1.

1.PEMFIGOID BULOS
-in centru se pot observa niste leziuni circinate

-prezenta bulelor profunde de mari dimensiuni sub tensiune apar pe tegumentul normal/indemn dar si
pe placi eritemato-edematoase.

-se deschid si formeaza ulceratii.

-unele dintre ele pt ca sunt profunde pot contine lichid serohematic iar daca se deschid formeaza
cruste hematice

Dd: pemfigus vulgar/dermatita herpetiformă

2.

2.PEMFIGOID BULOS
-prezenta de bule mari profunde aflate sub
tensiune

- apar pe tegument eritemato-edematos

-bulele maro= cruste hematice care acopera

ulceratiile
 3.

3. PEMFIGUS BULOS

-se observa bule profunde sub tensiune

-cele rosii au continut sero-hematic iar daca se deschid formeaza cruste hematice care acopera ulceratiile

4.

4.PEMFIGUS BULOS

Bule de dimensiuni mici sub tensiune ce apar pe tegument eritemato-edematos.

Poate fi pemfigoid bulos (dar bulele ar trebui sa fie de mari dimensiuni ) sau dermatita herpetiforma
(bule mici pe placi eritemato-edematoase)
 5.
5.PEMFIGOID BULOS

Bule de mari dimensiuni sub tensiune.

Apar pe tegument integru dar sip e tegument eritemato-edematos

Diag dif: dermatita herpetiforma

Diagnosticul de certitudine se pune prin biospie cutanata!

 6.

6.DERMATITA HERPETIFORMA

Bule de dimensiuni mici grupate in periferia unei placi eritemato-edematoase.

Sunt pruriginioase/dureroase

Bulele sunt profunde si prin deschidere formeaza ulceratii care sunt acoperite de cruste hematice.

Apar pe zonele de extensie (coate/zona fesiera)

Se asociaza cu boala celiaca (recomandam regim alimentar fara gluten)

7. -Dermatita herpetiforma-diag dif-pemfigoid bulos

8. DERMATITA HERPETIFORMA-bule de mici dimensiuni la periferia

unei placi eritemato-edematoase. Se obs si cruste hematice care acopera ulceratiile.
9. PEMFIGUS VULGAR
-formatiune eroziva localizata pe palatul dur,extindere pe palatul moale
-la periferie se observa un rest dintr-o cupola
-aceste bule se rup imediat dup ace se formeaza. din cauza umiditatii

10. PEMFIGUS VULGAR-diferite bule flasce situate pe un tegument

sanatos (in stanga se observa si cupola)

11. PEMFIGUS NICOLSKY-eroziuni buloase,datorate gratajului(nu are prurit!!!)

12. KERATOACANTOM ( FORMA INCIPIENTA DE

CARCINOM SCUAMOCELULAR) – leziune tumorală cu aspect nodular / formatiune rotunda care prezinta central o
ulceratie acoperită de cruste hematice si are si dop de keratina (partea alba) situat central
DIAG DIF: carcinom bazocelular nodular/ melanom amelanotic.
13. NEV PIGMENTAR (diag dif.cu veruca seboreica pt ca are
aspect verucos, culoare uniformă/omogena- leziune hiperpigmentara)

14. KERATOZA ACTINICA-formatiuni tumorale multiple cu

aspect de placi alb-galbui acoperite de scuame si cu suprafata rugoasa, aspra la palpare. Acestea au ulcerat pt ca se obs si
cruste hematice. (apare pe zonele expuse la soare)

15. CARCINOM BAZOCELULAR PERLAT

ULCERAT-Leziune elementara tumorala care prezinta noduli cu aspect de perle situate una langa alta in periferia leziunii.
In centru se obs ulceratii acoperite de cruste hematice pe suprafata

16. CARCINOM BAZOCELULAR PERLAT ULCERAT-se

obs perle translucide care formeaza o margine proeminenta ca o coroana in periferia leziunii. In centru a ulcerat. Aceste
tumori se dezvolta lent (in cativa ani), pacientul nu are durere, ele devin dureroase daca se suprainfecteaza. Nu se vindeca
spontan si nu metasteaza (doar f rar) dar pot avea invazie locala. DIAG SE PUNE PRIN EX HISTOPAT. Trat:excizie
chirurgicala.
17. CARCINOM BAZOCELULAR NODULAR-leziune
tumorala, nodulara, proeminenta, dura la palpare, prezinta pe suprafata niste vase
Dd: carcinom scuamocelular, melanom amelanotic.

18. CARCINOM MIXT BAZO-SCUAMOS /

CARCINOM METATIPIC-formatiune tumorala cu perle epiteliomatoase. Tumora are caracter invadant si aspect de
ulceratie profunda cu suprafata anfractuoasa si afecteaza și versantul mucos al buzei. Carcinomul bazocelular afecteaza fata
in 2/3 sup, iar cel scuamocelular 1/3 inf a fetei +mucoase.

19. CARCINOM BAZOCELULAR MORFEIFORM/SCLEROZANT-

formatiune tumorala cu caracter infiltrativ cu forma de placa alb-galbuie acoperita de scuame, dura la palpare, care
ulcereaza. NU ARE PERLE EPITELIOMATOASE. Diag dif: cicatrice, placi de morfee.

20. CARCINOM BAZOCELULAR MORFEIFORM- se obs

o placa alb galbuie, indurata cu atrofie in partea centrala. Diag dif: cicatrice, placa de morfee(sclerodermie localizata)
21. CARCINOM BAZOCELULAR PERLAT ULCERAT- se obs perle pe
suprafta și ulceratii. Diag dif: melanom amelanotic, carcinom scuamocelular.

22. CARCINOM BAZOCELULAR SUPERFICIAL/PEGETOID-placa

eritematoasa acoperita de scuame si cruste ce acopera ulceratiile( ea ulcereaza in timp). Nu are vindecare spontana. In centru
se obs o zona de atrofie. Evolutie lenta fara simpotomatologie.

23. CARCINOM BAZOCELULAR SUPERFICIAL/PEGETOID- placa

eritematoasa acoperita de scuame, are ulceratii acoperita de cruste. Are evolutie indelungata(ani de zile). Diag dif: placa de
psoriazis(f bine delimitata cu scuamele sunt albe groase, pluristratificate, neaderente + 2 semne: Auscwitz si spermantet si
apar pe zone de extensie-zona ombilicala, palmoplantar, scalp) eczema cronica(eritem si scuama, margini imprecis delim,
prurit)

24. CARCINOM BAZOCELULAR

SUPERFICIAL/PEGETOID- in periferie se obs perle nu se vad f clar pt că tumora a ulcerat si se obs cruste hematice si
galbui + scuame albe. Nu se vindeca spontan. In dreapta jos se obs si un nev pigmentar.
25. CARCINOM BAZOCELULAR PIGMENTAR - se obs perle
translucide + telangiectazii. Diag e confirmat de ex histopatologic. Diag dif: nev pigmentar/ melanom.

26. CARCINOM SCUAMOCELULAR- formatiune tumorala,

vegetanta si ulcerata. La palpare tumora e dura, infiltrativa la nivelul buzei inf. Factori de risc: ultraviolete, fumatul. Diag
dif: granulom piogenic/

27. CARCINOM SCUAMOCELULAR INFILTRATIV-

formatiune tumorala, infiltrativa la nivelul buzei inf. Se poate obs o ulceratie + suprafata neregulata. Metastazeaza usor pe
cale limfatica( trebuie sa palpam ggl limfatici sa nu fie mts).

28. CARCINOM SCUAMOCELULAR ULCEROVEGENTANT -

formatiune tumorala cu aspect vegentant si ulcerat( are ulceratii). Diag dif: carcinom bazocelular nodular.

29. CARCINOM SCUAMOCELULAR VEGETANT SI

ULCERAT-formatiune tumorala ulcerata. Diag dif: carcinom bazocelular/melanom
30. CARCINOM SCUAMOCELULAR forma incipienta-formatiune
tumorala cu aspect de corn cutanat (ce e alb-depozit dur de keratina ce acopera tumora cu o baza de implantare la nivelul
papionului auricular). Apare frecvent la batrani pe zonele fotoexpuse.

31. MELANOM MALIGN- formatiune tumorala cu aspect hiperpigmentar,

contur neregulat. Poate avea evolutie rapida(cateva luni) si poate aparea de novo(pe tegument fara leziuni pre-existente) sau
pe leziuni existente (nevi).

32. MELANOM MALIGN- formatiune tumorala cu culori multiple. Este

asimetrica. In centru se obs o formatiune mai inchisa la culoare cu aspect de nodul ce reprezinta o invazie tumorala.
Melanomul are mai multe forme: SUPERFICIAL(extins in suprafata)/ NODULAR(aspect nodular)/
ACROLENTIGINOS( in zona acrala )/ AMELANOTIC(fara pigment).

33. MELANOM MALIGN-se obs culori muliple, asimetria+noduli pe suprafata

tumorii

34. MELANOM MALIGN- leziune tumorala maligna(zone de

ulceratie cu leziuni hemoragice) dimenesiune mare, culori multiple, margini nereg, evolutie rapida si nu se vindeca spontan.
Diag dif: nevi pigmentari/ carcinoame bazocelulare pigmentare
35. MELANOM MALIGN- formatiune tumorala asimetrica cu contur
neregulat. diag dif: carcoinom bazocelular pigmentar (se foloseste dermatoscopul iar daca reteaua lipseste = carcinom
bazocel pigementar ) / nev nevocelular.

36. MELANOM MALIGN ACRAL-formatiune tumorala

pigmentara (culori variate). Diag dif: nev pigmentar

37. MELANOM MALIGN- multiplii nevi (=factori de risc pt dezvoltarea

melanomului malign). Este un melanom cu mts. satelite (formatiuni tumorale brun-negre in periferie)

38. MELANOM- formatiune nodulara invaziva. In centru pigmentul a disparut = zona

de regresie (melanomul deja mts/disemineaza pe cale limfatica/hematogena)
39. MELANOM AMELANOTIC-formatiune tumorala de mari dimensiuni cu ulceratii
pe suprafata. In st se obs si un papilom. Diag dif: c.bazocelulare nodulare/c.scuamocelulare nodulare

40. MELANOM MALIGN ACRAL- a distrus lama

unghiala si a invadat falanga distala.

41. SCLERODERMIE LOCALIZATA /MORFEE IN PLACI- 2

placi mari la nivelul trunchiulul. Diag dif: cicatrici/leziuni sechelare. Placa de morfee e in stadiul 3.
Placa de morfee are 3 faze: placa eritemato-edematoasa/ etapa de induratie(galbuie)/ atrofie(teg e subtire/scleros)
Diag dif: morfee generalizata( placi multiple care conflueaza)/ sclerodermia sistemica
Formele sclerodermiei sistemice: Cu acroscleroza/ difuza/ Sindromul crest
(calcinoza/sdr.raynaud/af.esofag/sclerodactilie/telangiectazie)

42. MORFEE LOCALIZATA IN PLACI-2 placi de

culoare bruna care la palpare sunt dure. Pot fi de culoare galbui ceroasa (in centru) in periferie (ineu violaceu/lila ring). Dd:
sclerodermia sistemica/ carcinoame bazocelulare morfeiforme/cicatrici
43. MORFEE IN BANDA/LINIARA-placa galbui ceroasa,
dura, indurata cu dispozitie in banda.

44. MORFEE- placa de morfee cu lila ring

45. MORFEE IN BANDA-tegumentul este dur si zone de atrofie pe

suprafata. Diag dif: cicatrice

46. FENOMEN RAYNAUD-aspect trifazic

datorita vasospasmului la nivelul capilarelor. Inital apare o zona de hipoxie locala(si apare tegumentul alb), apoi tegumentul
 devine cianotic respectiv rosu (recolorarea tegumentului). Pacientul simte durere/parestezii cand se expune la frig/are
emotii. Apare in colagenoze/sclerodermie/dermatomiozita.

47. /SCLERODACTILIE CU
ACROSCLEROZA-tegumentul este lucios/infiltrativ. Apar ulceratii si modif ale lamelor unghiale. Degetele au aspect de
semiflexie( pt ca sunt afectate tendoanele)

48. SCLERODACTILIE CU ACROSCLEROZA- falanga distala

prezinta ulceratie in muscatura de sobolan. Ulceratiile se vindeca cu cicatrici stelate.

49. SCLERODERMIE SISTEMICA CU SCLERODACTILIE-

distrugerea lamei unghiale( amputarea falangei distale). Se obs mana de mamos in semiflexie, teg e lucios, subtire si cu
ulceratii.

50. SCLERODERMIE SISTEMICA- aspect de microstomie cu

telangiectazii pe suprafata si riduri peribucale
51. LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC CRONIC CUTANAT IN
FLUTURE- placi eritematoase imprecis delimitate, nu are atrofie. La debut are cefalee/atralgie/mialgie. Cel putin 4/11
criterii pt lupus pt a confirma diag.
LES. are 3 leziuni elementare (eritem/scuama/atrofie) .lupusul se clasifica in 3 categorii: cronic-cutanat/subacut/sistemic.
Forma cronic-cutanata are 2 forme clinice:
o in vespertilio/fluture (eritem/scuama/uneori atrofie in zona centrala a fetei)
o discoid(placi cu eritem/scuama/atrofie in zona centrala a placilor)
Daca leziunile de lupus cronic cutanat sunt doar la nivelul extrem cefalice=lupus eritematos localizat iar daca coboara spre
gat/decolteu= diseminat
DD: dermatita seboreica (placi eitematoase cu scuame galbui pe zonele seboreice)/tinea facies(placi eritematoase cu
centru palid, cu marginie arcuata cincinata cu ex.micologic pozitiv)/ psoriazis(scuama neaderenta/groasa/pluristratificata)

52. LUPUS ERITEMAOTOS CRONIC CUTANAT DISCOID- placi

eritematoase, infiltrative, proeminente, cu scuama alba groasa aderenta pe suprafata (dd cu scuama din psoriazis neaderanta)
(cu eritem/scuama/atrofie in zona centrala a placilor). Apare pe zonele fotoexpuse.
53.

LUPUS ERITEMATOS SUBACUT FORMA

INELARA- Placi eritematoase (la nveliul trunchiului/zonele de extensie ale mb) cu eritem dispus inelar cu centru palid,
acoperit de scuame. Forma subacuta are 2 forme clinice:Papuloscuamoasa(psoriaziforma)/Inelara
54. DERMATOMIOZITA-placi eritemato-violacee la nivel palpebral
dispuse heliotrop in ochelari.

55. DERMATOMIOZITA(SEMN MARIE-CURIE)-zone eritematoase

periunghiale. Pe zonele de extensie ale degetelor se obs placi eritematoase cu scuame pe suprafata (papule gottron
caracterisice dermaomiozitei)

56. TRICOFITIA USCATA A SCALPULUI- placi multiple

de mici dimensiuni discret eritematoase acoperite de scuame(nu se vad) in care firele de par sunt rupte la nivele diferite si
inglobate in scuame(dau aspect de alopecie). Etiologie: dermatofiti. Se face examen micologic al firului de par ( forma de
parazitare a firului de par )+ cultura (ne da specia)
57.
58.

59. MICROSPORIE-placi discret eritematoase, rotunde, de

mari dimensiuni, in nr mic, acoperite de scuame fine, firul de par e rupt de la ac nivel . se face examen micologic al firului
de par ( forma de parazitare a firului de par )+ cultura (ne da specia)
60. KERION CELSI-TRICOFITIA INFLAMATORIE A
SCALPULUI-formatiune rotunda, proeminenta cu aspect pseudotumoral cu pustule pe suprafata. Firul de par se epileaza cu
usurinta. Daca se aplica presiune se obs secretie purulenta.

61. KERION CELSI- se obs aspect pseudotumoral,

rotund, proeminent, firul de par se epileaza cu usurinta. Se obs ostiumurile foliculare si pustule (la presiune se obs o secretie
purulenta). Apare la copii la nivelul scalpului si la adult la barba/mustata. Pt ca firul de par e afectat in profunzime,
vindecarea se face prin alopecie de tip cicatricial Se trateaza cu antifungice sistemice/locale ca sa previna alopecia
cicatriciala definitiva.

62. SICOZIS TRICOFITIC- formatiuni

pseudotumorale/nodulare rotunde cu pustule pe suprafata si cruste galbui. Firul de par se elimina cu usurinta. Apare la adulti
la nivelul barbii/mustatii.
63. SICOZIS TRICOFITIC- formatiuni nodulare cu pustule pe suprafata
si cruste galbui.Firul de par se elimina cu usurinta . se face dd cu sicozis de etiologie stafilococica( leziunile sunt diseminate
si firul de par nu se epileza cu usurinta)

64. FAGUS PITIRIAZIFORM-este o infectie fungica(pilomicoza) in care se

remarca zone de alopecie si scuame de mici dimensiuni albicioase. Zonele de fir de par sanatoase din periferie poarta
numele de coroana. Firul de par afectat e alb-cenusiu rupt la nivele diferite.

65. TINEA FACIES(HERPES CINCINAT)

SUBINFLAMATOR- prezinta pustule pe suprafata cu centrul palid, marginea policiclica si scuame albe. Pt confirmare
examen micologic. Tratament antifungic. Diag dif: placi de psoriazis /dermatita seboreica(eritem si scuama pe zonele
seboreice dar scuama e galbui grasoasa-aici scuamele sunt albe)

66. TINEA CORPORIS- pustule pe suprafata cu scuame, margine policiclica, centrul

palid. Dd: psoriazis/eczema.

67. pustule pe suprafata cu centrul palid. Tinea cruris sau psoriazis

pustulos
 68. TINEA CRURIS-afectarea pliurilor inghinale cu margine accentuata
eritematoasa

69. TINEA PEDIS-forma intertriginoasa (intertrigo=inflamatia unui pliu). Se obs un

depozit albicios in tesutul macerat care poate ascunde o fisura in pliu. Dd: intertrigo stafilococic/streptococic/candidozic
/psoriazis/eritrasma

70. TINEA PEDIS-forma dishidroziforma- placi

eritematoase acoperite de vezicule/pustule pe suprafata cu eroziuni si scuame

71. placi eritematoase acoperite de scuame.

Se observa si fisuri. In tinea marginile sunt bine delimitate, in eczema sunt imprecis delimitate.
La tinea daca exista eritem si scuama = tinea hiperkeratozica

Cele 4 afectiuni care afecteaza palmele: tinea manum hiperkeratozica/eczema cronica palmara hiperkeratozica/psoriasis palmo-
plantar/keratodermie

Diag de certitudine-biopsie cutanata/ex histopat.

72. ONICOMICOZA SUBUNGHIALA
DISTALA (onicomicoza dermatofitica) pt ca pleaca dinspre marginea libera.
Apare intial pe partea distala a unghiei apoi cuprinde toata unghia. Initial apare o hiperkeratoza pe patul unghiei, zona
afectata devenind alb-galbuie. In continuare este prinsa lama unghiei de pe partea profunda, unghia devine
striata/boselata/friabila si se ajunge la onicoliza. Leziunile inainteaza de la marginea libera spre baza unghiei.
DEBUTUL E LA NIVELUL PATULUI SUBUNGHIAL.
IN ONICOMICOZA DERMATOFITICA NU APAR MODIFICARI ALE REPLIULUI PERINUNGHIAL SPRE
DEOSBIRE DE ONICOMICOZA CANDIDOZICA CARE DEBUTEZA PRINTR-O INFLAMATIE SI ERITEM
LA NIVELUL REPLIULUI PERIUNGHIAL SI CU APARITIA UNUI PUROI ALB CREMOS. APOI INF DATA
DE CANDIDA SE POATE TRASNMITE UNGHIEI DE LA NIVELUL PROXIMAL SPRE DISTAL

73. ONICOMICOZA ALBA SUPERIFICIALA-

modif de culoare difuza a lamei unghiale la nivelul halucelui bilateral.