența semnelor de sânge

rămase pe instrumente,obiecte medicale.

--Proba în cazul dat este azopirim pozitiv,

fapt ce denotă prezența resturilor sanguine și necesită

prelucrare riguroasă repetată de presterilizare.Cu
reîntoarcerea acestora în sectorul de presterilizare.
După control,indiferent de rezultat ,resturile soluției vor fi
îndepărtate de pe produse,spălate cu apă,în mare măsură ,sau
șterse cu un tampon,apoi trimise spre presterilizare.

MASURI PENTRU NEUTRARE

Studiul de caz nr. 6. Medicul de familie în rezultatul consultului unui pacient

a suspectat scarlatină.

De determinat condițiile de izolare a bolnavului.

Cazul va fi anunţat pana la 24 de ore de la depistare.

*izolarea lor (la domiciliu sau la spital),la domiciliu sunt izolați cei cu o formă
ușoară,când sunt condițiile necesare de respectare a măsurilor
antiepidemice.Iar spitalizarea se va face în formele grave sau medii sau cînd
va fi imposibil de a asigura izolarea la domiciliu.

*Izolarea pe o perioadă de 7-10 zile ,dupa externare se mentine in izolare

la domiciliu înca o saptamana.

* Repausul la pat este indicat pentru primele 6-7 zile de boala.

*Nu se vor interna in acelasi salon bolnavi noi impreuna cu cei convalescenti.
*Personalul medical va fi instruit,la contactul cu pacientul va fi echipat
corespunzător.

*Nu vor intra in contact cu poacientul persoane ce au acasa copii pana la

10 ani,cei ce au acces in sectiile neonatele.

*Regimul alimentar pentru bolnavul de scarlatina este hidro-lacto-zaharat si

fructarian (dieta de febril).

* Dupa 7 zile de la disparitia febrei caracteristice primelor zile de boala se

trece la regim normal, daca sumarul de urina este normal. Regimul desodat
nu mai este considerat necesar in forma comuna de scarlatina.
*Izolarea, repausul relativ si controlul medical se vor prelungi inca 2-3
saptamani in convalescenta, pentru a preveni si depista eventualele
complicatii imunologice cauzate de toxinele streptococului.

MASURI PENTRU NEUTRALIZAREA MECANISMULUI

Problema Nr. 16.

La Spitalul Clinic N9, în secția somatică, este programată

dezinfecția zilnică.

De enumerati componentele obligatorii ale regimului de dezinfecție,

înainte de aplicarea dezinfectantului.
*Curățarea cu detergenți,produse de intretinere si produse de curatat-pentru
indepartarea particulelor straine,biologice și alegerea metodei eficiente de

dezinfectare specific microorganismelor ce sunt prezente in sectie.

*Respectarea programului si termenele de realizare a dezinfectiei in

dependenta de viabilitatea microorganismelor,cu alegerea metodei corecte de
dezinfectare/sterilizare.Cu mentionarea in fise,protocoale,ducerea evidentei

*masuri de protectie a muncii,pentru prevenirea accidentelor,intoxicatiilor.

*Ustensilele de curatare vor fi special dedicate fiecarei zone conform hartii de

riscuri a unitatii sanitare
*De asemenea va fi necesar de calculata cantitatea de dezinfectant necesar
pentru efectuarea dezinfectiei acestei sectii,insa pentru aceasta vom avea
nevoie de nr de paturi in aceasta sectie.

Știm că :

normele admise de ansiseptice pentru 1 pat/zi în această secție e de

aproximativ 160 ml.

Se va face alegerea corectă a dezinfectantului în conformitate

cu microorganismele specifice prezente în secția somatică .

Pentru dezinfectarea fiecărei zone,obiecte se va folosi dezinfectante

cu concentație și expoziție diferită, în conformitate cu ce obiect e
supus dezinfecției și microorganismele ce urmează a fi distruse.
Putem folosi :

*Cloramină 0,5%-1,0%

Ex. 30,60,240,

spre exemplu pentru încăperi,mobilă - 0,5% -expoziție 60.

*Clordezin 0,5%-1%

Ex. 15;30,60,120.

*Anasept 0,5%-2% ex. 60; pentru dezinfecția echipamentelor

medicale,dezinfecția terminală a suprafețelor și obiectelor de orice material.
*Lyzoformin special- 1,5%-2% ex. 30,60.Pentru suprafețe,dezinfecția
încăperilor și inventarului băii,săli de duș.

Ect.

Sau alte dezinfectante disponibile în unitatea medico-sanitară care vor

corespunde spectrului necesar din secția somatică.

IMUNOPROFILAXIA
Problema Nr. 6.

Stabiliți cine necesită vaccinare și revaccinare în cazul unui grup

din 30 de turiști care vor pleca într-o regiune nefavorabilă la
tularemie și febră tifoidă: 20 turiști vor pleca pentru prima dată;
30 turiști vor pleca pentru adoua oară − au fost vaccinați
împotriva febrei tifoide și tularemiei acum 3 ani.

a) toți turiștii vor fi vaccinați împotriva ambelor maladii;

b) 20 de turiști care merg pentru prima dată, vor fi
vaccinați împotriva tularemiei și febrei tifoide;
b) 30 de turiști care merg pentru a doua oară vor fi revaccinați
împotriva tularemiei;
c) 30 de turiști care merg pentru a doua oară vor fi revaccinați
împotriva febrei tifoide;

d) 30 de turiști care merg pentru a doua oară vor fi revaccinați

împotriva tularemiei și febrei tifoide.
• Explicație:
*Vaccinul contra tularemiei conferă imunizare pentru o
perioadă de aproximativ 5 ani,rar mai mult,de aceea cei
30 turiști ce au fost vaccinați cu 2 ani în urmă nu vor fi
revaccinați împotriva tularemiei.

*Vaccinul pentru profilaxia febrei tifoide viu atenuat conferă

imunizare pentru o perioadă de 2 ani;cel polizaharidic Vi-2 ani;
Revaccinarea celor 30 turiști contra febrei tifoide e obligatorie,
deoarece ea se efectuează odată la 3 ani,dacă persoanele se
află în centrul focarelor de epidemii.

Iar cei 20 turiști ce merg pentru prima dată în acea zonă vor fi
vaccinați împotriva atât a tularemiei cât și febrei tifoide.
 De dorit revaccinarea și vaccinarea pentru febra tifoidă să se
efectueze cu 2 săptămâni înainte de a pleca în zona cu focare
de febră tifoidă.

• Problema Nr. 6. În piaţa centrală a fost adus pentru realizare un lot

de carne de pasăre în volum de 400kg. Rezultatele analizei
bacteriologice efectuate de către specialiştii laboratorului
departamental, în trei din zece probe preluate, au identificat
S.enteritidis.
• De propus măsurile antiepidemice necesare de a fi realizate în
situaţia concretă.
 Măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei de agent patogen:
* Efectuarea unei anchete epidemiologice pentru identificarea:
- sursei de S.enteritidis;
-depistarea aviculturii agricole ,care poate fi un focar epidemic de
salmoneloză. ;

• Iar la locul în cauză de efectuat teste bacteriologice la lucrători ,

cu monitorizarea stării de sănătate 7 zile :febră,scaun,verificarea
igienei la întreprinderea dată.
- la ce etapă a fost infectată, dacă însăși carnea a fost infectată
sau a fost contaminată în urma încălcării regimului de
tranșare,transportare,regimul de păstrare a cărnii.

*Carnea infectată nu va putea fi admisă în comerț;ea va fi supusă prelucrării termice

>70℃,timp de 5-10 min,vor fi luate iar probe bacteriologice și poate va fi transmisă unei
alte sfere de prelucrare a cărnii,cu utilizarea la conservare.

*Toată carnea care a fost trimisă spre realizare spre diferite centre
de la această întreprindere vor fi supuse testelor baceriologice .

• Măsuri îndreptate spre neutralizarea mecanismului de transmitere:

* La piață și în avicultura agricolă se va efectua o dezinfeție cu
cloramină 1% ex 60;
hipoclorită de calciu 0,5% ;
apăoxigenată 3%;

săruri de acid diclorizocianuric 0,1% și alte substanțe abrobate..

*La identificarea focarului ,toate persoanele expuse riscului de

contaminare vor fi supuse supravegherii medicale pe o
perioadă de 7 zile.

Măsuri îndreptate spre receptivitatea populației:

• -profilaxia salmonelozelor,prin informarea populației în

conformitate cu această infecție,calea de transmitere,factorii de
 transmitere.Cu respectarea igienei personale,reguli de igienă la
locul de muncă

sHIGELOZE

Problema Nr. 6. Medicul de familie a fost invitat la domiciliu în legătură cu

îmbolnăvirea a doi copii minori în vârstă de 3 şi 5 ani. Boala a debutat acut pe
parcursul nopţii, manifestîndu-se prin vome repetate, diaree, febră. Ţinând
cont de particularităţile clinice, medicul a stabilit diagnosticul preventiv
„Toxiinfecţie alimentară” şi a propus internarea copiilor pentru tratament în
secţia specializată.De menţionat, că mama copiilor, timp de două zile, este în
concediu medical cu diagnosticul „Dizenterie, formă ușoară”.

Seara în ajun mama a preparat bucate copiilor, preparate pe parcursul zilei.

1.De argumentat diagnosticul de toxiinfecție alimentară la copii din
punct de vedere epidemiologic.În calitate de medic epidemiolog al CSP
de apreciat acţiunile medicului de familie.

Medicul de familie posibil a stabilit diagnosticul de *toxiinfecție alimentară*

doar pe baza acuzelor care sunt caracteristice toxiinfecției cu perioada de
incubație până la 24 h,fără de a lua în calcul și diagnosticul,acuzele femeii
care e infectată cu shigella dysenteriae.

Acesta a pus drept factor principal alimentele preîncălzire a 2-a oară și lipsa
igienei și regimului de păstrare a produselor și perioada de incubație și debut a
infecției.Care de fapt erau contaminate cu shigella de la mama infectă.
Femeia a transmis agentul patogen copiilor săi pe cale alimentară,prin
contact habitual.

Copii aflați în contact cu mama lor,după o perioadă de 2 zile de incubație au

avut primele manifestări cu debut brusc.

Deja la internarea copiilor se vor face teste bacteriologice și se va

pune diagnosticul definitiv.

2.

De determinat măsurile care necesitau de a fi întreprinse de către

medicul de familie la constatarea diagnosticului de dizenterie la mama
copiilor.

O să anunțe în scurt timp CSP,cu îndeplinirea formularului 058.

Toți 3 infecți trebuiau de spitalizat.

De efectuat o dezinfecție terminală la domiciliu.

De depistat contacții cu care femeia a interacționat,și supravegherea acestora

timp de 7 zile.

Să anunțe :
- dacă copii frecventează grădinița,creșă,trebuie de luat sub supraveghere
copii cu care sa contactat,educatotii și supravegherea stării lor de sănătate
pe o perioadă de 7 zile.
-Efectuarea dezinfecției terminale la grădiniță.

-Stabilirea etiologiei infecției ;familiarizarea cu metodele de îngrijire,dezinfecție

corecte și curente.

MECANISM FECAL-ORAL

Problema Nr. 6. La data de 20 septembrie, în secția de boli contagioase

a unui spital raional, a fost internat un copil în vârstă de nouă ani cu
diagnosticul de hepatită virală A, formă medie. Ultima zi de frecventare a
școlii a fost 18 septembrie.

Din anamneza epidemiologică este stabilit că copilul, împreună cu

părinții, pe parcursul ultimilor două săptămâni a lunii iulie s-a aflat la o
bază de odihnă din afara țării. Tot din anamneza epidemiologică este
stabilit că pe data de 27 august au fost în ospeție, într-o familie unde mai
erau doi copii. Din spusele mamei unul dintre cei doi copii n-a mers la
școală la 1 septembrie din motive de sănătate.

1.De determinat sursa de infecție.

Pot fi 2 variante,referitor la sursă:

• Sursa de infecție poate fi contactul cu oamenii bolnavi încă din

afara țării, sau contactul habirual,la finele lui iulie.Din 1 august au
urmat 30 zile de incubație.,iar în perioada 27 august acesta era
deja contagios.
A urmat perioada prodromală de 1-3 săptămâni.Iar la 18
septembrie să fie internat cu diagnosticul de HVA.

• a 2-a sursa ar putea fi familia la care au fost în ospeție.Deja va

trebui de luat anamneza de la familia în cauză.
Știind că perioada de incubație poate fi și de la 15 zile.
La 18 septembrie el era deja în perioada prodromală.

2.De elaborat complexul de măsuri antiepidemice în situația

respectivă.

*Efectuarea anchetei epidemiologice cu identificarea condițiilor de

contaminare,sursa de agenți .

-evaluarea stării sanitaro-igienice a teritoriului,sursei de apă.,cercul de

contacți.
*Contacții -sub supraveghere medicală și consult 1 dată la 10 zile.

*În Instituțiile școlare,contacții nu vor fi izolați dar se va duce evidența

stării de sănănate a fiecăruia pe o perioadă de 35 zile,cu consultul
medicului sau asitentei medicale din instituție 1 dată pe săptămână.Cu
monitorizarea temperaturii,starea tegumentelor,pielii,culoarea urinei.
*Dezinfecția terminală la domiciliu,școlă.

*Profilaxia cu imunoglobuline sau vaccin anti HA.

DIFTERIA
Problema Nr. 6. Din lista propusă, selectați persoanele cărora asistența
medicală li se poate acorda în condiții de ambulator. Argumentați
răspunsul.
a) bolnav cu difterie cu evoluție ușoară;
b) bolnav cu difterie, evoluție gravitate medie;
c) bolnav cu difterie evoluție gravă;
d) purtător de corinebacterii toxigene;
e) purtător de corinebacterii atoxigene.- deoarece C.diphtheriae
atoxigene ,nu produc toxină,deci nu produc nici difterie.Difreria fiind
produsă numai de tulpini ce troduc toxină.
***

În rest în toate formele de difterie,instituțiile medicale,indiferent de tipul

de proprietete,în cazul depistării,suspectării de difterie sunt obligate să
 informeze Serviciul de Stat de Sănătate Publică și să notifice cazul prin
completarea formularului nr.058/e.

Bolnavul va fi supus în mod de urgență spitalizării și seroterapiei. Toate

persoanele care au fost în contact cu bolnavul de difterie sunt supuse
examenului bacteriologic în vederea stabilirii prezenței c.diphtheriae
toxigene în nazofaringe și supraveghere timp de 7 zile din momentul
spitalizării bolnavului.Cu examinarea zilnică a faringelui,măsurarea
temperaturii. La necesitate Examenul clinic cu implicarea
otorinolaringologului.

Spitalizarea deci e obligatorie! Indiferent de forma de debut și

evoluție ,atunci cînd agentul este toxigen.

SCARLATINA

Problema Nr. 6. La un copil de 6 ani, care frecventează grădiniţa de

copii a fost stabilit diagnosticul de scarlatină. Din anamneză: în familie
mai sunt doi copii,unul de 3 ani, care frecventează creşa şi un copil de
12 ani – elev în clasa a V.

Ø De determinat măsurile antiepidemice necesare a fi întreprinse în

grădinița de copii.

Măsuri întreprinse spre neutralizarea sursei de agent patogen.

Ø În urma anchetei epidemiologice se identifică toate persoanele care au

contactat cu bolnavul în familie,grădiniță,școală,pe parcursul a 7 zile
până la apariția primelor semne clinice (stabilirea sursei de agent
patogen),persoanele care au contact cu bolnavul pe parcursul bolii
sau 7 zile după izolare,cu depistarea bolnavilor printre contactați.

Ø Toți contractanții vor fi supuși testelor bacteriologice pentru confirmarea

portajului de streptococ piogen.
Măsuri întreprinse spre neutralizarea mecanismului de transmitere:

Ø Efectuarea dezinfecției terminală,după izolarea sursei de agent patogen.

Ø Dezinfecția curentă timp de 7 zile din momentul izolării bolnavului

Măsuri întreprinse pentru receptivitatea populației:

Ø Efectuarea profilaxiei de urgență în focar:

-Timocidină în decurs de 5 zile(clătirea sau irigarea faringelui de 4ori/zi).

-Vaccinarea cu bicilină-5 în doză de 750miiU- ccopii preșcolari,

Bicilina-5 1,5 mln U-școlari și adulți.

Bicilina-1 – 600miiU-

preșcolari

1,2 mln U- școlari și adulți .

MECANISM AROGEN
RUJEOLA

Problema Nr. 6.

În secția de pulmonologie a spitalului municipal de copii a fost internat

un copil cu pneumonie. Din anamneză a fost constatat, că copilul este în
a 12-ea zi diagnosticat cu rujeolă, iar pneumonia este o comlicație a
diagnosticului stabilit de medicul infecționist.

De apreciat situația, dacă este posibil ca bolnavul de pneumonie să

servească sursă de virus rujeolic pentru copiii din secție.
De argumentat răspunsul.

Probabilitatea ca acesta să fie contagios e foarte mică,deoarece el a

fost contagios de la începutul perioadei prodromale (cu 3-4 zile până la
apariția exantemului) și încă primele 4-5 zile de exantem-total 9-10 zile.
Deci,el în 12 zi a fost diagnosticat cu rujeola ,

la diagnostic,posibil el deja avea condiționat 4 zile de incubație,atunci

când apar primele exanteme la bolnav(pe față de obicei).

În mare măsură perioada de la incubației până la momentul dat are deja

16 zile de la infecție.
Rezultă că acesta nu mai elimină agent patogen și nu este contagios.
GRIPA

Problema Nr. 6.

În perioada epidemică de gripă s-a primit hotărârea de a

spitaliza bolnavii cu gripă în secția de terapie a IMS nr. 2.

De determinat complexul de măsuri necesare de a fi întreprinse în

secţia de terapie a IMS în scopul reducerii riscului de răspândire
a gripei în staționar?

• Dezinfecția terminală cu :
Cloramină 0,5%-1,0%
Ex. 30,60,240,
spre exemplu pentru încăperi,mobilă - 0,5% -expoziție 60.

*Clordezin 0,5%-1%
 Ex. 15;30,60,120.

*Anasept 0,5%-2% ex. 60; pentru dezinfecția echipamentelor

medicale,dezinfecția terminală a suprafețelor și obiectelor de orice
material.

*Lyzoformin special- 1,5%-2% ex. 30,60.Pentru

suprafețe,dezinfecția încăperilor și inventarului băii,săli de duș.
Sau alte dezinfectante disponibile în secția și instituția medicală în
cauză.

• Vaccinarea contra gripei a lucrătorilor instituției medicale;sau

profilaxia de urgență cu preparate antivirale,deoarece
persoanele se află în grupul de risc de contaminare.
• Măsuri de ordin individual ce țin de respectarea regulilor de
igienă personală,utilizarea măștilor sau alte mijloace de protecție
ochelari,mănuși de cauciuc,șervețele cu alcool, care vor fi
asigurate de către instituția medicală.
• Instruirea personalului medical în etiologia,epidemiologia,tablou
clinic,diagnostic,profilaxie și măsuri corespunzătoare de control al
infecției gripale cauzate de virusul circulant în aerul curent.
• Se interzice contactul cu membrii familiei al bolnavului,iar
persoanele ce îngrijesc de bolnavi vor purta măști de protecție.Ce
va acoperi gura și nasul.

Sistematic se va efectua ventilarea încăperilor,decontaminarea

suprafețelor și mâinilor.

Zilnic se va efectua o dezinfecție curentă,iar după externarea ultimului bolnav din

secția dată se va efectua dezinfecția terminală. În scop profilactic lucrătorii
medicali vor folosi alfa-interferon-⅖ picături în nas de 4ori/zi,pe tot parcursul
riscului de contaminare,sau oxolina-unguent de 0,25% pe mucoasa nazală.

Dacă totuși s-a depistat cazuri de gripă și în alte secții ale instituției,se
recomandă instituirea carantinei acestor secții sau suspendarea
activității instituției până la 14 zile,dar decizia se va face de către
Comisia Extraordinară Antiepidemică Teritoriale.
Problema Nr. 6. Analiza imunoprofilaxiei efectuate în creșele de copii
nr. 20

și 12 a stabilit că indicii de acoperire cu vaccin antiparotiditic estede

98% și 94% respectiv.

Apreciați situația imunoprofilaxiei la parotidita epidemică în

creșele de copii sus-numite și indicați măsurile de ameliorare
a ei.
Fără imunizare, aproximativ 0,1% până la 1% din populație este
 afectată anual. Vaccinarea pe scară largă a determinat o scădere
cu mai mult de 90% a ratelor de boală

Deci,starea epidemiologică în oreion este considerată

favorabilă,atunci când imunoprofilaxia cuprinde 95%; pe cînd
acoperirea vaccinării la persoanele țintă sub 92% și la nivelul
păturii immune sub 85% se consideră o situație
epidemiologică de risc.

În cazul dat avem o acoperire majoră cu vaccin.

Totuși odată ce nu avem o acoperire de 100% e nevoie de o

supraveghere epidemiologică,cu monitorizarea dinamică a
morbidității în contingentele de vârstă.

O corecta informarea referitor la oreion ,manifestările lui și

complicațiile posibile.

Totodată,persoanele ce nu au beneficiat de vaccin ,pot să reapeleze pentru

a fi vaccinate.Înainte de a fi cazul de vaccinare în masă conform
indicațiilor epidemiologICE

Problema Nr. 6.
Un grup de turiști pleacă într-o țară africană, unde este

răspândită malaria tropicală și alte forme de malarie. Conform informației

oficiale, în această țară agenții patogeni ai tuturor formelor de malarie nu
manifestă rezistență la delagil și novahin.

De determinat măsurile necesare care necesită de a fi efectuate în

scopul profilaxiei de urgență.

-Persoanelor ce efectuează deplasări în țări endemice prin malarie li se

recomanda chimioprofilaxia cu antimalarice.Doza și antimalaricul vor fi alese

în funcție de itinerar,toleranța medicamentului,starea fiziologică a

turiștilor,conform concepției și medicamentele disponibile în țară.

-Chimioprofilaxia începe cu 1-2 săptămâni înainte de plecarea în zonă

endemică și va continua săptămâni după revenirea la domiciliu ,pentru a

preveni și infecția posibil achiziționată înainte sau la momentul plecării.

Se ia în calcul agentul patogen specific acelei regiuni și datele referitoare

la chimiorezistenta acestora.

- Se orientează după buletinele anuale emise de de OM cu privire la specia

P.falciparum la diverse chimioterapice și scheme de chimioprofilaxie
adecvată.
__Deci dacă formele agenților patogeni nu manifestă rezistență la delagil și
novachim,atunci se face vaccinoprofilaxia ,care este și de elecție cu aceste
preparate.

Ele fiind eficiente față de toate cele 4 specii de Plasmodium și pot fi

administrate la femei gravide și copii mici.

Dacă însă sunt persoane ce nu tolerează aceste preparete

,alternativele sunt:Prognanilu,Pirimetamina.

*Dacă va fi o călătorie de scurtă durată se va recomanda doxicilina. ***Și

alt caz dacă formele ar fi fost rezistente la delagil(clorchină) se va
recomanda Mefloquine(lariam) cu administrare săptămânală. Pirimetamina-
sulfadoxina(fansidar)-pentru administrare de scurtă durată din cauza
multiplelor RA.

Doxicilina-zilnic. Proguanil sau malarone.

HEMOTRANSMISIBILE

Studiu de caz Nr. 6.

În momentul deschiderii abcesului din cavitatea bucală la un pacient

infectat cu HIV în stadiul IIIB, medicul și-a înțepat mănușa de cauciuc.
La scoaterea mănușei a observat că din deget se elimină sânge.

Determinați acțiunile medicului și elaborați planul de măsuri post-

expunere.

• -Spălarea pe mâini cu apă și săpun,apoi scoaterea mănușilor.

• Se favorizează scurgerea de sânge.

• Locul lezat se prelucrează cu alcool 70% sau apă oxigena 3%

timpt de 2 min,se aplică un pansament din material de protecție
impermeabil(leucoplasc),la necesitate se pun mănuși deprotecție
și se continuă procedura.
• -Echipametul contaminat cu sânge sau alte produse biologice
contaminate se va scoate lent,pentru a nu avea contact cu
pielea,apoi se dezinfectează.

• Suprafețele stropite cu sânge se dezinfectează cu soluție de

clorură de var,cloramină 3%; H2O2 4%,detergent,alcool 70%,de2
ori,interval 15 min,după care se spală cu apă.

• -Despre accident se anună șefului de secție.

• -Se face testul HIV după 3,6,9,12 luni.Dacă testul va fi seropozitiv

se va aplica tratament profilactic cu preparate antiretrovirale.
 Problema Nr. 6.
Care va fi tactica managerului de spital, dacă ponderea

personalului medical infectat cu HVB este de 20%, majoritatea fiind

asistentele medicale?

De elaborat planul de măsuri.

• Pentru a preveni pe viitor apariția a noi cazuri printre lucrătorii

medicali managerul spiatalului va monitoriza:
-Instruirea personalului medical,în conformitate cu comportamnetul
specifc cu pacienții cu HVB,amintirea modului de transmitere și
factorilor favorizanți.

-Vaccinarea specifică a personalului neimun .

· Protecţia personalului prin utilizarea echipamentului de protecţie

individuală (mănuşi, măşti, halate)

- Asigurarea mai largă a utilajului medical de unică folosință .

-Proteja personalul medical cu risc de contactare a infecției,prin

asigurarea cu seturi de echipament de protecție personală,în
funcție de specificul activității profesionale. (halate, ochelari, măşti,
mănuşi, papuci speciali etc.) din resursele financiare proprii;
-Testarea mai frecventă la portajul AgHBs.

-Asigurarea unei calități superioare a sterilizării

instrumentelor medicale,cu verificarea riguroasă a registrelor
și modul de păstrare.

-Instruirea personalului şi respectarea precauţiilor universale

pentru a reduce riscul profesional de infectare.

-· Va duce cont de gestionarea și eliminarea în condiții de

siguranță a deșeurilor medicale.
Problema Nr. 6.

Un tânăr de 30 ani a fost atacat de un câine vagabond, care

ia produs mușcături multiple și profunde în regiunea capului și palmă. Câinele

a fugit de la fața locului.

De indicat măsurile care urmează de a fi întreprinse.

*Tânărul va apela la 112 ,pentru a i se acorda ajutor medical de

urgență,iar istituția medicală în 12 h va informa CSP teritorial și va
completa formularul nr.058/e.

*I se va prelucra și dezinfecta plaga.Rana nu va fi suturată decât după

3 zile.Dacă Mușcăturile vor fi într-atît de adânci ,sutura se va efectua
după infiltrația locală a serului antirabic.
*Tânărul va fi supus examinării de către traumatolog.
*Va fi anunțat medicul veterinar .,care pentru fiecare caz va întocmi
anchetă epidemiologico-epizootologică.

*Persoana va necesita spitalizare,astfel încât are plăgi pultiple,adînci.

Măsuri antiepizootice:

-Animalelel cu comportament modificat,agresiv vor fi semnalate

autorităților sanitar-veterinare pentru izolarea și supraveghere.

-Animalele aparent sănătoase,care au mușcat o persoană ,se izolează și

se urmăresc 10 zile clinic.Semnele de suspiciune apar 4-7 zile.

-Animalele sălbatice suspectate ce au mușcat o persoană se

eutanasiază.

-Se efectuează vaccinarea în masă a animalelor domestice,vagabonde

antirabie.

Dar dacă au fost vaccinate,se efectuează revaccinarea și se vor

supraveghea 45 zile.

De propus schema de vaccinare antirabică a victimei.

În cazul în care avem mușcături multiple și profunde în regiunea capului și

palmă,mucoasele sunt contaminare cu saliva animalului,animalul vagabond
este dispărut,diagosticul acestuia e necunoscut vom întreprinde:

Inițierea tratamentului profilactic imediat,necondiționat,cu Imunoglobulină

antirabică în doză de 40UI/kg prima zi ;după care vaccin 1 ml în zilele
3,7,14,30,90.

*dacă perosana a fost supusă vaccinării contra rabiei,iar de la administrarea ei

a trecut mai puțin de 1 an,sunt indicate 3 injecții cu vaccin 1 ml în ziua 1,3,7.
Problema Nr. 6.
La data de 19 iulie, orele 10 00 , la punctul medical de la o

uzină s-a adresat un muncitor, în vârstă de 26 ani, cu acuze la slăbiciuni, dureri în

regiunea stomacului, diaree repetată, fără mucus şi sânge. Pacientul a declarat că s-
a îmbolnăvit acasă în aceiaşi zi, la orele 5 00 dimineaţa. La punctul medical
simptomele menţionate s-au agravat şi s-a mai suplimentat voma.
Din anamneză epidemiologică s-a constatat că la data de 17 iulie a fost în

afara oraşului, unde a făcut baie într-un râuleţ, în care conform datelor Centrului de
Sănătate Publică teritorial au fost depistați vibrioni neaglutinabili. Informaţie
suplimentară.
Bolnavul locuieşte în gazdă la un bloc cu cinci etaje,

4 scări) într-un apartament cu încă o familie. Familia pacientului este compusă din
3 persoane (soţia lucrează la cantină, copilul frecventează grădiniţa). În a doua
familie - 2 persoane (soţul lucrează la Piaţa Centrală, soţia la oficiul poştal).

La uzina unde lucrează pacientul activează 250 muncitori, inclusiv la sectorul

unde activează bolnavul - 65 persoane.

Blocul de producere este o construcţie cu două nivele, la fiecare etaj est amplasat
wiceu. Bolnavul s-a folosit numai de unul dintre ele.
De întocmit planul investigaţiei epidemiologice şi planul de măsuri
pentru localizarea şi lichidarea focarului.

Măsuri întreprinse pentru neutralizarea sursei de agent patogen:

• Întocmirea unei anchete epidemiologice,îndeplinirea formularului

nr.58/e.

• -Depistarea sursei de agent patogen.

• Izolarea pacientului obligatorie.

Externarea*bolnavului se va face după vindecare, la încheierea seriei de

antibioticoterapie şi după obţinerea rezultatelor negative ale

examenului bacteriologic.

Înainte de externare examenele bacteriologice încep după 24—36 ore de la

terminarea antibioticoterapiei şi se repetă 3 zile la rînd. Triplu examen se face
asupra excrementelor şi un examen al bilei B şi C.

• Depistarea contacților și potențialilor infecți,sau purtători de vibrioni

:din apartamentul acestuia, de la locul de muncă a acestuia a celor 65
persoane ce s-au aflat în contact nemijlocit cu el, locul de muncă a
soției; verificarea celei d-e---a 2-a familii din apartament cu ei,
cu efectuarea unor examinări bacteriologice prin 3 investigații a
maselor fecale,cu monitorizarea stării de sănătate și aflarea sub
supraveghere epidemiologică;

vor trece examene repetate curs de 5 zile (coproculturi zilnice şi un

examen bacteriologic de bilă).

• Izolarea persoanelor din apropierea infectatului,astfel în cât acestea ar

putea fi surse de agent patogen, făcînd parte din colectivități și au o
activitate în sectoarele considerate de risc,iar după efectuarea celor 3
investigații a maselor fecale,va avea lor supravegherea focarului,10
zile,după izolarea bolnavului confirmat.
 Măsuri întreprinse pentru neutralizarea mecanismului de
transmitere:

1.Efectuarea dezinfecției terminale în blocul locativ,WC

comun,apartament,dezinfecția la locul de muncă a infectatului
și suspecților infectați.

Mai multe soluții de clor pot fi utilizate pentru dezinfecție (calculele

soluțiilor se bazează pe utilizarea înălbitorului de uz casnic fără
parfum cu 5-6% clor activ):

• 2% clor
• Realizat prin amestecarea a 3 părți apă și 2 părți înălbitor
• Folosit pentru dezinfectarea vărsăturilor, fecalelor
•

*0,2% clor

• Produs amestecând 9 părți apă și 1 parte înălbitor

• Folosit pentru băi de picioare, curățarea podelelor, așternuturilor,
latrinelor
 • 0,05% clor
• Realizat prin amestecarea a 9 părți apă și 1 parte soluție de clor
0,5%

• Se utilizează pentru scăldatul pacienților murdari, spălarea

mâinilor, clătirea vaselor, rufe

2.Efectuarea dezinfecției apei din râu: Agentul holerei este sensibil chiar la

soluţii slabe de acid clorhidric şi sulfuric, precum şi la dezinfectante : în apa cu

conţinut de 0,2—0,3 mg/l de clor rezidual vibrionii rezistă doar câteva minute.

Măsuri de control:
Măsuri profilactice și antiepidemice:

-Spălarea frecventă a mâinile cu apă și săpun, mai ales după folosirea

toaletei și înainte de a manipula alimentele.

-Utilizarea apei potabile numai din locuri sigure, de preferat doar apa
imbuteliata;

-Profilaxia cu tetraciclină la familiile pacienților cu holeră.

-Vaccinurile împotriva holerei oferă protecție incompletă. Prin

urmare, vaccinarea nu ar trebui să înlocuiască niciodată măsurile
standard de prevenire și control.

-Profilaxia cu antibiotice care vizează în mod specific purtătorii de V. holerae

ar necesita examinarea sistematică a persoanelor.

- Controlul de laborator si dezinfectie periodica a surselor de apa.

-Supravegherea sanitară a apelor reziduale,de irigare,apelor de
suprafață (râuri,lacuri canale).

-Supravegherea epidemio-sanitară a sectoarelor alimentare,a alimentației cu

apă potabilă,prin aplicarea normelor de protecție sanitară ,prin controlul
condiiilor de potabilitate a apei și normelor igienice.
Problema Nr. 6. Sunteţi angajat în calitate de medic epidemiolog la Centrul
Național de Sănătate Publică, care reprezintă de asemenea Punctul
Focal Naționa pentru Regulamentul Sanitar Internațional (RSI) din ţară.
Responsabilitățile Dumneavoastră includ supravegherea maladiilor și
efectuarea evaluărilor rapide ale riscurilor asociate cu evenimentele
acute de sănătate publică în cadrul RSI (2005). La moment este
perioada sezonieră de răspândire a gripei, în acelaşi timp,ţările
învecinate sunt afectate de pandemia de gripă cu un nou tip de virus.
De enumerat acţiunile profesionale.
Voi indica:

1.Profilaxia specifică ce prevede vaccinarea populației contra gripei în

perioada preepidemică :

Vaccinarea contra gripei EFECTUATĂ conform indicațiilor epidemiologice :

 • lucrătorii instituțiilor medico-sanitare;
- copiii și adulții cu afecțiuni cronice;
- gravidele în trimestrul 2 și 3 al sarcinii sau în orice stadiu pentru vaccinul
cu virus omorât;
- personalul instituțiilor de asistență socială, orfelinatelor, școlilor internat,
sanatoriilor, azilurilor pentru bătrâni și invalizi;
- copiii de vârstă preșcolară și școlară;
- studenții din universități, colegii și școlile de meserii;
- personalul din instituțiile preșcolare, școlare, colegii și școlile de meserii;
- personalul serviciului vamal și de grăniceri din punctele de trecere a
frontierei;
- echipajele aeronavelor și lucrătorii aeroportului internațional;
- efectivul MAI;
- efectivul Armatei Naționale;
- lucrătorii căii ferate, antrenați în deservirea pasagerilor;
- lucrătorii Serviciului de Situații Excepționale;
- oricare altă categorie de populație indicată de epidemiologi.

2. Asigurarea de către instituțiile medicale a personalului medical

implicat în acordarea asistenței medicale cu mijloace de protecție
individuală (măști, respiratoare, ochelari, mănuși de cauciuc, șervețele
cu alcool) și instruirea personalului medical în etiologia, epidemiologia,
tabloul clinic, diagnosticul, tratamentul, profilaxia și măsurile
corespunzătoare de control al infecției gripale cauzate de virusul
circulant în anul curent.

2.Voi indica o supraveghere epidemiologică la nivel național:

- supravegherea permanentă a incidenței prin gripă, infecții virale

respiratorii acute și infecții respiratorii acute severe (pneumonii acute și
bronșiolite la copii și sugari). Asigurată printr-un sistem operativ și
continuu de supraveghere și control la nivel național. O măsură de mare
importanță o constituie colectarea și transmiterea datelor de morbiditate,
inclusiv din sistemul santinelă de supraveghere a gripei (în perioada de
maximă atenție – săptămânal), în vederea sesizării creșterilor de
morbiditate și confirmare a cazurilor suspecte de gripă. Punctele
santinelă vor colecta și raporta următoarele date:
 - numărul de solicitări la serviciile de ambulanță pentru IACRS,
gripă, pneumonii și bronhopneumonii la copii și sugari;
- consumul de medicamente specifice tratării gripei și complicațiilor
ei;

- număr de absentări în grădinițe, școli, licee și unități industriale;

- număr de consultații și vizite la domiciliu pe grupe de vârstă;
ect.

3. Prevenirea importului gripei prin:

 .- depistarea persoanelor bolnave și suspecte de gripă la trecerea
frontierei;

- limitarea călătoriilor în țările afectate de gripă;

- informarea persoanelor care pleacă peste hotarele republicii cu
privire la situația epidemiogenă în țara de destinație și măsurile de
prevenire;
- supravegherea medicală a persoanelor sosite în țară din țările
afectate de gripă, pe parcursul a 7 zile.
.

4.Investigarea virusologică a cazurilor suspecte în perioada

preepidemică :

- focarele cu cazuri de infecții respiratorii acute similare cu gripa;

- infecții acute ale tractului respirator inferior;
- infecții respiratorii severe inexplicabile
- creșterea numărului de decese legate de boli respiratorii;
- creșterea numărului de boli respiratorii severe la adolescenți sau
adulți anterior sănătoși sau la femei gravide;
- un nivel ridicat de absentări școlare sau de la locul de muncă;
- evaluarea operativă a situației epidemiogene și asigurarea
metodologică și materială a măsurilor de prevenire și control;
- pronosticarea evoluției situației epidemiogene
5.Informarea populației. În acest scop, autoritățile administrației
publice locale, instituțiile medicale, mass-media vor asigura informarea
sistematică a populației cu privire la situația epidemiogenă în lume și
măsurile de prevenire.
-prin diverse spoturi scurte la TV;
-placate instalate în spații publice;școli,cafenele.

-întreprinderea unui șir de reguli necesare de respectat în locuri

aglomerate,școală,loc de muncă

Problema Nr. 6. În punctul medical al unei unităţi militare, în timpul primirii

programate de ambulator, la un soldat cu simptome de gastroenterita a fost
suspectat diagnosticul de holeră. Potrivit autorităților sanitare civile, în cel
mai apropiat oraș de unitate sunt raportate cazuri de holeră printre localnici.

În legătură cu situaţia creată, medicii bacteriologi ai Centrului de Medicină

Preventivă a Ministerului Apărării au identificat culturi ai vibrionului El Tor,
din apa râuleţului care traversează localitatea din apropierea unităţii militare.

În calitate de șef al Serviciului medical al Armatei Naţionale de întocmit

un plan complex de măsuri antiepidemice pentru a localiza şi lichida
focarul epidemic de holeră în efectivul militar.
Măsuri întreprinse pentru neutralizarea sursei de agent patogen.

*Întocmirea unei anchete epidemiologice,îndeplinirea formularului nr.58/e.

*Izolarea pacientului e obligatorie.

Externarea*bolnavului se va face după vindecare, la încheierea seriei de

antibioticoterapie şi după obţinerea rezultatelor negative ale examenului
bacteriologic.
Înainte de externare examenele bacteriologice încep după 24—36 ore de la
terminarea antibioticoterapiei şi se repetă 3 zile la rînd. Triplu examen se face
asupra excrementelor şi un examen al bilei B şi C.

*Verificarea tuturor soldaților,la prezența agentului patogen- cu efectuarea

unor examinări bacteriologice prin 3 investigații a maselor fecale,cu

monitorizarea stării de sănătate și aflarea sub supraveghere epidemiologică;
vor trece examene repetate curs de 5 zile (coproculturi zilnice şi un examen
bacteriologic de bilă).

*Constatarea infecților printre localnici,precum și izolarea infectaților și

purtătorilor de agent patogen,cu efectuarea examinărilor corespunzătoare.

Măsuri întreprinse pentru neutralizarea mecanismului de

transmitere:

-Efectuarea dezinfecției terminale în

unitatea militară cu mai multe soluții de clor :

(calculele soluțiilor se bazează pe utilizarea înălbitorului de uz casnic fără

parfum cu 5-6% clor activ):

• 2% clor
• Realizat prin amestecarea a 3 părți apă și 2 părți înălbitor
• Folosit pentru dezinfectarea vărsăturilor, fecalelor
•

**0,2% clor

• Produs amestecând 9 părți apă și 1 parte înălbitor

 • Folosit pentru băi de picioare, curățarea podelelor, așternuturilor,
latrinelor
• 0,05% clor
• Realizat prin amestecarea a 9 părți apă și 1 parte soluție de clor
0,5%

Se utilizează pentru scăldatul pacienților murdari, spălarea

mâinilor, clătirea vaselor, rufe

-Efectuarea dezinfecției apei rîului ,precum și a apeductului;

veridicarea dacă sistemul de canalizare din orașul apropiat nu se
scurge în râu,precum și verificarea altor întreprinderi din apropiere.

Măsuri de control:
Măsuri profilactice și antiepidemice:
-Apa potabilă utilizată în unitatea militară să fie din sursă sigură.
-Monitorizarea calității igienei personale printre soldați,bucătar etc.
-Supravegherea epidemio-sanitară a calității apei râului din apropiere,precum și
a altor întreprinderi ce asigură unitatea cu produse alimentare,lactate etc.

- Controlul de laborator si dezinfectie periodica a surselor de apa din

apropiere.
-Examinarea sistematică a persoanelor din unitatea militară .
Problema Nr. 6.

În zona de acţiune a unei unităţi militare la data de 20.07.,orele 05.00 –

dimineaţa, serviciul de recunoaştere a observat picături uleioase pe
frunzele plantelor. A fost suspectat faptul utilizării armei biologice.

- De determinat acțiunile ce vor fi întreprinse, de carantină sau

restricţie.
-Supravegherea bacteriologică a teritoriului de dislocare a trupelor ,cu
instalarea regimului observațional,de restricție până la clarificarea
situației epidemiologice.

-Protejarea colectivului cu măști de protecție,costume de protecție,măști

antigaz,etc.

-Determinarea hotarelor focarului de afectare în masă pe baza datelor

obținute de la posturile de supraveghere și subdiviziunile de
recunoaștere cu supravegherea respectării regimului sanitaro-
epidemiologic în zona de dislocare.

-Depistarea afectaților în rândul efectivului militar și populației civile.

-Determinarea tipului armei biologice în baza investigațiilor de laborator a

probelor de sol,apă,precum și depistarea cazurilor de boli în rândul
populației civile,animale.

-Recunoașterea bacteriologică pentru a ști modul de

transmitere,virulența.
a cunoaște agentul cauzal.

-Recunoașterea bacteriologică trebuie să corespundă cerințelor:

continuitate,oportunitate,veridicitate,accesibilitate,eficacitatea cu
efectuarea tuturor măsurilor posibile în vederea protecției efectivului
militar,populației ți lichidării factorului.

Măsurile necesare de a fi întreprinse în focar.

1.Depistarea faptului aplicării armei biologice.

2.Informarea efectivului militar și populației despre aplicarea armei

biologice.

3. Instalarea REGIMUL OBSERVAȚIONAL 24-48 ore până se identifică

agentul cauzal sigur:
-limitarea intrărilor și ieșirilor din zona cu regim de obervare ,interzicerea
scoaterii de pe teritoriu a bunurilor fără prelucrare sanitară anterioară.
-limitarea/întreruperea contactului efectivului militar a diferitor unități
militare și cu populația din zonă.

-efectuarea măsurilor curativ-profilactice.

-Decontaminarea obiectelor mediului extern.

-depistarea bolnavilor infectiosi cu izolarea ulterioară.

-controlul medical riguros,control veterinar ,bacteriologic privitor la

infectarea animalelor,contaminarea produselor de origine animală.

4.Dacă ca armă biologică a fost utilizată:pesta,holera,variola,se

instalează regimul de carantină,
cu indicarea restricțiilor caracteristice și metodelor corespunzătoare
limitării focarului epidemiologic.
Studiu de caz №6. Medicul stomatolog înainte de acordarea asistenţei
medicale şi-a spălat mâinile cu săpun, le-a uscat cu un prosop şi a îmbrăcat
mănuşi.

De apreciat corectitudinea medicului stomatolog.

Spălarea mâinilor e efectuată corect,important procedura să dureze mai

mult de 30 s ,iar pașii din imaginea de mai jos să fie respectați.
6. De descris clasificarea plăgilor conform gradului de contaminare.
1.Curate(Sterile)-
Nu există inflamaţie şi nu implică deschiderea unui organ intern care să aparţină
tractului respirator, digestiv, urinar sau genital (riscul de infectare este mai mic de
2% în aceste cazuri). Exemple: operaţii pentru hernii, eventraţii.
2.Curate – contaminat(Sterile-contaminate)

-Nu există dovada unei infecţii la momentul operaţiei, însă intervenţia

presupune operarea unui organ intern aparţinând sistemului respirator,
digestiv, urinar sau genital, în condiţii controlate (riscul de infecţie este mai
mic de 10%). Exemple: colecistectomii, histerectomii, apendicectomii, fără
prezenţa infecţiei.

3.Contaminate

-implică operarea unui organ intern al cărui conţinut ajunge în plagă (riscul de
infectare este intre 13% si 20%). Exemplu: deschiderea intestinului în cursul
unei colectomii pentru tumori stenozante, la pacienţi în ocluzie.

4.Murdare sau infectate-(Purulente)

Exista dovada unei infecţii în momentul intervenţiei chirurgicale sau este o

plagă veche, după un traumatism, cu ţesuturi devitalizate sau viscere
perforate (riscul infecţiei postoperatorii este de aproximativ 40%). Exemplu:
peritonitele apendiculare, biliare sau din diverticulitele perforate.