1.

Leziuni elementare prin modificari de culoare

Tipul de leziune specific este macula sau pata si se caracterizeaza prin:
- sunt bine vizibile la ex.obiectiv
- nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
- sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine
- modificari ale melanogenezei
- depuneri de substanta la nivelul tegumentului
- pot avea dimensiuni variate descriind placi si placarde
Dupa mecanismul de producere apar:
- pete hemodinamice: - eritemul activ -dat vasodilatatiei capilarelor si arteriolelor
din plexul subpapilar si clinic se caracterizeaza prin teg roz-rosu si cald
- eritemul pasiv ( cianoza ) congestie progresiva produsa prin
vasodilatatie si atonia capilarelor venoase si a venulelor,exprimata clinic prin macule
rosii violacee si teg reci
- pete vasculare sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular
persistente ( ectaziile ) sau ca urmare a unor proliferari de vase sanguine
( hemangioamele );pot fi congenitale ( hemangioamele ) si dobandite ( telangiectaziile
)
- pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a unor
defecte de coagulare
- pot fi :- petesii(leziuni de 1-2 cm), vibice(leziuni liniare), echimoze(
au dimensiuni mari cu aspect de placa sau placard), hematoame( provocate de
hemoragii profunde subcutanate)
- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica culoarea
de la rosu-purpuriu la violaceu-albastru,apoi verzui-galben( in functie de gradul de
degradare al Hb), se instaleaza rapid, persista 10-20 zile
- pete prin modificari ale melanogenezei:pete hiperpigmentare circumscise(nevii
pigmentari), pete hiperpigmentare difuze(cloasma,melanodermie),pete
hiperpigmentare congenitale(nevii pigmentari),pete hiperpigmentare
dobandite(efelidele),pete hiperpigmetare reziduale(lichen plan); pete hipopigmentare
sau acromice
congenitale( albinismul),dobandite(vitiligo),primitive(vitiligo),secundare(tinea
versicolor).
-pete produse prin depuneri d esubstante la nivelultegumentelor apar in cursul unor
afectiuni de sistem: tulburari de metabolism(carotenodermia), boli infectioase(hepatita
ac.), boli profesionale(intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).

2.Leziuni elementare solide- leziuni circumscrise,bine delimitate,ce det modif de relief si

consistenta la niv teg.

Fac parte:
- papula - (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la
suprafata pielii; de diferite culori ce se constituie in placi si placarde)
- tuberculul - ( lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin la
suprafata pielii-devine bine vizibila la vitropresiune;evolutia e cr.,poate ulcera.
- nodulul(nodozitatea) (lez situata profund in derm si hipoderm,putin proeminenta
si se poate identifica bine prin palpare,poate avea ev. ac.(eritemul nodos),subac.
(eritemul Bazin), sau cr.(sarcoidoza).
- vegetatia este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafat
neregulata,conopidiforma sau in creasta de cocos;are consitenta dura,poate fi
dispusa izolat (papilomul) sau are tendinta de a forma mase globuloase cu aspect
pseudotumoral( condiloma accuminatum).
- lichenificarea placa de suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al teg. cu
formarea de pseudopapule;apare in dermatozele pruriginoase dupa grataj prelungit
- tumora formatiune proeminenta,persistenta cu tendinta la crestere fara caractere
inflamatorii;pot fi benigne ( nevul,lipomul-nu metastazeaza,neinvazive) si maligne
(carcinoamele cutanate,melanomul-invazive cu prognostic grav si dau metastaze).
3.Leziuni elementare cu continut lichid
- vezicula colectie lichidiana cu dimebsiuni mici 1-2 mm.situata obisnuit
intraepidermic;ev.spre deschidere cu formare de eroziune;in caz de suprainfectie
bacteriana continutul devine purulent constituind pustula
- bula(flictena)-lez cu lichid de dim. mari;continut clar serocitrin ulterior poate deveni
hemoragic sau purulent;dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si pastreaza la
periferie un guleras epidermic
- pustula lez. cu continut purulent;pot fi primitive,secundare,foliculare,nefoliculare.

4.Leziuni elementare produse prin solutii de continuitate

- eroziunea pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul,nu depaseste
membrana bazala si se vindeca fara cicatrici;poate fi primitiva(sancrul sifilitic) sau
secundara leziunilor veziculo-buloase(eczema,herpes)
- escoriatia o solutie de continuitate superficiala,liniara,produsa prin grataj
- ulceratia pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se vindeca
cu cicatrici;pot fi ac.(furunculul) si cr.(ulcerul varicos)
- fisura sau ragada o lipsa de substanta liniara sec inflamatiei,de profunzime diferitalse
localizeaza periorificial sau la nivelul pliurilor

5.Deseuri cutanate si sechele

Deseurile = sunt produse care se elimina de pe suprafata cutanata.

- scuama rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule cornoase

dispuse in straturi multiple pe suprafata pielii;aspectul e relevant pt diagn.
- crusta rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata teg. si acopera obisnuit o solutie de
continuitate,cu aspecte diferite : galben-aurii in impetigo(cruste melicerice) sau brunenegre(cruste hematice) cand acopera ulceratii profunde
- escara o necroza epidermica produsa prin ischemie;se prezinta ca un depozit uscat
negru,aderent
- sfacelul o necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene,un depozit albcenusiu de tesut devitalizat.
6.Sechelele cutanate= lez sec unor procese patologice distructive,cu caracter definitiv.
- cicatricea se produce printr-un complex de reparatie conjunctiva,cu formarea de
tesut nou alcatuit din colagen dens,fibrocite,fragmente de tes elastic si vase
sanguine;poate fi atrofica(indurata), hipertrofica(proeminenta), supla,cheloidiana
- atrofia se caract. printr-o involutie tegumentara cu interesarea tuturor
componentelor sale,caracterizat prin : este subtire,transparent,se pliaza usor,pliul
persista .lipsesc firele de par si glandele;poate fi fiziologica sau patologica.

6. Microsporia - pilomicoz tondant, contagioas, cu caracter autolimitant, la copii

Etiologie:M. canis, audouini, gypseum
Rezervorul: animalele de casa
Patogenie: initial este parazitat stratul cornos
foliculul pilos, penetreaz firul
de pr traversand cuticula
Diagnostic de laborator
Ex. lampa Wood
Ex. direct fir de pr: parazitare tip ectotrix (spori mici n mozaic care formeaz un
manon in jurul firului de pr)
Cultura pe mediul Sabouraud
Tratament : sistemic: antifungice
clasice- griseofulvina 4-8 sapt
moderne ketoconazol ,itraconazol, terbinafin, fluconazol -4-6saptamani
Tratament topic:
Clasic: pomada benzosalicilica
Modern : imidazoli, triazoli, alilamine, ciclopiroxolamina (crema lotiune,
sampon)
Raderea firelor de par

7. Tricofiia uscat a scalpului- pilomicoz uscat, tondant, mai puin contagioas, cu

evoluie cronic;intereseaz copii i adulii (tricofiia cronic a adultului )
Etiologie: T.tonsurans, violaceum, quinckeanum
Manifestri clinice:
Plci de dimensiuni mici, numeroase,cu contur neregulat,acoperite cu scuame
furfuracee, situate pe scalp
Firele de pr sunt rupte la distane inegale,au tonicitatea diminuat, sunt nglobate
n scuame, i rsucite
Diagnostic de laborator:Ex. microscopic direct al firului de pr;Parazitare de tip
endotrix (aspect de sac umplut cu nuci)
Evoluie: cronic, se vindec la pubertate sau continu s evolueze realizand Tricofitia
cronic a adultului
Diagnostic diferenial:Microsporia,Favusul pitiriaziform,Psoriazis scalpului
Tricofiia cronic a adultului
Asociaz leziuni ale scalpului cu leziuni ale pielii glabre;
fire de pr parazitate rupte de la emergena sau mici placi atrofo-cicatriciale
Asociaz leziuni ale scalpului cu leziuni ale pielii glabre;
Scalp: fire de pr parazitate rupte de la emergena sau mici placi atrofocicatriciale
Pielea glabr: plci eritemato.violacee situate pe fetele laterale si dorsale ale
gambelor, feselor antebraelor
Tratament=sistemic: antifungice
Clasice-griseofulvina 4-8 sapt
moderne - ketoconazol ,itraconazol, terbinafin, fluconazol =4-6 saptamani

8.Tricofitia inflamatorie=micoz de tip inflamator localizat pe scalp la copii i n barb

i musta la aduli
Etiologie: Tr.verrucosum, Tr.mentagrophytes,
Epidemiologie: contagiozitate n mediul familiar ,cabaline bovidee
Manifestri clinice:
- Kerion celsi:
- Plci inflamatorii cu aspect pseudotumoral, dureroase, rotunde, bine
delimitate,acoperite cu pustule foliculare
- Firele de pr sunt aglutinate ntr-o mas scuamo/crustoas,si se epilez uor
- Adenit satelit dureroas
- Sicozisul tricofitic: leziuni cu acelasi aspect diseminate,si cu aceasi evolutie
Leziuni de hipersensibilizare la distant, tricofitide (lichen tricofitic, eritem nodos)
Localizare : scalp, barb i musta
Evoluie: spontan spre vindecare cu alopecie cicatricial definitiv

 Diag. de laborator: fir de pr, parazitare de tip endo-ectotrix

Tratament:
Local:- epilarea firelor de pr,comprese locale cu soluie Lugol,
antimicotice(soluii,creme,unguente)
Sistemic:antimicotice (ketoconazol, itraconazol, terbinafin),antibiotice,antiinflamatoare
Profilactic:- tratarea corecta a bolnavilor,sterilizarea obiectelor sanitare,tartarea
animalelor bolnave

9.Favusul = pilomicoz cu evoluie cronic

Epidemiologie:
Contagiozitate sczut
Favorizata de igien deficitar i subalimentaie
Aduli copii
Etiologie: Tr. Schonleini, quinckeanum
Manifestri clinice:Favus cu godeuri
Godeul favic- Favus pitiriaziform,Favus impetigoid,Favusul cicatricial
Evoluie: nu are tentin de remisiune spontan
Diagnostic de laborator:
Ex. micologic fir de pr
parazitare endotrix tuburi miceliene, segmentate inegal cuformarea de
artrospori de form dreptunghiular;
Tarse favice,cultura pe mediul Sabouraud

10.Epidermofitia inghinala(tinea cruris) = este micoza pliurilor inghinale, frecvent la

brbai, localizat bilateral
Etiologie: Tr. Rubrum, E. floccosum, Tr.verrucosum
Patogenie: predispozitie individuala, factori locali favorizani (hipersudoratie, obezitate,
diabet)
Manifestri clinice: plci eritematoase rotunde reliefate, cu marginea activ, acoperite cu
scuame.Limita placardului este vag policiclic, elevat, marcat uneori de noduli si
pustule.Leziunile ocup pliurile inghinale sau se extind pe OGE, abdomen, fese,regiunea
lombo-sacrat, pruritgratajfisuri.
Tratament:
Local: creme, unguente, soluii cu aciune antimicotic
Clasice: pomada benzo-salicilic

Moderne: imidazoli (Clotrimazol 1%),Terbinafin (Lamisil),Ciclopiroxolamin

(Batrafen)
Sistemic: Griseofulvin ,Itraconazol, Terbinafina, Fluconazol

11. Herpesul circinat(tinea corporis)=

Etiologie: M. canis,Tr.mentagrophytes asteroides, Tr. rubrum, E. floccosum
Etiopatogenie:=Infecia micotic este rezultatul interaciunii dintre artroconidii i
corneocite
Manifestri clinice: plci eritemato-scuamoase, cu chenar vezicular, rotunde i bine
delimitate, periferia este circinat, activ, cu tendina la extensie i centrul aparent remis,
foliculita Leloir (herpes circinat subinflamator);plac reliefat dureroas, acoperit cu
papulo pustule i cruste,asociaz limfangit i adenite regionale dureroase
TRATAMENT
LOCAL: badijonri cu alcool iodat,antimicotice topice
(ketoconazol,bifonazol,terbinafin)
SISTEMIC:antimicotice per os(fluconazol, itraconazol, terbinafin)

12. Epidermofitia extremitatilor( tinea manum,pedis)

TINEA PEDIS = dermatomicoza vieii moderne
Etiologie: Tr.rubrum, Tr.mentagrophytes interdigitale, E. floccosum
Patogenie: artroconidiile germineaz, penetrez suprafaa keratinizat
Factorii favorizani: hiperhidroza, maceraia, soluiile de continuitate
FORME CLINICE:Tinea pedis,Intertriginoas,Dishidroziform,Uscat, scuamoas
(hiperkeratozic).
Diagnosticul pozitiv- examenul clinic, examenul micologic,cultura pe mediul Sabouroud
Tratament: - local: keratinolitice antifungice; sistemic: antifungice per.os; profilactic:
dezinfecia indeprtarea factorilor favorizani
TINEA MANUM este micoza superficiala a palmei, determinata de Trichophyton
rubrum, Epidermophyton floccosum, Trichophyton mentographytes interdigitalis.Si in
cazul acestei forme de micoza se disting mai multe aspecte:
-forma uscata: cu descuamare difuza
-forma exudativa: veziculoasa
-forma hiperkeratozica: caracterizata prin fisuri si accentuarea pliurilor palmare.
Tratament: se aplica un tratament local (antimicotice in asociere cu corticoizi topici sau
cu keratolitice)

13. Pitiriazisul versicolor = micoza superficiala localizata in stratul cornos al epidermului

- produs de Malassezia furfur
- f. favorizanti: umiditatea crescuta, hipersecretia sudorala, predispozitie constitutionala
ereditara
Forme clinice : PV forma colorata , PV forma acromica
Aspecte clinice :
- macule, placi sau placarde pigmentate cafeniu, brun , rar rozate sau acromiante
- localizare pe ariile bogate in glande sebacee (torace anterior si posterior, radacina
membrelor, decolteu, etc. )
- leziunile sunt acoperite de scuame fine, furfuracee, vizibile la gratajul metodic
(semnul talajului )
- asimptomatice sau discret prurit
Tratament :
- tratament local este preferabil in formele obisnuite, cu creme, sampoane, unguente
antifungice(Ex. Clotrimazol, Biazol, Ketoconazol)
- tratament general se adreseaza formelor extinse, recidivante(Ex. Itraconazol
200mg/zi, 5-7 zile, fluconazol 50 mg/zi, 10 zile)
Profilaxie : Nu exista masuri preventive specifice. Numarul recurentelor este ridicat in
lipsa tratamentului corect.

14. Candidozele cutanate

ETIOLOGIE: infectii produse de levuri din genul Candida
Principalul patogen "Candida albicans"
Candida albicans
comensal al mucoasei bucale, tract gastrointestinal, vagin
considerat patogen oportunist
nu apartine florei rezidente normale tegumentare
Alte specii implicate in patogenie: C. tropicalis, C. glabrata, C. krusei etc.
1. intertrigo candidozic
2. perionixis candidozic
3. onixis candidozic
4. foliculita candidozica
5. otita externa
Intertrigo candidozic:
Aspect clinic
inflamatie a pliurilor produsa de candida
placi eritematoase, edem local, pustule in periferie, care se deschid si lasa
eroziuni sau se usuca

 guleras de descuamare periferic

macerare tegumentara in fundul pliului
Localizare : frecvent: pliurile interdigitale, pliul submamar la femeie
Diagnostic diferential: epidermofitia pliurilor, eritrasma, intertrigo streptococic
Onixisul candidozic:
Clinic
afectare unghiala cu prinderea unghiei de la baza sau de la partea laterala
urmeaza unui perionixis
asociaza modificari de culoare, striatii, este friabila, poate apare onicoliza
Diagnostic diferential
onicomicoza dermatofitica
onixis stafilococic
afectarea unghiala din boli generale
Perionixis candidozic
inflamatie a tesuturilor periunghiale
eritem, edem, cu desprinderea cuticulei
la presionarea zonei se elimina o cantitate mica de puroi alb-galbui cremos
TRATAMENTUL CANDIDOZELOR CUTANATE
- identificarea si corectarea factorilor generali (DZ, endocrinopatii, carente
vitaminice, tare organice)
- corectia factorilor ambientali si individuali (evita umezeala, igiena orala si cutanata
riguroasa)
- tratamentul general se aplica formelor cronice, generalizate, rezistente la tratamente
local
1. Antibiotice poliene (NYSTATIN, AMPHOTERICINA B, NATAMICINA)
2. Derivati imidazolici, triazoli (KETOCONAZOL, ITRACONAZOL,
CLOTRIMAZOL, ECONAZOL, MICONAZOL NITRAT )
3. Tratament local :
alcalinizarea mediului prin spalaturi, gargarisme, cu solutie bicarbonat de N
aplicatii de coloranti
topice cu nistatin sau alte preparate anti-candidozice

15. Candidozele mucoase

Vulvovaginita candidozica: frecvent la femeile active sexual sau in sarcina
Clinic: congestie a mucoasei , edem, eroziuni si depozite alb cremoase, prurit, leucoree
alb-branzoasa, posibila extensia la vulva, pliul interfesier, evolutie cronica, recidivanta
Balanita sau balanopostita candidozica

Aspect clinic:
eritem edem cu mici pustule la nivelul glandului, eroziuni in santul
balanopreputial
depozite alb cremoase pe suprafata
posibila extnsie spre pliuri
Anita candidozica
inflamatia mucoasei anale
eritem, eroziuni, posibile depozite alb-cremoase
Tratamentul vaginitei candidozice: ovule sau tablete vaginale, +/- antimicotice per os
Ex. fluconazol 150mg/doza unica
Tratamentul balanitei candidozice: nistatin, miconazol, natamicina local, crema sau
picaturi +/- antimicotice per os in doza unica
16. ONICOMICOZELE
Etiologie: dermatofiti din genul TRYCHOPHYTON, speciile rubrum, violaceum,
mentagrophytes interdigitale.
Leziunile se produc prin: contact direct (gratajul unui focar micotic), contact indirect
(obiectele de toaleta).
Clinic:debutul este la extermitatea distala sau marginea laterala a unghiei,leziunea este o
mica pata triunhiulara, alb-galbuie, mata, lama unghiala se ingroasa,si subunghial se
constitue un depozit stratificat
Forme clinice: subunghiala distala, alba superficiala ,proximala
Tratament general: itraconazol in puls terapie (200mg x2/zi , 7 zile/luna, 3 cure)
terbinafina 250 mg/zi, 3 luni , functie de afectarea unghiala; alternative : ketoconazol,
fluconazol
Tratament local : se asociaza terapiei generale, lacuri de unghii cu amorolfina si
ciclopiroxolamina, uree 50- 60 % , sub pansament ocluziv (avulsie chimica a unghiei )
17.+18..... Stafilocociile foliculare
Foliculitele superficiale
a) Ostiofoliculit (impetigo Bockard)
b) Foliculitele cronice ale membrelor inferioare
Foliculitele profunde
a) acute- foliculita narinar, foliculita genelor (orjeletul)
b) subacut- sicozisul stafilococic
c) cronice - sicozisul lupoid, foliculita decalvant ,foliculita cheloidian
Ostiofoliculit
Etiopatogenez: Staphylococus aureus, iar poarta de intrare o constituie ostiumul
folicular (punct de minim rezisten al nveliului cutanat).
Clinic: pustule mici, nconjurate de un halou inflamator, i centrate de firul de pr.

Localizare: fa dup brbierit, pe scalp, fese sau n jurul unor soluii de continuitate
(plgi, ulcere).
Prognostic: vindecare spontan sau leziunile pot trena evolund ctre foliculit
profund.
Foliculita cronic a membrelor inferioare
Etiopatogenez:
afeciunea este favorizat de cldur, umiditate, friciuni repetate produse de
vestimentaie, igien necorespunztoare;
intereseaz obinuit brbaii tineri.
Clinic: pustule foliculare multiple, trenante i rezistente la tratament.
Localizare: coapsele, gambele i fesele sunt zonele de elecie.
Sicozisul stafilococic
Etiopatogenez:
foliculit subacut produs de stafilococ;
infecia depete ostiumul folicular i ptrunde n profunzimea foliculului pilos,
realiznd un abces folicular n buton de cma
Clinic: lez. papulo-nodulare, pustuloase, centrate de firul de pr i grupate n placarde
supurative.
n profunzime se formeaz un abces caracteristic bilocular.
Localizare: brbii i mustii la brbatul adult, rar (axil, pubian).
Prognostic i evoluie: subacut i puin inflamatorie. Firul de pr se epileaz cu
dificultate
Sicozisul lupoid
sicozis cu evoluie cronic, recidivant.
Clinic: papulo-pustule, cu tendin de extensie centrifug,
evolutie spre alopecie cicatriciala
(modificrile inflamatorii sunt de tip granulomatos)
Furunculul = stafilococie acut profund care intereseaz foliculul pilos, glanda sebacee,
esutul conjunctiv perifolicular i uneori i esutul adipos subcutanat.
Etiopatogenez: Stafilococul auriu,
Factorii favorizani: DZ, malnutriia,strile imunosupresive, corticoterapia prelungit.
Clinic:
nodul dur, inflamator, dureros, centrat de o pustul folicular;
evolueaz spre abcedare central, cu evacuarea unui dop necrotic (bourbillon);
ulceraia restant se vindec cu cicatrice i pigmentare local.
Subiectiv: febra, dureri vii pulsatile (cnd localizarea este la nivelul vestibului
nazal sau buza superioar)
edem important (n cazul furuncului nazo-genian, intersprncenar).
Carbunculul

 stafilococie grava
Clinic:
este constituit din mai multe furuncule ce formeaz un placard;
ntre furuncule se stabilesc fistule iar necroza este important;
n evoluie se elimin dopurile necrotice, aspectul fiind caracteristic n
stropitoare;
starea general -profund alterat, cu fenomene generale de tip septic.

19. Stafilocociile pielii glabre

Stafilococii buloase (impetigo bulos)
Stafilococii exofitice (botriomicomul)
Stafilococii necrotice (Stafilococia cutanat necrotizant acut)
Stafilococii buloase -Impetigo bulos stafilococic
Etiopatogenie:
piodermit superficial contagioas;
favorizat de igiena precar, afeciuni cutanate preexistente, soluii de
continuitate, terenul imunitar;
frecven crescut la copiii de vrst colar i n colectiviti.
Clinic
bule mari, flasce, superficiale, cu lichid serocitrin, care se deschid rapid, las
suprafee erozive i se acoper cu cruste galbene melicerice; +/- adenopatie.
- o form extins a impetigo-ului bulos se ntlnete la nou nscui i se numete
pemfigus epidemic al nou nscuilor
Localizare: fa, gambe, antebrae i pe trunchi; preferenial pe fa (periorificial).
Prognostic: vindecarea n 10-12 zile.
Stafilococii exofitice Botriomiconul (Granulomul piogenic
formaiune pseudotumoral inflamatorie a crei origine infecioas nu este
confirmat.
Histologic: proliferare vascular benign i reacie de tip granulomatos
Clinic: - aspectul este de formaiune rotund pseudotumoral, friabil, de culoare
roie, cu suprafaa neregulat, erodat i acoperit cu cruste hematice; baza
formaiunii este delimitat de un gulera epidermic;
Localizare: zonele frecvent interesate sunt extremitile (degetele), scalpul i
buzele.
se dezvolt obinuit pe o soluie de continuitate aprut dup un traumatism
Stafilococii necrotice
Epidemiologie: apare la copiii imunodeprimai, n primele zile de via.
Clinic:

 tegumentele sunt intens eritematoase i infiltrative;

leziunile evolueaz rapid spre o necroz intens a esuturilor profunde;
starea general este profund alterat;
Localizare: abdomen, regiunea lombo-sacrat, torace.

20. Diagnosticul de laborator,trat si profilaxia stafilocociilor cutanate

Materiale de examinat n funcie de forma clinic (puroi, urin, snge, LCR, etc)
1. Diagnostic direct- Examen microscopic (Gram, RIF)
- Examen bacteriologic. La interpretare se ine cont de datele
clinice. n caz de infecii nosocomiale sau otrvire alimentar se identific markerii
epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip). Determinarea antibiogramei este
obligatorie (tulpini multirezistente
- Identificarea acizilor nucleici prin tehnici de biologie molecular
- n cazuri particulare se caut prezena toxinelor (reacia de latex-aglutinare,
ELISA, tehnici de biologie molecular
2. Diagnostic indirect (serologic)Se examineaz seruri sanguine pentru depistarea
anticorpilor anti-stafilolizine-alfa (titru> 2 UI/ml) n caz de infecii profunde sau
cronice, sau anti-acizi teichoici (titru>1:16) n caz de endocardite sau focare
inaccesibile.
Tratamentul specific al infeciilor stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate, seruri
imune, gamma-globulin antistafilococic (n infecii cronice).
Antibiotice: conform antibiogramei!!! Peniciline semi-sintetice rezistente la penicilinaze
(flucloxacilina), augmentin, imipenem, aminoside, macrolide, fluorochinolone,
glicopeptide (vancomicin, teicoplanin) cotrimoxazol, fosfomicin, rifampicin, acidul
fuzidic, etc.Tulpinile meticilinrezistente (MRSA) sunt rezistente la toate AB
betalactamice. Mecanismul rezistenei sinteza unei proteine fixatoare de
penicilin (PBP) cu afinitate sczut pentru betalactamine.
Profilaxia specific: plasm antistafilococic, Ig anti-stafilococic, ser hiperimun,
anatoxin stafilococic.
21.Streptococii eritematoase : etiologie.aspecte clinice
Erizipelul=dermo-hipodermita produsa de streptococ.
Etiopat: patrunderea streptococului in reteaua limfatica dermica,se realizeaza la poarta de
intrare prin solutii de continuitate(intepaturi de insecte,plagi superficiale).
Forme clinice : - erizipelul bulos, erizipelul hemoragic , erizipelul flegmonos, erizipelul
recidivant.
Limfangita=infl. ac a vaselor limfatice superficiale,produsa d estreptococ

Celulita streptococica=produsa de coci piogeni din grupul A,se prezinta sub forma unui
placard eritematos si edematos,dezvoltat in jurul unei solutii d econtinuitate si/sau pe
fondul unei insuf venoase cr.
Forme clinice : - celulita nesupurativa,celulita supurativa
22. Streptococii buloase : aspecte clinice ,etiologie
Impetigo contagios(impetigo nonbulos) mai frecvent la copii,uneori complica o alta
dermatoza(impetiginizare).Bule mici care apar pe o baza eritematoasase deschid si se
usuca rapid formand cruste mielicerice care domina tabloul clinic.
Turniola=inf streptococica a repliului periunghial=flictena de dimensiuni mari cu continut
purulent insotit de durer intensa.
Perlesul(zabaluta streptococica)=infl comisurii labiale produsa de streptococ.
Keilita=inflamatie a buzelor
Keratita flictenulara=inflamatie a corneei
23,24..Streptococii eroziva si ulceroase,scuamoase si papuloase
S.erozive si ulceroase:
- intertrigo streptococic=infl unui pliu
- ectima=strepto-stafilococie ulcerata,care se dezvolta pe un teren deficitar si este fav de
numerosi factori( Pseudomonas aeruginoasa,Escherichia coli).
- ulcerul streptococic
S.scuamoase:
- pitirizisul alb al fetei-intalnit la copii
- streptococia scuaamoasa a pielii capului: tineea amintacee
S papuloase manifestari alergice de sensibilizare;prurigo streptococic.
25. Diagnosticul de laborator,trat si profilaxia streptocociilor cutanate si mucoase
Diagnosticul de laborator al infeciilor streptococice
- Prelevate n funcie de forma clinic (tampon faringean sau cutanat, puncie a
esutului sub-cutanat, LCR, puroi, snge, etc)
Metodele de diagnostic
1. Diagnosticul direct
- Examenul microscopic (frotiu Gram orientativ, RIF)
2. Diagnosticul indirect (util n infecii poststreptococice)
- Evidenierea Ac ASLO n cazul RAA (titru diagnostic > 200 UA/ml) Ac
antistreptodornaz B (titru diagnostic >240 UA/ml) + ASLO n cazul GNA
- Dozarea Ac anti-hialuronidaz (titru diagnostic > 350 UA/ml) i antistreptokinaz (titru
diagnostic > 160 UA/ml)
Profilaxia specific a infeciilor streptococice
- Vaccin contra S.pyogenes nu exist (variabilitatea proteinei M, Ag comune cu

esuturile umane).Femeile purttoare de S.agalactiae sunt imunizate cu vaccin din

polizaharide capsulare.Exist un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene
capsulare mai frecvent ntlnite n regiune.
Tratamentul infeciilor streptococice - S.pyogenes este sensibil la penicilina G i
macrolide. Tratamentul anginelor previne complicaiile poststreptococice.
S.pneumoniae este sensibil la peniciline i cefalosporine. Exist tulpini rezistente la
tetraciclin, eritromicin, macrolide.
26. Eritrasma: etiologie,aspecte clinice,tratament,profilaxie
Etiologie: a fost demonstrata actual ca fiind d eorigine bacteriana:Corynebacterium
minutissimum( cocobacili gram - cu morfologie filamentoasa).
Fact fav:Dz,stare de imunosupresie,umiditate locala,imbracaminte
sintetica,hipersudoratie.
Clinic: placi bine delimitate,culoare maronie pe toata suprafata,acoperit de scoame
fine;localizat la pliurile inghinale,axilare,submamare.
Diag de lab: - microscopie optica evidentiaza Corynebacteriumsub forma de filamente
- cultura pe medii specifice imbogatite : precizeaza specia
- ex cu lampa Wood : rosu coral/orange
Tratament : - general-eritromicina(cp) po 10 zile;topic: eritromicina(crema-24%),preparate imidazolice,triazolice,alilamine
Profilaxia : trat bolii carefav dezv bacteriei,igiena,dusuri si bai personale;tratamentul
corect pt a preveni recidivele;dezinfectia lenjeriei,imbracamintei(formolizare,fierbere si
calcare);evitare folosirii in comun a unor obiecte de imbracaminte(prosoape,echipament
sportiv);controlul hiperhidrozeisi evitarea imbracamintei sintetice.

27. Verucile vulgare si palmo-plantare: etiologie,aspecte clinice,trat si profilaxie

Etiologie:sunt produse de virusuri din grupul Papilloma (HPV)
Aspecte clinice:
- v.vulgare=proeminente papuloase cornoase,dure si rugoase,rotund-ovalare,bine
circumscrise,de culoarea pielii
- v.plantare=lez rotunde,circumscrise,cu suprafat rugoasa,keratozica,inconjurate de
un inel cornos periferic,de culoare galbuie
- v. Palmare=papule cu suprafata plana,neteda,rotunde,cu diam de 3-4mm,de
culoarea teg normal/galbui cafenii
Tratament:- chirugical: chiuretaj.electrocauterizare,excizie,fotovolatilizare cu laser CO2
- local cu sunstante citotoxice;podofilina,ac salicilic,bleomicina
- crioterapia (zapada carbonica)
- general cu retinoizi,metionina
- imunostimulare specifica

Profilaxie= Aproximativ 50% dintre veruci dispar dupa doi ani de la aparitie, fara sa fie
necesar nici un tratament. Avand in vedere ca verucile sunt cauzate de un virus, in timp,
corpul va deveni rezistent si acest lucru va duce in final la disparitia verucilor. Acest lucru
dureaza de la cateva luni la cativa ani. Cu toate acestea, verucile sunt contagioase si e
foarte posibil sa se raspandeasca si in alte zone ale corpului sau la alti oameni. Acesta
este motivul din care, in mod ideal, ar trebui sa le tratam imediat dupa aparitia lor.
In plus, verucile pot fi foarte deranjante. Verucile plantare sunt foarte des dureroase, in
timp ce alte genuri de veruci pot sangera daca sunt lovite. Pot avea un aspect neplacut si
pot deveni de-a dreptul jenante, cum sunt de exemplu verucile care se dezvolta pe maini
si fata. Tratamentul poate scadea riscul raspandirii verucilor.
28. Condiloamele acuminate= sunt leziuni tumorale de mici dimensiuni cu aspect
conopidiform, albicioase, cu tendinta de grupare in placarde. Pot fi localizate la femei la
nivelul cervixului sau a mucoasei intravaginale (mai rar la barbati, la nivelul tecii
peniene). Pot ajunge forme gigante localizate la barbat la nivelul glandului sau perianal
(mai rar la femei).Tratament:=Alegerea metodei optime de tratament depinde de
numerosi factori: localizarea condiloamelor, vechimea lor, infectia concomitenta a
partenerului, statusul imun, subtipul HPV, alte infectii genitale concomitente, etc.
Terapii locale: se combina aplicarea locala a Acidului tricloracetic, Podofilinei,
Podofilotoxinei cu procedee de distructie a condiloamelor; crioterapie, electrocauterizare,
excizia chrugicala sau cu laser CO2. Se pot folosi imunomodulatoare topice si preparate
antivirale cu aplicatie topica sau in injectii intralezionale.
Terapii generale: pentru leziuni extinse, recidivante, pe teren de imunodepresie severa,
pentru tratamentului infectiei latente cu HP, isoprinosine, retinoizi, Interferon,
imunostimulare nespecifica cu Levamisol, BCG.
Masuri profilactice:=Prezervativele: indiferent de metoda de tratament se va recomanda
pacientilor utilizarea lor la contactul sexual 3-6 luni de la vindecarea clinica.
Prezervativele nu asigura o protectie totala, infectia putandu-se produce prin contactul
cutanat cu zona perigenitala. Ele asigura totusi protectia impotriva infectiei cervixului
uterin cu tipurile HPV oncogene.In curs de dezvoltare vaccinoterapia cu scop profilactic
si terapeutic (in special cu HPV tipul 16, cel mai frecvent asociat cu cancerul de col
uterin).
29. Papiloamele = sunt mici escrescente dezvoltate pe pielea de pe git, axile, pleoape si
uneori decolteu. Atirna uneori ca niste globuri in pomul de iarna. Uneori sunt de culoarea
pielii, alteori de culoare cafenie, chiar bruna, si adesea sint confundate cu alunitele.
Papiloamele au origine virala, fiind cauzate de virusul HPV (Human Papilloma VirusVirusul papiloma uman). Papiloamele sunt provocate de un virus localizat pe piele, deci
sint transmisibile. Cresc si se inmultesc in perioada de sarcina la femeie sau dupa
expuneri repetate la soare. Tratamentul lor este sigur si fara risc. Sunt indepartate de pe

piele cu ajutorul radiocauterului, iar vindecarea se face intr-o saptamina fara urme pe
piele.
30.Molluscum contagiosum= afectiune exclusiv umana produsa de un poxvirus(virusul
molluscum contagiosum);apare mai ales la copii,dar si la adulti in contextulunei boli de
sistem(sarcoidoza,SIDA).Leziunea caracteristica eate o papula cu centru ombilicat,de
culoarea pielii,nedureroasa, ce contine un material alb grunjos.
Tratamentul consta in chiuretarea leziunilor cu enuclearea lor urmata de aplicatii locale
cu alc iodat si ung cu tetraciclina; electrocoagularea superficiala si centrala;aplicatii cu
podofilina 20%;adm de antibiotice si imunomodulatoare nespecifice
31.Herpesul simplex
Herpes virus hominis (HSV) tipul 1 si 2 este agentul etiologic al herpesului
simplex.Tipul 1 lez peribucale,perinazale,1/2 superioara a corpului;tipul 2- lez
genitale,perigenitale,1/2 inf a corpului.
Clinic:- primoinfectia=adesea asimptomatica(se produce in copilarie):
- gingivostomatita herpetica= la copil, localizata a niv mucoasei
bucale(eritem,edem) cu vezicule care se deschid rapid si lasa eroziuni dureroase,care
jeneaza alimentatia;se asociaza cu greata,febra,varsaturi ,alterarea st gen;dispare
spontan in 3 sapt.
- faringotonsilita herpetica=la copil,pe amigdale si piliieri+simpt generale
- herpesul cutanat=un buchet de vezicule care apar pe un discret fond
eritematos,localizate periorificial,care se transf in pustule,se usuca si formeaza cruste
galbui,care se pot desprinde si lasa eroziuni;dupa detasarea crustelor ramane un usor
eritem care dispare in 3 sapt
- herpesul genital=la femei si barbati,apar vezicule care se deschidsi lasa
eroziuni dureroase
- herpesul n.n.(exceptional)=produsa de tipul2,transmisa de la mama
- keratoconjunctivita herpetica
- herpesul recurent=dupa primoinfectie virusul ramane cantonat la niv gl
salivare,lacrimale,ggl,nervi senzitivi:
- herpesul recurent =buchet de vezicule pe o baza eritematoasa,localizate
pe tegpustulese usucaformeaza crustese detaseazavindecare cu restitutio
ad integrum in 7-10 zile;veziculele de pe mucoase se deschid rapideroziuni
dureroasereepitelizare
- herpesul recidivant
Complicatii:suprainfectia microbiana

32.Herpesul zoster
Etiologie: Herpes virus varicelae

Clinic : debut cu dureri nevralgice care preceda cu cateva zile aparitia leziunilor
cutanate.Pe un fond eritematos apar buchete de vezicule dispuse in banda pe traiectul
nervului senzitiv pe o singura parte.Veziculele se transf in pustulese usuca si formeaza
cruste mai aderente( detasarea fortata duce la ulceratii care se vindeca cu
cicatrice).Vindecarea spontana se produce in 3 sapt.In ev bolii durerile nevralgice sunt
discrete/absente la tineri si importante la pers in varsta.
Localizari : n.intercostali,rahidieni,cervico-brahiali,ram oftalmic al nervului V.
Tratamentul are ca obiective combaterea durerii si inflamatiei,prevenirea infectiei
secundare,evitarea complicatiilor(algii postzosteriene).
Trat. gen.: - antivirale aciclovir 2-3g/zi;valaciclovir (cp 500mg) 3g/zi= medie 7-10 zile
- antiinflamatorii steroidiene-prednison
30mg/zi;nesteroidiene(fenilbutazona.indometacin.diclofenac)
- analgezice aspirina tamponata,algocalmin,paracetamol
- antibioterapie;med adjuvanta(vit din grB)
Trat. local : creme ,unguente ce contin aciclovir 5%(Zovirax);pudraje cu talc;badijonari
cu coloranti.
Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona
zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si
mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa
stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii
care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul
vaccinului, continua.In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea
contactului persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este
contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care
nu au avut varicela.O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane,
pana cand veziculele se vindeca.
Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie
cu HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei
zoster. Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.

33. Pitiriazisul rozat Gibert

Etiologie:presupusa virala.

Clinic : leziunea initiala este o placa(medalion),rotunda/ovalara,cu diametrul de cativa

cm,eritematoasa,cu o scoama f fina.In ev apar placi(asemanatoare medalionului initial)
eritemo-scuamoase,pe gat,trunchi,radacina membrelor.Nu se insotesc de prurit;se vindeca
spontan in 6-8 sapt.Localizare: de obicei pe trunchi si gat.AFECTIUNEA APARE
ODATA IN VIATA!
Tratament si profilaxie
Avand in vedere tendinta spontana la remisiune, tratamentul nu este necesar decat in
anumite cazuri.Bolnavii trebuie sa evite dusurile si baile fierbinti, excesul de sapunuri
iritante, imbracamintea din lana si materiale sintetice, caldura si transpiratia.
Tratamentul local trebuie sa fie bland, evitandu-se cremele grase si unguentele. Se
recomanda mixturi, paste sau creme ichtiolate (1-2%) si cu corticoizi in concentratii mici.
In cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante pe
cale generala.Desi de regula nu necesita tratament decat pentru controlul pruritului,
acesta ar putea deveni necesar cand se asociaza si simptome generale
tip raceala: febra, dureri de cap, greata, oboseala.
Medicul va poate prescrie in cura scurta aciclovir sau eritromicina. Tratamentul local
trebuie sa fie bland, evitandu-se cremele grase si unguentele ocluzive. Se poate
recomanda mixturi, paste sau creme ichtiolate (1-2%) si cu corticoizi in concentratii mici.
In cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante
(prescrise de catre medicul dermatolog). In general evolutia pitiriazisului rozat este
benigna, boala se autolimiteaza in doua trei luni.

34.Scabia
Etiologie:provocata de specia Sarcoptes scabiae varietatea hominis,un artropod din clasa
Arahnidelor,subclasa Acari,familia Sarcoptide.
Clinic : - leziuni specifice-santul acarian=lez liniara
- vezicula perlata=proeminenta translucida,cu lichid clar sau
purulent care marcheaza santul acarian
- lez.nespecifice lez de tip prurigo=lez papulo veziculoase de marimi diferite
situate pe o baza eritematoasa;localizarea este specific asi intereseaza abd inf
subombilical,fese,coapse,coate,genunchi,art pumnului,organele genitale;la copii pot
avea dispozitii particulare:palme,plante,fata si scalp
- lez urticariene.de grataj sau veziculo-bule.
Pruritul este simptomul caracteristic,este intens si se exacerbeaza nocturn.Se datoreaza rc
de hipersensibilizare la paraziti,iar exacerbarile nocturne sunt produse de iritatia directa
provocata de parazitii in miscare.
Profilaxie=Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are scabie, la fel
si cu obiectele de uz personal ale individului infectat; aceasta va ajuta la prevenirea

receptivitatii scabiei. Persoanele infectate cu scabie sunt incurajate sa fie precaute,

evitand transmiterea acarienilor scabiei altor persoane.
Tratamentul are ca scop distrugerea acarienilor de la niv cutanat,sterilizarea lenjeriei.Se
folosesc: Lindanul 1% la adult;Unguent cu sulf precipitat 10% pt adulti si 3% pt
copii;Permetrina 5%-aplicatii unice;

35. Scabia: forme clinice

1.forma clasica(caract prin lez specifice pruriginoase)
2.f incognito(forma nediagnosticata si tratata cu corticoizi topici)
3.f frusta(apare la pers cu igiena buna;lez cutanate sunt discrete dar pruritul intens)
4.f nodulara=noduli pruriginosi,persistenti,acoperiti uneori cu cruste hematice produse
prin grataj;raspunde greu la trat si lez persista luni de zile
5.f norvegiana(scabia norvegiana-crustoasa)=rara,la pers cu defit imunitar
6.scabia animaliera=sursa animalele de casa;contaminarea prin contact direct
7.scabia cerealiera=lez de tip papulo-veziculos/urticarian cu aspectul unei dermatite de
contact pe suprafetele descoperite

36.Pediculoza scalpului
Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis: femela are 3-4mm lungime,culoare grialbicioasa,se deplaseaza incet.Se ataseaza puternic de firul de par la scalp prin membrane
prevazute cu gheare si depun oua(lindeni) pe firele de par.Transmiterea se face prin
contact direct.Clinic: apar pe scalp occipital;prurit,pete hemoragice urmate de papule
pruriginoase;gratajsuprainfectie cu adenopatie regionala.
Tratament:lindan,piretrine,piretroid,malation,paraplus spray.Igiena locala cu apa si sapun
si aplicarea unei solutii de ac acetic 15-20%.
Profilaxie:tratament corect;trat colectivitatii,masuri de igiena,ed sanitara si sexuala.

37.Pediculoza corpului
Etiologie : Pediculus humanus corporis ;parazitul se fixeaza pe haine si coboara pe piele
doar pt a se hrani ;afectiunea apare la persoanele cu igiena precara.
Clinic : lez papulo-veziculoase,care apar la locul intepaturii,insotite de prurit intens ;lez
mai putin caract ; papule urticariene,lez de tip hemoragic,cruste hematice,cicatrici
dispuse liniar,in reg interscapulo-vertebrala.
Tratament : lindan2-3% in talc,pudraje locale timp de 2-3 zile ;crotamiton
lotiune10% ;malathion lotiune 0,5%.
Profilaxie :dezinfectia lenjeriei prin pudraj cu insecticide,spalare,fierbere si calcare

38.Pediculoza pubiana
Etiologie :Phitirius pubis sau paduchele lat,se localizeaza predominant in reg genitala ;are
dim de 1,5mm lungime si poseda trei perechi de picioare,prevazute cu clesti puternici cu
care se fixeaza pe firele de par ;depun ouale la radacina firului de par,dupa 7-8 zile apar
nimfe,iar la 2 sapt adultii ;contaminarea se face prin contact direct,contact sexual sau
indirect prin lenjeria de corp.
Clinic :lez sugestive pt diagn sunt mici pete albastrui numite macule cerulee,aparute la
niv intepaturii ;prurit intens ;pe firele de par se pot identifica ouale parazitului sub forma
unor granulatii gri-galbui.
Tratament : raderea firelor de par ;pulverizare cu lindan1% ;precipitat galben de
mercur2%(pt zona sprancenara si gene) ;aplicatii oculare cu fluoresceina 20%(instilatii pe
marginea libera a pleoapelor) ;dezinfectia lenjeriei.Se repeta dupa 7-10 zile .Vor fi tratati
toti partenerii sexuali.
Profilaxie :trat corect ;masuri de igiena,ed sexuala.

39.Urticaria si angioedemul
Urticaria=clinic apar papule edematoase,de dim variabile(cativa
mmplaci,placarde)eritematoase,de consistenta elastica,pruriginoase ;persista cateva ore
si dispar;apar mereu alte lez cu alte localizari;ev se poate prelungi.
Angioedemul(edemul Quinke)=lez profunde care intereseaza tes celular sc cu limite putin
precise,de consistenta elastica,fara modificari de culoare ale teg.;nu se insoteste de prurit
ci de o senzatie de tensiune/durere.Intereseaza frecvent mucoasele
linguala,faringiana,laringiana;ev ac pana la 6 sapt,subac,cr dupa 6 sapt.
Etiologie:
a)mecanism alergic(imun)-rc alergice de tipI anafilactice(mancare ,medicamente,alergeni
infectiosi
b)mecanism neimun:eliberare de mediatori chimici,alergenii fiind alimentele si sunst
chimice
c)forme etiologice aparte(pe un teren predispus)
Tratament
a)etiologic-excluderea alergenului in cauza
b)patogenic(simptomatic):antihistaminice,antiserotoninice,preparate de Ca+vitC
c)imunomodulator:extrase microbiene,extrase leucocitare
d)regim igieno-dietetic:evitarea alimentelor sensibilizante si eliberatoare de mediatori
chimici
e)de urgenta:HsHc,adrenalina,antihistaminice injectabile

Profilaxie:evitarea factorilor de terencare favorizeaza manifestarile alergice,regim

alimentar

40.Eczemele exogene-dermatita de contact alergica

Rezulta din contactul pielii cu sunstante chimice
a)dermatita de contact tip iritativ(ortoergica)=nu este in realitate o eczema,ci o simpla rc
iritativa a teg in contact cu substantele chimice
iritante.
Clinic:eritem,edem,vezicule,necroza(rar).
b)dermatita de contact alergica (eczeme)=depaseste zona de contact cu substanta.
Se manifesta cu eritem,edem,flictenizare sau necroza,sau prin lez uscate,teg infiltrat si
descuamativ.Se manifesta clinic ca o eczema ce depaseste aria cutanata a contactului
sesibilizant.
Tratament:-etiologic-excluderea alergenului.
- patogenic : medicatie antialergica
- specific medicamentos=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese cu
SF/antiseptice slabe;in faza de uscare a leziunilor=emulsii/creme cu corticosteroizi
local;in eczemele cr=corticoizii se asociaza cu reductoare(gudroane);faza de
descuamatie=unguente cu corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.

41.Eczema microbiana = dermita ce survine prin sensibilizare la alergene sau produsi de

metabolism ai bacteriilor de la nivelul unor leziuni cutanate de piodermita,arsuri sau plagi
infectate,ulcere cr ale gambelor.
Clinic: placi/placarde cu limite sterse,prost delimitate,eritemato-edematoase,acoperite de
vezicule,eroziuni postveziculoase.intens exudative sau cu scuamo-cruste.
Tratament : excluderea alergenelor,medicatie antialergica,trat specific medicamentos
=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese cu SF/antiseptice slabe;in faza de uscare a
leziunilor=emulsii/creme cu corticosteroizi local;in eczemele cr=corticoizii se asociaza cu
reductoare(gudroane);faza de descuamatie=unguente cu corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.

42. Eczema parazitara = parazitara (indeosebi Giardia lamblia), neurogenoendocrina.

Trebuie depistate si tratate eventualele focare infectioase existente (dentare, amigdalienii
sau faringiene, rinosinuzale, bronsice, biliare, intestinale, urinare).
Tratament : excluderea alergenelor,medicatie antialergica,trat specific medicamentos
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.
51.SCLERODERMIILE LOCALIZATE-afectiuni cu evolutie benigna, caracterizate prin
tr-o scleroza localizata a pielii.
ETIOPATOGENIA BOLII nu este clara, dar se considera ca traumatismele, infectiile
virale si bacteriene, vaccinarea BCG , radioterapia, tulb.endocrine, unele medicamente ar
constitui factori importanti in declansarea bolii.
CLINIC: se descriu mai multe forme:
A.Mofeea localizata:a)morfeea circumscrisa in placi si placarde. b)morfeea liniarain
banda.c)morfeea in picatura.
B.Morfeea generalizata.
A.MORFEEA LOCALIZATA
a)Morfeea circumscrisa in placi si placarde: consta in aparitia de placi si placarde, rotund
ovalare, unice sau multiple, eritemeto-edematoase, care se extind prin periferie, ulterior
tegumentul de la nivelul placii devine dur, infiltrativ, scleros, galbui sau alb cerat, aderent
la tesuturile profunde, pastrand ulterior un halou periferic violaceu(liliac ring). In
placile vechi se pot observa tote cele 3 stadii de evolutie: faza eritemato-edematoasa, faza
de induratie sclerodermiforma, faza de atrofie. Evolutia este cronica, cu atrofie sau
hiperpigmentare.
b)Morfeea liniara in banda:are acelasi aspect ca sclerodermia in placi, dar dispunerea
este in banda, cu chenar violaceu, au dispozitie neurometamerica localizate in lungul
membrelor sup.si inf. sau circular.
c)Morfeea in picatura:leziuni mici(3-5mm), rotund-ovalare, deprimate, de culoare alba,
numeroase, situate pe trunchi.Au tendinta de grupare si evolutie spre atrofie.
B. MORFEEA GENERALIZATA forma rara de boala, cu debut insidios, predominant la
sexul feminin.
Clinic leziunile sunt placi sau placarde indurate alb-galbui, cu halou violaceu si
dimensiuni mari, localizate pe abdomen si trunchi.Placile si placardele confluiaza, pana
ce tegumentul este interesat in totalitate.Se pot asocia artralgii, contracturi musculare la
M.i.sau muschii intercostali.
TRATAMENT GENERAL:vasodilatatoare, antifibrizante si corticoterapie.
LOCAL:masaje locale vasoactive, fizioterapie, infiltratii cu cortizon.

52.SCLERODERMIILE SISTEMICE-afectiune multisistemica, care asociaza scleroza si

atrofie a tesutului conjunctiv, anomalii musculare si modificari imunologice.
ETIOPATOGENIE obscura, conditionata de un factor genetic, factorii implicati
fiindinfectile microbiene, virale, factori toxici sau traumatisme.La nivelul vaselor apare
ischemie locala, obliterare vasculara tromboze vasculare si acumulare de celule ale
sist.imun. Interleukinele, factorul de necroza tumorala, derivatii de crestere plachetara
dau leziunile endoteliale.Sinteza crescuta de colagen dau scleroza sau fibroza.
Hiperactivitatea fibroblastilor dau fibroza tisulara.
CLINIC: sunt descrise 3 aspecte clinice majore :
a) ACROSCLEROZA are evolutie lenta, leziunile sunt localizate la extremitati, leziunile
viscerale apar tardiv.
b) SCLERODERMIA DIFUZA are evolutie mai rapida, atingerile sistemice apar precoce,
debuteaza la nivelul extremitatii cefalice, de unde se extinde centripet.
c) SINDROMUL CREST- calcinoza cutanata, atingere esofagiana, sclerodactilie si
teleangiectaza. Toate cele 3 forme clinice asociaza leziuni cutanate si viscerale.
TRATAMENT corticosteroizi(prednison 10-40 mg/zi), citostatice, antifibrozante,
progesteron, vasodilatatoare periferice, antihipertensive, antibioterapie.
TRATAMENT LOCAL vasodilatatoare, dermatocorticoizi, proceduri fizioterapeutice.
53. DERMATOMIOZITA colagenoza majora caracterizata prin leziuni musculare de tip
miozita, asociate cu leziuni cutanate si viscerale.
ETIOPATOGENIE: etiologie neelucidata, patogeneza de tip autoimun ce intereseaza
vasele sangvine, fibrele musculare cu producerea de edem si degenerescenta fibrelor
musculare.
Sunt descrise 2 forme clinice principale:
DERMATOMIOZITA ACUTA WAGNER-UNVERICHT-debut acut cu febra, frisoane,
astenie musculara, scadere in greutate, dureri articulare.In perioada de stare domina 2
manifestari majore:sindr.muscular(mialgii, scaderea fortei musculare, atrofia musculara),
sindr.cutanat(eritem si edem heliotrop dispus periorbitar, eritem maculo-papulosscuamos, dispus in benzi la niv.membrelor, eritem si telengiectazii la niv.repliului
unghial, dermatita exfolianta pe palme si degete, poikilodermie pe abdomen si torace,
afte pe mucoase.)
DERMATOMIOZITA CRONICA PETGES-CLEJAT- in aceasta forma predomina
sindr.cutanat. Leziunile sunt polimorfe , aspect poikilodermic:eritem, telagiectazii, hiposi hiperpigmentare, atrofii, calcinoza cutanata. Sindr.muscular este discret.
TRATAMENT:
sistemic: corticoterapie(prednison 1-2mg/zi), imunosupresive,
imunoglobuline i.v., antipaludice de sinteza, acizi grasi nesaturati, anabolizante. Locale:
dermatocorticoizi cu potenta mica, fotoprotectoareUVA, UVB, fizioterapie,
balneoterapie, gimnastica medicala. Igieno-dietetic: repaus fizis, regim alimentar bogat in
proteine.

54. PENFIGUSUL VULGAR:- afectiune autoimuna, grava, ce apare la pers.adulte cu o

anumita predispozitie genetica si etnica.Mecanismul patogenic are la baza fenomenul de
acantoliza autoimuna.
CLINIC: pe mucoasa bucala apar bule cu peretii f.fragili, care se deschid precoce lasand
eroziuni bine delimitate, rotunde, ovalare, acoperite cu depozite albicioase. Eroziunile
sunt dureroase, persista infinit, cu tendinta de extindere pe tractul digestiv.In timp
alimentatia devine dificila, cu pierderi progresive de greutate, , si deteriorarea starii
generale.In cavitatea bucala , leziunile sunt localizate pe fata interna a obrajilor, , palat,
istmul faringian.Pe tegument , eruptia are caracter polimorf
Constituita din bule mici, flasce, cu continut sero-citrin, deschiderea lor determina
eroziuni intinse, dureroase, ce se acopera de cruste galben-brune.
UN SEMN CLINIC RELEVANT:SEMNUL LUI NICOLSKY. La digitopresiune se
produce o decolare a epidermului cu aparitia de eroziuni.Leziunile buloase tegumentare
se localizeaza pe scalp, fata, pliurile inghinale si axilare. Afectiunea are evolutie cronica
de gravitate crescanda, cu alterarea starii generale.Febra, suprainfectiile ariilor cutanate,
tulb.electrolitice, sunt factori majori de gravitate
evolutia fiind spre exitus.
TRATAMENT: se desfasoara in 3 etape: tratament sistemic de atac(agresiv) cu
corticoizi si/sau citostatice,
tratament sistemic de consolidare si tratament sistemic de intretinere. Tratamentul
adjuvant asociaza anabolizante, vitamine, sedative. Tratamentul local:aplicarea de solutii
antiseptice, antiinflamatoare si cu efect cicatrizant. Pt. mucoase suspensii antiseptice ,
epitelizante, si anticandidozice. Tratament igieno-dietetic: regim alimentar bogat in
proteine, vitamine si saruri minerale, regim desodat, hipoglucidic
si hipolipidic, evitarea traumatismelor, regim de viata de crutare.
55. PENFIGOIDUL BULOS: dermatoza buloasa autoimuna subepidermica, intereseaza
persoanele adulte, peste 60 de ani, rar la copii.
CLINIC: debut cu prurit generalizat, leziuni eritematoase sau urticariene, placarde
eritemato-papuloase sau eczematiforme localizate sau generalizate.In periada de stare;
prurit generalizat, bule cu lichid clar situate pe un tegument normal, leziuni eritematoase
sau urticariene
Policiclice acoperite cu bule, eroziuni, cruste, pete pigmentare, atingerea mucoasa este
rara.
TRATAMENT: corticoterapie si/sau citostatice, sulfonele in asociere cu corticoterapia,
antibioterapie(eritromicina), tratament local.

56. DERMATITA HERPETIFORMA: dermatoza cronica, recidivanta, caracterizata

printr-o eruptie polimorfa, pruriginoasa si dureroasa asociata cu o eruptie cronica si
intoleranta la gluten.Afectiunea se intalneste la adultii tineri, etiologia obscura, probabil
apare datorita factorilor genetici, si enteropatiei gluten-sensibila.
CLINIC: eruptie cu caracter polimorf, debut prin prurit, durere, arsura care precede
aparitia leziunilor cu 24-48 de ore. Leziunile sunt veziculo-bule, situate pe alte leziuni
existente, dispuse grupat, herpetiform, la periferia placilor.Leziunile veziculo-buloase se
deschid, se acopera de cruste, si se vindeca cu macule hiper si hipopigmentare.Eruptia se
localizeaza pe coate, genunchi, trunchi, fese, rar pe scalp si pe fata, mucoasele sunt
interesate exceptional.
TRATAMENT: sulfone(dapsona, disulon), dieta fara gluten.
57. PSORIAZISUL VULGAR: aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni
eritemato-papulo-scuamoase, eritemul este rosu-violaceu acoperit de scuame albe, sidefii,
stratificate putin aderente.Gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in
evidenta semnele care constituie argumente in favoarea psoriazisului:semnul picaturii de
spermantet, semnul Auspitz. Leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si
genunchi, reg.lombo-sacrata, pielea capului. Atingerea unghiala frecventa.
TRATAMENT:local-keratinolitice(acid
salicilic
3-5-10%,
ureea
10-15%),
dermatocorticoizi(au activitate antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei
D(regleaza proliferarea si diferentierea keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii
aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB,
fotochimioterapia(PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi
aromatici, corticoterapie generala.
PROFILAXIE:nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi
anumiti factori care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare
corespunzatoare a bolii, evitarea climatului rece si umed, evitarea gratajului, evitarea
stresului, reducerea anxietatii, profilaxia infectiilor, reducerea sau renuntarea la alcool.
58. FORME CLINICE DE PSORIAZIS:
PSORIAZISUL INVERSAT(intervertit) localizat la nivelul pliurilor, aspect scuamos
discret, predomina eritemul.
PSORIAZISUL GUTAT mici leziuni eritemato-papulo-scuamoase diseminate pe
tegument.Apare la copii, cu debut brusc precedat de o infectie virala sau
bacteriana(angina streptococica).
PSORIAZISUL CRUSTOS forma severa de psoriazis caracterizat prin placi ce cuprind
portiuni mari de tegument.
PSORIAZISUL ERITRODERMIC apare brutal, caracterizat printr-un eritemgeneralizat
ce intereseaza tegumentul in totalitate.

PSORIAZISUL PUSTULOS cu 2 forme clinice: a) psoriazis pustulos localizat ce

prezinta 2 aspecte clinice: psoriazis pustulos palmo-plantar tip
Barber si acrodermatita pustuloasa Hallopeau; b) psoriazis pustulos generalizat(febra,
frison, placi , placarde eritematoase rosii, pustule).
PSORIAZIS ARTROPATIC apare la nivel articular prin leziuni cutanate de psoriazis si
artropatii deformante, distructive, anchilozante ce
Afecteaza extremitatile.Se poate insoti de febra si alterarea starii generale.
PSORIAZISUL LA COPII debuteaza inainte de pubertate, psoriazisul gutat este forma
clinica de debut, la nou-nascut leziunile sunt de tip eritemato-scuamos, bine delimitate,
situate in zona de aplicatie a scutecelor.Atingerea pielii scalpului este frecventa.
PSORIAZISUL IN CURSUL INFECTIEI HIV responsabila infectia HIV, la aparitia unei
forme de psoriazis, sau agravarea uneia preexistente.
TRATAMENT:local-keratinolitice(acid
salicilic
3-5-10%,
ureea
10-15%),
dermatocorticoizi(au activitate antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei
D(regleaza proliferarea si diferentierea keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii
aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB,
fotochimioterapia(PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi
aromatici, corticoterapie generala.
59. LICHENUL PLAN dermatoza cu interesare cutanata si/sau mucoasa, cu evolutie
cronica, frecventa la ambele sexe.
ETIOPATOGENIE: factori: infectii virale, stresul, medicamente, afect.neurologice.
LEZIUNILE CUTANATE:papule eritemato-violacee, de 1-3mm, stralucitoare,
poligonale, intens pruriginoase, uneori ombilicate central,deasupra papulelor striuri
Wickham, dispozitie liniara caracteristica lichenului plan(fenomen Kobner).
LOCALIZARE:fata anterioara a antebratului si articulatia pumnului, reg.lombo-sacrata,
fata anterioara a gambelor, reg.maleolara.
SIMPTOME:pruritul responsabil de aparitia fenomenuluiKobner si de leziuni de
lichenificare.
LEZIUNILE MUCOASE: se pot asocia cu lez.cutanate, se caracterizeaza prin placi albe,
fixe, cu aspect reticulat si tendinta la atrofie, localizate pe mucoasa jugala, dar pot
interesa limba, buzele, mucoasa laringiana, esofagiana, genitala, perianala.La
niv.mucoasei vulvare lez.au aspect polimorf:eritematoase, erozive, leucoplazice, sau
atrofice sau tip vulvo-vaginita descuamativa.
LEZIUNILE UNGHIALE: striatii unghiale, hiperkeratoza subunchiala, melanonichia
longitudinala, pterigium unghial, onicoliza.
LEZIUNI ALE FIRULUI DE PAR: produce leziuni atrofice cicatriciale.
FORME CLINICE: lichen plan hipertrofic, lichen plan folicular, lichen plan inelar,
lichen plan eroziv bucal, lichen plan veziculo-bulos.
TRATAMENT: local: dermatocorticoizi, ciclosporina, corticoizi, retinoizi.

general: corticoterapie generala(prednison 15-20 mg/zi), retinoizi

sistemici(eterinatul 75 mg/zi), griseofulvina(500mg/zi), ciclosporina(5mg/kg c/zi),
PUVA-terapia.
alte metode: excizie chirurgicala, criochirurgia, laserterapia, radioterapia
radiculomedulara.
60. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE(ULCERUL
VARICOS CRONIC).- este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al
alterarilor structurale si functionale ale venelor. Simptome caracteristice: senzatia de
picior greu, senzatia de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, pruritul,
senzatia de arsura sau senzatia de picior umflat.Semnele includ :telangiectazii, vene
reticulare, vene varicoase, edemul, modificarile trofice cutanate cum ar
fi:lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile finale:ulceratia.
TRATAMENT: se face in functie de stadiul bolii, si include terapia
medicamentoasa(sistemica si locala), terapia compresiva, terapia locala a ulcerului venos,
scleroterapia, terapia endovasculara si tratamentul chirurgical.
PROFILAXIE: fizioterapie: gimnastic medical, masaj clasic, crenoterapie, drenaj
limfatic manual;
- terapia ulcerului cu camer de oxigen;
- vacuum terapia: supunerea ulcerului la presiune subatmosferic. S-a dovedit c reduce
mult timpul de cicatrizare;
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- tratamentul igienic: se ia n consideraie profesia, scderea n greutate, evitarea
expunerii la cldur, purtarea de mbrcminte comod, nclmintea s fie cu toc
mijlociu. Se recomand mersul pe jos i vacanele la altitudinea 800 1200 m. Dei
clinostatismul, cu piciorele ridicate la circa 15-20 cm deasupra planului patului, este cea
mai eficient metod de combatere a stazei venoase, este i cea mai scump ( scoate
bolnavul din activitate).
61.TUMORI CUTANATE BENIGNE:KERATOACANTOAME, PAPILOAME,
ANGIOAME, NEVI PIGMENTARI:
KERATOACANTOMUL:-tumoare benigna cutanata ce se dezvolta de la nivelul
infundibulului foliculului pilos, frecventa la adulti, situata pe ariile
fotoexpuse(extremitatea cefalica, fata dorsala a mainilor)CLINIC: nodul ferm,
hemisferic, de culoarea pielii, delimitat de tegumntul din jur printr-un burelet reliefat,
centrul formatiunii fiind ocupatde un dop keratozic care dupa detasare lasa o ulceratie
crateriforma.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrocauterizare, chiuretare, radioterapie.
PAPILOAME:- formatiune proeminenta pigmentata, brun-negricioasa, cu suprafata
neregulata, acoperita cu scuame groase, bine delimitata cu diametrul variabil(0,2-4 cm),
localizata pe zonele seboreice, fata, maini, torace superior, are evolutie benigna.

TRATAMENT; electrocoagulare superficiala, crioterapia, dermabraziunea, laserterapia,

keratolitice topice.
ANGIOAME:tumori dezvoltate prin hiperplazii vasculare circumscrise, ANGIOMUL
PLAN:aspect de placa, cu suprafata plana, intens colorata, cu margini bine delimitate si
forme variabile. ANGIOMUL CAVERNOS:form.tumorala situata profund dermohipodermic, proeminenta, cu suprafata neregulata, rosie-violacee, formata din vase
dilatate multiple, uneori cu caracter pulsatil.ANGIOMUL VENOS:mici dilatatii venoase ,
subtiri, subcutanate, acoperite cu tegument de aspect normal.ANGIOMUL
STELAT(teleangiectazic): mica formatiune nodulara eritemato-violacee situata central,
din care pornesc teleangiectazii fine.
TRATAMENT: crioterapia, scleroterapia, radioterapia, electrocoagularea, laser-terapia.
NEVI PIGMENTARI: displazii cutanate produse prin proliferarea nevocitelor, dispuse in
cuiburi sau teci, clasificati in :nevi jonctionali, nevi intradermici, nevi micsti, iar dupa
aspectul clinic se disting urmatoarele tipuri de nevi:plani, papilomatosi, pigmentari pilosi,
in dom, pigmentari giganti, SUTTON, albastri.
TRATAMENT: supraveghere stricta, fara tratament, in caz de variatie de culoare,
ulceratie, sangerare, se practica excizie chirurgicala.
62.CARCINOMUL BAZOCELULAR- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe
tegument indemn sau pe alte leziuni preexistente, au malignitate in situ manifestata
prin caracterul invadant si recidivant, nu metastazeaza, nu au simptome subiective, nu au
tendinta spre vindecare.
ASPECTE CLINICE:
A)Carcinoame bazocelulare endofitice.
a)carcinom bazocelular perlat(mic nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)
b)carcinom bazocelular perlat ulcerat(burelet din noduli perlati, centrul ulcereaza)
c)carcinom plan perlat ulcero-cicatricial(ulceratiedelimitata de un chenar perlat arciform)
d)ulcus rodens(ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret infiltrate
rar insotit de un chenar perlat)
e)carcinom bazocelular terebrant(ulceratie profunda, anfractuasa, ce intereseaza tesuturile
moi si structurile osoase).
B)Carcinoame bazocelulare exofitice
a)carcinom bazocelularglobulos.
b)carcinom bazocelular nodular.c)carcinom burjonat sau vegetant.
C)Carcimoame bazocelulare superficiale-placa eritematoasa sau eritemato-scuamoasa,
acoperita cu piele subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin constituit
din perle epiteliomatoase.
D)Carcinom bazocelular sclerodermiform- placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau
delimitata, consistenta ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat

DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente:formatiune tumorala bine delimitata,

frecvent cu suprafata ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 sup.a fetei, evolutie lenta,
nu metastazeaza, se dezv.pe o lez.preepiteliomatoasa cu absenta simptomatologiei
subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrochirurgia, chiuretarea, criochirurgia, laserterapia cu CO2, radioterapia, citotoxice, interferon.
PROFILAXIE:educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex.medical periodic al intregului tegument.
63.CARCINOMUL SCUAMO-CELULAR este responsabil de aproximativ o cincime din
cancerele cutanate.Celulele maligne sunt keratinocitele, celule care intra in componenta
stratului epidermic.Cancerul poate metastaza atat in ganglionii locali cat si la distanta, cel
mai frecvent la nivelul plamanilor. Atunci cand exista implicare pulmonara, se considera
ca maladia este incurabila. Riscul global de metastaze este de aproximativ2-6%.
Existamaimulteformeclinice:
carcinomul scuamos in situ - este carcinomul care afecteaza epidermul, fara invazia
dermului. Pot exista papulele sau placi similare cu celedinkeratozaactinica.
forma tipica - este forma invaziva si se manifesta sub forma unor papule sau placi de
culoare roz, de consistenta ferma, care apar mai ales la nivelul scalpului, gatului si
membrelor superioare. O anumita perioada, leziunile se pot ulcera sau crustifica. Mai
putin frecvent, se poate manifesta sub forma unor noduli cutanati de culoare roz care nu
prezinta
modificari
de
suprafata.
ulcerul Marjolin - este o forma de carcinom scuamos care se manifesta printr-o zona
indurata,
care
apare
pe
o
cicatrice
sau
un
ulcer
preexistent.Aceastaformaareunprognosticnefavorabil.
carcinomul perioral - apare mai frecvent la buza inferioara, pe o leziune de cheilita
actinica. Se prezinta ca o papula,eroziune sau induratie.
carcinomul intraoral - afecteaza mucoasa orala si se poate prezenta sub forma unor
placi de culoare alba (leucoplazie) cu sau fara zone de eritroplazii. Cel mai frecvent apare
la nivelul planseului orala sau pe suprafata laterala a limbii.
carcinomul verucos - este o forma cu distructie tegumentara dar care metastazeaza rar.
Apar leziuni exofitice, noduli sau placi verucoase.
carcinomul anogenital - se prezinta sub forma unor placi de culoare rosie, indurate sau
ulcerate la nivelul organelor sexuale sau anusului. De obicei se asocieza cu infectia cu
papilomavirus.
TRATAMENT:radioterapie,
chemoterapie
sistemica,
chemoterapie
topica,
imunomodelatori adm. topic, terapie fotodinamica.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex.medical periodic al intregului tegument.

64.MELANOMUL MALIGN- tumora dezvoltata primar din cel. formatoare de melanina,

sau secundar pe seama nevilor, agresiva, metastazeaza pe cale limfatica si hematogena.
CLASIFICARE:
Melanomul malign extensiv superficial-macula pigmentata, usor reliefata, infiltrata,
contur neregulatce se extinde lent spre periferie.Se poate dezvolta pe tegument sanatos
sau pe un nev jonctional plan.
Melanomul malign dezvoltat pe melanoza Dubreuilh placa pigmentara ce se extinde lent,
de culoare brun-cafenie, pe suprafata placii apar papule sau noduli de culoare bruna
Melanomul malign nodular formatiune nodulara, rotunda, polilobata, cu baza ingusta de
implantare, rosie sau brun-cafenie.
FORME CLINICE: melanom malign al mucoaselor, melanom malign
subunghial,melanom malign acromic, melanom malign multiplu.
TRATAMENT: excizie chirurgicala(in stadiul I), chimioterapie(in stadiul II),
polichimioterapie, fetomustina, DTIC(stadiul III).
PROFILAXIE:-Evitati expunerea la soare in miezul zilei, indeosebi daca aveti anumiti
fcatori
de
risc
enumerati
mai
sus.
-Protejati-va de soare cu o palarie adecvata si cu o imbracaminte care sa va acopere
zonele
de
risc.
- Utilizati lotiuni sau creme care sa va protejeze de radiatiile ultraviolete. Ele trebuie
aplicate
inainte,
in
timpul
si
dupa
expunerea
la
soare.
- Utilizati ochelarii de soare (cu mentiunea UV 400 pe eticheta de cumparare) care sa
realizeze insa o protectie cunoscuta si specificata fata
deultraviolete.
- Examinati-va periodic pielea direct sau in oglinda. Daca remarcati ceva suspect, apelati
imediat la un specialist.
65.SIFILISUL PRIMAR:
ETIOLOGIE :agentul etiologic este TREPONEMA PALLIDUM,o spirocheta de713u,transmisa pe cale sexuala sau transplacentara, cu perioada de incubatie de 21-25 de
zile, manifestata clinic prin sancrul sifilitic si adenopatie regionala. Sancrul sifilitic apare
dupa 3 sapt.de la contactul infectant printr-o eroziune cu diam.de 0,5-2 cm, rotunda, bine
delimitata, rosie-aramie cu suprafata neteda acoperita cu serozitate clara, localizata la niv.
reg. Genitale.
ASPECTE CLINICE: - sancrul pitic- dimens.mici, aspect nodular, localizat la
niv.pliurilor perianale,vulvo-vaginale.
- sancrul ulceros ulceratie cu baza acoperita de resturi tisulare inconjurata de o
zona eritemato-edematoasa localizata pe tegumente.
- sancrul crustos - leziunea este acoperita de o crusta.
- sancrul hipertrofic dimens.mare, baza infiltrata localizata pe buza inferioara,
amigdale, reg.narinara.
66. SIFILISUL SECUNDAR

ETIOLOGIE:- incepe la 63-65 zile de la contactul infectant sau la 42-45 zile de la

debutul sancrului, leziunile cutaneo-mucoase sunt insotite de poliadenopatie
generalizata , uniforma, neinflamatoriesi rezolutiva.
ASPECTE CLINICE: sifilidele secundare au aspect polimorf si pot simula mai multe
afectiuni cutanate.Se descriu urmatoarele tipuri de sifilide
-sifilide eritematoase(rozeola sifilitica); sifilidele papuloase(papulo-scuamoase,papuloseboreice,psoriaziforme,papuloase palmo-plantare),
papulo-erozive, foliculare, ulceroase, mucoase, pigmentare. Atingeri ale
fanerelor:alopecia sifilitica(necatriciala,reversibila), atingere unghiala(onixis, perionixis
sifilitic). Manifestari viscerale:lez.renale, atingeri hepatice, ale sist.nervos, tulb.digestive.
67.SIFILISUL LATENT SI TERTIAR- manifestarile cutanate apar dupa 2-10 ani, sunt
izolate cu caracter distructiv, lasa cicatrici , intereseaza pielea, mucoasele, viscerele si
aparatul locomotor.
ASPECTE CLINICE: Leziuni cutanate:sifilidele tuberculoase, goma sifilitica(corespunde
stadiului de cruditate). Leziuni mucoase:leziunile produc perforarea palatului dur, sau a
structurii cartilaginoase si osoase a nasului.
SIFILISUL TERTIAR VISCERAL-intereseaza sist.CV si ficatul.
SIFILISUL TERTIAR NERVOS- leziunile sunt localizate in masele cerebrale sau
spinale, manifestate prin cefalee, vertij, parestezii, paralizii.
SIFILISUL TERTIAR OSTEO_MIO_ARTICULAR:leziunile produc hiperplazie si
distructie osteoarticulara.
68.SIFILISUL CONGENITAL(PRECOCE SI TARDIV): maladie infectioasa care se
transme pe cale transplacentara de la o mama cu sifilis recent evolutiv catre fat.
SIFILISUL CONGENITAL PRECOCE- este sifilisul manifestat la nastere sau in
primii 2 ani de viata.
MANIFESTARI CLINICE: cutanate: sifilide
buloase(palmo-plantare) infiltrative(periorale), papuloase, psoriaziforme, papulohipertrofice si ulceroase. mucoase:laringita sifilitica,
coriza sifilitica. osteo-articulare:intereseaza oasele lungi si cele late de la nivelul
craniului, osteomielita sifilitica, osteocondrita diafizo-hipofizara, osteocondrita sifilitica.
SIFILISUL CONGENITALTARDIV- include manifestarile care apar dupa primii 2 ani
de viata :leziuni active-sifilide tuberculoase si gome,
artrite, osteomielite, osteoperiostita, meningite, encefalite, tabes, otite medii sup.surditate,
nevrita optica. stigmate-sunt sechele ale
leziunilor active:cicatrici tegumentare, deformari ale piramidei nazale, perforatii ale
palatului. distrofii-sindr.adipozo-genital, gifantism, distrofii dentare.Cea mai
caracteristica este triada HUTCHINSON(anomalii dentare, keratita parenchimatoasa,
surditate).

69.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SI PRINCIPII TERAPEUTICE IN SIFILIS

testele serologice pun in evidenta anticorpii din serul pacientului sintetizati impotriva
diferitelor fractiuni antigenice ale Treponemei palidum.
Teste cu antigene cardiolipinice: Reactii de floculare:VDRL, RPR. Reactii de fixare a
complementului:BORDET-WASSERMANN, KOLMER.
Teste cu antigene treponemice:TPHA,FTA-abs, TPI, ELIZA, PTA, WESTERNN-BLOT,
PCR.
TRATAMENTUL SIFILISULUI: PENICILINA.
SIFILISUL PRIMAR SERONEGATIV: Penicilina G 1.600.000 UI/zi i.m, 2 prize, 10
zile, Moldamin 2.400.000.UI, 2 iniculari, la 5 zile.
SIFILISUL RECENT:Penicilina G 1.600000UI/zi i.m, 14 zile, apoi Moldamin 2.400.000
la 4-5 zile, 5 injectii.
SIFILISUL TARDIV: Moldamin 2.400.000/doza, 5 injectii la interval de 5 zile(fara
atingere neurologica), Penicilina G 2-400.000 UI la 4 h, iv, 14 zile(in sifilisul nervos).
SIFILISUL CONGENITAL: 50.000 ui/kg corp/zi.
70.INFECTIA GONOCOCICA: boala infectioasa produsa de Neisseria gonorhoeae, cu
transmitere sexuala.Agentul etiologic este un diplococ gram negativ. Clinic: perioada de
incubatie 2-7 xile, gonococul afecteaza epiteliul uretral, ductele glandelor periuretrale,
epiteliul colului uterin si in functie de sex se manifesta diferit.
INFECTIA GONOCOCICA LA BARBAT:se manifesta sub forma unei uretrite
acute(congestia meatului urinar, prurit, usturime, secretie uretrala galben purulenta,
polakiurie, disurie, erectii dureroase, febra, cefalee, adenopatie) sau cronice(secretie
purulenta permanenta, apar complicatii ca balanita, fimoza, parafimoza, cistita).
INFECTIA GONOCOCICA LA FEMEIE:se manifesta sub forma unei uretro-cervicite
acute(polakiurie, disurie, scurgere vaginala purulenta galben verzuie)complicata apoi prin
salpingita, metrita, bartholinita, skenita)
INFECTIA GONOCOCICA LA FETITE: se produce in urma infectarii cu obiecte de
toaleta intime contaminate si se manifesta sub forma unei uretro-vulvo-vaginite insotita
de fenomene inflamatorii importante.
TRATAMENT: se aplica ambilor parteneri, se recomanda antibiotice din grupa
cefalosporinelor, chinilone, aminoglicozide, in formele cronice se adm.antibiotice in cure
lungi(7-15 zile).
PROFILAXIE: cea mai bun metod pentru prevenirea gonoreei este practicarea
sexului protejat i adoptarea unei igiene sexuale corecte. Astfel, sunt contraindicate
relaiile sexuale cu mai muli parteneri sau cu persoane infectate cu BTS. Prezervativul
este singura metod contraceptiv care poate proteja mpotriva bolilor cu transmitere
sexual.
71.TRICHOMONIAZA: infectie a aparatului uro-genital cu Trichomonas vaginalis,
manifestata la femei prin vulvo-vaginita(secretie spumoasa galben-verzuie, eritem si

eroziuni la niv.mucoasei vaginale, prurit vulvar) iar la barbati prin uretrita

subacuta(secretie minima<picatura matinala>, disurie, prurit uretral, senz.de arsura dupa
raporturile sexuale)
TRATAMENT: Metronidazol sau Fasigyn 2 g p.o.in doza unica, la femei se
recomanda si spalaturi vaginale cu solutii cu PH acid si adm. de tablete vaginale cu
metronidazol.
PROFILAXIE: folosirea prezervativului, evitarea partenerilor multipli, tratarea si a
partenerului.
72.PREVENIREA SI COMBATEREA INFECTIILOR TRANSMISIBILE SEXUAL :
Bolile cu transmitere sexuala majore:- sifilisul- gonoreea sau blenoragia-sancrulmoalegranulomul inghinal-limfogranulomatoza inghinala Bolile cu transmitere sexuala
minore:- uretritele negonococice (cele mai frecvente boli din aceasta categorie sunt
provocate de chlamydii, mycoplasme,candida albicans, tricomonas vaginalis)tricomonaza urogenitala- candidozele urogenitale- herpesul genital- vegetatiile venerienemolluscum contagiosum- scabia- pediculoza- unele forme de hepatita virala.
-Cea mai sigura metoda de a scadea riscul de a contacta o BTS este sexul protejat,
folosirea metodelor de protecie mai ales n cazul unui comportament sexual cu risc
crescut. Controlul ginecologic regulat, in cazul femeilor, constituie a doua metoda ca
importanta in cazul bolilor venerice sexuale, deoarece majoritatea femeilor sunt in
imposibilitatea de a-si da singure seama de simptomele unor infectii genitale. O mare
importanta o are si amanarea debutului vieii sexuale pn la o vrst la care suntem
pregtii fizic i psihic pentru ea. Comunicare intre parteneri poate constitui de asemenea
o metoda simpla si eficienta de a evita contactarea unei boli cu transmitere sexuala.
Evitati contactul sexual neprotejat cu o persoan care are simptomele unei BTS sau care e
posibil
s
fi
fost
expus
la
o
astfel
de
boal.
--EVITAREA RELATIILOR SEXUALE INTAMPLATOARE --FOLOSIREA
PREZERVATIVULUI --UTILIZAREA ACELOR SI SERINGILOR DE UNICA
FOLOSINTA.
73. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC:
EXCIPIENTI:- asigura transportul subst. active si permit interactiunea acesteia cu pielea.
Caracteristici generale ale excipientilor:sa fie bine tolerati;sa permita distribuirea
uniforma a subst.active;sa asigure o buna absorbtie a subst.active;sa nu modifice
caracterele subst.active;sa se indeparteze usor;sa nu pateze lenjeria.
Clasificarea excipientilor: lichizi(au rol de hidratare a stratului cornos, ca excipienti
lichizi sunt fol.apa, apa distilata, ser fiziologic, subst.organice, se prepara sol.care se
utilizeaza sub forma de comprese, bai, badijonari), pulverulenti(sunt pudre inerte-talc,
oxid de zinc, bioxid de titan, caolin-, se utilizeaza in amestecuri cu lichide, cu grasimi sau
se folosesc ca atare),grasi(repr.de grasimi animale, grasimi vegetale, polietilenglicolii,
siliconii, agenti emulgatori).

74. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC:

SUBST. ACTIVE:- sunt incorporate in excipientii topici si au actiune antimicrobiana,
antifungica antiinflamatoare, keratolitica, reductoare, chimioterapica.
Antisepticele: se fol.sub forma de sol.apoase, sapunuri, emulsii detergente(sulfat de zinc
0.1%, cristalul de violet, hipocloritul de sodiu).
Antibioticele: se fol.izolat sau impreuna cu dermotocorticoizii sub forma de creme,
unguente, paste, pudre, sprayuri(tetraciclina, kanamicina, neomicina, gentamicina).
Antifungice: fol.in micozele cutanate superficiale (nistatin, ketoconazol, terbinafina,
econazolul, natamicina, izoconazolul) Antivirale: aciclovir, idoxuridina, adenina.
Antipruriginoase: fol.pt.diminuarea pruritului:mentol, fenol, camfor, anestezina.
Anestezice: se aplica direct sau sub pansament ocluziv. Ex.lidocaina, benzocaina,
pilocarpina.
Antiinflamatoare: repr.de dermatocorticoizi cu actiune antiinflamatoare, util.in dermatoze
acute, alergice si cronice, sunt clasificate in 4 clase.
Keratolitice:au rol exfoliant(acid salicilic, rezorcina, acidul lactic, uree.
Revulsive: are rolul de a creste fluxul sangvin local prin vasodilatatie.
Chimioterapice: cu actiune antimitotica, se pot adm.local sau sub pansament ocluziv in
formele superficiale de carcinom bazocelular.
75.TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC:
FORME DE PREZENTARE:
pudrele- sunt excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia
grasimii si diminuarea procesului inflamator.
mixturile-sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele exudative.
lotiunile-sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide, ca excipienti se fol.alcoolul,
apa, cloroformul.
lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca, au actiune protectoare.
gelurile-au ca baza metilceluloza sau carbometilceluloza.
pastele- sunt amestec de pudresi grasimi, au efect protector, calmant, sicativ.
cremele-amestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri, au efect emolient,
calmant, racoritor.
pomezile-au drept vehicul grasimile hidrofobe cu amestec de pudre inerte, se pot
combina cu antibioticele, au actiune ocluziva, profunda.
sprayurile-amestecuri de solutii, emulsii, pulberi, conditionate in aerosoli.
76. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC SISTEMIC:

ANTIBIOTERAPIA- recomandata in dermatoze(infectii cutanate primitive si secundare,

maladii cu transmitere sexuala), in care germenii frecventi implicati sunt stafilococul
auriu, streptococulB hemolitic, bacili gram-negativi.Principalele antibiotice folosite
sunt:betalactaminele, penicilinele, aminopenicilinele, cefalosporine, aminoglicozide,
macrolidele, chinolonele, etc.
MEDICATIA ANTIFUNGICA- principalii agenti antifungici utilizati sunt:griseofulvina,
derivati imidazolici, derivati triazolici,alilaminele,amfotericina B.
.MEDICATIAANTIVIRALA-chimioterapice antivirale, antiherpetice.
IMUNOTERAPIA:imunomodulatoare, vaccinuri,Imunostimulatoare.
TERAPIA HIPOSENSIBILIZANTA, CITOSTATICELE SI IMUNOSUPRESOARELE:
agenti alchilanti, agenti metilanti, antimetaboliti, antifolice, ciclosporina.
TERAPIA CU RETINOIZI;regleaza keratinogeneza, scade procesul inflamator, reduce
secretia de sebuum.
ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele alergice.
CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene
77.FIZIOTERAPIA :
radioterapia se fol.radiatiile in scop terapeutic in neoplazii.
fotochimioterapia- utilizeaza razele UV in asociere cu subst.fotoactive adm.p.o.,
recomandat in psoriazis, vitiligo, pelada, limfoame.
electroterapia- utilizeaza curentul electric, undele electromagnetice si energia cuantica;
electroliza pt distrugerea foliculilor pilosi;electrocauterizarea pt.tratamentul verucilor;
ultrasunetele pt.tratamentul cheloizilor.
crioterapia- fol.subst.refrigerante produce distructie celulara folosind clorura de etil,
zapada carbonica utila in lupusul discoid, cheloide, angioame, vegetatii veneriene.
laserterapia- se pot folosi laserele chirurgicale(cu CO2),
Vascular(cu argon), biostimulative(cu semiconductori).
CHIRURGIA DERMATOLOGICA : recomandata in afectiuni ca: tumori benigne, ,
carcinoame cutanate, melenoame, nevi traumatizanti, sarcoame,colectii purulente,
cicatrici vicioase.