Curs 9 Tumori Cutanate Maligne

Tumori cutanate maligne - 1
Dr. Claudia BULARCA

Introducere
Tumorile cutanate maligne reprezintă aproximativ

20-25% din totalul cancerelor şi au următoarele
particularităţi:
◻ se dezvoltă pe leziuni precanceroase,
◻ sunt bine conturate clinic şi histopatologic;
◻ sunt localizate superficial;
◻ au un polimorfism clinic accentuat ceea ce face ca
examenul histopatologic să fie indispensabil.
Tumorile cutanate maligne sunt clasificate
după criteriul histogenezei în:
◻ carcinoame cutanate (cu origine epitelială);
◻ melanoame maligne (tumori ale sistemului pigmentar);
◻ sarcoame cutanate (cu origine mezenchimatoasă).

Factori implicaţi
I. Factori genetici
II. Factori imunologici - Imunodepresia este o

condiţie ce favorizează dezvoltarea neoplaziilor cutanate
(infecţiile HIV, tulburări metabolice, afecţiuni virale -
virusul HPV – are mare potenţial oncogen).
III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete)
au acţiune carcinogenă, ele acţionează prin efect cumulativ,
datorat expunerilor excesive la lumina solară sau artificială;
risc crescut pentru dezvoltarea tumorilor cutanate au
persoanele cu fenotip I şi care locuiesc în zone geografice
însorite.
CARCINOMUL
BAZOCELULAR
CARCINOMUL BAZOCELULAR
Caracteristici generale:
◻ sunt formaţiuni tumorale care se dezvoltă lent pe
tegumentul indemn sau pe alte leziuni preexistente;
◻ au malignitate „in situ”- manifestată prin caracterul
invadant şi recidivant;
◻ nu metastazează;
◻ nu se însoţesc de simptomatologie subiectivă;
◻ nu au tendinţă spontană spre vindecare.
INTRODUCERE
◻ cel mai frecvent “cancer de piele”
◻ tumora maligna – datorită potentialului distructiv local
◻ in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

INTRODUCERE
◻ neoplazie maligna derivata din celule nekeratinizate

ale stratului bazal al EPIDERMULUI
◻ fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie locala –

poate produce leziuni tisulare importante, cu
implicatii functionale si estetice
◻ nu afecteaza mucoasele
EPIDEMIOLOGIE
◻ 75% din cancerele cutanate nemelanocitare
◻ mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si incidenta la

cei sub 50 de ani e in crestere
◻ clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument expus la

soare, 20% din cazuri – pe nas
◻ pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a dezvolta

melanom, dar Nu si alte tipuri de cancer
EPIDEMIOLOGI
E
CBC – localizari de
electie.
Punctele reprez. CBC

superficial multicentric.
EPIDEMIOLOGI
E
◻ CBC poate apare :
la vârstnici, bărbaţi (formele nodulare localizate pe
cap) dar şi
la tineri, la femei (forme superficiale pe trunchi)
◻ alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu forme

profunde, infiltrative
ETIOPATOGEN
IE
◻ se dezvoltă de multe ori pe leziuni preexistente –
keratoze actinice, radiodermite, cicatrici dupa arsuri
sau vaccinari, keratoze arsenicale etc.
◻ patogenia CBC presupune expunerea la lumina

UV,– lungime de unda 290-320 nm – mutatii in
genele supresoare de tumori
◻ risc mai mare – expunerile intense, in vacante

(intermitente), fata de expunerea profesionala,
cronica
CLASIFICARE
■ Carcinoame bazocelulare endofitice:

■ Carcinom bazocelular perlat
■ Carcinom bazocelular perlat ulcerat
■ Carcinom plan perlat ulcero-cicatricial
■ Ulcus rodens
■ Carcinom bazocelular terebrant
MANIFESTARI
CLINICE
◻ ASPECTUL LEZIUNILOR DE DEBUT
Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui

grăunte de ac, albcenuşiu, translucid, “perlă”
epiteliomatoasă
Mic nodul semidur de 2-3 mm roz roşiatic
O mică eroziune rotund ovalară de 2/5 mm
O mică pată eritematoasă sau eritematoscuamoasă
O placă alb gălbui palidă
MANIFESTARI
CLINICE
◻ ASPECT
lez. friabila, fara tendinta la vindecare, asimptomatica
caracteristic – leziune translucenta, prezenta de ulceratii

sau telangiectazii, margine rulata (“perlata”)
de multe ori pacientul declara ca leziunea “a sangerat

putin, s-a vindecat, dar a aparut din nou”
MANIFESTARI
CLINICE
◻ SUBTIPURI CLINICE DE CBC
1. nodular 5. plan cicatriceal

2. ulcerat 6. sclerodermiform
3. terebrant 7. superficial
4. chistic 8. pigmentat
1. CBC NODULAR
◻ cel mai frecvent subtip clinic de CBC
◻ papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe fata
◻ telangiectazii, uneori keratozic
◻ margine rulata, formata prin confluarea unor perle

epiteliomatoase, translucide
◻ evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor ani
◻ are tendinta de a ulcera

CBC nodulare incipiente:

- papula mica, perlata, langa narina
- alta si mai mica in pliul nazolabial.
CBC nodular ceva mai

avansat. Nodul unic,
lucios, cu vase
telangiectazice, dezvoltat
pe tegument expus cronic
la soare.
CBC nodular, cu
telangiectazii.
CBC nodular – placa

lucioasa pe varful
nasului, cu multiple
telangiectazii.
CBC nodular – tumora

neteda, perlata, cu
telangiectazii. Tumora
este dura, bine definita,
asimptomatica.
2. CBC ULCERAT – ULCUS
RODENS
◻ uneori – prin ulcerarea unui CBC nodular sau
morfeiform
◻ alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in zgarietura de

unghie”
◻ marginea ulceratiei – reliefata, perlata
◻ suprafata – rosie, curata sau acoperita de sfaceluri si

secretii purulente
CBC nodular
ulcerat – nodul
oval, perlat, pe
pleoapa inf., cu
aparitia unei mici
ulceratii.
CBC ulcerat, cu telangiectazii.

CBC nodular ulcerat –

nodul translucid, cu
ulceratie centrala.
CBC
ulcerat.
3. CBC
CHISTIC
◻ nodul proeminent, hemisferic, dar cu aspect chistic

– moale, cu o zona centrala depresibila
◻ localizare – frecvent la niv. pleoapelor si in reg.

sup. a obrazului
CBC chistic.
CBC chistic, cu
telangiectazii.
CBC chistic
pleoapa inferioara.
5. CBC PLAN
CICATRICEAL
◻ in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu mici

ulceratii superficiale, acoperite de cruste
◻ la periferia leziunii – burelet perlat, translucid sau

pigmentat
◻ localizare – frecvent temporo-frontal

CBC plan cicatriceal.

CBC incipient – margine rulata, opalescenta, centru acoperit de o

crusta.
CBC plan cicatriceal – atrofie centrala, cu perle epiteliomatoase,

pigmentate si telangiectazii la periferie.
CBC plan cicatriceal.

6. CBC
SCLERODERMIFORM
◻ sinonim – CBC morfeiform
◻ forma ceva mai rara
◻ placa ingrosata, scleroasa, NU este bine delimitata – fara

perle la periferie
◻ la palpare – induratie ce depaseste marginile vizibile

clinic, tegumentul este dificil de pliat
◻ suprafata neteda, usor reliefata sau subdenivelata, de

culoare galbuie sau sidefie
CBC sclerodermiform in unghiul intern al

ochiului.
CBC morfeiform –
asemanator unei
cicatrici, si fara
margine perlata.
CBC morfeiform – zona

mica, neuniforma, rau
definita, asemanatoare
unei cicatrici. Prezinta 2
mici eroziuni acoperite
de cruste. La palpare –
leziunea este indurata
dincolo de limitele
vizibile clinic – necesita
excizie cu margini largi
de siguranta.
CBC sclerodermiform – leziune mare, asemanatoare unei cicatrici

subdenivelate, cu numeroase arii de pigmentare si telangiectazii, dar
fara chenar perlat.
7. CBC SUPERFICIAL
◻ sinonime – pagetoid, eczematoid, multicentric
◻ localizare – frecvent pe trunchi
◻ placa eritematoasa / eritemato-scuamoasa,

diametru – cativa cm
◻ eroziuni, cruste sau pigmentare pe suprafata

◻ margine discret reliefata, cu perle mici
◻ uneori – zone cicatriceale atrofice, ca rezultat al

vindecarii, dar leziunea se extinde centrifug
◻ tendinta redusa la extindere sau ulcerare

Placa
eritemato-scuamoasa
persistenta. Marginea
rulata, translucida
sugereaza un CBC
superficial.
CBC supeficial – leziune

cu aspect pagetoid.
CBC superficial, cu aspect

de leziune izolata,
inflamatorie - eczematoid.
CBC superficial – leziune unica, lucioasa, eritematoasa. Marginea

este rulata, usor elevata si se observa mai bine prin iluminare
laterala.
8. CBC
PIGMENTAT
◻ la niv. oricarei forme de CBC, la un moment dat in

evolutie poate sa apara pigment melanic,
negru-maroniu → CBC pigmentat
◻ se pigmenteaza mai frecvent CBC nodular si cel

superficial
◻ aparitia de pigment nu influenteaza evolutia

leziunii
Tumora pigmentata. Marginile translucide indica dg. de

CBC.
CBC pigmentat – varianta de

CBC nodular ulcerat.
CBC pigmentat.
DIAGNOSTIC POZITIV
◻ in general clinic
◻ examinare atenta, in lumina potrivita, eventual cu

ajutorul unei lentile simple sau a dermatoscopului
◻ palpare
◻ diagnosticul trebuie confirmat histologic - biopsie

excizionala
TRATAME
NT
◻ functie de localizarea anatomica, aspectul clinic,

dimesiunea leziunii, varsta pacientului
◻ pt. a obtine vindecarea este necesar tratamentul

adecvat al tumorii primare - tumorile recurente au
probabilitate mare de recurenta in continuare si de
distructie locala importanta
◻ obiectivele tratamentului - vindecarea, dar si un

aspect estetic satisfacator (majoritatea CBC sunt
localizate la niv. extremitatii cefalice!!!)
Excizia chirurgicala clasica

avantaj - rezultat cosmetic bun, vindecare rapida, control
histologic al piesei excizate
dezavantaj - excizia incompleta determina recidive
sunt necesare margini de siguranta de 3-5 mm (5 mm pt

CBC morfeiform sau recurent)
excizie - pana in tesutul subcutanat
pt. tumorile mici - sutura plagii

pt. tumori mari - excizie larga, urmata de grefa libera sau
cu pedicul vascular
Chirurgia Mohs (chirurgie controlata microscopic)

excizie conservatoare, cu economie de tesut, dar
totusi sigura
control microscopic riguros al piesei - elimina
riscul de recidiva
in CBC recurente, cele cu localizare centrofaciala,
CBC morfeiform
Electrocauterizarea
indicatii - leziuni mari, multiple (CBC superficial)
pe torace, sau leziuni mici (chistice sau nodulare)
pe fata
NU periorificial - cicatrici fibroase, retractile

NU pt. CBC extensiv, morfeiform, recurent
dezavantaje - vindecare mai indelungata, fara

control histologic
Chiuretarea
la pacientii varstnici, cu leziuni bine delimitate,
nodulare sau superficiale
este urmata de electrocauterizare pt. indepartarea

eventualelor resturi tumorale
vindecare cu cicatrici minime

Fotocauterizare cu laser
laser CO2
rezultate comparabile cu ale electrocauterizarii

Criochirurgia
metoda rapida, putin dureroasa, nu necesita anestezie
distrugerea tumorii prin temperatura scazuta - azot lichid

la -50-60°C
profunzimea distructiei este de max. 5 mm - pt. tumori

mici, incipiente, mai ales superficiale
tehnica este “oarba” (fara control histologic) - indicata

doar in cazurile in care alte metode sunt contraindicate
Substantele citoxice topice

5-fluorouracil, imiquimod 5% etc
pt. CBC superficiale
pt. alte forme - asociate cu chiuretare sau

electrocauterizare
recurente frecvente - metoda rezervata pacientilor

imobilizati, cu speranta mica de viata
Radioterapia
la cei care au contraindicatii pt. excizie chirurgicala
(varstnici, afectiuni generale severe)
pt. tumori excizate incomplet
doza de radiatii - functie de suprafata si profunzimea

tumorii
tratamentul dureaza mult, risc de recidive
NU periocular - recidive imposibil de tratat

NU la tineri - risc de radiodermite tardive
Alte metode de tratament

◻ terapia fotodinamica
◻ tratament sistemic cu retinoizi aromatici pt. CBC la

pacienti cu sindrom nevoid bazocelular sau
xeroderma pigmentosum
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
Evolutie naturala
cele mai import. complicatii apar prin invazie locala
tumora creste lent, timpul de dedublare a leziunii - 6

luni-1an
netratata, leziunea invadeaza tesutul subcutanat,

muschiul si chiar osul
tumorile situate la nivelul unor santuri anatomice
sunt de obicei extensive
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
rar, tumorile foarte agresive sau cele recurente pot
evolua cu invazie perineurala - durere, parestezii,
pareze (in specialCBC la niv. periocular)
metastazeaza - doar foarte rar - in ggl. limfatici si

pulmon
factori de risc pt. metastaze. - CBC morfeiform,

prezenta invaziei perineurale
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
Cu tratament corect
pt. majoritatea pacientilor tratati corect,
prognosticul este excelent - vindecare pana la 99%
totusi, pacientii trebuie supravegheati pt. recurente

sau pt. aparitia unui nou CBC - riscul de a dezv. un
al doilea CBC primar este de 36-50%
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
pacientul cu istoric de CBC - examinare periodica a
intregului tegument (la 2, 6, 12 luni, apoi anual) +
consiliere pt. fotoprotectie (risc crescut de
melanom!!!)
pt. CBC recurente - progn. este favorabil, desi

astfel de tumori sunt de obicei mai agresive
CBC cu metastaze. - progn. rezervat, supravietuire

8-10 luni de la dg.
CARCINOMUL
SCUAMOCELULAR
CARCINOMUL SCUAMOCELULAR
INTRODUCERE
◻ tumora cutanata maligna, cu origine in

keratinocitele E suprabazale
◻ evolutie rapida
◻ capacitate de metastazare pe cale limfatica -

ggl.regionali, pulmon
◻ oriunde pe tegument, pe mucoase; preferential -

jonctiunea cutaneo-mucoasa (buza inf.)
majoritatea cazurilor - pe lez.
preepiteliomatoase :
⚫ keratoze actinice
⚫ cheilite actinice
⚫ leucoplazie
⚫ boala Bowen (CSC in situ)
de 2x mai frecvent la barbati
de obicei - peste 55 de ani

◻ riscul in populatia alba - 15% pe durata intregii

vieti (dublu fata de anii ‘80)
explicatie - accentuarea expunerii la UV - solar,

mai mult timp in aer liber, vestimentatia moderna,
stratul de ozon
◻ in schimb - scaderea mortalitatii cu 20% -

educatie sanitara, tratamentul precoce al
leziunilor cu risc de a evolua catre un CSC etc.
◻ dupa dg. unui CSC - 25% risc de a dezvolta un

al doilea CSC in urmatorii 4 ani
FACTORI PREDISPOZANTI
lez. precursoare - keratoze actinice, boala Bowen etc.

expunerea la radiatii UV - 90% din CSC apar pe
tegument cu degenerescenta actinica cr.
expunerea la radiatii ionizante
expunerea la substante carcinogene din mediu
arsenic, gudroane, azbest, hidrocarburi aromatice
insecticide, ierbicide
fumat, alcool - CSC de cavitate orala
imunosupresia cr.
transplantati
hemopatii maligne
cicatrici - !exceptie : cicatricile post-vaccinare - CBC
arsuri sau expunere cr. la caldura
dermatoze inflamatorii cr. - asociate cu cicatrizare

ulcere venoase
lichen plan oral
morfee
lischen sclero-atrofic
chist pilonidal
acnee conglobata
hidradenita supurativa
foliculita disecanta a scalpului
infectia cu HPV - CSC verucos
tip 16 - pt. CSC cap, gat, periunghiale
tip 5 - pt. cei cu epidermodisplazie veruciforma
genodermatoze
albinism
xeroderma pigmentosum
porokeratoza
epidermoliza buloasa distrofica
ASPECTE CLINICE
Forme de debut
⚫ fisura persistenta fara tendinta la epitelizare
⚫ ulceratie cu baza dura
⚫ formatiune papilomatoasa sau verucoasa
⚫ mica placa keratozica, cu evolutie spre corn cutanat

Forme clinice in perioada de stare
* forme rare
CSC exofitice
ulcero-vegetant
nodular
keratozic
gigant conopidiform
verucos *
actinomicozic *
infiltrativ superficial *
CSC endofitice
fisurar *
ulceros
ulcerul Marjolin
1. CSC ulcero-vegetant
● forma cl. obisnuita
● masa tumorala vegetanta si rapid ulcerata, cu suprafata

neregulata, burjonata, acoperita de secretii fetide
● baza dura, infiltrata in structurile profunde
● prin compresiune bidigitala se elimina mase albicioase,

cornoase, asemanatoare comedoanelor - “viermisorii”
descrisi de Virchow
CSC ulcero-vegetant.
2. CSC nodular
● nodul rosu-carnos, cu suprafata adesea erodata, usor

neregulata, sangerinda sau acoperita de cruste hematice
● poate fi confundat cu un CBC nodular sau cu un

botriomicom
CSC. Nodul mare, acoperit de secretii - aspect relativ

rar.
CSC pe tegumentul perianal. Astfel de leziune necesita

tratament agresiv.
CSC la niv. urechii. Dg.

diferential cu
condrodermatita
nodulara a helixului
(condrodermatitis
nodularis helicis), care
spre deosebire de CSC
este dureroasa.
CSC la niv. scrotal. In trecut era o leziune frecvent intalnita,

la cosari - dat. substantelor carcinogene din funingine
(leziuni descrise pt. prima data in 1775).
3. CSC keratozic
● nodul de mici dimesiuni (1-2 cm), cu suprafata

hiperkeratozica, cenusie
● frecvent pe buze si OGE

CSC keratozic. Formatiune nodulara, cu suprafata

keratozica.
CSC la niv. buzei inf. - localizare relativ frecventa pt.

care un factor de risc important este fumatul. Progn.
este mai putin favorabil decat pt. leziuni similare in
alte zone expuse la UV. Tratament - excizie
chirurgicala “in pana” sau radioterapie.
CSC la niv. mainii asemanator unui corn

cutanat.
CSC la niv. urechii. La

cest nivel aspectul clinic
este frecvent de corn
cutanat. Tratament -
excizie triunghiulara “in
pana”, incluzind
cartilajul subiacent.
CSC incipient. Dificil de diferentiat de o

keratoza actinica hipertrofica.
4. CSC gigant conopidiform
● masa tumorala vegetanta, cu contur neregulat
● suprafata mamelonata, acoperita de secretii fetide
● pe organele genitale, gambe, plante, dosul mainii

CSC gigant conopidiform.

5. CSC verucos
● 3 forme - papilomatoza orala florida

- condilomatoza giganta Buschke-Lowenstein
- epithelioma cuniculatum - loc. plantara
● debut clinic inselator, mimind o veruca

● aspect exuberant in reg. nesupuse unei presiuni permanente
● etiologie posibil virala
● evolutie f. lenta si absenta mts.ggl.

● grad inalt de diferentiere, lezare minima a MB
● nu raspunde la radioterapie - contraindicata, dat. riscului de

transformare in carcinom anaplazic cu mts. rapida
Epithelioma cuniculatum =
carcinom verucos al
piciorului.
Epithelioma cuniculatum -
CSC local invaziv, care
creste lent, la niv. plantar.
Are etiologie virala si poate
fi confundat cu o veruca, dar
apare de obicei la varstnici.
Prezinta risc crescut de
recidiva locala dat. marginii
rau delimitate in profunzime
si infiltrarii perilezionale.
CSC periunghial. Tumora distructiva, care initial poate mima o

veruca virala, dar apare la varste mai inaintate.
Papilomatoza orala florida -

forma de carcinom verucos.
Placa infiltrata la niv.
mucoasei orale.
6. CSC actinomicozic
● leziuni de tip ulcerativ, mase tumorale necrotice si

flora microbiana polimorfa
● situat la niv. fetei - in peretele buzei inf., barbie, obraz
● leziunile se deschid spre interiorul cavitatii orale, dar

mai ales spre exterior - saliva si alimentele pot trece
prin traiectele formate
CSC actinomicozic. Invaziv, friabil, cu

adenopatie submandibulara.
7. CSC infiltrativ superficial
● placa rosie-violacee infiltrata, rau delimitata, cu

extensie radiala in suprafata
● in evolutie poate ulcera
● pe aripile si vf. nasului, pe buza inf. (centrofacial) -

asemanator CBC
CSC infiltrativ superficial.

CSC infiltrativ superficial.

8. CSC fisurar
● zona mediana a buzei inf., pliul ano-vulvar,

retroauricular, in santul sublingual
● aspect de fisura cr. fara tendinta la vindecare
● in evolutie infiltreaza progresiv straturile profunde,

ceea ce explica malignitatea mai crescuta decat a
celorlalte forme clinice
9. CSC ulceros
● evolueaza de la inceput in profunzime - ulceratie cu

baza si marginile infiltrate
● loc. pe mucoase ori pe cicatrici vechi

CSC ulceros la niv. maxilarului inferior. In aceasta regiune

procesul tumoral poate invada nervul mandibular.
10. Ulcerul Marjolin
● forma particulara de CSC aparut pe o cicatrice

post-arsura sau la niv. unui ulcer de gamba vechi
CSC dezvoltat
pe un ulcer cr.
de gamba -
ridica grave
probleme de
tratament.
De obicei este dg. tardiv, in stadii avansate, necesita chirurgie

extensiva sau amputare. Este rezistent la radioterapie deoarece
apare la varstnici cu tulb. circulatorii. Are progn. rezervat.
Ulcer Marjolin.
CSC CU LOCALIZARI SPECIALE

CSC de buza
● cea mai frecventa localizare a CSC - in special

semimucoasa buzei inf.
● la barbati, fumatori, cu igiena precara a mucoasei orale,

expusi cr. la radiatiile solare
● se dezv. pe lez. preexistente - cheilite cronice, actinice,

leucoplazie, traumatisme
● forma clinica este de obicei ulcero-vegetanta
●evolutie rapida, mts. in ggl.limfatici regionali

CSC pe buza sup. - localizare relativ neobisnuita. Un rol in dezv.

tumorii il poate avea traumatismul cr. produs de cei 3 dinti ai
pacientului.
CSC al buzei inf. - zona fotoexpusa cr., cu cheilita actinica

initiala. Nodul mare, putin proeminent, mai evident la palpare
decat la inspectie. Arii de hiperkeratoza si ulceratie. Pot aparea
mts. in ggl. limfatici regionali.
CSC al cavitatii orale
● forme clinice - vegetant sau ulcero-vegetant
● la niv. limbii, gingiei, val palatin, planseu bucal
● factori favorizanti - fumat, microtraumatisme prin

resturi radiculare, igiena orala precara etc.
CSC incipient dezv. pe o leucoplazie.

CSC vegetant, inconjurat de o zona de eritroplazie.

CSC vegetant la niv. unei gingii traumatizate cronic.

DIAGNOSTIC POZITIV
● formatiune tumorala cu baza dura, infiltrata si suprafata

ulcerata
● localizare - in 1/3 inferioara a fetei, pe tegument sau pe

mucoasa
● formatiune nedureroasa, fara tendinta la vindecare
● evolutie rapida
● mts. pe cale limfatica in ggl. regionali si rar la distanta in

pulmon
● forma clinica obisnuita - ulcero-vegetanta

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
● CSC al buzei inf. :
● cheilita actinica
● sancru sifilitic
● ulcer tbc
● botriomicom
● papilom ulcerat
● CSC cu alte localizari:

● CBC
● keratoacantom
● keratoza actinica, corn cutanat
● veruci vulgare
● boala Bowen
● keratoze seboreice
● hiperplazia pseudoepiteliomatoasa
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
● CSC evolueaza mai rapid decat CBC
● tumora invadeaza structurile cartilaginoase si osoase
● mts. in ggl.limfatici regionali, apoi in alte organe - pulmon
● ggl. afectati sunt mariti, duri, in timp devin aderenti la structurile

subiacente; pot ulcera si fistuliza
● aparitia mts. se asociaza cu o rata mica de supravietuire
● factori de prognostic nefavorabil:

» localizarea mucoasa - mts. mai frecvent
» tumori profunde, slab diferentiate - mai agresive
» starea sistemului imun - mts. mai frecvente la
imunodeprimati
Formatiune preauriculara -
mts. a unui CSC. Afectarea
glandei parotide poate aparea
secundar unui CSC in
regiunea temporala sau la niv.
urechii.
TRATAMENT
1. Metode distructive
• electrocauterizare si chiuretare
• crioterapie cu azot lichid
• laser CO2
• chimioterapie intralezionala
• terapie fotodinamica
- nu
permit controlul histologic al marginilor - nu se folosesc pt.
CSC invazive
2. Excizie chirurgicala
● control histologic al marginilor
● limite oncologice recomandate - 4 mm pt. leziuni cu risc

mic, sub 2 mm grosime
● pt. leziuni mari, peste 1 cm diametru, recurente, localizate

pe cicatrici sau in regiuni in care topografia obliga la
rezectii “economice” - chirurgie Mohs
3. Radioterapia
●pt. tumorile capului sau gatului
● pt. CSC slab diferentiat - este mai radiosensibil
●pt. tumori care au invadat tesuturile subiacente sau au

metastazat
● la varstnici - speranta mica de viata, rezultat cosmetic

putin important
4. Chimioterapia sistemica
● CSC inoperabile, metastazate sau care nu au putut fi

excizate in totalitate
● bleomicina, cisplatin, doxorubicin
● incercare - isotretinoin pt. CSC multiple pe zone

fotoexpuse - vindecare
Urmarire post-terapeutica
- la interval de 1, 6 si 12 luni, apoi anual timp de 5 ani
- pt. depistarea si tratarea cat mai precoce a recidivelor

Curs 9 Tumori Cutanate Maligne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 9 Tumori Cutanate Maligne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori cutanate maligne - 1

Dr. Claudia BULARCA

Tumorile cutanate maligne reprezintă aproximativ

◻ carcinoame cutanate (cu origine epitelială);

◻ melanoame maligne (tumori ale sistemului pigmentar);

◻ sarcoame cutanate (cu origine mezenchimatoasă).

II. Factori imunologici - Imunodepresia este o

◻ cel mai frecvent “cancer de piele”

◻ tumora maligna – datorită potentialului distructiv local

◻ in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

◻ neoplazie maligna derivata din celule nekeratinizate

◻ fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie locala –

◻ 75% din cancerele cutanate nemelanocitare

◻ mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si incidenta la

◻ clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument expus la

◻ pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a dezvolta

Punctele reprez. CBC

la tineri, la femei (forme superficiale pe trunchi)

◻ alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu forme

◻ patogenia CBC presupune expunerea la lumina

◻ risc mai mare – expunerile intense, in vacante

■ Carcinoame bazocelulare endofitice:

Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui

lez. friabila, fara tendinta la vindecare, asimptomatica

caracteristic – leziune translucenta, prezenta de ulceratii

de multe ori pacientul declara ca leziunea “a sangerat

◻ SUBTIPURI CLINICE DE CBC

1. nodular 5. plan cicatriceal

◻ cel mai frecvent subtip clinic de CBC

◻ papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe fata

◻ telangiectazii, uneori keratozic

◻ margine rulata, formata prin confluarea unor perle

◻ evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor ani

◻ are tendinta de a ulcera

CBC nodulare incipiente:

CBC nodular ceva mai

CBC nodular – placa

CBC nodular – tumora

◻ alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in zgarietura de

◻ marginea ulceratiei – reliefata, perlata

◻ suprafata – rosie, curata sau acoperita de sfaceluri si

CBC ulcerat, cu telangiectazii.

CBC nodular ulcerat –

◻ nodul proeminent, hemisferic, dar cu aspect chistic

◻ localizare – frecvent la niv. pleoapelor si in reg.

◻ in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu mici

◻ la periferia leziunii – burelet perlat, translucid sau

◻ localizare – frecvent temporo-frontal

CBC plan cicatriceal.

CBC incipient – margine rulata, opalescenta, centru acoperit de o

CBC plan cicatriceal – atrofie centrala, cu perle epiteliomatoase,

CBC plan cicatriceal.

◻ forma ceva mai rara

◻ placa ingrosata, scleroasa, NU este bine delimitata – fara

◻ la palpare – induratie ce depaseste marginile vizibile

◻ suprafata neteda, usor reliefata sau subdenivelata, de

CBC sclerodermiform in unghiul intern al

CBC morfeiform – zona

CBC sclerodermiform – leziune mare, asemanatoare unei cicatrici

◻ sinonime – pagetoid, eczematoid, multicentric

◻ localizare – frecvent pe trunchi

◻ placa eritematoasa / eritemato-scuamoasa,

◻ eroziuni, cruste sau pigmentare pe suprafata