Sunteți pe pagina 1din 37

1.

LEZIUNI ELEMENTARE PRIN MODIFICARI DE CULOARE


Tipul de leziune specific este macula sau pata si se caracterizeaza prin:
- sunt bine vizibile la examenul obiectiv
- nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
- sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine
- modificari ale melanogenezei
- depuneri de substanta la nivelul tegumentului
- pot avea dimensiuni variate descriind placi si placarde
Dupa mecanismul de producere apar:
-pete hemodinamice: - eritemul activ - datorat vasodilatatiei capilarelor si arteriolelor din plexul
subpapilar si clinic se caracterizeaza prin tegument roz-rosu si cald
- eritemul pasiv (cianoza) congestie progresiva produsa prin vasodilatatie si
atonia capilarelor venoase si a venulelor, exprimata clinic prin macule rosii violacee si tegumente reci
- pete vasculare sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular persistente (ectaziile) sau
ca urmare a unor proliferari de vase sanguine (hemangioamele); pot fi congenitale (hemangioamele) si
dobandite (telangiectaziile)
- pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a unor defecte de coagulare
- pot fi : - petesii (leziuni de 1-2 cm), vibice (leziuni liniare), echimoze (au dimensiuni
mari cu aspect de placa sau placard), hematoame (provocate de hemoragii profunde subcutanate)
- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica culoarea de la rosu-purpuriu
la violaceu-albastru, apoi verzui-galben(in functie de gradul de degradare al Hb), se instaleaza rapid,
persista 10-20 zile
- pete prin modificari ale melanogenezei:
pete hiperpigmentare circumscise (nevii pigmentari),
pete hiperpigmentare difuze (cloasma, melanodermie),
pete hiperpigmentare congenitale (nevii pigmentari),
pete hiperpigmentare dobandite (efelidele), pete hiperpigmetare reziduale (lichen plan);
pete hipopigmentare sau acromice congenitale (albinismul),
dobandite (vitiligo),
primitive (vitiligo),
secundare (tinea versicolor).
- pete produse prin depuneri de substante la nivelul tegumentelor apar in cursul unor afectiuni de
sistem: tulburari de metabolism (carotenodermia), boli infectioase (hepatita acut), boli profesionale
(intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).
1) Leziunile discromice iau nastere prin lipsa sau excesul de pigment melanic
nu dispar la vitropresiune
nu sunt insotite de fenomene inflamatorii
pot fi permanente sau trecatoare
a) pete pigmentare hipercrome
pete brune sau negre, produse prin exces de pigmente melanic
pete congenitale: nevii pigmentari
pete dobandite: efelidele, cloasma gravidica si melanodermiile
b) pete acromice
pete de culoare alba determinate de lipsa pigmentului melanic
pete congenitale: albinismul si nevii acromici
pete dobandite: vitiligo

c) pete artificiale
produse prin depunderea unor substante straine in tegument (tatuajele)
endogene pigment biliar (galben)

exogene caroten, colorani externi

d) macula
pata neteda, de culoare roz-rosiatica, de dimensiuni mici (<1cm)
nu depaseste planul tegumentar
apare in boli eruptive infectioase (rujeola, rubeola, febra tifoida)
2) Petele vasculo-sanguine - apar prin inmultirea sau dilatarea ori extravazarea vaselor de sange de la
nivelul pielii
a) pete vasculare
se produc prin inmultirea sau dilatarea vaselor
dispar la vitropresiune
ex: nevii vasculari sau angioamele, telangiectaziile
b) pete purpurice
se produc prin revarsarea sangelui
Ex: petesii (punctiforme)
vibices (liniare)
echimoze (sufuziuni sangvine difuze, intinse)
c) pete eritematoase
se produc prin vasodilatatie
sunt rosii
dispar la vitropresiune
2.LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE - leziuni circumscrise, bine delimitate, ce det modificri de relief si
consistenta la nivelul tegumentelor
- papula - (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la suprafata pielii; de
diferite culori ce se constituie in placi si placarde)
- tuberculul - (lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin la suprafata pieliidevine bine vizibila la vitropresiune; evolutia e cr., poate ulcera.
- nodulul (nodozitatea) (lez situata profund in derm si hipoderm,putin proeminenta si se poate
identifica bine prin palpare, poate avea ev. ac. (eritemul nodos), subac. (eritemul Bazin), sau cr.
(sarcoidoza).
- vegetatia este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafat neregulata,conopidiforma sau in
creasta de cocos;are consitenta dura,poate fi dispusa izolat (papilomul) sau are tendinta de a forma
mase globuloase cu aspect pseudotumoral (condiloma accuminatum).
- lichenificarea placa de suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al teg. cu formarea de
pseudopapule; apare in dermatozele pruriginoase dupa grataj prelungit
- tumora formatiune proeminenta, persistenta cu tendinta la crestere fara caractere inflamatorii; pot fi
benigne (nevul, lipomul - nu metastazeaza, neinvazive) si maligne (carcinoamele cutanate, melanomul
- invazive cu prognostic grav si dau metastaze).
3.LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID
- vezicula colectie lichidiana cu dimensiuni mici 1-2 mm. situata obisnuit intraepidermic; ev.spre
deschidere cu formare de eroziune; in caz de suprainfectie bacteriana continutul devine purulent constituind
pustula

- bula (flictena) - lez cu lichid de dim. mari; continut clar serocitrin ulterior poate deveni hemoragic sau
purulent; dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si pastreaza la periferie un guleras epidermic
- pustula lez. cu continut purulent; pot fi primitive, secundare, foliculare, nefoliculare.
4.LEZIUNI ELEMENTARE PRODUSE PRIN SOLUTII DE CONTINUITATE
- eroziunea pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul, nu depaseste membrana bazala si
se vindeca fara cicatrici; poate fi primitiva (sancrul sifilitic) sau secundara leziunilor veziculo-buloase
(eczema, herpes)
- escoriatia o solutie de continuitate superficiala, liniara, produsa prin grataj
- ulceratia pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se vindeca cu cicatrici; pot fi
ac. (furunculul) si cr. (ulcerul varicos)
- fisura sau ragada o lipsa de substanta liniara sec inflamatiei, de profunzime diferital; se localizeaza
periorificial sau la nivelul pliurilor
5.DESEURI CUTANATE SI SECHELE
DESEURILE = sunt produse care se elimina de pe suprafata cutanata.
- scuama rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule cornoase dispuse in straturi
multiple pe suprafata pielii; aspectul e relevant pt diagn.
- crusta rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata teg. si acopera obisnuit o solutie de continuitate,cu
aspecte diferite : galben-aurii in impetigo(cruste melicerice) sau brune-negre(cruste hematice) cand
acopera ulceratii profunde
- escara o necroza epidermica produsa prin ischemie;se prezinta ca un depozit uscat negru,aderent
- sfacelul o necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene,un depozit alb-cenusiu de tesut
devitalizat.
SECHELELE CUTANATE = lez sec unor procese patologice distructive,cu caracter definitiv.
-cicatricea se produce printr-un complex de reparatie conjunctiva,cu formarea de tesut nou alcatuit din
colagen dens,fibrocite,fragmente de tes elastic si vase sanguine;poate fi atrofica(indurata),
hipertrofica(proeminenta), supla,cheloidiana
-atrofia se caract. printr-o involutie tegumentara cu interesarea tuturor componentelor sale,caracterizat
prin: este subtire, transparent, se pliaza usor,pliul persista, lipsesc firele de par si glandele; poate fi fiziologica
sau patologica.
6. MICROSPORIA - pilomicoz tondant, contagioas, cu caracter autolimitant, la copii
Etiologie: M. canis, audouini, gypseum
Rezervorul: animalele de casa
Patogenie: initial este parazitat stratul cornos, foliculul pilos, penetreaz firul de pr traversand cuticula
Diagnostic de laborator
Ex. lampa Wood - evideniaz o fluorescen verde la nivelul firelor de pr parazitate
Ex. direct fir de pr: parazitare tip ectotrix (spori mici n mozaic care formeaz un manon in jurul
firului de pr)
Cultura pe mediul Sabouraud
Tratament : sistemic: antifungice
clasice- Griseofulvina 4-8 sapt
moderne Ketoconazol, Itraconazol, Terbinafin, Fluconazol -4-6saptamani
Tratament topic:
Clasic: pomada benzosalicilica
Modern : imidazoli, triazoli, alilamine, ciclopiroxolamina (crema lotiune, sampon)
Raderea firelor de par

7. TRICOFIIA USCAT A SCALPULUI - pilomicoz uscat, tondant, mai puin contagioas, cu


evoluie cronic; intereseaz copii i adulii (tricofiia cronic a adultului )
Etiologie: T.tonsurans, violaceum, quinckeanum
Manifestri clinice:
Plci de dimensiuni mici, numeroase, cu contur neregulat, acoperite cu scuame furfuracee, situate pe
scalp
Firele de pr sunt rupte la distane inegale,au tonicitatea diminuat, sunt nglobate n scuame, i rsucite
Atingerea unghial este rar.
Diagnostic de laborator: Ex. microscopic direct al firului de pr; Parazitare de tip endotrix (aspect de sac
umplut cu nuci)
Evoluie: cronic, se vindec la pubertate sau continu s evolueze realizand Tricofitia cronic a adultului
Diagnostic diferenial: Microsporia ,Favusul pitiriaziform, Psoriazis scalpului
Tricofiia cronic a adultului
Asociaz leziuni ale scalpului cu leziuni ale pielii glabre;
fire de pr parazitate rupte de la emergena sau mici placi atrofo-cicatriciale
Asociaz leziuni ale scalpului cu leziuni ale pielii glabre;
Scalp: fire de pr parazitate rupte de la emergena sau mici placi atrofo-cicatriciale
Pielea glabr: plci eritemato.violacee situate pe fetele laterale si dorsale ale gambelor, feselor
antebraelor
Tratament=sistemic: antifungice
Clasice - Griseofulvina 4-8 sapt
moderne - Ketoconazol ,Itraconazol, Terbinafin, Fluconazol =4-6 saptamani
8. TRICOFITIA INFLAMATORIE = micoz de tip inflamator localizat pe scalp la copii i n barb i
musta la aduli
Etiologie: Tr.verrucosum, Tr.mentagrophytes,
Epidemiologie: contagiozitate n mediul familiar, cabaline bovidee
Manifestri clinice:
- Kerion celsi:
- Plci inflamatorii cu aspect pseudotumoral, dureroase, rotunde, bine delimitate, acoperite cu pustule
foliculare
- Firele de pr sunt aglutinate ntr-o mas scuamo/crustoas si se epilez uor
- Adenit satelit dureroas
- Sicozisul tricofitic: leziuni cu acelasi aspect, diseminate si cu aceasi evolutie
Leziuni de hipersensibilizare la distant, tricofitide (lichen tricofitic, eritem nodos)
Localizare : scalp, barb i musta
Evoluie: spontan spre vindecare cu alopecie cicatricial definitiv
Diag. de laborator: fir de pr, parazitare de tip endo-ectotrix
Tratament:
Local: - epilarea firelor de pr, comprese locale cu soluie Lugol, antimicotice (soluii, creme, unguente)
Sistemic: antimicotice (ketoconazol, itraconazol, terbinafin), antibiotice, antiinflamatoare
Profilactic: - tratarea corecta a bolnavilor, sterilizarea obiectelor sanitare, tratarea animalelor bolnave
9. FAVUSUL = pilomicoz cu evoluie cronic; este determinat de o infecie fungic, obinuit survenit
la vrsta copilriei care nu se vindec spontan la pubertate.
Epidemiologie:
Contagiozitate sczut

Favorizata de igien deficitar i subalimentaie


Aduli copii
Etiologie: Tr. Schonleini, quinckeanum
Manifestri clinice: Favus cu godeuri
Godeul favic- Favus pitiriaziform, Favus impetigoid, Favusul cicatricial
Evoluie: nu are tentin de remisiune spontan
n forma clinic tipic, la debut, se instaleaz un eritem perifolicular iar firul de pr i pierde luciul (devine
mat). Ulterior, apar mici depozite glbui perifoliculare (colonii fungice, produi de metabolism, scuame),
deprimate central denumite godeuri favice. Evoluia ndelungat determin alopecie cicatricial cu atrofie a
pielii ntre firele de pr restante.
Diagnostic de laborator: Ex. micologic fir de pr
parazitare endotrix tuburi miceliene, segmentate inegal cuformarea de artrospori de form dreptunghiular;
Tarse favice,cultura pe mediul Sabouraud
10.EPIDERMOFITIA INGHINALA (TINEA CRURIS) = este micoza pliurilor inghinale, infecia cu
dermatofii a regiunii inghinale;
localizat bilateral, este mai frecvent la sexul masculin,
Etiologie: Tr. Rubrum, E. floccosum, Tr.verrucosum
Patogenie: predispozitie individuala, factori locali favorizani (hipersudoratie, obezitate, diabet)
Manifestri clinice: plci eritematoase rotunde reliefate, cu marginea activ, acoperite cu scuame.Limita
placardului este vag policiclic, elevat, marcat uneori de noduli si pustule. Leziunile ocup pliurile
inghinale sau se extind pe OGE, abdomen, fese,regiunea lombo-sacrat, pruritgratajfisuri.
Boala debuteaz prin prurit (trstur dominant) i apariia unor plci eritematoase cu margini nete, ce se
extind din pliul inghinal pe coapse i scrot. Descuamaia este variabil i poate masca fondul inflamator.
n evoluie survine o oarecare vindecare central n timp ce marginea rmne roie i eventual
veziculoas.
Infecia cronic cu T rubrum se poate extinde pe fese i abdomen.
Tratament:
Local: creme, unguente, soluii cu aciune antimicotic
Clasice: pomada benzo-salicilic
Moderne: imidazoli (Clotrimazol 1%),Terbinafin (Lamisil),Ciclopiroxolamin (Batrafen)
Sistemic: Griseofulvin ,Itraconazol, Terbinafina, Fluconazol
11. HERPESUL CIRCINAT (TINEA CORPORIS)
Etiologie: M. canis, Tr.mentagrophytes asteroides, Tr. rubrum, E. floccosum
Etiopatogenie: = Infecia micotic este rezultatul interaciunii dintre artroconidii i corneocite
Manifestri clinice: plci eritemato-scuamoase, cu chenar vezicular, rotunde i bine delimitate, periferia este
circinat, activ, cu tendina la extensie i centrul aparent remis, foliculita Leloir (herpes circinat
subinflamator); plac reliefat dureroas, acoperit cu papulo pustule i cruste, asociaz limfangit i adenite
regionale dureroase
TRATAMENT
Local: badijonri cu alcool iodat, antimicotice topice (ketoconazol,bifonazol,terbinafin)
Sistemic: antimicotice per os(fluconazol, itraconazol, terbinafin)
Tinea coporis:
cu leziuni recente, localizate: tratament topic 2-4 sptmni;

cu leziuni recente, extinse: terbinafin / itraconazol per os (2-3 sptmni).


12. EPIDERMOFITIA EXTREMITATILOR (TINEA MANUM, PEDIS)
TINEA PEDIS = dermatomicoza vieii moderne (dermatofitoza piciorului, piciorul de atlet)
- Infecie dermatofitic a piciorului sau degetelor piciorului.
Etiologie:
Sunt incriminate cel mai frecvent specii antropofile dar o proporie mare de cazuri asociaz infecii
bacteriene cu germeni Gram negativi ale spaiilor interdigitale. n formele cronice de tinea pedis, bacterii
rezistente cum sunt cele corineforme joac rol de copatogeni.
Dermatofitoza piciorului este cea mai frecvent form clinic de infecie dermatofitic (10% din populaia
rilor dezvoltate prezint infecii dermatofitice ale spaiilor interdigitate ale piciorului). Ea este mai rar la
cei care nu poart nclminte.
Condiiile predispozante sunt constituite de umiditatea spaiilor interdigitale, de macerarea pielii
consecutiv acesteia, de terenul atopic (favorizant al infeciilor cronice cu Trichophiton rubrum).
Contaminarea interuman survine n mediul familial n colectivitile nchise (spitale de cronici, internate), la
bi publice, piscine.
Manifestri clinice Tinea pedis,Intertriginoas,Dishidroziform,Uscat, scuamoas (hiperkeratozic).
a) forma intertriginoas:
se manifest prin macerare, decolare tegumentar i fisuri la nivelul spaiilor interdigitale laterale;
se poate extinde interdigito-plantar;
se nsoete de prurit accentuat, de cldur;
evolueaz cronic.
b) forma hiperkeratozic:
este o form clinic cronic de Trichophiton rubrum;
intereseaz plantele, marginile piciorului care apar discret eritematoase i cu scuame fine alb-argintii;
extensia pe faa dorsal a piciorului i degetelor determin aspectul de picior mocasin;
se manifest sever cnd se asociaz hiperhidroza (hipersudoraia);
se nsoete de prurit, miros dezagreabil i de suprainfecie bacterian i fisurare a spaiilor interdigitale;
obinuit exist o atingere unghial.
c) forma dishidrotic:
este tipul veziculo-bulos de manifestare a infeciei dermatofitice ce poate succede (dup luni, ani de
evoluie) macerrii i fisurrii spaiilor interdigitale;
evolueaz spre pustulizare, deschidere i apariia de colerete descuamative pe fond inflamator;
asociaz frecvent hiperhidroza;
n varianta veziculoas acut, se poate nsoi de erupie alergic (tip ide) pe mini, asemntoare
pomfolixului (dishidrozisului).
Diagnosticul pozitiv- examenul clinic, examenul micologic, cultura pe mediul Sabouroud
Tratament: - local: keratinolitice antifungice;
sistemic: antifungice per.os;
profilactic: dezinfecia indeprtarea factorilor favorizani
TINEA MANUM (dermatofitoza minii) este o infecie cu dermatofii a minii.
este micoza superficiala a palmei, determinata de Trichophyton rubrum, Epidermophyton floccosum,
Trichophyton mentographytes interdigitalis.Si in cazul acestei forme de micoza se disting mai multe aspecte:
Etiopatogenie
Sunt frecvent implicate speciile antropofile care pot determina i tinea pedis. Frecvent, tinea manum este
precedat de infecia piciorului i/sau a unghiilor piciorului.

Ea intereseaz zonele predispuse la macerare de sub inele, ceasuri, spaiile interdigitale (la buctari,
spltorese); insuficiena circulatorie periferic este de asemenea un factor predispozant.
Manifestri clinice
Tinea manum se poate manifesta astfel:
hiperkeratoz palmar difuz, unilateral n 50% din cazuri, cu accentuarea pliurilor de flexie;
simpl descuamaie persistent;
plci eritemato-veziculoase;
plci eritemato-scuamoase pe faa dorsal a minilor
-forma uscata: cu descuamare difuza
-forma exudativa: veziculoasa
-forma hiperkeratozica: caracterizata prin fisuri si accentuarea pliurilor palmare.
Tratament: se aplica un tratament local (antimicotice in asociere cu corticoizi topici sau cu keratolitice)
13. PITIRIAZISUL VERSICOLOR = micoza superficiala localizata in stratul cornos al epidermului
- produs de Malassezia furfur
- F. favorizanti: umiditatea crescuta, hipersecretia sudorala, predispozitie constitutionala ereditara
Forme clinice : PV forma colorata , PV forma acromica
Aspecte clinice :
- macule, placi sau placarde pigmentate cafeniu, brun , rar rozate sau acromiante
- localizare pe ariile bogate in glande sebacee (torace anterior si posterior, radacina membrelor, decolteu)
- leziunile sunt acoperite de scuame fine, furfuracee, vizibile la gratajul metodic (semnul talajului )
- asimptomatice sau discret prurit
Tratament :
- tratament local este preferabil in formele obisnuite, cu creme, sampoane, unguente antifungice (Ex.
Clotrimazol, Biazol, Ketoconazol)
- tratament general se adreseaza formelor extinse, recidivante (Ex. Itraconazol 200mg/zi, 5-7 zile,
fluconazol 50 mg/zi, 10 zile)
Profilaxie : Nu exista masuri preventive specifice. Numarul recurentelor este ridicat in lipsa tratamentului
corect.
14. CANDIDOZELE CUTANATE - infectii produse de levuri din genul Candida
Candidoza cutanat
Intereseaz pliurile cutanate fiind favorizat de condiiile de umiditate crescut create de ocluzia prin
mbrcminte i pliurile interdigitale - mai ales ale minii - i zonele din proximitatea orificiilor naturale.
Candidozele cutanate trebuie difereniate de: dermatofitoze; intertrigo bacterian; psoriazis flexural; dermatita
seboreic
Intertrigo candidozic: candidoza flexural
poate interesa orice pliu (submamar, inghinal, interdigital), mai ales la persoanele obeze i
determin: eritem exudativ cu depozit albicios i fisur n fundul pliului i extindere dincolo de aria de
contact a celor dou fee cutanate ale pliului, cu margine franjurat (gulera epidermic de descuamaie) i
pustule subcornoase sau papule satelite;
Erosio interdigitalis blastomycotica sau candidoza interdigital a minii, cu aspect macerat, alb al pliului
interdigital accentuat de bacteriile Gram negative copatogene;
Candidoaza perianal i scrotal care poate nsoi sau nu interesarea mucoasei genitale, cu eritem, prurit sau
iritaie local;
Candidoza de scutece, consecutiv colonizrii cu Candida albicans a eritemului de scutece, manifestndu-se
prin eritem difuz, cu pustule subcornoase, cu margini neregulate, franjurate i leziuni papulo-pustuloase
satelite; de regul se poate decela prezena Candidei albicans n fecale.
Paronichia i Onixisul candidozic:

Paronichia este o condiie patologic periunghial cronic n care n afara levurilor sunt implicate specii
bacteriene, dermita iritativ sau alergic de contact. Este frecvent la persoanele cu contact prelungit al
minilor cu apa, fina, hidrocarbonatele.
Se manifest clinic prin:
eritem, edem (tumefiere) a repliului cutanat unghial care se detaeaz de faa dorsal a lamei
unghiale; din spaiul creat se evacueaz uneori la compresie puroi gros, alb;
durere spontan;
distrofie unghial (discromie, onicoliz la nivelul marginilor laterale).
Onicomicoza candidozic (onixis candidozic) are 3 manifestri principale:
onicoliz i paronichie cu evoluie spre distrucia complet a lamei unghiale (frecvent la pacienii cu
candidoz muco-cutanat cronic);
friabilitate a lamei unghiale, distal i lateral, fr progresie spre distrofie total (frecvent la femei)
onicomicoz alb superficial (rar, la nou-nscui).
Perionixis candidozic
inflamatie a tesuturilor periunghiale
eritem, edem, cu desprinderea cuticulei
la presionarea zonei se elimina o cantitate mica de puroi alb-galbui cremos
TRATAMENTUL CANDIDOZELOR CUTANATE
- identificarea si corectarea factorilor generali (DZ, endocrinopatii, carente vitaminice, tare organice)
- corectia factorilor ambientali si individuali (evita umezeala, igiena orala si cutanata riguroasa)
- tratamentul general se aplica formelor cronice, generalizate, rezistente la tratamente local
1. Antibiotice poliene (NYSTATIN, AMPHOTERICINA B, NATAMICINA)
2. Derivati imidazolici, triazoli (KETOCONAZOL, ITRACONAZOL, CLOTRIMAZOL, ECONAZO)
3. Tratament local :
alcalinizarea mediului prin spalaturi, gargarisme, cu solutie bicarbonat de N
aplicatii de coloranti
topice cu nistatin sau alte preparate anti-candidozice
15. CANDIDOZELE MUCOASE
Candida albicans
comensal al mucoasei bucale, tract gastrointestinal, vagin
considerat patogen oportunist
nu apartine florei rezidente normale tegumentare
Vulvovaginita candidozica: frecvent la femeile active sexual sau in sarcina
Clinic: congestie a mucoasei , edem, eroziuni si depozite alb cremoase, prurit, leucoree alb-branzoasa,
posibila extensia la vulva, pliul interfesier, evolutie cronica, recidivanta
Balanita sau balanopostita candidozica
Aspect clinic:
eritem edem cu mici pustule la nivelul glandului, eroziuni in santul balanopreputial
depozite alb cremoase pe suprafata
posibila extnsie spre pliuri
Anita candidozica
inflamatia mucoasei anale
eritem, eroziuni, posibile depozite alb-cremoase
Tratamentul vaginitei candidozice: ovule sau tablete vaginale, +/- antimicotice per os
Ex. fluconazol 150mg/doza unica

Tratamentul balanitei candidozice: nistatin, miconazol, natamicina local, crema sau picaturi
antimicotice per os in doza unica

+/-

16. ONICOMICOZELE
Etiologie: dermatofiti din genul TRYCHOPHYTON, speciile rubrum, violaceum, mentagrophytes
interdigitale.
Leziunile se produc prin: contact direct (gratajul unui focar micotic), contact indirect (obiectele de toaleta).
Clinic: debutul este la extermitatea distala sau marginea laterala a unghiei, leziunea este o mica pata
triunhiulara, alb-galbuie, mata, lama unghiala se ingroasa si subunghial se constitue un depozit stratificat
Forme clinice: subunghiala distala, alba superficiala ,proximala
Tratament general: itraconazol in puls terapie (200mg x2/zi , 7 zile/luna, 3 cure) terbinafina 250 mg/zi, 3
luni, functie de afectarea unghiala; alternative : ketoconazol, fluconazol
Tratament local : se asociaza terapiei generale, lacuri de unghii cu amorolfina si ciclopiroxolamina, uree
50- 60 % , sub pansament ocluziv (avulsie chimica a unghiei )
17. +18..... STAFILOCOCIILE FOLICULARE
Foliculitele superficiale
a) Ostiofoliculit (impetigo Bockard)
b) Foliculitele cronice ale membrelor inferioare
Foliculitele profunde
a) acute - foliculita narinar, foliculita genelor (orjeletul)
b) subacute - sicozisul stafilococic
c) cronice - sicozisul lupoid, foliculita decalvant ,foliculita cheloidian
Ostiofoliculit
Etiopatogenez: Staphylococus aureus, iar poarta de intrare o constituie ostiumul folicular (punct de
minim rezisten al nveliului cutanat).
Clinic: pustule mici, nconjurate de un halou inflamator, i centrate de firul de pr.
Localizare: fa dup brbierit, pe scalp, fese sau n jurul unor soluii de continuitate (plgi, ulcere).
Prognostic: vindecare spontan sau leziunile pot trena evolund ctre foliculit profund.
Foliculita cronic a membrelor inferioare
Etiopatogenez:
afeciunea este favorizat de cldur, umiditate, friciuni repetate produse de vestimentaie, igien
necorespunztoare;
intereseaz obinuit brbaii tineri.
Clinic: pustule foliculare multiple, trenante i rezistente la tratament.
Localizare: coapsele, gambele i fesele sunt zonele de elecie.
Sicozisul stafilococic
Etiopatogenez:
foliculit subacut produs de stafilococ;
infecia depete ostiumul folicular i ptrunde n profunzimea foliculului pilos, realiznd un abces
folicular n buton de cma
Clinic: lez. papulo-nodulare, pustuloase, centrate de firul de pr i grupate n placarde supurative.
n profunzime se formeaz un abces caracteristic bilocular.

Localizare: brbii i mustii la brbatul adult, rar (axil, pubian).


Prognostic i evoluie: subacut i puin inflamatorie. Firul de pr se epileaz cu dificultate
Sicozisul lupoid
sicozis cu evoluie cronic, recidivant.
Clinic: papulo-pustule, cu tendin de extensie centrifug,
evolutie spre alopecie cicatriciala
(modificrile inflamatorii sunt de tip granulomatos)
Furunculul = stafilococie acut profund care intereseaz foliculul pilos, glanda sebacee, esutul conjunctiv
perifolicular i uneori i esutul adipos subcutanat.
Etiopatogenez: Stafilococul auriu,
Factorii favorizani: DZ, malnutriia,strile imunosupresive, corticoterapia prelungit.
Clinic:
nodul dur, inflamator, dureros, centrat de o pustul folicular;
evolueaz spre abcedare central, cu evacuarea unui dop necrotic (bourbillon);
ulceraia restant se vindec cu cicatrice i pigmentare local.
Subiectiv: febra, dureri vii pulsatile (cnd localizarea este la nivelul vestibului nazal sau buza
superioar)
edem important (n cazul furuncului nazo-genian, intersprncenar).
Carbunculul - stafilococie grava
Clinic:
este constituit din mai multe furuncule ce formeaz un placard;
ntre furuncule se stabilesc fistule iar necroza este important;
n evoluie se elimin dopurile necrotice, aspectul fiind caracteristic n stropitoare;
starea general -profund alterat, cu fenomene generale de tip septic
18 Stafilocociile glandelor sudoripare [i ale unghiei:
a)Hidrosadenita (hidradenita supurativ\; apocrinita)
este o inflamatie a glandelor sudoripare apocrine produsa de Stafilococ; localizarea
de predilectie este axilara, mai rar la nivelul perineului, inghinal sau areola mamar\
debutul este cu un mic nodul profund, dur si dureros, care se mareste spre exterior,
prinde partile superficiale ale tegumentului, care devin congestive, dupa care se
ramoleste si se deschide la exterior; vindecarea se face cu cicatrice
afectiunea are un caracter recidivat, fiind prinse mereu alte glande; se pare ca este
sub influente hormonale la femeie (hormonii androgeni)
diagnostic diferen]ial:
1) Furunculul
2) Goma
b) Abcese stafilococice ale nou nascutului si sugarului
manifestari care se dezvolta prin inflamatia glandelor sudoripare ecrine
localizate oriunde pe suprafata cutanata; au aspect de noduli profunzi, cu evolutie
spre ramolire, cu deschidere la exterior si vindecare cu cicatrice
c) Perionixisul stafilococic:

inflamatia tesutului periunghial, produsa de stafilococ


manifestata prin: eritem, edem, infiltrarea zonei periunghiale, durere importanta;
evolueaza spre supuratie cu eliminarea puroiului de sub repliul unghial
diagnostic diferential:
1) perionixis candidozic (nesupurativ)
2) alte leziuni periunghiale
d) Onixisul stafilococic:
inflamatie a patului unghiei produsa de Stafilococ

obisnuit urmeaza perionixisului; evolutia se face spre supuratie cu distrugerea lamei


unghiale
diagnostic diferential:
1) onixis candidozic (nesupurativ)
2) onicomicoza dermatofitica
3) alte onicopatii

19. STAFILOCOCIILE PIELII GLABRE


Stafilococii buloase (impetigo bulos)
Stafilococii exofitice (botriomicomul)
Stafilococii necrotice (Stafilococia cutanat necrotizant acut)
Stafilococii buloase -Impetigo bulos stafilococic
Etiopatogenie:
piodermit superficial contagioas;
favorizat de igiena precar, afeciuni cutanate preexistente, soluii de continuitate, terenul imunitar;
frecven crescut la copiii de vrst colar i n colectiviti.
Clinic
bule mari, flasce, superficiale, cu lichid serocitrin, care se deschid rapid, las suprafee erozive i se
acoper cu cruste galbene melicerice; +/- adenopatie.
- o form extins a impetigo-ului bulos se ntlnete la nou nscui i se numete pemfigus epidemic al nou
nscuilor
Localizare: fa, gambe, antebrae i pe trunchi; preferenial pe fa (periorificial).
Prognostic: vindecarea n 10-12 zile.
Stafilococii exofitice Botriomiconul (Granulomul piogenic)
formaiune pseudotumoral inflamatorie a crei origine infecioas nu este confirmat.
Histologic: proliferare vascular benign i reacie de tip granulomatos
Clinic: - aspectul este de formaiune rotund pseudotumoral, friabil, de culoare roie, cu suprafaa
neregulat, erodat i acoperit cu cruste hematice; baza formaiunii este delimitat de un gulera epidermic;
Localizare: zonele frecvent interesate sunt extremitile (degetele), scalpul i buzele.
se dezvolt obinuit pe o soluie de continuitate aprut dup un traumatism
Stafilococii necrotice
Epidemiologie: apare la copiii imunodeprimai, n primele zile de via.
Clinic:
tegumentele sunt intens eritematoase i infiltrative;
leziunile evolueaz rapid spre o necroz intens a esuturilor profunde;
starea general este profund alterat;
Localizare: abdomen, regiunea lombo-sacrat, torace.

20. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR, TRATAMENTUL SI PROFILAXIA STAFILOCOCIILOR


CUTANATE
Materiale de examinat n funcie de forma clinic (puroi, urin, snge, LCR, etc)
1. Diagnostic direct - Examen microscopic (Gram, RIF)
- Examen bacteriologic. La interpretare se ine cont de datele clinice. n caz de infecii
nosocomiale sau otrvire alimentar se identific markerii epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip).
Determinarea antibiogramei este obligatorie (tulpini multirezistente)
- Identificarea acizilor nucleici prin tehnici de biologie molecular
- n cazuri particulare se caut prezena toxinelor (reacia de latex-aglutinare, ELISA, tehnici de
biologie molecular
2. Diagnostic indirect (serologic) Se examineaz seruri sanguine pentru depistarea anticorpilor antistafilolizine-alfa (titru> 2 UI/ml) n caz de infecii profunde sau cronice, sau anti-acizi teichoici
(titru>1:16) n caz de endocardite sau focare inaccesibile.
Tratamentul specific al infeciilor stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri imune, gammaglobulin antistafilococic (n infecii cronice).
Antibiotice: conform antibiogramei!!! Peniciline semi-sintetice rezistente la penicilinaze (flucloxacilina),
augmentin, imipenem, aminoside, macrolide, fluorochinolone, glicopeptide (vancomicin, teicoplanin)
cotrimoxazol, fosfomicin, rifampicin, acidul fuzidic, etc.Tulpinile meticilinrezistente (MRSA) sunt
rezistente la toate AB betalactamice. Mecanismul rezistenei sinteza unei proteine fixatoare de penicilin
(PBP) cu afinitate sczut pentru betalactamine.
Profilaxia specific: plasm antistafilococic, Ig anti-stafilococic, ser hiperimun, anatoxin stafilococic.
21.STREPTOCOCII ERITEMATOASE : ETIOLOGIE.ASPECTE CLINICE
Erizipelul=dermo-hipodermita produsa de streptococ.
Etiopat: patrunderea streptococului in reteaua limfatica dermica,se realizeaza la poarta de intrare prin solutii
de continuitate (intepaturi de insecte,plagi superficiale).
Forme clinice : - erizipelul bulos, erizipelul hemoragic , erizipelul flegmonos, erizipelul recidivant.
Limfangita=infl. ac a vaselor limfatice superficiale,produsa d estreptococ
Celulita streptococica=produsa de coci piogeni din grupul A,se prezinta sub forma unui placard eritematos si
edematos,dezvoltat in jurul unei solutii d econtinuitate si/sau pe fondul unei insuf venoase cr.
Forme clinice: - celulita nesupurativa,celulita supurativa
22. STREPTOCOCII BULOASE : ASPECTE CLINICE ,ETIOLOGIE
Impetigo contagios (impetigo nonbulos) mai frecvent la copii,uneori complica o alta dermatoza
(impetiginizare). Bule mici care apar pe o baza eritematoasase deschid si se usuca rapid formand cruste
mielicerice care domina tabloul clinic.
Turniola = infectie streptococica a repliului periunghial=flictena de dimensiuni mari cu continut purulent
insotit de durer intensa.
Perlesul (zabaluta streptococica) = infl comisurii labiale produsa de streptococ.
Keilita = inflamatie a buzelor
Keratita flictenulara = inflamatie a corneei
23,24..STREPTOCOCII EROZIVA SI ULCEROASE, SCUAMOASE SI PAPULOASE
S.erozive si ulceroase - intertrigo streptococic = infl unui pliu
- ectima = strepto-stafilococie ulcerata,care se dezvolta pe un teren deficitar si este
fav de numerosi factori (Pseudomonas aeruginoasa,Escherichia coli).
- ulcerul streptococic
S.scuamoase: - pitirizisul alb al fetei - intalnit la copii
- streptococia scuamoasa a pielii capului: tineea amintacee
S papuloase manifestari alergice de sensibilizare;prurigo streptococic.

25. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR,TRAT SI PROFILAXIA STREPTOCOCIILOR


CUTANATE SI MUCOASE
Diagnosticul de laborator al infeciilor streptococice
- Prelevate n funcie de forma clinic (tampon faringean sau cutanat, puncie a esutului sub-cutanat,
LCR, puroi, snge, etc)
Metodele de diagnostic
1. Diagnosticul direct
- Examenul microscopic (frotiu Gram orientativ, RIF)
2. Diagnosticul indirect (util n infecii poststreptococice)
- Evidenierea Ac ASLO n cazul RAA (titru diagnostic > 200 UA/ml) Ac antistreptodornaz B (titru
diagnostic >240 UA/ml) + ASLO n cazul GNA
- Dozarea Ac anti-hialuronidaz (titru diagnostic > 350 UA/ml) i antistreptokinaz (titru diagnostic > 160
UA/ml)
Profilaxia specific a infeciilor streptococice
- Vaccin contra S.pyogenes nu exist (variabilitatea proteinei M, Ag comune cu
esuturile umane).Femeile purttoare de S.agalactiae sunt imunizate cu vaccin din polizaharide
capsulare.Exist un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene capsulare mai frecvent ntlnite n
regiune.
Tratamentul infeciilor streptococice - S.pyogenes este sensibil la penicilina G i macrolide. Tratamentul
anginelor previne complicaiile poststreptococice.
S.pneumoniae este sensibil la peniciline i cefalosporine. Exist tulpini rezistente la tetraciclin, eritromicin,
macrolide.
26. ERITRASMA: ETIOLOGIE, ASPECTE CLINICE, TRATAMENT, PROFILAXIE
Etiologie: a fost demonstrata actual ca fiind de origine bacteriana: Corynebacterium
minutissimum( cocobacili gram - cu morfologie filamentoasa).
Fact fav: Dz,stare de imunosupresie,umiditate locala,imbracaminte sintetica, hipersudoratie.
Clinic: placi bine delimitate,culoare maronie pe toata suprafata,acoperit de scoame fine;localizat la pliurile
inghinale,axilare,submamare.
Diag de lab: - microscopie optica evidentiaza Corynebacteriumsub forma de filamente
- cultura pe medii specifice imbogatite : precizeaza specia
- ex cu lampa Wood : rosu coral/orange
Tratament: - general - eritromicina (cp) po 10 zile;topic: eritromicina (crema-2-4%), preparate imidazolice,
triazolice, alilamine
Profilaxia :
trat bolii care fav dezv bacteriei, igiena, dusuri si bai personale;
tratamentul corect pt a preveni recidivele;
dezinfectia lenjeriei, imbracamintei (formolizare, fierbere si calcare);
evitarea folosirii in comun a unor obiecte de imbracaminte (prosoape, echipament sportiv);
controlul hiperhidrozei si evitarea imbracamintei sintetice.
27. VERUCILE VULGARE SI PALMO-PLANTARE: ETIOLOGIE, ASPECTE CLINICE,
TRATAMENT SI PROFILAXIE
Etiologie: Infecii produse de virusuri din grupul Papilloma (HPV)
Aspecte clinice:
- v.vulgare = proeminente papuloase cornoase,dure si rugoase, rotund-ovalare, bine circumscrise, de
culoarea pielii
- v.plantare = lez rotunde, circumscrise cu suprafat rugoasa, keratozica, inconjurate de un inel cornos
periferic, de culoare galbuie

v. Palmare = papule cu suprafata plana, neteda, rotunde, cu diam de 3-4mm, de culoarea teg
normal/galbui cafenii
Tratament: - chirugical: chiuretaj.electrocauterizare, excizie, fotovolatilizare cu laser CO2
- local cu sunstante citotoxice; podofilina, ac salicilic, bleomicina
- crioterapia (zapada carbonica)
- general cu retinoizi, metionina
- imunostimulare specifica
Profilaxie = Aproximativ 50% dintre veruci dispar dupa doi ani de la aparitie, fara sa fie necesar nici un
tratament.
Avand in vedere ca verucile sunt cauzate de un virus, in timp, corpul va deveni rezistent si acest lucru va
duce in final la disparitia verucilor.
Acest lucru dureaza de la cateva luni la cativa ani. Cu toate acestea, verucile sunt contagioase si e foarte
posibil sa se raspandeasca si in alte zone ale corpului sau la alti oameni.
Acesta este motivul din care, in mod ideal, ar trebui sa le tratam imediat dupa aparitia lor.
In plus, verucile pot fi foarte deranjante.
Verucile plantare sunt foarte des dureroase, in timp ce alte genuri de veruci pot sangera daca sunt lovite.
Pot avea un aspect neplacut si pot deveni de-a dreptul jenante, cum sunt de exemplu verucile care se dezvolta
pe maini si fata.
Tratamentul poate scadea riscul raspandirii verucilor.
28. CONDILOAMELE ACUMINATE = sunt leziuni tumorale de mici dimensiuni cu aspect
conopidiform, albicioase, cu tendinta de grupare in placarde.
Pot fi localizate la femei la nivelul cervixului sau a mucoasei intravaginale (mai rar la barbati, la nivelul tecii
peniene).
Pot ajunge forme gigante localizate la barbat la nivelul glandului sau perianal (mai rar la femei).
Tratament: = Alegerea metodei optime de tratament depinde de numerosi factori: localizarea condiloamelor,
vechimea lor, infectia concomitenta a partenerului, statusul imun, subtipul HPV, alte infectii genitale
concomitente, etc.
Terapii locale: se combina aplicarea locala a Acidului tricloracetic, Podofilinei, Podofilotoxinei cu procedee
de distructie a condiloamelor; crioterapie, electrocauterizare, excizia chirugicala sau cu laser CO2. Se pot
folosi imunomodulatoare topice si preparate antivirale cu aplicatie topica sau in injectii intralezionale.
Terapii generale: pentru leziuni extinse, recidivante, pe teren de imunodepresie severa, pentru tratamentului
infectiei latente cu HP, isoprinosine, retinoizi, Interferon, imunostimulare nespecifica cu Levamisol, BCG.
Masuri profilactice: = Prezervativele: indiferent de metoda de tratament se va recomanda pacientilor
utilizarea lor la contactul sexual 3-6 luni de la vindecarea clinica.
Prezervativele nu asigura o protectie totala, infectia putandu-se produce prin contactul cutanat cu zona
perigenitala. Ele asigura totusi protectia impotriva infectiei cervixului uterin cu tipurile HPV oncogene.In
curs de dezvoltare vaccinoterapia cu scop profilactic si terapeutic (in special cu HPV tipul 16, cel mai
frecvent asociat cu cancerul de col uterin).
29. PAPILOAMELE = sunt mici escrescente dezvoltate pe pielea de pe git, axile, pleoape si uneori
decolteu.
Atirna uneori ca niste globuri in pomul de iarna. Uneori sunt de culoarea pielii, alteori de culoare cafenie,
chiar bruna, si adesea sint confundate cu alunitele.
Papiloamele au origine virala, fiind cauzate de virusul HPV (Human Papilloma Virus- Virusul papiloma
uman).
Papiloamele sunt provocate de un virus localizat pe piele, deci sint transmisibile.
Cresc si se inmultesc in perioada de sarcina la femeie sau dupa expuneri repetate la soare.
Tratamentul lor este sigur si fara risc.
Sunt indepartate de pe piele cu ajutorul radiocauterului, iar vindecarea se face intr-o saptamina fara urme pe
piele.

30. MOLLUSCUM CONTAGIOSUM = afectiune exclusiv umana produsa de un poxvirus (virusul


molluscum contagiosum); apare mai ales la copii, dar si la adulti in contextulunei boli de sistem (sarcoidoza,
SIDA).
Leziunea caracteristica eate o papula cu centru ombilicat, de culoarea pielii, nedureroasa, ce contine un
material alb grunjos.
Tratamentul consta in chiuretarea leziunilor cu enuclearea lor urmata de aplicatii locale cu alc iodat si ung
cu tetraciclina; electrocoagularea superficiala si centrala; aplicatii cu podofilina 20%; adm de antibiotice si
imunomodulatoare nespecifice.
31.HERPESUL SIMPLEX
Herpes virus hominis (HSV) tipul 1 si 2 este agentul etiologic al herpesului simplex.
Tipul 1 - lez peribucale, perinazale, 1/2 superioara a corpului;
Tipul 2 - lez genitale, perigenitale, 1/2 inf a corpului.
Clinic:- primoinfectia = adesea asimptomatica(se produce in copilarie):
- gingivostomatita herpetica = la copil, localizata a niv mucoasei bucale (eritem, edem) cu vezicule
care se deschid rapid si lasa eroziuni dureroase, care jeneaza alimentatia; se asociaza cu greata, febra,
varsaturi, alterarea starii gen; dispare spontan in 3 sapt.
- faringotonsilita herpetica = la copil, pe amigdale si piliieri+simpt generale
- herpesul cutanat = un buchet de vezicule care apar pe un discret fond eritematos,localizate
periorificial,care se transf in pustule, se usuca si formeaza cruste galbui, care se pot desprinde si lasa
eroziuni;dupa detasarea crustelor ramane un usor eritem care dispare in 3 sapt
- herpesul genital = la femei si barbati,apar vezicule care se deschid si lasa eroziuni dureroase
- herpesul n.n.(exceptional) = produsa de tipul2, transmisa de la mama
- keratoconjunctivita herpetica
- herpesul recurent = dupa primoinfectie virusul ramane cantonat la niv gl salivare, lacrimale, ggl,
nervi senzitivi:
- herpesul recurent = buchet de vezicule pe o baza eritematoasa,localizate pe tegpustulese
usucaformeaza crustese detaseazavindecare cu restitutio ad integrum in 7-10 zile; veziculele de pe
mucoase se deschid rapideroziuni dureroasereepitelizare
- herpesul recidivant
Complicatii: suprainfectia microbian
32.HERPESUL ZOSTER
Etiologie: Herpes virus varicelae
Clinic: debut cu dureri nevralgice care preceda cu cateva zile aparitia leziunilor cutanate.
Pe un fond eritematos apar buchete de vezicule dispuse in banda pe traiectul nervului senzitiv pe o singura
parte.
Veziculele se transf in pustulese usuca si formeaza cruste mai aderente (detasarea fortata duce la ulceratii
care se vindeca cu cicatrice).
Vindecarea spontana se produce in 3 sapt.
In ev bolii durerile nevralgice sunt discrete/absente la tineri si importante la pers in varsta.
Localizari: n.intercostali, rahidieni, cervico-brahiali, ram oftalmic al nervului V.

Tratamentul are ca obiective combaterea durerii si inflamatiei, prevenirea infectiei secundare, evitarea
complicatiilor (algii postzosteriene).
Trat. gen.: - antivirale Aciclovir 2-3g/zi; Valaciclovir (cp 500mg) 3g/zi= medie 7-10 zile
- antiinflamatorii - steroidiene - Prednison 30mg/zi;
- nesteroidiene (Fenilbutazona, Indometacin, Diclofenac)
- analgezice aspirina tamponata, algocalmin, paracetamol
- antibioterapie; med adjuvanta (vit din grB)
Trat. local : creme, unguente ce contin aciclovir 5% (Zovirax); pudraje cu talc; badijonari cu coloranti.
Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona zoster la o varsta mai
inaintata.
Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra
varicelei.
Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in
copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster.
Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.
In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului persoanei respective cu o
persoana bolnava.
Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele
care nu au avut varicela.
O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se vindeca.
Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster.
Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.
33. PITIRIAZISUL ROZAT GIBERT
Etiologie: dermatoz eritemato-scuamoas, viral
Clinic:
leziunea iniial este o plac rotund / ovalar, cu diametrul de civa cm, eritematoas, cu o scuam
foarte fin ca un gulera la periferie
plac ca un medalion,
dispus de obicei pe trunchi i gt
n evoluie apar plci asemntoare cu medalionul iniial, eritemato-scuamoase, dispunndu-se pe gt,
trunchi, rdcina membrelor
leziunile nu se nsoesc de prurit, se vindec spontan n 6 8 sptmni
afeciunea apare o singur dat n via
Tratament si profilaxie
Avand in vedere tendinta spontana la remisiune, tratamentul nu este necesar decat in anumite cazuri.

Bolnavii trebuie sa evite dusurile si baile fierbinti, excesul de sapunuri iritante, imbracamintea din lana si
materiale sintetice, caldura si transpiratia.
Tratamentul local trebuie sa fie bland, evitandu-se cremele grase si unguentele. Se recomanda mixturi, paste
sau creme ichtiolate (1-2%) si cu corticoizi in concentratii mici.
In cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante pe cale generala.
Desi de regula nu necesita tratament decat pentru controlul pruritului, acesta ar putea deveni necesar cand se
asociaza si simptome generale tip raceala: febra, dureri de cap, greata, oboseala.
Medicul va poate prescrie in cura scurta aciclovir sau eritromicina.
Tratamentul local trebuie sa fie bland, evitandu-se cremele grase si unguentele ocluzive.
Se poate recomanda mixturi, paste sau creme ichtiolate (1-2%) si cu corticoizi in concentratii mici. In
cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante (prescrise de catre
medicul dermatolog).
In general evolutia pitiriazisului rozat este benigna, boala se autolimiteaza in doua trei luni.
34. SCABIA
Etiologie
Afeciune parazitar determinata de specia Sarcoptes scabiei , varietatea hominis
Epidemiologie:
rspndit n lume;
pot apare epidemii la perioade de 25-30 ani.
interepidemic persist cazuri sporadice.
Evoluia ciclic a scabiei: populaia se infesteaz o imunitate - nu este de durat --- epidemia se
stinge --- apare o alt populaie de parazii receptiv epidemia reapare.
Modalitatea de transmitere:
contact direct (bolnav sntos), chiar contact sexual
transmitere indirect (mai rar) lenjerie
Factori favorizani ai rspndirii: socio-economici, demografici, comportamentali, medicali
Clinic:
1. prurit cu caracter nocturn (la cldura patului femela i sap galeriile n care depune oule)
2. leziunile cutanate:
a) caracteristice
b) necaracteristice
leziuni cutanate caracteristice
anul scabios = linie - civa mm lungime, sinuoas, n S, Z sau n zig zag - pus uor n eviden
cu un colorant (cerneal).
la extremitatea anului - eminena acarian
vezicula perlat - n apropierea anului, la extremitatea anului sau la deprtare de aceasta
la sugar pot aprea adevrate bule
Scabia: leziuni cutanate necaractersitice
papulo-vezicule: prin mecanism alergic ( prurigo acarian = papule centrate n vrf de o vezicul )
leziuni de grataj;
excoriaii;
noduli: diametrul de 10 12 mm, culoare roie maronie, consisten dur - pe zone acoperite
scrot, axil, teaca penisului - constituirea unui granulom de corp strin
La copilul mare i adult sunt respectate: extremitatea cefalic, gtul, spatele zona interscapular,
palmele i plantele.
La sugar leziunile pot fi localizate oriunde pe suprafaa cutanat, cu exceptia triunghiului
interscapulo-vertebral.

Pruritul este simptomul caracteristic, este intens si se exacerbeaza nocturn. Se datoreaza rc de


hipersensibilizare la paraziti, iar exacerbarile nocturne sunt produse de iritatia directa provocata de parazitii
in miscare.
Profilaxie
Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are scabie, la fel si cu obiectele de uz personal
ale individului infectat; aceasta va ajuta la prevenirea receptivitatii scabiei.
Persoanele infectate cu scabie sunt incurajate sa fie precaute, evitand transmiterea acarienilor scabiei altor
persoane.
Tratamentul are ca scop distrugerea acarienilor de la niv cutanat, sterilizarea lenjeriei.
Se folosesc: Lindanul 1% la adult; Unguent cu sulf precipitat 10% pt adulti si 3% pt copii; Permetrina 5%aplicatii unice;
35. SCABIA: FORME CLINICE
forma obinuit (comun) (caract prin lez specifice pruriginoase)
scabia frust (atenuat) apare la persoanele cu igien bun, leziuni discrete, prurit puin important
scabia incognito forma greit diagnosticat, tratat cu CS topic / general; pruritul este atenuat, leziunile
sunt atenuate
scabia nodular leziuni obinuite + noduli pruriginosi, persistenti, acoperiti uneori cu cruste hematice
produse prin grataj; raspunde greu la trat si lez persista luni de zile
scabia crustoas (norvegian) la persoanele cu imunodeficien, rezistent la tratamentul clasic; leziuni
scuamo crustoase; uneori leziuni scuamoase generalizate;
scabia animaliera = sursa animalele de casa; contaminarea prin contact direct
scabia cerealiera = lez de tip papulo-veziculos/urticarian cu aspectul unei dermatite de contact pe suprafetele
descoperite
36.PEDICULOZA SCALPULUI afeciuni produse de parazii din ordinul Anoplura, familia Pediculidae
Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis: femela are 3-4mm lungime, culoare gri-albicioasa, se
deplaseaza incet. Se ataseaza puternic de firul de par la scalp prin membrane prevazute cu gheare si depun
oua (lindeni) pe firele de par.
Transmiterea se face prin contact direct.
Clinic: apar pe scalp occipital; prurit, pete hemoragice urmate de papule pruriginoase; gratajsuprainfectie
cu adenopatie regionala.
Tratament: lindan, piretrine, piretroid, malation, paraplus spray. Igiena locala cu apa si sapun si aplicarea
unei solutii de ac acetic 15-20%.
Profilaxie: tratament corect;trat colectivitatii, masuri de igiena, ed sanitara si sexuala.
37. PEDICULOZA CORPULUI
Etiologie: Pediculus humanus corporis;
parazitul se fixeaza pe haine si coboara pe piele doar pt a se hrani;
afectiunea apare la persoanele cu igiena precara.
Clinic: leziuni papulo-veziculoase, care apar la locul intepaturii, insotite de prurit intens; lez mai putin caract;
papule urticariene, lez de tip hemoragic, cruste hematice, cicatrici dispuse liniar, in reg interscapulovertebrala.
Tratament: lindan 2-3% in talc, pudraje locale timp de 2-3 zile; crotamiton lotiune 10%; malathion lotiune
0,5%.
Profilaxie: dezinfectia lenjeriei prin pudraj cu insecticide,spalare,fierbere si calcare
38. PEDICULOZA PUBIANA
Etiologie: Phitirius pubis sau paduchele lat,
- se localizeaza predominant in reg genitala ;are dim de 1,5 mm lungime si poseda trei perechi de picioare,
prevazute cu clesti puternici cu care se fixeaza pe firele de par;
- depun ouale la radacina firului de par, dupa 7-8 zile apar nimfe, iar la 2 sapt adultii;

- contaminarea se face prin contact direct, contact sexual sau indirect prin lenjeria de corp.
Clinic: lez sugestive pt diagn sunt mici pete albastrui numite macule cerulee, aparute la niv intepaturii;
prurit intens; pe firele de par se pot identifica ouale parazitului sub forma unor granulatii gri-galbui.
Tratament:
raderea firelor de par;
pulverizare cu lindan1%; precipitat galben de mercur2% (pt zona sprancenara si gene);
aplicatii oculare cu fluoresceina 20% (instilatii pe marginea libera a pleoapelor);
dezinfectia lenjeriei.
Se repeta dupa 7-10 zile.
Vor fi tratati toti partenerii sexuali.
Profilaxie: trat corect; masuri de igiena, ed sexuala.
39.URTICARIA SI ANGIOEDEMUL
Urticaria = clinic apar papule edematoase, de dim variabile (cativa mmplaci, placarde) eritematoase, de
consistenta elastica, pruriginoase; persista cateva ore si dispar; apar mereu alte lez cu alte localizari; ev se
poate prelungi.
Angioedemul (edemul Quinke) = lez profunde care intereseaza tes celular sc cu limite putin precise, de
consistenta elastica, fara modificari de culoare ale teg.; nu se insoteste de prurit ci de o senzatie de
tensiune/durere. Intereseaza frecvent mucoasele linguala, faringiana, laringiana; ev ac pana la 6 sapt, subac,
cr dupa 6 sapt.
Urticaria i edemul Quincke (urticaria profund, angioedem)
Erupie cu papule sau plci edematoase, roii sau albe-porelanice, elastice, pruriginoase, fugace
Aspecte aparte: urticaria gigant, circinat, hemoragic, pigmentat, buloas
Evoluie: acut, subacut sau cronic
Edemul Quincke:
Edem elastic, fr limite precise, nsoit de senzaia de tensiune
n zonele bogate n esut conjunctiv lax (pleoape, buze, obraji, organe genitale etc.) i mucoase
(lingual, faringian, laringian)
Evoluie: acut, cronic
Etiologie:
a)mecanism alergic (imun) - rc alergice de tipI anafilactice(mancare ,medicamente,alergeni infectiosi
b)mecanism neimun: eliberare de mediatori chimici, alergenii fiind alimentele si sunst chimice
c)forme etiologice aparte (pe un teren predispus)
Forme etiopatogenice:
Urticaria i angioedemul induse de frig
Urticaria i angioedemul ntrziat la presiune
Urticaria la lumin
Urticaria acvagenic
Angioedemul la vibraii
Tratament
a)etiologic - excluderea alergenului in cauza
b)patogenic( simptomatic): antihistaminice, antiserotoninice, preparate de Ca+vit C
c)imunomodulator: extrase microbiene, extrase leucocitare
d)regim igieno-dietetic: evitarea alimentelor sensibilizante si eliberatoare de mediatori chimici
e)de urgenta: HsHc, adrenalina, antihistaminice injectabile
Profilaxie: evitarea factorilor de terencare favorizeaza manifestarile alergice, regim alimentar
40.ECZEMELE EXOGENE - DERMATITA DE CONTACT ALERGICA
Rezulta din contactul pielii cu substante chimice
Eczema - dermatoz eritemato-veziculoas, n plci sau placarde neregulate, pruriginoase, cel mai adesea
recidivant

a)dermatita de contact tip iritativ (ortoergica) = nu este in realitate o eczema,ci o simpla rc iritativa a teg
in contact cu substantele chimice
iritante.
Clinic: eritem,edem,vezicule, necroza (rar).
b)dermatita de contact alergica (eczeme) = depaseste zona de contact cu substanta.
Se manifesta cu eritem, edem, flictenizare sau necroza,sau prin lez uscate, teg infiltrat si descuamativ. Se
manifesta clinic ca o eczema ce depaseste aria cutanata a contactului sesibilizant.
Tratament:-etiologic-excluderea alergenului.
- patogenic : medicatie antialergica
- specific medicamentos=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese cu SF/antiseptice slabe;in faza de
uscare a leziunilor=emulsii/creme cu corticosteroizi local;in eczemele cr=corticoizii se asociaza cu
reductoare(gudroane);faza de descuamatie=unguente cu corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.
Eczeme exogene
Dermatita de contact produs de ageni chimici de contact
Ortoergic: leziuni eritemato-edematoase, uneori buloase, n placarde cu contur precis, corespunznd
zonei de contact, fr erupii la distan.
Substane incriminate: sulf, iod, acid retinoic, acizi, baze etc.
Alergic: eritem, edem, veziculaie, depind zona de contact cu alergenul i erupii la distan.
Alergeni chimici de contact: crom, nichel, mercur, sulfamide, peniciline,
colorani, rini naturale sau sintetice, cauciuc etc.
Reacie de hipersensibilitate de tip IVb i mecanisme umorale
Poate fi demonstrat prin teste epicutanate sau intradermice
Eczema microbian sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de
gamb infectat)
Clinic: placarde zemuinde, crustoase, n apropierea focarului primitiv, uneori cu erupii secunde la
distan
Eczema micotic (dermatofitide) acelai mecanism ca i eczema microbian
plci mai bine delimitate, circinate
41.ECZEMA MICROBIANA = dermita ce survine prin sensibilizare la alergene sau produsi de metabolism
ai bacteriilor de la nivelul unor leziuni cutanate de piodermita, arsuri sau plagi infectate, ulcere cr ale
gambelor.
Eczema microbian sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de gamb
infectat)
Clinic: placarde zemuinde, crustoase, n apropierea focarului primitiv, uneori cu erupii secunde la
distan
Clinic: placi/placarde cu limite sterse, prost delimitate, eritemato-edematoase, acoperite de vezicule, eroziuni
postveziculoase. intens exudative sau cu scuamo-cruste.
Tratament : excluderea alergenelor, medicatie antialergica, trat specific medicamentos
- in faza de veziculizatie si zemuire = comprese cu SF/antiseptice slabe;
- in faza de uscare a leziunilor = emulsii/creme cu corticosteroizi local;
- in eczemele cr = corticoizii se asociaza cu reductoare(gudroane);
- faza de descuamatie = unguente cu corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice, regim alimentar.

42. ECZEMA PARAZITARA = parazitara (indeosebi Giardia lamblia), neurogenoendocrina.


Trebuie depistate si tratate eventualele focare infectioase existente (dentare, amigdalienii sau faringiene,
rinosinuzale, bronsice, biliare, intestinale, urinare).
Tratament : excluderea alergenelor,medicatie antialergica,trat specific medicamentos
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice, regim alimentar.
Eczeme endogene
Dermatita atopic
Eczema vulgar
Prurigourile

43. DERMATITA ATOPICA


Dermatita atopic - (eczema constituional): manifestare eczematoas care apare pe u teren constituional
(atopic), cu localizri caracteristice i evoluie n etape
Etapa infantil: (2 luni 2 ani) leziuni de eczem dispuse pe prile laterale ale feei (obraji, menton) i
pe frunte; se poate extinde i pe trunchi i membre
Etapa juvenil (de la 3-4 ani la 10-12 ani): plci de eczem localizate la pliuri, intens pruriginoase, cu
tendina la lichenificare. Pot fi atinse i alte zone cutanate
Dermatita atopic a adolescentului i adultului localizat la pliuri, leziuni uscate, cu tendina la
lichenificare
Aspecte atipice: dishidroziform, numular, keratozice, eritrodermice
Complicaii: - infecii microbiene sau micotice, viroze recidivante (herpes simplu), pustuloz
varioliform (suprainfecie cu virusul herpetic sau vaccinal la sugari cu dermatit atopic)
Atingeri asociate: alte manifestri atopice (astm, rinit, conjunctivit, tulburri digestive), urticarie, edem
Quincke, migren, cataract, ihtioz, keratoz pilar
Stigmate ale terenului atopic
44. ECZEMA VULGARA
Eczema vulgar
Eczem endogen care nu apare pe un teren constituional
Etiologie: alergeni biotici din focare profunde, alimente sau medicamente administrate pe cale general
Leziuni de obicei simetrice, diseminate sau numulare
Prurigourile
Erupii papuloase sau papuloveziculoase, pruriginoase, cu evoluie acut sau cronic
Prurigouri acute:
ale copilului: prurigo strofulus
la adult: prurigo acut, prurigo gravidic
Prurigouri cronice:
ale copilului: Prurigo Besnier, Prurigo Hebra
la adult: prurigo cronic, prurigo nodular
Patofiziologia i etiologia:
Reacii de tip imediat sau mixte
Alergeni: alimente, ageni biotici, medicamente, pneumalergeni
Factori favorizani: teren constituional (prurigo Besnier), tulburri hormonale, digestive, infecii de

45ECZEMA NUMULARA

Etiologie:alergeni biotici din focare profunde ,alimente sau medicamente


Aspecte clinice:placi rotunde ca o moneda net delimitate de un aspect monomorf, survine mai ales la varsta
adulta, corelata etiopatogenic cu traumatisme locale caldura uscata ambientala etilism.
Faza acuta: vezicule grupate pe o baza eritematoasa care ulterior i au aspectul unei placi uscate si au ca
trasatura caracteristica evolutiva reactivare episodica in cursul unuia sau mai multor ani .
Localizare:fata dorsala a mainilor membre trunchi
TRATAMENT individualizat in functie de etiologie
Stadiu evolutiv: acut subacut cronic
-prima masura vizeaza combaterea sau indepartarea cauzei
- faza acuta comprese SF si antiseptice slabe
- faza de uscare emulsie sau creme cu corticosteroizi locali
- faza cronica corticoizi se asociaza cu reductoare
PROFILAXIE:evitarea fact alergici regim alimentar evitarea etilismului

46 DERMATITA DE CONTACT IRITATIVA


Etiopatogenie:produsa de agenti chimici de contact . Substante incriminate:sulf iod acizi baze
Nu este in realitate o eczema ci o simpla reactie iritativa a tegumentelor in contact cu substantele chimice
iritante.
Aspecte clinice : leziuni eritemato edematoase uneori buloase in placarde cu contur precis corespunzand
zonei de contact fara eruptii la distanta. ERITEM EDEM VEZICULE NECROZA
Tratament: etiologic= excluderea alergenului
Patogenic = medicatie antialergica
Specific medicamentos :comprese cu SF sau antiseptice slabe in faza de veziculatie si zemuire . in faza de
uscare creme sau emulsii cu corticosteroizi local in faza cronica corticoizi cu reductoare si faza de
descuamatie unguente cu corticosteroizi regim igieno dietetic
Profilaxie: regim alimentar , evitarea factorilor care favorizeaza manifestarile alergice
47. DISHIDROZISUL
Leziuni veziculare mari, profunde, cu dispoziie la mini i picioare, lipsa eritemului
Etiologie: alergeni diveri: microbieni, micotici, medicamentoi etc.
focar (amigdaliene, dentare, sinusale), boala Hodgkin, policitemia, unele neoplazii
48. NEURODERMITA
Plci de lichenificare nsoite de prurit intens, cu evoluie cronic
Etiopatogenie: factori favorizani: tulburri digestive, endocrine, neuropsihice
Eczematidele
Manifestri eritemato-scuamoase apropiate de eczem: tipuri clinice: pitiriaziforme (scuame fine),
psoriaziforme (scuame groase) i seboreice (scuame glbui, grase, cu sediul pe zonele seboreice);
Etiopatogenie: factori infecioi (streptococ, stafilococ, ciuperci, Pityrosporum), rar factori alimentari,
medicamentoi.

49. ERITEMUL POLIMORF


Forme clinice:
Eritemato-papulos
Eritemato-veziculo-bulos
Clinic:

Erupie precedat de febr, dureri articulare i musculare, cefalee


Dispoziia leziunilor: fa, dosul minilor, antebrae, faa dorsal a picioarelor, gambelor, genunchi
Forma eritemato-papuloas: papule mici, edematoase
Forma eritemato-veziculo-buloas: macule eritematoase centrate de vezicule sau bule, aspect n cocard;
uneori, mai multe zone concentrice, lichidiene i eritematoase, n int herpes iris; leziuni ale mucoasei
bucale (hidroa), bule i eroziuni
Tratamentul i profilaxia dermatozelor alergice
Terapie etiologic
Medicaia patogenic
Terapia de modificare a terenului alergic
Medicaia local
Regimul igieno-dietetic
Profilaxie
ndeprtarea alergenilor:
Aciunea asupra factorilor favorizani:
Evitarea factorilor alergizani la persoanele predispuse la sensibilizare,
depistarea i tratamentul precoce a focarelor de infecie, parazitozelor
depistarea altor factori de teren
49. LUPUSU ERITEMATOS
- afeciune autoimun de cauz necunoscut ce afecteaz pielea i/sau alte organe
Clasificare: din punct de vedere clinic: dup Gilliam i Sontheimer : cronic , subacut , acut
Manifestri clinice
leziunile cutanate:
eritem
scuam
atrofie cicatricial
Leziunile mucoaselor (n special mucoasa i semimucoasa buzelor, mucoasa bucal):
plci eritematoase
plci de aspect leucoplazic
eroziuni
Atingeri ale fanerelor:
prul: alopecia:
uneori alopecie necicatricial, difuz (n LE acut diseminat);
alopecie cicatricial n urma leziunilor discoide (LE cronic discoid)
unghiile (mai rar):
hiperkeratoz subunghial, depresiuni, striaii pe suprafaa unghiei
modificri de culoare (colorare rou albastr a lamei unghiei)
Tratament
tratament topic:
corticosteroizi puternici i foarte puternici
aplicaii de zpad carbonic (tratament vechi)

creme fotoprotectoare:
tratament sistemic:
antimalaricele de sintez
corticosteroizi:
retinoizi, sulfone, thalidomida, clofazimina, azatioprina
51.SCLERODERMIILE LOCALIZATE - afectiuni autoimune cu evolutie benigna, caracterizate printr-o
scleroza (fibroza) localizata a pielii.
Etiopatogenia bolii nu este clara, dar se considera ca traumatismele, infectiile virale si bacteriene,
vaccinarea BCG, radioterapia, tulb.endocrine, unele medicamente ar constitui factori importanti in
declansarea bolii.
Clinic: se descriu mai multe forme:
A.Mofeea localizata:
a)morfeea circumscrisa in placi si placarde.
b)morfeea liniarain banda
c)morfeea in picatura.
B.Morfeea generalizata.
a)sclerodermia sistemic limitat (acroscleroza)
b)sindromul CREST (Thibierge-Weissenbach)
c)sclerodermia sistemic difuz.
A. MORFEEA LOCALIZATA
a)Morfeea circumscrisa in placi si placarde: consta in aparitia de placi si placarde, rotund ovalare, unice
sau multiple, eritemeto-edematoase, care se extind prin periferie, ulterior tegumentul de la nivelul placii
devine dur, infiltrativ, scleros, galbui sau alb cerat, aderent la tesuturile profunde, pastrand ulterior un halou
periferic violaceu(liliac ring).
In placile vechi se pot observa tote cele 3 stadii de evolutie: faza eritemato-edematoasa, faza de induratie
sclerodermiforma, faza de atrofie. Evolutia este cronica, cu atrofie sau hiperpigmentare.
b)Morfeea liniara in banda: are acelasi aspect ca sclerodermia in placi, dar dispunerea este in banda, cu
chenar violaceu, au dispozitie neurometamerica localizate in lungul membrelor sup.si inf. sau circular.
c)Morfeea in picatura: leziuni mici (3-5mm), rotund-ovalare, deprimate, de culoare alba, numeroase, situate
pe trunchi. Au tendinta de grupare si evolutie spre atrofie.
B. MORFEEA GENERALIZATA forma rara de boala, cu debut insidios, predominant la sexul feminin.
Clinic leziunile sunt placi sau placarde indurate alb-galbui, cu halou violaceu si dimensiuni mari, localizate
pe abdomen si trunchi. Placile si placardele confluiaza, pana ce tegumentul este interesat in totalitate. Se pot
asocia artralgii, contracturi musculare la M.i. sau muschii intercostali.
Tratament general: vasodilatatoare, antifibrizante si corticoterapie.
local:masaje locale vasoactive, fizioterapie, infiltratii cu cortizon.
52. SCLERODERMIILE SISTEMICE - afectiune multisistemica, care asociaza scleroza si atrofie a
tesutului conjunctiv, anomalii musculare si modificari imunologice.
Etiopatogenie obscura, conditionata de un factor genetic, factorii implicati fiind infectile microbiene, virale,
factori toxici sau traumatisme.

La nivelul vaselor apare ischemie locala, obliterare vasculara tromboze vasculare si acumulare de celule ale
sist.imun.
Interleukinele, factorul de necroza tumorala, derivatii de crestere plachetara dau leziunile endoteliale.
Sinteza crescuta de colagen dau scleroza sau fibroza. Hiperactivitatea fibroblastilor dau fibroza tisulara.
Clinic: sunt descrise 3 aspecte clinice majore :
a) acroscleroza are evolutie lenta, leziunile sunt localizate la extremitati, leziunile viscerale apar tardiv.
b) sclerodermia difuza are evolutie mai rapida, atingerile sistemice apar precoce, debuteaza la nivelul
extremitatii cefalice, de unde se extinde centripet.
c) Sindromul Crest- calcinoza cutanata, atingere esofagiana, sclerodactilie si teleangiectazia.
Toate cele 3 forme clinice asociaza leziuni cutanate si viscerale.
Tratament corticosteroizi(prednison 10-40 mg/zi), citostatice, antifibrozante, progesteron, vasodilatatoare
periferice, antihipertensive, antibioterapie.
Tratament local vasodilatatoare, dermatocorticoizi, proceduri fizioterapeutice.
53. DERMATOMIOZITA afeciune inflamatorie ce afecteaz pielea i muchii scheletici.
colagenoza majora caracterizata prin leziuni musculare de tip miozita, asociate cu leziuni cutanate si
viscerale.
Etiopatogenie: etiologie neelucidata, patogeneza de tip autoimun ce intereseaza vasele sangvine, fibrele
musculare cu producerea de edem si degenerescenta fibrelor musculare.
Sunt descrise 2 forme clinice principale:
DERMATOMIOZITA ACUTA WAGNER-UNVERICHT - debut acut cu febra, frisoane, astenie
musculara, scadere in greutate, dureri articulare.
In perioada de stare domina 2 manifestari majore:
sindr.muscular(mialgii, scaderea fortei musculare, atrofia musculara),
sindr.cutanat (eritem si edem heliotrop dispus periorbitar, eritem maculo-papulos-scuamos, dispus in benzi
la niv. membrelor, eritem si telengiectazii la niv. repliului unghial, dermatita exfolianta pe palme si degete,
poikilodermie pe abdomen si torace, afte pe mucoase.)
DERMATOMIOZITA CRONICA PETGES-CLEJAT - in aceasta forma predomina sindr. cutanat.
Leziunile sunt polimorfe, aspect poikilodermic: eritem, telagiectazii, hipo-si hiperpigmentare, atrofii,
calcinoza cutanata. Sindr. muscular este discret.
TRATAMENT:
Sistemic: corticoterapie (prednison 1-2mg/zi), imunosupresive, imunoglobuline i.v., antipaludice de sinteza,
acizi grasi nesaturati, anabolizante.
Local: dermatocorticoizi cu potenta mica, fotoprotectoareUVA, UVB, fizioterapie, balneoterapie, gimnastica
medicala.
Igieno-dietetic: repaus fizis, regim alimentar bogat in proteine.
54. PEMFIGUSUL VULGAR: - afectiune autoimuna, grava, ce apare la pers. adulte cu o anumita
predispozitie genetica si etnica. Mecanismul patogenic are la baza fenomenul de acantoliza autoimuna.
Clinic: pe mucoasa bucala apar bule cu peretii f. fragili, care se deschid precoce lasand eroziuni bine
delimitate, rotunde, ovalare, acoperite cu depozite albicioase.
Eroziunile sunt dureroase, persista infinit, cu tendinta de extindere pe tractul digestiv.
In timp alimentatia devine dificila, cu pierderi progresive de greutate si deteriorarea starii generale.
In cavitatea bucala, leziunile sunt localizate pe fata interna a obrajilor, palat, istmul faringian.
Pe tegument, eruptia are caracter polimorf
Constituita din bule mici, flasce, cu continut sero-citrin, deschiderea lor determina eroziuni intinse,
dureroase, ce se acopera de cruste galben-brune.
Un semn clinic relevant: SEMNUL LUI NICOLSKY. La digitopresiune se produce o decolare a epidermului
cu aparitia de eroziuni. Leziunile buloase tegumentare se localizeaza pe scalp, fata, pliurile inghinale si
axilare.

Afectiunea are evolutie cronica de gravitate crescanda, cu alterarea starii generale. Febra, suprainfectiile
ariilor cutanate, tulb. electrolitice, sunt factori majori de gravitate, evolutia fiind spre exitus.
TRATAMENT: se desfasoara in 3 etape:
tratament sistemic de atac(agresiv) cu corticoizi si/sau citostatice,
tratament sistemic de consolidare si
tratament sistemic de intretinere.
Tratamentul adjuvant asociaza anabolizante, vitamine, sedative.
Tratamentul local: aplicarea de solutii antiseptice, antiinflamatoare si cu efect cicatrizant. Pt. mucoase
suspensii antiseptice , epitelizante, si anticandidozice.
Tratament igieno-dietetic: regim alimentar bogat in proteine, vitamine si saruri minerale, regim desodat,
hipoglucidic si hipolipidic, evitarea traumatismelor, regim de viata de crutare.
55. PEMFIGOIDUL BULOS: dermatoza buloasa autoimuna subepidermica, intereseaza persoanele adulte,
peste 60 de ani, rar la copii.
Clinic: debut cu prurit generalizat, leziuni eritematoase sau urticariene, placarde eritemato-papuloase sau
eczematiforme localizate sau generalizate.
In perioada de stare; prurit generalizat, bule cu lichid clar situate pe un tegument normal, leziuni
eritematoase sau urticariene policiclice acoperite cu bule, eroziuni, cruste, pete pigmentare, atingerea
mucoasa este rara.
TRATAMENT: corticoterapie si/sau citostatice, sulfonele in asociere cu corticoterapia, antibioterapie
(eritromicina), tratament local.
56. DERMATITA HERPETIFORMA: dermatoza cronica, recidivanta, caracterizata printr-o eruptie
polimorfa, pruriginoasa si dureroasa asociata cu o eruptie cronica si intoleranta la gluten.
- afeciune buloas subepidermic, recurent, cronic, intens pruriginoas
Afectiunea se intalneste la adultii tineri, etiologia obscura, probabil apare datorita factorilor genetici, si
enteropatiei gluten-sensibila.
Clinic: eruptie cu caracter polimorf, debut prin prurit, durere, arsura care precede aparitia leziunilor cu 24-48
de ore.
Leziunile sunt veziculo-bule, situate pe alte leziuni existente, dispuse grupat, herpetiform, la periferia
placilor.
Leziunile veziculo-buloase se deschid, se acopera de cruste, si se vindeca cu macule hiper si hipopigmentare.
Eruptia se localizeaza pe coate, genunchi, trunchi, fese, rar pe scalp si pe fata, mucoasele sunt interesate
exceptional.
Tratament: sulfone (dapsona, disulon), dieta fara gluten.
57. PSORIAZISUL VULGAR:
-aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni eritemato-papulo-scuamoase, eritemul este rosu-violaceu
acoperit de scuame albe, sidefii, stratificate putin aderente.
Gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in evidenta semnele care constituie argumente in
favoarea psoriazisului:semnul picaturii de spermantet, semnul Auspitz.
Leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si genunchi, reg.lombo-sacrata, pielea capului.
Atingerea unghiala frecventa.
TRATAMENT:
local keratinolitice (acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi (au activitate antiinflamatorie
si antimititica), analogi ai vitaminei D (regleaza proliferarea si diferentierea keratinocitelor), gudroanele,

cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu
UVB, fotochimioterapia (PUVA).
Tratament general: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici, corticoterapie generala.
PROFILAXIE: nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi anumiti factori
care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare corespunzatoare a bolii, evitarea climatului rece si
umed, evitarea gratajului, evitarea stresului, reducerea anxietatii, profilaxia infectiilor, reducerea sau
renuntarea la alcool.
58. FORME CLINICE DE PSORIAZIS:
PSORIAZISUL INVERSAT (intervertit) localizat la nivelul pliurilor, aspect scuamos discret, predomina
eritemul.
PSORIAZISUL GUTAT mici leziuni eritemato-papulo-scuamoase diseminate pe tegument.
Apare la copii, cu debut brusc precedat de o infectie virala sau bacteriana (angina streptococica).
PSORIAZISUL CRUSTOS forma severa de psoriazis caracterizat prin placi ce cuprind portiuni mari de
tegument.
PSORIAZISUL ERITRODERMIC apare brutal, caracterizat printr-un eritemgeneralizat ce intereseaza
tegumentul in totalitate.
PSORIAZISUL PUSTULOS cu 2 forme clinice:
a) psoriazis pustulos localizat ce prezinta 2 aspecte clinice: psoriazis pustulos palmo-plantar tip Barber si
acrodermatita pustuloasa Hallopeau;
b) psoriazis pustulos generalizat (febra, frison, placi , placarde eritematoase rosii, pustule).
PSORIAZIS ARTROPATIC apare la nivel articular prin leziuni cutanate de psoriazis si artropatii
deformante, distructive, anchilozante ce afecteaza extremitatile.
Se poate insoti de febra si alterarea starii generale.
PSORIAZISUL LA COPII debuteaza inainte de pubertate, psoriazisul gutat este forma clinica de debut, la
nou-nascut leziunile sunt de tip eritemato-scuamos, bine delimitate, situate in zona de aplicatie a scutecelor.
Atingerea pielii scalpului este frecventa.
PSORIAZISUL IN CURSUL INFECTIEI HIV responsabila infectia HIV, la aparitia unei forme de
psoriazis, sau agravarea uneia preexistente.
TRATAMENT: local
keratinolitice (acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi (au activitate antiinflamatorie si
antimititica), analogi ai vitaminei D (regleaza proliferarea si diferentierea keratinocitelor), gudroanele,
cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu
UVB, fotochimioterapia (PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici, corticoterapie
generala.

59. LICHENUL PLAN


afeciune papulo-scuamoas ce apare la orice vrst i cu frecven egal la ambele sexe.
Etiopatogenie: factori: infectii virale, stresul, medicamente, afect.neurologice.

LEZIUNILE CUTANATE: papule eritemato-violacee, de 1-3mm, stralucitoare, poligonale, intens


pruriginoase, uneori ombilicate central,deasupra papulelor striuri Wickham, dispozitie liniara caracteristica
lichenului plan (fenomen Kobner).
Localizare: fata anterioara a antebratului si articulatia pumnului, reg. lombo-sacrata, fata anterioara a
gambelor, reg. maleolara.
Simptome: pruritul responsabil de aparitia fenomenuluiKobner si de leziuni de lichenificare.
LEZIUNILE MUCOASE: se pot asocia cu lez.cutanate, se caracterizeaza prin placi albe, fixe, cu aspect
reticulat si tendinta la atrofie, localizate pe mucoasa jugala, dar pot interesa limba, buzele, mucoasa
laringiana, esofagiana, genitala, perianala.
La niv.mucoasei vulvare lez. au aspect polimorf: eritematoase, erozive, leucoplazice, sau atrofice sau tip
vulvo-vaginita descuamativa.
LEZIUNILE UNGHIALE: striatii unghiale, hiperkeratoza subunchiala, melanonichia longitudinala,
pterigium unghial, onicoliza.
LEZIUNI ALE FIRULUI DE PAR: produce leziuni atrofice cicatriciale.
FORME CLINICE: lichen plan hipertrofic, lichen plan folicular, lichen plan inelar, lichen plan eroziv bucal,
lichen plan veziculo-bulos.
TRATAMENT:
local: dermatocorticoizi, ciclosporina, corticoizi, retinoizi.
general: corticoterapie generala(prednison 15-20 mg/zi), retinoizi sistemici(eterinatul 75 mg/zi),
griseofulvina(500mg/zi), ciclosporina(5mg/kg c/zi), PUVA-terapia.
alte metode: excizie chirurgicala, criochirurgia, laserterapia, radioterapia radiculomedulara.
60. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE (ULCERUL VARICOS
CRONIC)
- este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al alterarilor structurale si functionale ale
venelor.
Simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia de picior obosit, crampele predominant nocturne,
durerea, pruritul, senzatia de arsura sau senzatia de picior umflat.
Semnele includ: telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificarile trofice cutanate cum ar
fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile finale:ulceratia.
TRATAMENT: se face in functie de stadiul bolii, si include terapia medicamentoasa(sistemica si locala),
terapia compresiva, terapia locala a ulcerului venos, scleroterapia, terapia endovasculara si tratamentul
chirurgical.
PROFILAXIE: fizioterapie: gimnastic medical, masaj clasic, crenoterapie, drenaj limfatic manual;
- terapia ulcerului cu camer de oxigen;
- vacuum terapia: supunerea ulcerului la presiune subatmosferic. S-a dovedit c reduce mult timpul de
cicatrizare;
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- tratamentul igienic: se ia n consideraie profesia, scderea n greutate, evitarea expunerii la cldur,
purtarea de mbrcminte comod, nclmintea s fie cu toc mijlociu. Se recomand mersul pe jos i
vacanele la altitudinea 800 1200 m. Dei clinostatismul, cu picioarele ridicate la circa 15-20 cm deasupra
planului patului, este cea mai eficient metod de combatere a stazei venoase, este i cea mai scump ( scoate
bolnavul din activitate).

61.TUMORI CUTANATE BENIGNE: KERATOACANTOAME, PAPILOAME, ANGIOAME, NEVI


PIGMENTARI:
KERATOACANTOMUL: - tumoare benigna cutanata ce se dezvolta de la nivelul infundibulului foliculului
pilos, frecventa la adulti, situata pe ariile fotoexpuse (extremitatea cefalica, fata dorsala a mainilor)

Clinic: nodul ferm, hemisferic, de culoarea pielii, delimitat de tegumntul din jur printr-un burelet reliefat,
centrul formatiunii fiind ocupat de un dop keratozic care dupa detasare lasa o ulceratie crateriforma.
Tratament: excizie chirurgicala, electrocauterizare, chiuretare, radioterapie.
PAPILOAME:- formatiune proeminenta pigmentata, brun-negricioasa, cu suprafata neregulata, acoperita cu
scuame groase, bine delimitata cu diametrul variabil (0,2-4 cm), localizata pe zonele seboreice, fata, maini,
torace superior, are evolutie benigna.
Tratament; electrocoagulare superficiala, crioterapia, dermabraziunea, laserterapia, keratolitice topice.
ANGIOAME: tumori dezvoltate prin hiperplazii vasculare circumscrise,
Angiomul plan:aspect de placa, cu suprafata plana, intens colorata, cu margini bine delimitate si forme
variabile.
Angiomul cavernos:form.tumorala situata profund dermo-hipodermic, proeminenta, cu suprafata
neregulata, rosie-violacee, formata din vase dilatate multiple, uneori cu caracter pulsatil.
Angiomul venos:mici dilatatii venoase , subtiri, subcutanate, acoperite cu tegument de aspect normal.
Angiomul stelat (teleangiectazic): mica formatiune nodulara eritemato-violacee situata central, din care
pornesc teleangiectazii fine.
Tratament: crioterapia, scleroterapia, radioterapia, electrocoagularea, laser-terapia.
NEVI PIGMENTARI: displazii cutanate produse prin proliferarea nevocitelor, dispuse in cuiburi sau teci,
clasificati in :
nevi jonctionali, nevi intradermici, nevi micsti, iar
dupa aspectul clinic se disting urmatoarele tipuri de nevi: plani, papilomatosi, pigmentari pilosi, in dom,
pigmentari giganti, SUTTON, albastri.
Tratament: supraveghere stricta, fara tratament, in caz de variatie de culoare, ulceratie, sangerare, se practica
excizie chirurgicala.
62. CARCINOMUL BAZOCELULAR
- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe tegument indemn sau pe alte leziuni preexistente, au malignitate
in situ manifestata prin caracterul invadant si recidivant, nu metastazeaza, nu au simptome subiective, nu
au tendinta spre vindecare.
ASPECTE CLINICE:

A)Carcinoame bazocelulare endofitice.


a)carcinom bazocelular perlat (mic nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)
b)carcinom bazocelular perlat ulcerat (burelet din noduli perlati, centrul ulcereaza)
c)carcinom plan perlat ulcero-cicatricial (ulceratiedelimitata de un chenar perlat arciform)
d)ulcus rodens (ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret infiltrate rar insotit de un chenar perlat)
e)carcinom bazocelular terebrant(ulceratie profunda, anfractuasa, ce intereseaza tesuturile moi si structurile
osoase).
B)Carcinoame bazocelulare exofitice
a)carcinom bazocelularglobulos.
b)carcinom bazocelular nodular.
c)carcinom burjonat sau vegetant.
C)Carcimoame bazocelulare superficiale - placa eritematoasa sau eritemato-scuamoasa, acoperita cu piele
subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin constituit din perle epiteliomatoase.

D)Carcinom bazocelular sclerodermiform - placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau delimitata, consistenta
ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat
DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente:formatiune tumorala bine delimitata, frecvent cu suprafata
ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 sup.a fetei, evolutie lenta, nu metastazeaza, se dezv.pe o
lez.preepiteliomatoasa cu absenta simptomatologiei subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrochirurgia, chiuretarea, criochirurgia, laser-terapia cu CO2,
radioterapia, citotoxice, interferon.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc, fotoprotectie, ex.
medical periodic al intregului tegument.
63.CARCINOMUL SCUAMO-CELULAR
-este responsabil de aproximativ o cincime din cancerele cutanate.
Celulele maligne sunt keratinocitele, celule care intra in componenta stratului epidermic.
Cancerul poate metastaza atat in ganglionii locali cat si la distanta, cel mai frecvent la nivelul plamanilor.
Atunci cand exista implicare pulmonara, se considera ca maladia este incurabila.
Riscul global de metastaze este de aproximativ 2-6%.
Forme clinice de C.S.:
1. C.S. ulcero-vegetant (cel mai frecvent);
2. C.S. conopidiform (pe membre);
3. C.S. nodular;
4. C.S. keratozic nodul cu suprafaa keratozic, verucoas (buza inferioar i OGE);
5. C.S. endofitic (ulceros) ulceraie cu margini neregulate i baza infiltrat (pe mucoase);
6. C.S. infitrativ superficial plac roie violacee infiltrat.
carcinomul scuamos in situ - este carcinomul care afecteaza epidermul, fara invazia dermului. Pot exista
papulele sau placi similare cu celedinkeratozaactinica.
forma tipica - este forma invaziva si se manifesta sub forma unor papule sau placi de culoare roz, de
consistenta ferma, care apar mai ales la nivelul scalpului, gatului si membrelor superioare. O anumita
perioada, leziunile se pot ulcera sau crustifica. Mai putin frecvent, se poate manifesta sub forma unor noduli
cutanati
de
culoare
roz
care
nu
prezinta
modificari
de
suprafata.
ulcerul Marjolin - este o forma de carcinom scuamos care se manifesta printr-o zona indurata, care apare
pe o cicatrice sau un ulcer preexistent. Aceasta forma are un prognostic nefavorabil.
carcinomul perioral - apare mai frecvent la buza inferioara, pe o leziune de cheilita actinica. Se prezinta ca
o papula,eroziune sau induratie.
carcinomul intraoral - afecteaza mucoasa orala si se poate prezenta sub forma unor placi de culoare alba
(leucoplazie) cu sau fara zone de eritroplazii. Cel mai frecvent apare la nivelul planseului orala sau pe
suprafata laterala a limbii.
carcinomul verucos - este o forma cu distructie tegumentara dar care metastazeaza rar. Apar leziuni
exofitice, noduli sau placi verucoase.
carcinomul anogenital - se prezinta sub forma unor placi de culoare rosie, indurate sau ulcerate la nivelul
organelor sexuale sau anusului. De obicei se asocieza cu infectia cu papilomavirus.
TRATAMENT: radioterapie, chemoterapie sistemica, chemoterapie topica, imunomodelatori adm. topic,
terapie fotodinamica.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc, fotoprotectie, ex.
medical periodic al intregului tegument.

64.MELANOMUL MALIGN - tumora dezvoltata primar din cel. formatoare de melanina, sau secundar pe
seama nevilor, agresiva, metastazeaza pe cale limfatica si hematogena.
tumor a sistemului pigmentar (cea mai grav tumor malign),
cu metastaze rapide limfatice i sangvine,
cu prognostic sever,
apare pe piele integr/ nev preexistent (nev joncional, melanoza precanceroas Dubreuilh, nev albastru
celular)
factori favorizanti: -traumatisme, -radiaii solare, -hiperestrogenemie (sarcina)
semne alarmante:-creterea de volum, -ulcerarea, -sngerarea leziunilor preexistente
Forme clinice
melanom nodular: nodul rotund, pigmentat, sesil/ pediculat, cu suprafaa neted, care ulcereaz rapid i
sngereaz spontan
melanomul malign cu extensie n suprafa: pat pigmentat, cu limite nete i contur neregulat, neuniform
colorat; n timp, centrul proemin
alte forme:
melanom malign acromic (nodul roz/culoarea pielii, care burjoneaz i se erodeaz),
melanom malign subunghial (mugure crnos distruge lama unghial),
melanom malign dezvoltat pe melanoza precanceroas Dubreuilh (placard neuniform pigmentat, cu
noduli)
Tratament
excizie chirurgical larg, ablaie monobloc a tumorii cu limfaticele; laserterapie; radioterapie (doze
mari, mult timp), chimioterapie general, imunoterapie nespecific
Profilaxie
educaie sanitar privind potenialul de transformare a unor leziuni,
evitarea traumatizrii nevilor,
evitarea expunerii prelungite la soare,
tratamentul leziunilor precarcinomatoase dispuse pe zone expuse traumatismelor
TRATAMENT: excizie chirurgicala (in stadiul I), chimioterapie(in stadiul II), polichimioterapie,
fetomustina, DTIC (stadiul III).
PROFILAXIE:
- Evitati expunerea la soare in miezul zilei, indeosebi daca aveti anumiti fcatori de risc enumerati mai sus.
- Protejati-va de soare cu o palarie adecvata si cu o imbracaminte care sa va acopere zonele de risc.
- Utilizati lotiuni sau creme care sa va protejeze de radiatiile ultraviolete. Ele trebuie aplicate inainte, in
timpul si dupa expunerea la soare.
- Utilizati ochelarii de soare (cu mentiunea UV 400 pe eticheta de cumparare) care sa realizeze insa o
protectie cunoscuta si specificata fata
de ultraviolete.
- Examinati-va periodic pielea direct sau in oglinda. Daca remarcati ceva suspect, apelati imediat la un
specialist.
65.SIFILISUL PRIMAR: Luesul
ETIOLOGIE : agentul etiologic este TREPONEMA PALLIDUM, o spirocheta de7-13u, transmisa pe cale
sexuala sau transplacentara, cu perioada de incubatie de 21-25 de zile, manifestata clinic prin sancrul sifilitic
si adenopatie regionala.
Sancrul sifilitic apare dupa 3 sapt.de la contactul infectant printr-o eroziune cu diam.de 0,5-2 cm, rotunda,
bine delimitata, rosie-aramie cu suprafata neteda acoperita cu serozitate clara, localizata la niv. reg. Genitale.
ASPECTE CLINICE:
- sancrul pitic- dimens.mici, aspect nodular, localizat la niv.pliurilor perianale,vulvo-vaginale.
- sancrul ulceros ulceratie cu baza acoperita de resturi tisulare inconjurata de o zona eritemato-edematoasa
localizata pe tegumente.
- sancrul crustos - leziunea este acoperita de o crusta.

- sancrul hipertrofic dimens.mare, baza infiltrata localizata pe buza inferioara, amigdale, reg.narinara.
ancrul sifilitic:
- eroziune rotund sau ovalar, 0,5-2 cm diametru, margini netede, fundul curat, baza dur, nedureros
- aspecte atipice: pitic, gigant, ulceros, hipertrofic, fisurar etc.
Adenopatia satelit:
- la 7 zile de la constituirea ancrului - poliganglionar (inghinal)/ monoganglionar (alte localizri);
- Ganglionii duri, mobili, indolori
66. SIFILISUL SECUNDAR
Sifilisul secundar - la 42-45 zile de la debutul ancrului
- la 63-65 zile de la contactul infectant sau la 42-45 zile de la debutul sancrului, leziunile cutaneo-mucoase
sunt insotite de poliadenopatie generalizata , uniforma, neinflamatorie si rezolutiva.
- erupii cutaneo-mucoase generalizate, rezolutive, poliadenopatie, manifestri generale i viscerale
Manifestri cutaneo-mucoase: au aspect polimorf si pot simula mai multe afectiuni cutanate.
sifilide eritematoase (rozeola sifilitica);
sifilidele papuloase (papulo-scuamoase,papulo-seboreice,psoriaziforme,papuloase palmo-plantare),
papulo-erozive, foliculare, ulceroase, mucoase, pigmentare.
Atingerea fanerelor: alopecia sifilitic, perionixis, onixis
Poliadenopatie
Simptome generale: febr, cefalee, dureri osoase
Manifestri viscerale lez. renale, atingeri hepatice, ale sist. nervos, tulb. Digestive, pot exista reacii
meningeale
67. SIFILISUL LATENT SI TERTIAR
- manifestarile cutanate apar dupa 2-10 ani, sunt izolate cu caracter distructiv, lasa cicatrici , intereseaza
pielea, mucoasele, viscerele si aparatul locomotor.
Sifilisul tardiv (teriar):
- survine dup un timp variabil (3-20 ani);
- nu este o perioad evolutiv obligatorie
- leziuni distructive, localizate la nivelul oricrui organ sau teritoriu
Manifestri cutanate:
- sifilide tuberculoase: noduli duri, rotunzi, roii-armii, de la un bob de linte la un bob de mazre,
evoluia spre cicatrici; se grupeaz n placarde; sifilide tuberculoase uscate i sifilide tuberculoase
ulcerate
- goma sifilitic: nodozitate rotund sau ovalar, ct o alun sau nuc, evoluie stadial, n general
solitar
Manifestri teriare bucale
Manifestri teriare osoase:
- osteoperiostit, osteomielit, artropatii
Atingeri viscerale:
- cardio-vasculare, hepatice, splenice, intestinale, pulmonare, renale
Manifestri nervoase:
- tabes, paralizie general progresiv, neurosifilisul meningeal i vascular, mielite
Aspecte clinice:
Leziuni cutanate: sifilidele tuberculoase, goma sifilitica(corespunde stadiului de cruditate).

Leziuni mucoase: leziunile produc perforarea palatului dur, sau a structurii cartilaginoase si osoase a nasului.
SIFILISUL TERTIAR VISCERAL - intereseaza sist. CV si ficatul.
SIFILISUL TERTIAR NERVOS - leziunile sunt localizate in masele cerebrale sau spinale, manifestate prin
cefalee, vertij, parestezii, paralizii.
SIFILISUL TERTIAR OSTEO_MIO_ARTICULAR: leziunile produc hiperplazie si
distructie
osteoarticulara.
68.SIFILISUL CONGENITAL (PRECOCE SI TARDIV):
-maladie infectioasa care se transme pe cale transplacentara de la o mama cu sifilis recent evolutiv catre fat.
SIFILISUL CONGENITAL PRECOCE - este sifilisul manifestat la nastere sau in primii 2 ani de viata.
Manifestari clinice:
cutanate: sifilide buloase(palmo-plantare) infiltrative(periorale), papuloase, psoriaziforme, papulohipertrofice si ulceroase.
mucoase:laringita sifilitica, coriza sifilitica.
osteo-articulare: intereseaza oasele lungi si cele late de la nivelul craniului, osteomielita sifilitica,
osteocondrita diafizo-hipofizara, osteocondrita sifilitica.
SIFILISUL CONGENITAL TARDIV - include manifestarile care apar dupa primii 2 ani de viata :
leziuni active - sifilide tuberculoase si gome,
artrite, osteomielite, osteoperiostita, meningite, encefalite, tabes, otite medii sup.surditate, nevrita optica.
Stigmate - sunt sechele ale leziunilor active:cicatrici tegumentare, deformari ale piramidei nazale,
perforatii ale palatului.
Distrofii - sindr. adipozo-genital, gifantism, distrofii dentare.
Cea mai caracteristica este triada HUTCHINSON (anomalii dentare, keratita parenchimatoasa, surditate).
Msuri de prevenire:
- prentmpinarea apariiei bolii i depistarea precoce
- educaia sanitar antivenerian a populaiei
- supravegherea epidemiologic a populaiei (examene clinice i serologice periodice sau cu
anumite ocazii: angajare, prenupial, n timpul sarcinii etc.)
- ancheta epidemiologic
- tratamentul preventiv al contacilor sntoi
- tratamentul precoce i corect al bolnavilor

69.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SI PRINCIPII TERAPEUTICE IN SIFILIS testele


serologice pun in evidenta anticorpii din serul pacientului sintetizati impotriva diferitelor fractiuni antigenice
ale Treponemei palidum.
Teste cu antigene cardiolipinice: Reactii de floculare:VDRL, RPR. Reactii de fixare a
complementului:BORDET-WASSERMANN, KOLMER.
Teste cu antigene treponemice: TPHA,FTA-abs, TPI, ELIZA, PTA, WESTERNN-BLOT, PCR.
TRATAMENTUL SIFILISULUI: PENICILINA.
Sifilisul primar seronegativ: Penicilina G 1.600.000 UI/zi i.m, 2 prize, 10 zile, Moldamin 2.400.000.UI,
2 iniculari, la 5 zile.
Sifilisul recent: Penicilina G 1.600000UI/zi i.m, 14 zile, apoi Moldamin 2.400.000 la 4-5 zile, 5 injectii.

Sifilisul tardiv: Moldamin 2.400.000/doza, 5 injectii la interval de 5 zile(fara atingere neurologica),


Penicilina G 2-400.000 UI la 4 h, iv, 14 zile(in sifilisul nervos).
Sifilisul congenital: 50.000 ui/kg corp/zi.
70.INFECTIA GONOCOCICA:
-boala infectioasa produsa de Neisseria gonorhoeae, cu transmitere sexuala.
Agentul etiologic este un diplococ gram negativ.
CLINIC: perioada de incubatie 2-7 zile, gonococul afecteaza epiteliul uretral, ductele glandelor periuretrale,
epiteliul colului uterin si in functie de sex se manifesta diferit.
INFECTIA GONOCOCICA LA BARBAT: se manifesta sub forma unei uretrite acute(congestia meatului
urinar, prurit, usturime, secretie uretrala galben purulenta, polakiurie, disurie, erectii dureroase, febra,
cefalee, adenopatie) sau cronice(secretie purulenta permanenta, apar complicatii ca balanita, fimoza,
parafimoza, cistita).
INFECTIA GONOCOCICA LA FEMEIE: se manifesta sub forma unei uretro-cervicite acute(polakiurie,
disurie, scurgere vaginala purulenta galben verzuie)complicata apoi prin salpingita, metrita, bartholinita,
skenita)
INFECTIA GONOCOCICA LA FETITE: se produce in urma infectarii cu obiecte de toaleta intime
contaminate si se manifesta sub forma unei uretro-vulvo-vaginite insotita de fenomene inflamatorii
importante.
TRATAMENT: se aplica ambilor parteneri, se recomanda antibiotice din grupa cefalosporinelor, chinilone,
aminoglicozide, in formele cronice se adm.antibiotice in cure lungi (7-15 zile).
PROFILAXIE: cea mai bun metod pentru prevenirea gonoreei este practicarea sexului protejat i
adoptarea unei igiene sexuale corecte.
Astfel, sunt contraindicate relaiile sexuale cu mai muli parteneri sau cu persoane infectate cu BTS.
Prezervativul este singura metod contraceptiv care poate proteja mpotriva bolilor cu transmitere sexual.
71.TRICHOMONIAZA: infectie a aparatului uro-genital cu Trichomonas vaginalis, manifestata la femei
prin vulvo-vaginita (secretie spumoasa galben-verzuie, eritem si eroziuni la niv.mucoasei vaginale, prurit
vulvar) iar la barbati prin uretrita subacuta (secretie minima<picatura matinala>, disurie, prurit uretral,
senz.de arsura dupa raporturile sexuale)
TRATAMENT: Metronidazol sau Fasigyn 2 g p.o.in doza unica, la femei se recomanda si spalaturi vaginale
cu solutii cu PH acid si adm. de tablete vaginale cu metronidazol.
PROFILAXIE: folosirea prezervativului, evitarea partenerilor multipli, tratarea si a partenerului.
Bolile cu transmitere sexuala majore:
- sifilisul
- gonoreea sau blenoragia
- sancrulmoale
- granulomul inghinal
- limfogranulomatoza inghinala
Bolile cu transmitere sexuala minore:
- uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt provocate de chlamydii,
mycoplasme, candida albicans, tricomonas vaginalis)
- tricomonaza urogenitala
- candidozele urogenitale
- herpesul genital
- vegetatiile veneriene- molluscum contagiosum
- scabia
- pediculoza- unele forme de hepatita virala.
72.PREVENIREA SI COMBATEREA INFECTIILOR TRANSMISIBILE SEXUALA :

Msurile de prevenire i combatere a infeciilor transmise sexual (I)


sunt deosebit de importante dat fiind seriozitatea problemei.
aceste boli produc complicaii grave - necesar un diagnostic i tratament ct mai precoce,
mpiedicndu-se astfel i rspndirea n populaie.
Informarea i educaia sexual i antivenerian a populaiei:
programe speciale - rol important n prevenirea rspndirii infeciilor transmise sexual.
difereniat, pe grupe de populaie
informarea asupra modalitilor de transmitere i manifestrilor de debut, necesitii
prezentrii ct mai precoce la medic, cunoaterii msurilor de profilaxie individual,
pericolului autotratrii etc.
persoanele cu risc de mbolnvire:
necesitatea limitrii numrului partenerilor sexuali i a seleciei acestora,
folosirea prezervativului i a unor mijloace de igien personal,
prezentarea la medic de la primele semne de mbolnvire .a.
persoanele mbolnvite:
convingerea asupra necesitii respectrii tratamentului,
necesitatea declarrii sursei de infecie presupuse i a tuturor contacilor din perioada de
contagiozitate a bolii,
necesitatea evitrii contactelor sexuale pn la vindecare.
Supravegherea epidemiologic a populaiei:
util n prevenirea i combaterea ITS.
examene clinice i serologice cu ocazia angajrii, prenupial, la gravide, cu ocazia absolvirii liceului
i admiterii n nvmntul postliceal i superior, n cazul donaiilor de snge, cu ocazia controlului
medical periodic al unor categorii de persoane cu risc de mbolnvire, cu ocazia internrii n uniti
sanitare de orice profil etc.
Msurile de combatere a ITS:
izolarea (dac este necesar) i tratamentul corect al bolnavilor,
informarea epidemiologic,
ancheta epidemiologic cu depistarea sursei de mbolnvire i a contacilor,
supravegherea i tratamentul contacilor etc.
hepatitele virale A, B:
msurile obinuite de prevenire a transmiterii sexuale,
imunizarea activ prin vaccinuri este o realitate, fiind infecii transmise sexual ce beneficiaz
de acest mijloc preventiv.
sindromul de imunodeficien ctigat:
- variabilitatea antigenic a virusului reduce posibilitile de preparare a unui vaccin eficient
Cea mai sigura metoda de a scadea riscul de a contacta o BTS este sexul protejat, folosirea metodelor de
protecie mai ales n cazul unui comportament sexual cu risc crescut.
Controlul ginecologic regulat, in cazul femeilor, constituie a doua metoda ca importanta in cazul bolilor
venerice sexuale, deoarece majoritatea femeilor sunt in imposibilitatea de a-si da singure seama de
simptomele unor infectii genitale.
O mare importanta o are si amanarea debutului vieii sexuale pn la o vrst la care suntem pregtii fizic i
psihic pentru ea.
Comunicarea intre parteneri poate constitui de asemenea o metoda simpla si eficienta de a evita contactarea
unei boli cu transmitere sexuala.
Evitati contactul sexual neprotejat cu o persoan care are simptomele unei BTS sau care e posibil s fi fost
expus la o astfel de boal.
--EVITAREA RELATIILOR SEXUALE INTAMPLATOARE --FOLOSIREA PREZERVATIVULUI
--UTILIZAREA ACELOR SI SERINGILOR DE UNICA FOLOSINTA.

73. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: EXCIPIENTI: - asigura transportul subst. active si


permit interactiunea acesteia cu pielea.
Caracteristici generale ale excipientilor:
sa fie bine tolerati;
sa permita distribuirea uniforma a subst.active;
sa asigure o buna absorbtie a subst.active;sa nu modifice caracterele subst.active;
sa se indeparteze usor;
sa nu pateze lenjeria.
Clasificarea excipientilor:
lichizi (au rol de hidratare a stratului cornos, ca excipienti lichizi sunt fol.apa, apa distilata, ser
fiziologic, subst.organice, se prepara sol.care se utilizeaza sub forma de comprese, bai, badijonari),
pulverulenti (sunt pudre inerte-talc, oxid de zinc, bioxid de titan, caolin-, se utilizeaza in amestecuri
cu lichide, cu grasimi sau se folosesc ca atare),
grasi (repr.de grasimi animale, grasimi vegetale, polietilenglicolii, siliconii, agenti emulgatori).
74. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: SUBST. ACTIVE: - sunt incorporate in excipientii
topici si au actiune antimicrobiana, antifungica antiinflamatoare, keratolitica, reductoare, chimioterapica.
Antisepticele: se fol.sub forma de sol. apoase, sapunuri, emulsii detergente (sulfat de zinc 0.1%, cristalul de
violet, hipocloritul de sodiu).
Antibioticele: se fol.izolat sau impreuna cu dermotocorticoizii sub forma de creme, unguente, paste, pudre,
sprayuri (tetraciclina, kanamicina, neomicina, gentamicina).
Antifungice: fol.in micozele cutanate superficiale (nistatin, ketoconazol, terbinafina, econazolul, natamicina,
izoconazolul)
Antivirale: aciclovir, idoxuridina, adenina.
Antipruriginoase: fol.pt.diminuarea pruritului:mentol, fenol, camfor, anestezina.
Anestezice: se aplica direct sau sub pansament ocluziv. Ex. lidocaina, benzocaina, pilocarpina.
Antiinflamatoare: repr.de dermatocorticoizi cu actiune antiinflamatoare, util.in dermatoze acute, alergice si
cronice, sunt clasificate in 4 clase.
Keratolitice: au rol exfoliant (acid salicilic, rezorcina, acidul lactic, uree.
Revulsive: are rolul de a creste fluxul sangvin local prin vasodilatatie.
Chimioterapice: cu actiune antimitotica, se pot adm.local sau sub pansament ocluziv in formele superficiale
de carcinom bazocelular.
75.TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: FORME DE PREZENTARE:
pudrele- sunt excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia grasimii si
diminuarea procesului inflamator.
mixturile-sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele exudative.
lotiunile-sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide, ca excipienti se fol.alcoolul, apa, cloroformul.
lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca, au actiune protectoare.
gelurile-au ca baza metilceluloza sau carbometil-celuloza.
pastele- sunt amestec de pudresi grasimi, au efect protector, calmant, sicativ.
cremele-amestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri, au efect emolient, calmant, racoritor.
pomezile-au drept vehicul grasimile hidrofobe cu amestec de pudre inerte, se pot combina cu antibioticele,
au actiune ocluziva, profunda.
sprayurile-amestecuri de solutii, emulsii, pulberi, conditionate in aerosoli.
76. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC SISTEMIC:

ANTIBIOTERAPIA - recomandata in dermatoze (infectii cutanate primitive si secundare, maladii cu


transmitere sexuala), in care germenii frecventi implicati sunt stafilococul auriu, streptococul B hemolitic,
bacili gram-negativi.
Principalele antibiotice folosite sunt: betalactaminele, penicilinele, aminopenicilinele, cefalosporine,
aminoglicozide, macrolidele, chinolonele, etc.
MEDICATIA ANTIFUNGICA - principalii agenti antifungici utilizati sunt: griseofulvina, derivati
imidazolici, derivati triazolici, alilaminele, amfotericina B..
MEDICATIAANTIVIRALA - chimioterapice antivirale, antiherpetice.
IMUNOTERAPIA: imunomodulatoare, vaccinuri,Imunostimulatoare.
TERAPIA HIPOSENSIBILIZANTA, CITOSTATICELE SI IMUNOSUPRESOARELE: agenti alchilanti,
agenti metilanti, antimetaboliti, antifolice, ciclosporina.
TERAPIA CU RETINOIZI - regleaza keratinogeneza, scade procesul inflamator, reduce secretia de sebuum.
ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele alergice.
CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene
77. FIZIOTERAPIA : CHIRURGIA DERMATOLOGICA
radioterapia se fol.radiatiile in scop terapeutic in neoplazii.
fotochimioterapia- utilizeaza razele UV in asociere cu subst.fotoactive adm.p.o., recomandat in psoriazis,
vitiligo, pelada, limfoame.
electroterapia- utilizeaza curentul electric, undele electromagnetice si energia cuantica; electroliza pt
distrugerea foliculilor pilosi;electrocauterizarea pt.tratamentul verucilor; ultrasunetele pt.tratamentul
cheloizilor.
crioterapia- fol.subst.refrigerante produce distructie celulara folosind clorura de etil, zapada carbonica utila
in lupusul discoid, cheloide, angioame, vegetatii veneriene.
laserterapia- se pot folosi laserele chirurgicale(cu CO2),
Vascular (cu argon), biostimulative (cu semiconductori).
CHIRURGIA DERMATOLOGICA: recomandata in afectiuni ca: tumori benigne, , carcinoame cutanate,
melenoame, nevi traumatizanti, sarcoame, colectii purulente, cicatrici vicioase.