Curss 13 Carcinom Bazocelular

Tumori cutanate maligne
Conf.dr. LAURA GHEUCA SOLOVASTRU

INTRODUCERE
Tumorile cutanate maligne reprezintă aproximativ

20-25% din totalul cancerelor şi au următoarele
particularităţi:
 se dezvoltă pe leziuni precanceroase,
 sunt bine conturate clinic şi histopatologic;
 sunt localizate superficial;
 au un polimorfism clinic accentuat ceea ce face ca
examenul histopatologic să fie indispensabil.
Tumorile cutanate maligne sunt clasificate
după criteriul histogenezei în:
 carcinoame cutanate (cu origine epitelială);
 melanoame maligne (tumori ale sistemului pigmentar);
 sarcoame cutanate (cu origine mezenchimatoasă).

Factori implicaţi
I. Factori genetici
II. Factori imunologici
III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete )

I. Factori genetici
 Studiile recente au subliniat rolul a trei mari tipuri
de gene implicate în procesul de carcinogeneză:
 oncogenele (Bcl-2),
 antioncogenele (gena RB-situată pe cromozomul
13q14),
 metastogenele (gena nm23 – gena supresoare de
metastazare).
 Toate aceste mutaţii genetice determină
alterarea ritmului de diviziune celulară şi măresc
capacitatea de invazie şi metastazare a celulelor
neoplazice.
II. Factori imunologici
 Imunodepresia este o condiţie ce favorizează

dezvoltarea neoplaziilor cutanate (infecţiile HIV,
tulburări metabolice, afecţiuni virale - virusul HPV –
are mare potenţial oncogen).
III. Factorii extrinseci
 Radiaţiile ultraviolete
 au acţiune carcinogenă, ele acţionează prin
efect cumulativ, datorat expunerilor excesive la
lumina solară sau artificială;
 risc crescut pentru dezvoltarea tumorilor
cutanate au persoanele cu fenotip I şi care
locuiesc în zone geografice însorite.
CARCINOMUL BAZOCELULAR

CUPRINS
 INTRODUCERE
 EPIDEMIOLOGIE ŞI ETIOPATOGENIE
 CLASIFICARE
 MANIFESTĂRI CLINICE
 ASPECTE DERMATOSCOPICE
 ASPECTE HISTOPATOLOGICE
 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIAL
 TRATAMENT
 CHIRURGIA MOHS IN CBC
 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
Caracteristici generale:
 sunt formaţiuni tumorale care se dezvoltă lent pe tegumentul
indemn sau pe alte leziuni preexistente;
 au malignitate „in situ”- manifestată prin caracterul invadant
şi recidivant;
 nu metastazează;
 nu se însoţesc de simptomatologie subiectivă;
 nu au tendinţă spontană spre vindecare.
INTRODUCERE
 cel mai frecvent “cancer de piele”
 tumora maligna – datorită potentialului distructiv local
 in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

INTRODUCERE
 neoplazie maligna derivata din celule nekeratinizate

ale stratului bazal al EPIDERMULUI
 fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie locala –

poate produce leziuni tisulare import., cu implicatii
functionale si estetice
 nu afecteaza mucoasele
EPIDEMIOLOGIE ŞI ETIOPATOGENIE
EPIDEMIOLOGIE
 75% din cancerele cutanate nemelanocitare
 mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si incidenta la

cei sub 50 de ani e in crestere
 clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument expus la

soare, 20% din cazuri – pe nas
 pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a dezvolta

melanom, dar Nu si alte tipuri de cancer
EPIDEMIOLOGIE
CBC – localizari de electie.
Punctele reprez. CBC

superficial multicentric.
EPIDEMIOLOGIE
 CBC poate apare :

 la vârstnici, bărbaţi (formele nodulare localizate
pe cap) dar şi
 la tineri, la femei (forme superficiale pe trunchi)
 alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu forme

profunde, infiltrative
ETIOPATOGENIE
 se dezvoltă de multe ori pe leziuni preexistente –

keratoze actinice, radiodermite, cicatrici dupa arsuri
sau vaccinari, keratoze arsenicale etc.
 patogenia CBC presupune expunerea la lumina UV,

in special UVB – lungime de unda 290-320 nm –
mutatii in genele supresoare de tumori
 risc mai mare – expunerile intense, in vacante

(intermitente), fata de expunerea profesionala,
cronica
ETIOPATOGENIE
 alti factori implicati – mutatii genetice transmise

ereditar (PTCH1 de pe cromozomul 9), expunere la
radiatii ionizante, alterari ale sist. imun etc.
 sindroame transmise ereditar, cu risc de a dezv.

CBC multiple – sdr. Gorlin (sdr. CBC nevoide)
 implicarea sist. imun – pacientii imunodeprimati au

risc doar usor crescut de a dezv. CBC (fata de risc
foarte mare de a dezv. CSC)
CLASIFICARE
CLASIFICARE
 Carcinoame bazocelulare endofitice:

 Carcinom bazocelular perlat
 Carcinom bazocelular perlat ulcerat
 Carcinom plan perlat ulcero-cicatricial
 Ulcus rodens
 Carcinom bazocelular terebrant
CLASIFICARE
 Carcinoame bazocelulare exofitice:

 Carcinom bazocelular globulos
 Carcinom bazocelular nodular
 Carcinom vegetant sau burjonat
 Carcinoame bazocelulare superficiale
 Carcinomul bazocelular pagetoid
 Carcinom bazocelular sclerodermiform
 Carcinom bazocelular pigmentat
MANIFESTĂRI CLINICE
MANIFESTARI CLINICE
 ASPECTUL LEZIUNILOR DE DEBUT
 Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui grăunte

de ac, albcenuşiu, translucid, “perlă” epiteliomatoasă
 Mic nodul semidur de 2-3 mm roz roşiatic
O mică eroziune rotund ovalară de 2/5 mm
O mică pată eritematoasă sau eritematoscuamoasă
O placă alb gălbui palidă
MANIFESTARI CLINICE
 ASPECT
 lez. friabila, fara tendinta la vindecare, asimptomatica
 caracteristic
– leziune translucenta, prezenta de ulceratii
sau telangiectazii, margine rulata (“perlata”)
 de multe ori pacientul declara ca leziunea “a sangerat

putin, s-a vindecat, dar a aparut din nou”
MANIFESTARI CLINICE
 SUBTIPURI CLINICE DE CBC
1. nodular 5. plan cicatriceal

2. ulcerat 6. sclerodermiform
3. terebrant 7. superficial
4. chistic 8. pigmentat
1. CBC NODULAR
 cel mai frecvent subtip clinic de CBC
 papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe fata
 telangiectazii, uneori keratozic
 margine rulata, formata prin confluarea unor perle

epiteliomatoase, translucide
 evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor ani
 are tendinta de a ulcera

2. CBC ULCERAT – ULCUS RODENS
 uneori – prin ulcerarea unui CBC nodular sau

morfeiform
 alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in zgarietura de

unghie”
 marginea ulceratiei – reliefata, perlata
 suprafata – rosie, curata sau acoperita de sfaceluri si

secretii purulente
3. CBC TEREBRANT
 forma avansata a CBC ulcerat
 distructie tisulara import., extinsa la structurile prof.

cartilaginoase sau osoase
 in evolutie – complicatii:
- hg – prin erodarea unor vase de sange
- afectare meningeala – prin erodarea cutiei
craniene
- deschiderea sinusurilor paranazale
4. CBC CHISTIC
 nodul proeminent, hemisferic, dar cu aspect chistic –

moale, cu o zona centrala depresibila
 localizare – frecvent la niv. pleoapelor si in reg.

sup. a obrazului
5. CBC PLAN CICATRICEAL
 in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu mici ulceratii

superficiale, acoperite de cruste
 la periferia leziunii – burelet perlat, translucid sau

pigmentat
 localizare – frecvent temporo-frontal

6. CBC SCLERODERMIFORM
 sinonim – CBC morfeiform
 forma ceva mai rara
 placa ingrosata, scleroasa, NU este bine delimitata – fara

perle la periferie
 la palpare – induratie ce depaseste marginile vizibile

clinic, tegumentul este dificil de pliat
 suprafata neteda, usor reliefata sau subdenivelata, de

culoare galbuie sau sidefie
7. CBC SUPERFICIAL
 sinonime – pagetoid, eczematoid, multicentric
 localizare – frecvent pe trunchi
 placa eritematoasa / eritemato-scuamoasa,

diametru – cativa cm
 eroziuni, cruste sau pigmentare pe suprafata

 margine discret reliefata, cu perle mici
 uneori – zone cicatriceale atrofice, ca rezultat al

vindecarii, dar leziunea se extinde centrifug
 tendinta redusa la extindere sau ulcerare

8. CBC PIGMENTAT
 la niv. oricarei forme de CBC, la un moment dat in

evolutie poate sa apara pigment melanic, negru-
maroniu → CBC pigmentat
 se pigmenteaza mai frecvent CBC nodular si cel

superficial
 aparitia de pigment nu influenteaza evolutia

leziunii
ASPECTE DERMATOSCOPICE
ASPECTE DERMATOSCOPICE
Indicatiile dermatoscopiei:
- tumori melanocitare, benigne sau maligne
- tumori nemelanocitare, intre care:
 Carcinom bazocelular pt. aceste tumori
 Keratoza seboreica exista criterii bine
 Angioame stabilite, raportate de
 Dermatofibrom studii multicentrice
 Dermatoze lichen plan-like
 Acantom cu celule clare
 Lentigo solar
 Porocarcinom ecrin
 Boala Bowen
 Carcinom scuamocelular
 Porom ecrin pigmentat
 leziunea va fi evaluata pt. prezenta de:

 arborizatii vasculare (telangiectazii)
 arii in forma de “frunza de artar”
 cuiburi mari ovalare gri-albastrui
 multipli globuli gri-albastrui
 arii “in roata cu spite” sau
 ulceratii
 daca acestea sunt prezente - leziunea este

sugestiva pentru un CBC
ASPECTE HISTOPATOLOGICE
ASPECTE HISTOPATOLOGICE
 initial – in DERM – mase tumorale care se desprind

din EPIDERM
 ulterior – DERMUL este invadat de mase tumorale

mari, bine delimitate, de forme variate
pe alocuri, plajele tumorale se afla in

prelungirea stratului bazal
stratul bazal
plaje de celule
bazaloide
 masele tumorale au aspect monomorf – un singur tip

de celule, asemanatoare celulelor bazale (cel.
bazale atipice), care la periferia maselor sunt
dispuse in palisada, iar in centru - dezordonat
 atipiile celulare si mitozele sunt rare
 stroma conjunctiva din jurul maselor tumorale –

infiltrata cu limfocite si retractata, formind lacune
peritumorale
Plaje de celule tumorale maligne (asemanatoare celulelor stratului bazal al

epidermului), cu caracter infiltrativ in derm. Dispozitia celulelor tumorale este
caracteristica: la periferia plajelor celulele se dispun "in palisada" (nucleii
perpendiculari pe conturul plajei) si dezordonat in centrul plajelor tumorale. Stroma
conjunctiva este redusa, infiltrata cu limfocite.
Detaliu.
 forme histopatologice:
- nediferentiate – CBC solid, chistic sau superficial
- cu diferentiere - pilara (CBC keratozic)
- sebacee (CBC sebaceu)
- glandulara CBC adenoid)
- calcificat Malherbe
DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIAL
DIAGNOSTIC POZITIV
 in general clinic
 examinare atenta, in lumina potrivita, eventual cu

ajutorul unei lentile simple sau a dermatoscopului
 palpare
 diagnosticul trebuie confirmat histologic - biopsie

excizionala
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CLINIC
CBC NODULAR
- nev melanocitar dermic CBC ULCERAT
- tricoepiteliom - CSC nodular ulcerat
- dermatofibrom
- sancru sifilitic primar
extragenital
- CSC la debut
- keratoacantom
- keloizi
- melanom ulcerat
- keratoze seboreice
- molluscum contagiosum
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL CLINIC
CBC PIGMENTAT CBC SUPERFICIAL

- melanom nodular, cu - boala Bowen
dezvoltare in suprafata - boala Paget
sau pe lentigo malign - psoriazis
- nevi compusi - eczema numulara
- melanom amelanotic
- nev albastru
- tumori ale anexelor CBC MORFEIFORM

- keratoza seboreica - morfee
exofitica - lichen scleroatrofic
- angiokeratom
- cicatrici atrofice
TRATAMENT
TRATAMENT
 fctie de localizarea anatomica, aspectul clinic,

dimesiunea leziunii, varsta pacientului
 pt. a obtine vindecarea este necesat trat. adecvat

al tumorii primare - tumorile recurente au
probabilitate mare de recurenta in continuare si de
distructie locala importanta
 obiectivele tratamentului - vindecarea, dar si un

aspect estetic satisfacator (majoritatea CBC sunt
localizate la niv. extremitatii cefalice!!!)
Excizia chirurgicala clasica

- avantaj - rezultat cosmetic bun, vindecare rapida, control
histologic al piesei excizate
- dezav. - excizia incompleta determina recidive
- sunt necesare margini de siguranta de 3-5 mm (5 mm pt

CBC morfeiform sau recurent)
- excizie - pana in tesutul subcutanat
- pt. tumorile mici - sutura plagii

- pt. tumori mari - excizie larga, urmata de grefa libera
sau cu pedicul vascular
Chirurgia Mohs (chirurgie controlata microscopic)

- excizie conservatoare, cu economie de tesut, dar
totusi sigura
- control microscopic riguros al piesei - elimina riscul
de recidiva
- in CBC recurente, cele cu localizare centrofaciala,
CBC morfeiform
- scumpa ?!
Electrocauterizarea
- indicatii - leziuni mari, multiple (CBC superficial) pe
torace, sau leziuni mici (chistice sau nodulare) pe
fata
- NU periorificial - cicatrici fibroase, retractile

- NU pt. CBC extensiv, morfeiform, recurent
- dezav. - vindecare mai indelungata, fara control

histologic
Chiuretarea
- la pacientii varstnici, cu leziuni bine delimitate,
nodulare sau superficiale
- este urmata de electrocauterizare pt. indepartarea

eventualelor resturi tumorale
- vindecare cu cicatrici minime

Fotocauterizare cu laser
- laser CO2
- rezultate comparabile cu ale electrocauterizarii

Criochirurgia
- metoda rapida, putin dureroasa, nu necesita anestezie
(suficient EMLA)
- distrugerea tumorii prin temperatura scazuta - azot lichid

la -50-60°C
- profunzimea distructiei este de max. 5 mm - pt. tumori

mici, incipiente, mai ales superficiale
- tehnica este “oarba” (fara control histologic) - indicata

doar in cazurile in care alte metode sunt contraindicate
Substantele citoxice topice

- 5-fluorouracil, imiquimod 5% etc
- pt. CBC superficiale
- pt. alte forme - asociate cu chiuretare sau

electrocauterizare
- recurente frecvente - metoda rezervata pacientilor

imobilizati, cu speranta mica de viata
Radioterapia
- la cei care au contraindicatii pt. excizie chirurgicala
(varstnici, afectiuni generale severe)
- pt. tumori excizate incomplet
- doza de radiatii - fctie de suprafata si profunzimea

tumorii
- trat. dureaza mult, risc de recidive
- NU periocular - recidive imposibil de tratat

- NU la tineri - risc de radiodermite tardive
Alte metode de tratament

 terapia fotodinamica (PUVA)
 tratament sistemic cu retinoizi aromatici pt. CBC la

pacienti cu sindrom nevoid bazocelular sau
xeroderma pigmentosum
CHIRURGIA MOHS IN CBC
 sinonime - chemochirurgie
- chirurgie micrografica
- excizie controlata microscopic
- chirurgie histografica orientata microscopic
(= Microscopically Oriented Histographic Surgery)
 dezvoltata de dr. Frederic Mohs - metoda precisa de

trat. al tumorilor cutanate maligne, cu cele mai mari
rate de vindecare (99%) si cu maxima economie de
tesut sanatos
 initial - anestezie locala
 apoi - chiuretarea sau

excizia tangentiala a
tumorii, pt. a evidentia
mai bine marginile ei
anatomice in plan
transversal - se
apreciaza intinderea
tumorii in suprafata
 dupa chiuretare - desenarea conturului care va fi

excizat - 2-3 mm inafara marginilor leziunii
 excizia chirurgicala - cu bisturiul inclinat la 45°
 piesa rezultata are forma unei farfurii

 piesa in forma de farfurie se sectioneaza in 4 sferturi

 fiecare sfert este numerotat si marcat cu 2 culori pt.
identificare
 realizarea unei harti a piesei excizate - se

deseneaza cele 4 sferturi, fiecare cu numarul si cu
orientarea sa (in fctie de culori)
 procesarea celor 4 sferturi separat : inghetare la

criostat - sectionare cu criotomul - sectiuni
transversale de 5-10 μ grosime - sectiunile obtinute
se intind pe lama si se coloreaza HE sau albastru
de toluidina - pt. CBC
Realizarea de sectiuni Sectiuni transversale Harti ale tumorii, la diferite
transversale ale tumorii - (orizontale) la diferite niveluri niveluri de profunzime.
imagine din lateral a de profunzime ale tumorii.
tumorii.
 separat pt. fiecare sfert - se examineaza sectiunile

transversale de pe lama la microscop - de catre
chirurg!!
 acolo unde este identificat tesut tumoral - se deseneaza

pe harta pt. a obtine harta exacta a tumorii -
corelarea aspectului microscopic cu localizarea
anatomica
 pt. a nu exista recidive - excizia trebuie sa fie

facuta in tesut sanatos - sa nu existe celule tumorale
in marginile piesei
 daca se identifica celule tumorale in una din

marginile piesei - se deseneaza pe harta si se
reintervine, dar numai in zona respectiva - excizia
tangentiala a restului de tumora
 procedura se repeta pana cand marginile tesutului

excizat sunt 100% fara celule tumorale - s-a
realizat excizia tumorii in totalitate, dar fara risipa
de tesut sanatos - rezultat cosmetic maxim posibil
 dupa excizia primara a tumorii, cat timp sunt realizate si

examinate lamele - plaga este acoperita cu un
pansament temporar, iar pacientul asteapta
 interventia dureaza destul de mult, mai ales daca se

reintervine de mai multe ori - de la 30 min la cateva ore
- contribuie astfel la costul crescut al chirurgiei Mohs
 cel care realiz. excizia si cel care citeste lamele la

microscop - obligatoriu una si aceeasi persoana -
chirurg dermato-patolog - pt. optimizarea
corelatiilor clinico-patologice
 in plus este nevoie de asistenta in timpul interventiei

si de un tehnician pt. procesarea piesei excizate -
de aici o parte din costurile mari ale procedeului
 dupa realizarea exciziei complete - defectul

tegumentar ramas trebuie inchis - fctie de
dimensiuni - cu sutura sau cu grefa/lambou de
piele
 inchiderea plagii - acelasi chirurg sau altul,

specializat in chirurgie reconstructiva
De ce chirurgie Mohs?
pentru ca…
 in chirurgia clasica - piesa

obtinuta este sectionata in
”felii de paine” - doar 1%
din marginile tumorii sunt
examinate - risc mare de
celule tumorale restante -
recidiva
 daca se largesc limitele

exciziei - defect tegumentar
mare, cu rezultate estetice
mai reduse
EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Evolutie naturala
- cele mai import. complicatii apar prin invazie locala
- tumora creste lent, timpul de dedublare a leziunii - 6

luni-1an
- netratata, leziunea invadeaza tesutul subcut.,

muschiul si chiar osul
- tumorile situate la niv. unor santuri anatomice sunt de
obicei extensive
- rar, tumorile foarte agresive sau cele recurente pot

evolua cu invazie perineurala - durere, parestezii,
pareze (in specialCBC la niv. periocular)
- mts. - doar foarte rar - in ggl. limf. si pulmon
- factori de risc pt. mts. - CBC morfeiform, prezenta

invaziei perineurale
Cu tratament corect
- pt. majoritatea pacientilor tratati corect, progn. este
excelent - vindecare pana la 99%
- totusi, pacientii trebuie supravegheati pt. recurente

sau pt. aparitia unui nou CBC - riscul de a dezv. un
al doilea CBC primar este de 36-50%
- pacientul cu istoric de CBC - examinare periodica a

intregului tegument (la 2, 6, 12 luni, apoi anual) +
consiliere pt. fotoprotectie (risc crescut de
melanom!!!)
- pt. CBC recurente - progn. este favorabil, desi

astfel de tumori sunt de obicei mai agresive
- CBC cu mts. - progn. rezervat, supravietuire 8-10

luni de la dg.
Prin urmare, in fata unui CBC…

CBC
“H” zone - regiunea

centrofaciala, in care
economia de tesut
sanatos este foarte
importanta

Curss 13 Carcinom Bazocelular

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curss 13 Carcinom Bazocelular

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori cutanate maligne

Conf.dr. LAURA GHEUCA SOLOVASTRU

Tumorile cutanate maligne reprezintă aproximativ

 carcinoame cutanate (cu origine epitelială);

 melanoame maligne (tumori ale sistemului pigmentar);

 sarcoame cutanate (cu origine mezenchimatoasă).

II. Factori imunologici

III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete )

 Imunodepresia este o condiţie ce favorizează

Conf.dr. LAURA GHEUCA SOLOVASTRU

 cel mai frecvent “cancer de piele”

 tumora maligna – datorită potentialului distructiv local

 in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

 neoplazie maligna derivata din celule nekeratinizate

 fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie locala –

 75% din cancerele cutanate nemelanocitare

 mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si incidenta la

 clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument expus la

 pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a dezvolta

CBC – localizari de electie.

Punctele reprez. CBC

 CBC poate apare :

 la tineri, la femei (forme superficiale pe trunchi)

 alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu forme

 se dezvoltă de multe ori pe leziuni preexistente –

 patogenia CBC presupune expunerea la lumina UV,

 risc mai mare – expunerile intense, in vacante

 alti factori implicati – mutatii genetice transmise

 sindroame transmise ereditar, cu risc de a dezv.

 implicarea sist. imun – pacientii imunodeprimati au

 Carcinoame bazocelulare endofitice:

 Carcinoame bazocelulare exofitice:

 ASPECTUL LEZIUNILOR DE DEBUT

 Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui grăunte

 lez. friabila, fara tendinta la vindecare, asimptomatica

 de multe ori pacientul declara ca leziunea “a sangerat

 SUBTIPURI CLINICE DE CBC

1. nodular 5. plan cicatriceal

 cel mai frecvent subtip clinic de CBC

 papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe fata

 telangiectazii, uneori keratozic

 margine rulata, formata prin confluarea unor perle

 evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor ani

 are tendinta de a ulcera

 uneori – prin ulcerarea unui CBC nodular sau

 alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in zgarietura de

 marginea ulceratiei – reliefata, perlata

 suprafata – rosie, curata sau acoperita de sfaceluri si

 forma avansata a CBC ulcerat

 distructie tisulara import., extinsa la structurile prof.

 nodul proeminent, hemisferic, dar cu aspect chistic –

 localizare – frecvent la niv. pleoapelor si in reg.

5. CBC PLAN CICATRICEAL

 in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu mici ulceratii

 la periferia leziunii – burelet perlat, translucid sau

 localizare – frecvent temporo-frontal

 sinonim – CBC morfeiform

 forma ceva mai rara

 placa ingrosata, scleroasa, NU este bine delimitata – fara

 la palpare – induratie ce depaseste marginile vizibile

 suprafata neteda, usor reliefata sau subdenivelata, de

 sinonime – pagetoid, eczematoid, multicentric

 localizare – frecvent pe trunchi