Curs 10

PATOLOGIE TUMORALĂ
TUMORI MALIGNE
TUMORI MALIGNE 2
CARCINOMUL BAZOCELULAR
• Sinonime: carcinom cu celule bazale, epiteliom bazocelular
• Proliferare malignă cu originea în stratul bazal al epidermului și al anexelor cutanate (teaca

foliculului pilos)
• Predilecție pentru pielea expusă cronic la soare (față, mâini), la indivizi cu tegumente de
culoare deschisă
• Leziune care apare mai frecvent la persoane vârstnice
• Unele tumori conțin pigment melanic și pot fi confundate macroscopic cu nevii melanocitari
sau cu melanomul
• Tumora invazivă local dar care nu metastazează
• Este curabila prin excizie completă, dar dacă nu este excizată în totalitate apar recurențe
locale; 40% din pacienţi vor dezvolta un alt carcinom bazocelular în următorii 5 ani
• Leziunile avansate pot ulcera şi poate avea loc invazia locală extinsă a osului sau a sinusurilor
faciale
• Asociat cu defecte de semnalizare pe calea Hedgehog sau mutații TP53 (ambele în forme
familiale sau sporadice ale bolii)
TUMORI MALIGNE: CARCINOMUL BAZOCELULAR 3
MACROSCOPIE
• Aspect de papulă perlată, cu
vase de sânge proeminente,
dilatate, subepidermice
(telangiectazii)
• Unele tumori conţin

pigment melanic ➞ au
aspect asemănător cu nevii
melanocitari sau
melanoamele
• Tumoră ulcerată, cu
margine perlată
MACROSCOPIE
• Tumorile neglijate ani de
zile pot duce la distrucție
tisulară considerabilă a
țesuturilor din jur cu
ulcerație profundă -
ulcus rhodens.
• Ulcus terebrans -
ulcerația și distrucția
țesuturilor moi din jur.
Pot fi invadate oasele
feței, craniul și chiar
meningele
MICROSCOPIE
• În derm numeroase insule tumorale cu
dimensiuni și forme diferite, dens celulare ce
pornesc din stratul bazal al epidermului
• Plaje sau insule de celule bazaloide ce au la

periferie dispoziție în palisadă (gard) și
dispoziție neregulată în interiorul insulelor
• Celulele bazaloide sunt uniforme, cu activitate

mitotică redusă și rari corpi apoptotici
• Au nucleul oval, cromatina densă, citoplasma

redusă
• Caracteristic apare o zonă de retracție între

celulele periferice ale insulelor tumorale,
dispuse în palisadă și stromă
• Limita profundă este netedă ➞ capacitate

infiltrativă redusă
MICROSCOPIE
MICROSCOPIE: ALTE FORME

Carcinom bazocelular superficial
Carcinom bazocelular adenoid

Carcinom bazocelular keratozic


Carcinom bazocelular chistic

Carcinom bazocelular morfeiform

Carcinom bazocelular pigmentar

Carcinom bazocelular ulcerat
TUMORI MALIGNE 14
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
• Sinonime: carcinom spinocelular, scuamos, epidermoid
• Tumoră malignă ce se dezvoltă pe piele sau pe mucoasele

pavimentoase și pe mucoase metaplaziate pavimentos (bronhii, căi
biliare, vezica urinara, col uterin)
• Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioară a feței,

urechi, buza inferioară, fața dorsală a mâinilor; mai frecvent la bărbați
• Factori predispozanți: lumina solară, carcinogenii industriali (gudroane

şi produse petroliere), ulcerele cronice, cicatrici vechi post-arsuri,
ingestia de arsenic, radiaţiile ionizante
• Patogeză: expunere la UV ➞ leziuni ADN (mutații TP53, HRAS);

imunosupresie (risc crescut la pacienții cu chimioterapie/transplant sau
xeroderma pigmentosum)
TUMORI MALIGNE: CARCINOMUL SCUAMOCELULAR 15
MACROSCOPIE
• Carcinoamele scuamocelulare in situ se
prezintă sub formă de plăci bine delimitate,
roşii, acoperite de scuame. Multe se
dezvoltă din cheratoze actinice preexistente
• Carcinoamele scuamoase invazive sunt

nodulare, prezintă descuamare variabilă şi
pot ulcera, cu baza ulcerației acoperită de
exudat purulent sau de o crustă pio-
hematică
• La început tumora este mobilă pe planurile

subiacente, apoi devine fixată
• Dezvoltare exofitică / endofitică, cu

distrucție tisulară
MICROSCOPIE
• Celule cu atipii severe la toate
nivelurile epidermului , cu nuclei
aglomeraţi, dispuşi neregulat.
• Tumorile invazive, definite de

penetrarea membranei bazale,
prezintă grade variate de
diferenţiere:
• tumori cu celule dispuse uniform
în lobuli cu cheratinizare extinsă
(orto- și paracheratoză =
cheratinizare incompletă)
• neoplasme cu celule cu grad înalt
de anaplazie, focare de necroză şi
doar cheratinizare imatură,
unicelulară (discheratoză)
MICROSCOPIE
• Clasificarea Broders în funcție de
gradul de diferențiere al tumorii:
• G1: >75% din celule sunt
diferențiate; există numeroase perle
de keratină; cu cât sunt mai multe
perle de keratină cu atât agresivitatea
tumorală este mai mică
diferențiate, mai puține perle de
keratină
diferențiate, există cheratinizări
individuale
• G4: <25% din celule sunt diferențiate
MICROSCOPIE
MICROSCOPIE
TUMORI MALIGNE 20
MELANOMUL
• Tumoră malignă melanocitară care apare la nivelul pielii, dar și la mucoasa orală
si anogenitală, esofag, meninge și globul ocular
• Melanomul este mai puţin frecvent, dar mult mai letal decât carcinoamele
bazocelulare sau scuamocelulare, prin capacitatea de metastazare
• Tumoră malignă cu creștere radială și verticală:

‣ Creșterea radială – tendința de a crește orizontal în epiderm, in situ. Celulele
nu au capacitate de metastazare şi nu induc angiogeneză
‣ Creșterea pe verticală – tumora se dezvoltă în adâncime spre straturile
dermice profunde (apariția unui nodul într-o leziune inițial plană). Masă
expansivă, fără maturare celulară, indică apariţia unei clone de celule cu
potenţial metastatic.
• Majoritatea sunt sporadice, 5-10% ereditare (cu mutații CDKN2A). Mutații care
stimulează proliferararea și supraviețuirea celulară: BRAF și NRAS (mutual
exclusive), c-KIT ➞ terapii țintite (ex.: Vemurafenib în mutația BRAF V600E)
TUMORI MALIGNE: MELANOMUL 21
MELANOMUL
A, Tegumentul normal prezintă doar câteva melanocite dispersate. B, Hiperplazie melanocitară

lentiginoasă. C, Nev compus lentiginos cu atipii arhitecturale şi citologice (nev displazic). D, Melanom în
faza incipientă sau faza de creştere radiară (celule mari hipercrome în epiderm ), care se dezvoltă dintr-un
nev. E, Melanom în faza de creştere verticală. cu potenţial metastatic
CLINIC
• Evoluează în timp de la leziuni cutanate localizate, la tumori agresive care
metastazează, rezistente la terapie
• De obicei este asimptomatic; pruritul si durerea pot fi primele manifestări
• Important: detectia si excizia precoce; majoritatea sunt >10 mm în diametru

în momentul diagnosticului
• Cele mai importante semne clinice sunt modificările de culoare, mărime sau
formă ale leziunii pigmentate:
‣ colorabilitate variată (nuanțe de negru, maro, roșu, albastru închis și
cenusiu; ocazional zone de hipopigmentație, datorită regresiei focale a
tumorii)
‣ limite neregulate
‣ diametrul > 6 mm; orice schimbare a aspectului precum și apariția
pruritului sau durerii reprezintă semne de alarmă
MACROSCOPIC
• Regula „ABCDE”:
‣ Asimetrie
‣ Borduri (margini)
‣ Culoare neuniformă
‣ Diametrul >6 mm
‣ Evoluție
MICROSCOPIC
• Celulele din melanoame sunt mai mari
decât celulele nevice
• Pleomorfism nuclear:
‣ nuclei veziculoși, cu contur neregulat
‣ cromatina densă, dispusă la periferia
membranei nucleare
‣ nucleoli eozinofili evidenti
• Atipii citonucleare
• Mitoze atipice
• Celule dispuse in cuiburi
• Pigment melanic
MICROSCOPIC
MICROSCOPIC
FAZA DE CREȘTERE RADIALĂ

• Descrie diseminarea orizontală a melanomului în epiderm ;
în timpul stadiului inițial, celulelor tumorale pare să le
lipsească capacitatea de metastazare
• Forme:
‣ Lentigo malign, leziune indolentă pe fața bărbaților în
vârstă, poate rămâne în faza de creștere radială pentru
câteva decade
‣ Melanom extensiv în suprafață, cel mai frecvent tip de
melanom, de obicei implică pielea expusă la soare;
‣ Melanomul lentiginos acral/mucos (lentigo malign
acral) nu are legătură cu expunerea la soare
LENTIGO MALIGN
• La vârstnici, pe cap și gât
• Macroscopic: leziune
plană, largă, pigmentată
variabil, cu margini
neregulate, slab delimitate
• Microscopic:
‣ proliferare joncțională
de melanocite atipice
care se extinde în
stratul bazal al
foliculului pilos
‣ se asociază cu elastoza
solară
‣ apar melanocite
multinucleate
MELANOM EXTENSIV ÎN SUPRAFAȚĂ

• Apare la orice varsta pe
ariile expuse la soare;
mai frecvent pe trunchi
(bărbați) și pe picioare
(femei)
• Microscopic:
‣ cuiburi de melanocite
care se răspândesc
pagetoid în epiderm
‣ celule izolate atipice și
cuiburi de melanocite
în toate nivelurile
epidermului
‣ infiltrat inflamator cu
limfocite
‣ cuiburi joncționale
LENTIGO MALIGN ACRAL

• Palme, plante, subunghial;
mai frecvent la persoanele
de culoare și asiatici;
• Macroscopic: plăci sau

noduli pigmentati, adesea
ulcerați
• Microscopic: acantoză
marcată, îngroșarea stratului
spinos, elongarea creste
dermice, proliferare
lentiginoasă a melanocitelor
atipice de-a lungul
epidermului bazal
FAZA DE CREȘTERE VERTICALĂ

• Leziunile care afectează
dermul papilar și au direcție
verticală în derm;
• Frecvent marcată de apariția

unui nodul, se corelează cu
apariția unei clone de celule
cu potențial metastatic
• Probabilitatea de metastazare
în aceste leziuni este corelată
cu profunzimea invaziei
MELANOMUL NODULAR
• Orice localizare, mai frecvent
pe trunchi, pielea capului, gât
și membrele inferioare
• Macroscopic: noduli bruni,

albastru închis, leziuni
nodulare, polipoide sau
pedunculate; posibil ulcerat
• Microscopic:
‣ noduli coezivi în derm
compuși din melanocite
atipice cu tipar de creștere
expansiv sau de tip
“pushing”
FACTORI DE PROGNOSTIC
• După excizie, o serie de caracteristici clinice și patologice sunt utilizate
pentru evaluarea probabilității de diseminare metastatică și prognosticului
• Un model de evaluare al prognosticului se bazează pe următoarele

variabile:
‣ profunzimea tumorii (grosimea Breslow și nivelul de invazie Clark)
‣ numărul de mitoze/mm2
‣ dovada regresiei tumorale (probabil datorită răspunsului imun al gazdei)
‣ prezența ulcerației
‣ prezența și cantitatea de limfocite ce infiltrează tumora (TILs)
‣ localizarea tumorii (centrul corpului sau extremități)
‣ prezența de emboli neoplazici
‣ infiltrarea perineurala
• Probabilitatea de metastazare în aceste leziuni este
corelată cu profunzimea invaziei, care prin convenție
reprezintă distanța dintre celulele stratului granular
epidermic (partea superioară a acestuia) până la cele
mai profunde celule tumorale intradermice = Indice
Breslow
• Nivel de invazie Clark –
extensia melanomului în
profunzime
- C1: melanom in situ –
limitat la epiderm
- C2: în portiunea
superficiala a dermului
papilar
- C3: la interfata dermului
papilar cu cel reticular
- C4: extensie semnificativă
în dermul reticular
- C5: melanom extins în
hipoderm
FACTORI DE PROGNOSTIC - ULCERAȚIA

• Parametru de prognostic negativ
• >3mm, indică un prognostic negativ
• Există o corelație statistică semnificativă între ulcerație și prezența
metastazelor în limfoganglionul santinelă și supraviețuire
• Ta – fără ulcerație; Tb- cu ulcerație
FACTORI DE PROGNOSTIC - METASTAZELE LIMFOGANGLIONARE ȘI LA DISTANȚĂ

• Prognosticul depinde de numărul limfoganglionilor afectați și
de prezența metastazelor micro sau macroscopice
• ex: 1 ganglion pozitiv (N1) este stadiul III, cu supraviețuire la 5
ani de 40–70%
FACTORI DE PROGNOSTIC - RATA MITOTICĂ
• Se cuantifică numărul de mitoze/mm2

FACTORI DE PROGNOSTIC - MARGINEA DE REZECȚIE

• În funcție de profunzimea
invaziei (indicele Breslow =IB):
‣ melanom in situ: 0,5-1 cm
‣ IB<1mm: 1 cm margini
‣ IB=1,01-2mm: 1-2 cm
‣ IB>2 mm: 2 cm
• Invazia limfovasculară și
perineurală (semn de
agresivitate tumorală): factor
de prognostic pentru
metastazele limfoganglionare,
recurențe și supraviețuire
FACTORI DE PROGNOSTIC FAVORABIL
• Profunzimea tumorii (Breslow < 0,7 mm; Clark I sau II)
• Mitoze absente
• Răspuns rapid al TIL (numeroase limfocite care infiltrează

tumora)
• Absența ulcerației, a embolilor neoplazici, a infiltrării

perineurale
• Sexul feminin
• Localizarea la extremități
LEZIUNI CUTANATE
Carcinomul
bazocelular: cel mai
Nev normal:
frecvent cancer
formațiune mică,
cutanat, nu duce la
rotundă, plată sau
deces, nodul lucios,
elevată, care apare
roz, sau o arie
în primele decade
cicatriceală, o rană
de viață
care nu se vindeca
cu usurință
Melanomul: formă
Carcinom
mortală de cancer
scuamocelular:
cutanat, formațiune
sângerare
multicoloră, cu
persistentă, plăci
modificare de formă
verucoase,
și dimensiuni;
cornoase, rareori
margini neregulate
este mortal
și asimetrie
PREZENTARE CAZ
PREZENTARE CAZ
PREZENTARE CAZ
PREZENTARE CAZ
TUMORI MALIGNE 46
ADENOCARCINOMUL DE COLON
• Tumoră malignă epitelială având originea la nivelul colonului
• Factori de risc:
‣ Incidența maximă: 60-79 ani
‣ < 20% înainte de 50 ani
‣ Polipi colorectali
‣ Antecedente heredo-colaterale de cancer de colon
‣ Colită ulcerativă, boala Crohn
‣ Dietă bogată în grăsimi animale și săracă în fibre, folați,
calciu
‣ Fumat
TUMORI MALIGNE: ADENOCARCINOMUL 47
MACROSCOPIE
• Localizare frecventă: cec, colon
ascendent și sigmoid
• Tumorile colonului drept sunt

mai mari, exofitice (polipoide)
și în general nu produc
obstrucție (excepție –
afectarea valvei ileo-cecale)
• Tumorile maligne ale colonului

stâng sunt frecvent obstructive
(ulcero-infiltrative) și au
tendința de a ocupa întreaga
circumferință
MACROSCOPIE
MACROSCOPIE
MACROSCOPIE
STADIALIZARE
STADIALIZARE - T
MICROSCOPIE
• Structuri glandulare atipice

delimitate de celule
neoplazice
Normal Pierderea polarității
• Celulele pot fi stratificate, au
nuclei hipercromi, cu
dimensiuni mari, nucleoli
• Absența celulelor caliciforme
• Activitate mitotică crescută

MICROSCOPIE
• Tumora este formata din structuri glandulare care invadeaza peretele colonic
• Dimensiuni si forme diferite, tapetate de celule inalte, epiteliu pluristratificat sau
pseudostratificat, citoplasma bazofila, nucleu voluminos, tahicromatic
• Frecvente mitoze atipice
MICROSCOPIE
Adenocarcinom colonic bine diferențiat – G1
MICROSCOPIE
Mucoasă normală, infiltrare tumorală subiacenta
MICROSCOPIE
Infiltrare în tunica musculară
MICROSCOPIE
Infiltrare tumorală la nivelul seroasei
MICROSCOPIE
G1 - bine diferențiat G3 - slab diferențiat
TUMORI MALIGNE: CARCINOMUL MAMAR 60
CARCINOMUL MAMAR
• Carcinom mamar non-invaziv:
1.Carcinomul ductal in situ (CDIS)
2.Carcinomul lobular in situ (CLIS)
• Carcinom mamar invaziv (infiltrativ):

1.Carcinomul ductal invaziv („fără alte specificaţii”), subtipul cel
mai frecvent de carcinom invaziv
2.Carcinomul lobular invaziv
3.Carcinomul medular
4.Carcinomul coloid (carcinomul mucinos)
5.Carcinomul tubular
6.Alte tipuri
CARCINOM DUCTAL IN SITU

• Leziune precursoare noninvazivă - carcinomul intraductal in
situ (sunt prezente celule mioepiteliale la periferia ductelor)
CARCINOMUL DUCTAL INVAZIV

• Noţiune utilizată pentru toate carcinoamele care nu pot fi subclasificate în unul
din tipurile specifice
• Majoritatea cazurilor de cancer (70-80%)
• Se asociază de obicei cu CDIS și, mai rar, cu CLIS
• Majoritatea carcinoamelor ductale produc o reacție desmoplazică ce
înlocuiește țesutul adipos mamar normal (și care la mamografie se vede ca o
zonă de densitate crescută) și creează o formaţiune dură, palpabilă
• Aspectul microscopic este destul de eterogen, de la tumori cu formare de
tubuli bine dezvoltaţi şi nuclei cu grad scăzut până la tumori alcătuite din plaje
de celule anaplazice
• Marginile tumorii sunt în mod tipic neregulate. Se poate observa invazia
spaţiilor limfo-vasculare
• Aproximativ două treimi din aceste tumori exprimă receptori pentru
estrogeni sau progesteron, iar aproape o treime supraexprimă HER2/NEU
TUMORI MALIGNE: CARCINOMUL DUCTAL INVAZIV 63
MACROSCOPIE
GRADUL HISTOLOGIC
• Formare de tubi:
- 1 punct: > 75% din tumoră;
- 2 puncte: 10-75% din tumoră;
- 3 puncte: < 10% din tumoră
• Numărul mitozelor pe 10 HPF (din cea mai activă arie)

- 1-3 puncte
Scor: 3-5→ G1
• Pleomorfism nuclear Scor: 6-7→ G2

- 1 punct: nuclei mici, regulați, uniformi, de < 1,5 ori
mărimea celor din ductele normale Scor: 8-9→ G3
- 2 puncte: moderată variabilitate de formă și mărime
(1,5 - 2 ori mărimea celor din ductele normale)
- 3 puncte: marcată variabilitate de formă si mărime
(>2 ori), predominant veziculoși cu nucleoli vizibili
MICROSCOPIE
• Celule tumorale dispuse în grupuri, cuiburi, cordoane, plaje solide, celule
neoplazice izolate
• Structurile glandulare/tubulare nu prezintă stratul de celule mioepiteliale
MICROSCOPIE
CARCINOM LOBULAR IN SITU

• Are un aspect uniform
• Celulele sunt monomorfe, nuclei rotunzi și formează cuiburi discoezive în interiorul
lobulilor
CARCINOM LOBULAR INVAZIV

• Formă distinctă de carcinom mamar cu
originea în ductele terminale ale
lobulului glandei mamare
• Prezintă 2 caracteristici importante:

‣ bilateral, mult mai frecvent decât
carcinomul ductal
‣ multicentric în aceeași glandă
mamară
• Microscopic: cordoane/șiruri de celule

tumorale, dispersate într-o stromă
fibroasă; celule mici, relativ uniforme,
uneori dispuse în cuiburi și plaje
neregulate; dispoziție concentrică în
jurul ductelor normale
• Statusul limfo-ganglionar;
• Dimensiunea tumorii;
• Gradul histologic;
• Tipul histologic;
• Indicele de proliferare: Ki67
• Statusul receptorilor hormonali: receptori pentru estrogen,

progesteron ➞ terapie antihormonala (Tamoxifen)
• Amplificarea genei HER-2/neu ➞ terapie cu Herceptin

TUMORI MALIGNE 70
FIBROSARCOMUL
• Neoplasme maligne compuse din fibroblaste. Este un diagnostic anatomopatologic de excludere
• Clinic : masă unică, palpabilă, cu creştere lentă, rar dureroasă, dimensiune 3-8 cm; vârsta între
30-50 ani
• Localizare :
‣ țesuturi profunde ale șoldului, genunchiului, și zonei retroperitoneale
‣ tumoră profundă, rar subcutanată (excepţie: fibrosarcomul după arsuri, iradieri sau pe cicatrici
cutanate)
• Macroscopie : mase infiltrative moi, neîncapsulate, care conţin frecvent zone de hemoragie şi de
necroză. Leziunile mai bine diferenţiate pot fi fals încapsulate.
• Microscopic: toate gradele de diferenţiere, de la tumori care se aseamănă cu fibromatozele, până

la leziuni cu structură densă, în care celulele fusiforme se dispun creând un aspect de os de peşte.
Altele au o stromă mixoidă (mixofibrosarcom). Pot fi neoplasme bogat celulare, care prezintă
dezorganizare structurală, pleomorfism, mitoze frecvente şi necroză.
• Evoluţie:
‣ recidive locale frecvente (>50%)
‣ metastaze (plămân, os) - 25%
TUMORI MALIGNE: FIBROSARCOMUL 71
MICROSCOPIE
TUMORI MALIGNE 72
LEIOMIOSARCOMUL
• 10-20% din sarcoamele de părţi moi
• Apar la adulţi, cel mai frecvent la femei.
• Localizări: tegument şi ţesuturile moi profunde ale extremităţilor şi ale

retroperitoneului (vena cavă inferioară)
• Macroscopie: mase ferme, nedureroase; tumorile retroperitoneale pot fi mari şi

masive şi pot produce simptome abdominale
• Microscopie: celule fusiforme cu nuclei în formă de trabuc, dispuse în fascicule

întretăiate.
• Tratamentul depinde de dimensiunea, localizarea şi gradul tumorii:

‣ De obicei, leiomiosarcoamele superficiale sau cutanate sunt mici şi au un
prognostic bun
‣ Tumorile retroperitoneale sunt mari şi dificil de rezecat şi provoacă decesul
atât prin extensie locală, cât şi prin diseminare metastatică.
TUMORI MALIGNE: LEIOMIOSARCOMUL 73
MACROSCOPIE
• Masă tumorală mare, moale cu necroză, hemoragie și degenerare
chistică
MICROSCOPIE
• Celule dispuse în fascicule intersectate oblic în diferite
incidențe
• Caracterele celulelor tumorale:

‣ celule fuziforme cu citoplasma fibrilară
‣ vacuole citoplasmatice la ambele capete ale nucleilor
‣ nuclei în formă de trabuc cu capetele rotunjite cu atipii
variabile
‣ Indexul mitotic este cel mai bun criteriu de
prognostic:
- tumorile retroperitoneale: 1-4 mitoze/10 HPF
indică un potențial malign, în timp ce > 4 mitoze/
10 HPF indică o tumoră malignă
- tumori cutanate : > 2 mitoze/10 HPF indică o
tumoră malignă
• Pot exista: modificari mixoide, celule gigante multinucleate
• Infiltreaza în țesuturile adiacente

MICROSCOPIE
MICROSCOPIE
Leiomiosarcom mixoid
Leiomiosarcom slab diferentiat
TUMORI MALIGNE 77
LEIOMIOSARCOMUL UTERIN
• Leiomiosarcoamele apar de novo din celulele mezenchimale
ale miometrului şi nu din leiomioame preexistente
• Sunt aproape întotdeauna solitare şi se întâlnesc cel mai

frecvent la femei după menopauză
• Macroscopie: sunt de obicei mase tumorale moi, hemoragice,

necrotice
• Microscopie: necroză tumorală, atipii citologice și activitate

mitotică.
• Recidivează după extirpare și multe metastazează, de obicei în

plămâni. Supraviețuire la 5 ani aprox. 40%
TUMORI 78
LEIOMIOM LEIOMIOSARCOM
TUMORI MALIGNE: LIPOSARCOMUL 79
LIPOSARCOM
• Formațiune tumorală lobulată, mare, bine circumscrisă, rareori infiltrativă sau
mase discontinue în retroperitoneu
• Gălbuie sau albicioasă, consistența depinde de proporția componentei

adipoase, fibroase sau mixoidă
• Frecvent apare necroza grasă

MICROSCOPIE
• Subtipuri histologice diferite:
‣ tipul de grad scăzut, liposarcomul bine diferenţiat
‣ liposarcomul mixoid/cu celule rotunde, caracterizat printr -o matrice extracelulară
mucinoasă abundentă.
• Unele leziuni bine diferenţiate pot fi dificil de deosebit de lipoame, în timp ce tumorile
foarte slab diferenţiate pot fi asemănătoare cu alte malignităţi de grad înalt.
• În cele mai multe cazuri sunt prezenţi lipoblaşti, celule care indică diferenţierea adipoasă.
Lipoblastele:
‣ Mimează celulele adipoase fetale
‣ Conțin una sau mai multe vacuole
citoplasmatice clare, încărcate cu lipide, care
dau forma vacuolată a nucleului
‣ Exista forme mononucleare sau multinucleate
‣ Nucleul poate fi împins la periferie de o singură
vacuolă lipidică mare sau poate fi central cu
mici indentații date de multiple vacuole mici
FORME HISTOLOGICE
Liposarcomul cu celule rotunde Liposarcomul mixoid Liposarcomul pleomorf

LIPOSARCOMUL
Lipoblaste dispuse în stroma mixoidă Capilare ramificate
S100 + în celule tumorale CD34+ în capilare

TUMORI MALIGNE 83
SARCOAME VASCULARE: ANGIOSARCOMUL

• Neoplasme endoteliale maligne care variază
de la tumori înalt diferențiate asemănătoare
hemangiomului până la tumori intens
anaplazice, dificil de deosebit de carcinoame
sau melanoame
• Afectează mai frecvent adulții vârstnici

indiferent de sex. Leziunile pot avea orice
localizare, majoritatea afectează tegumentul,
țesuturile moi, sânul și ficatul
• Macroscopie: apar în tegument ca noduli roșii,

mici, bine delimitați, asimptomatici. Leziunile
avansate sunt mase mari de culori roșu-aprins
➞ alb-cenușiu, cu margini imprecise, care se
pierd în structurile adiacente. Necroza și
hemoragia sunt frecvente
TUMORI MALIGNE: ANGIOSARCOMUL 84
MICROSCOPIE
• Gradul de diferențiere este foarte variat: celule endoteliale atipice rotunjite care
formează canale vasculare ➞ celule tumorale fuziforme nediferențiate, fără vase
sangvine vizibile (originea celulelor endoteliale demonstrată prin IHC pentru
CD31 și factorul von Willebrandt
TUMORI MALIGNE 85
SARCOAME VASCULARE: SARCOMUL KAPOSI

• Neoplasm vascular produs de
herpesvirusul asociat sarcomului
Kaposi (KSHV, virusul herpetic uman tip
8 HHV-8)
• Tumoră de grad intermediar de

malignitate (borderline)
• Întâlnit în diferite contexte, cel mai

frecvent la pacienții cu SIDA
• Macroscopie: placarde roșii sau

purpurii, plăci reliefate mari, violacee
sau leziuni nodulare cu aspect
neoplazic.
TUMORI MALIGNE: SARCOMUL KAPOSI 86
SARCOMUL KAPOSI
• Microscopic:
‣ canale vasculare dermice dilatate, neregulate tapetate și înconjurate de
celule fuziforme
‣ eritrocite extravazate, macrofage cu hemosiderină și celule mononucleare
TUMORI MALIGNE 87
OSTEOSARCOMUL
• Osteosarcomul este o tumoră mezenchimală osteoformatoare malignă
• Osteosarcomul este cea mai frecventă tumoră osoasă malignă

primară; a treia tumoră osoasă, in ordinea frecvenței, după mielom
și limfom
• Apare la toate grupele de vârstă, dar aprox. 75% din pacienţi au sub
20 de ani
• Deşi poate fi afectat orice os, majoritatea tumorilor apar în regiunile

metafizare ale oaselor lungi ale extremităţilor: 60% în metafizele
oaselor lungi din jurul genunchiului, 15% în jurul şoldului, 10% la
nivelul umărului şi 8% în mandibulă
• Cel mai frecvent tip de osteosarcom este cel primitiv, solitar,

intramedular, slab diferenţiat, care produce predominant matrice osoasă
TUMORI MALIGNE: OSTEOSARCOMUL 88
MANIFESTĂRI CLINICE
• Mase tumorale dureroase care cresc în dimensiuni, deşi fractura pe os
patologic poate fi primul semn.
• Imaginile radiologice: masă mare, distructivă, neomogenă cu zone litice şi

zone blastice şi margini indistincte, infiltrative. Tumora străpunge corticala şi
ridică periostul, ducând la formarea reactivă de os periostal = umbră
triunghiulară pe imaginea radiologică, situată între corticală şi periostul
desprins (triunghiul Codman) este caracteristică pentru osteosarcoame
• Osteosarcomele diseminează pe cale hematogenă; la momentul

diagnosticului, aprox. 10-20% din pacienţi au metastaze pulmonare vizibile,
iar un număr mare au metastaze microscopice
• În ciuda comportamentului agresiv, tratamentul standard cu chimioterapie şi

tratamentul chirurgical fără amputaţie asigură o rată de supravieţuire pe
termen lung de 60-70%
MACROSCOPIC
• Tumora albicios-cenuşie, cu
aspect pestriţ, adesea
prezentând arii de hemoragie
sau degenerescenţă chistică
• Tumora distruge corticala

înconjurătoare, formând
mase de ţesut moale.
• Invadează masiv canalul

medular, infiltrând şi
înlocuind măduva, dar rareori
pătrund în cartilajul epifizar
sau în spaţiul articular
MICROSCOPIC
• Celulele tumorale prezintă polimorfism de
formă şi dimensiune şi au adesea nuclei mari,
tahicromi
• Celulele tumorale gigante bizare sunt

frecvente, ca şi mitozele
• Producţia de os mineralizat sau nemineralizat

(osteoid) de către celulele maligne este un
element esenţial pentru diagnosticul de
osteosarcom
• Osul neoplazic este în mod caracteristic

grosolan şi dantelat, dar poate fi depus şi
sub formă de plaje largi
• Poate fi prezentă diferenţierea cartilaginoasă

şi fibroblastică. Când cartilajul malign se
găseşte în cantitate mare, tumora este numită
osteosarcom condroblastic
• Invazia vasculară este frecventă, ca şi necroza

tumorală spontană

Curs 10

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIE TUMORALĂ

• Proliferare malignă cu originea în stratul bazal al epidermului și al anexelor cutanate (teaca

• Leziune care apare mai frecvent la persoane vârstnice

• Tumora invazivă local dar care nu metastazează

• Unele tumori conţin

• Plaje sau insule de celule bazaloide ce au la

• Celulele bazaloide sunt uniforme, cu activitate

• Au nucleul oval, cromatina densă, citoplasma

• Caracteristic apare o zonă de retracție între

• Limita profundă este netedă ➞ capacitate

MICROSCOPIE: ALTE FORME

MICROSCOPIE: ALTE FORME

Carcinom bazocelular adenoid

MICROSCOPIE: ALTE FORME

Carcinom bazocelular keratozic

MICROSCOPIE: ALTE FORME

MICROSCOPIE: ALTE FORME

MICROSCOPIE: ALTE FORME

MICROSCOPIE: ALTE FORME

• Tumoră malignă ce se dezvoltă pe piele sau pe mucoasele

• Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioară a feței,

• Factori predispozanți: lumina solară, carcinogenii industriali (gudroane

• Patogeză: expunere la UV ➞ leziuni ADN (mutații TP53, HRAS);

• Carcinoamele scuamoase invazive sunt

• La început tumora este mobilă pe planurile

• Dezvoltare exofitică / endofitică, cu

• Tumorile invazive, definite de

• Tumoră malignă cu creștere radială și verticală:

A, Tegumentul normal prezintă doar câteva melanocite dispersate. B, Hiperplazie melanocitară

• De obicei este asimptomatic; pruritul si durerea pot fi primele manifestări

• Important: detectia si excizia precoce; majoritatea sunt >10 mm în diametru

• Celule dispuse in cuiburi

FAZA DE CREȘTERE RADIALĂ

MELANOM EXTENSIV ÎN SUPRAFAȚĂ

LENTIGO MALIGN ACRAL

• Macroscopic: plăci sau

FAZA DE CREȘTERE VERTICALĂ

• Frecvent marcată de apariția

• Macroscopic: noduli bruni,

• Un model de evaluare al prognosticului se bazează pe următoarele

FACTORI DE PROGNOSTIC - ULCERAȚIA

FACTORI DE PROGNOSTIC - METASTAZELE LIMFOGANGLIONARE ȘI LA DISTANȚĂ

FACTORI DE PROGNOSTIC - RATA MITOTICĂ

• Se cuantifică numărul de mitoze/mm2

FACTORI DE PROGNOSTIC - MARGINEA DE REZECȚIE

FACTORI DE PROGNOSTIC FAVORABIL

• Profunzimea tumorii (Breslow < 0,7 mm; Clark I sau II)

• Răspuns rapid al TIL (numeroase limfocite care infiltrează

• Absența ulcerației, a embolilor neoplazici, a infiltrării

• Tumorile colonului drept sunt

• Tumorile maligne ale colonului

• Structuri glandulare atipice

• Absența celulelor caliciforme

• Activitate mitotică crescută

• Carcinom mamar invaziv (infiltrativ):

CARCINOM DUCTAL IN SITU

CARCINOMUL DUCTAL INVAZIV

• Numărul mitozelor pe 10 HPF (din cea mai activă arie)

• Pleomorfism nuclear Scor: 6-7→ G2

CARCINOM LOBULAR IN SITU

CARCINOM LOBULAR INVAZIV

• Prezintă 2 caracteristici importante:

• Microscopic: cordoane/șiruri de celule

• Indicele de proliferare: Ki67