Sunteți pe pagina 1din 8

3.

Principalele procese histopatologice ale pielii

3. PRINCIPALELE PROCESE HISTOPATOLOGICE ALE PIELII


A. Leziuni histologice la nivelul epidermului

Tulburarile keratogenezei

 Acantoza - proliferarea celulelor stratului malpighian (spinos) cu îngroşarea acestuia. Are 2


forme: hiperplazica (creste nr. Keratinocitelor) si hipertrofica (Pseudoacantoza) (creste
dimensiunea keratinocitelor.) Acantoza hiperplazica poate afecta – numai zona mugurilor
interpapilari (psoriazis), - difuza, interesand tot epidermul (eritrodermii). Este, de obicei,
acompaniata de alte procese HP: hipergranuloza, hiperkeratoza, papilomatoza. O întâlnim într-o
serie de boli inflamatorii si neoplazice:

1. Nevi si tumori benigne epidermale localizate – keratodermii, nevi dermici, KS

2. B virale – veruci vulgare, molluscum

3. Sec. Pr inflam ale epidermului - psoriazis, eczemă cronică, lichen,prurigo, eritrodermii

4. Sec. B cu pierderea adeziunii keratinocitare – pemfigus, b. Darier

5. Sec. unor af. ce presupun prezenta de cel straine in epiderm – MM, b. Paget, MF,
Histiocitoza X

6. Alte b ale dermului

 Hiperplazia stratului bazal – ingrosarea acestuia prin cresterea nr.de straturi de cel.tip bazal,
ingrosare care poate un caracter izolat (keratoza actinica) sau se poate asocia cu acantoza
hiperplazica (veruci seboreice)

 atrofia epidemică - subţierea epidermului prin reducerea nr.straturilor acestuia. Este inversul
acantozei, stratul malpighian reducându-se la 2-3 rânduri de celule. Joncţiunea dermo –
epidermică este orizontalizată. In general se asociază cu atrofia dermului. Atrofia epidermică
poate fi întâlnită la vârstnici sau în anumite afecţiuni, cum ar fi: lupusul eritematos, sclerodermie,
radiodermita cronică, lichenul scleros.

 hipergranuloza (granuloza) - sporirea numărului de rânduri ale stratului granulos. Se


asociază adesea cu hiperkeratoza. O întâlnim în lichenul plan;

 agranuloza -lipseşte stratul granulos. O întâlnim în ichtioza vulgară;

 hiperkeratoza- îngroşarea importantă a stratului cornos. Poate avea loc cu celule de aspect
normal (ortokeratoza), ca în lichen plan, lupus eritematos cronic, veruci plane, keratoze
seboreice sau

1
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

(parakeratoza)este rezultatul unei keratinizări accelerate şi imperfecte, încât keratinocitele din


stratul comos îşi păstrează nucleul, cum ar fi în psoriazisul vulgar, eczematide, eczema
parakeratozică, pitiriasis lichenoides.

- Doua modalitati de aparitie:

o Hiperkeratoza de proliferare – apare prin accelerarea ritmului biologic in


dinamica reinnoirii epidermului pein scurtarea turnoverului keratinocitar de la 28
la 5-7 zile. Expresia clinica – scuama pluristratificata = psoriazis

o Hiperkeratoza de retentie in care procesul de keratogeneza are durata normala,


dar descuamarea nu se realizeaza la timp, aparand scuamele. = ihtioza vulgara

- Poate fi – foliculara = lupus eritematos cronic


-difuza
 Hipokeratoza – subtierea stratului cornos, este de obicei o stare sec.indusa de aplicarea unui
tratam.local prelungit. Se intalneste in unele forme de eczema sau in localizari unde este
favorizata maceratia (pliuri)

Papilomatoza – accentuarea papiloelor dermice. Poate fi simpla sau se poate asocia cu


acantoza hiperplazica

Leziuni celulare elementare


 diskeratoza - keratinizare precoce a unor celule încă din stratul spinos, cu formarea de
grăunţi eozinofilici (corpi rotunzi sau celule cu manta). Celulele au citoplasma eozinofilă,
nucleul picnotic şi prezintă filamente de keratină agregate perinuclear. Diskeratoza se asociază
frecvent cu acantoliza şi poate fi maligna: maladia Bowen, poala Paget, keratoza solară,
carcinomul spinocelular diskeratozic sau benigna – b. Darier

Leucokeratoza – aparitia manifesta a procesului de keratogeneza si implicit a stratului cornos


la nivelul epiteliului nekeratinizat al mucoasei bucale sau genitale = leucoplazia

Apoptoza – proces fiziologic de “moarte cel.programata” prin care se asigura mentinerea


homeostaziei (balanta dintre proliferarea si disparitia unor celule)

Corpii apoptotici sunt inglobati de macrofage prin fagocitoza mediata de receptori.

Intesificarea procesului apoptotic in: lichen plan, eritem polimorf, eruptii postmed., epidermoliza
toxica, manif.rejet-grefa, sclerodermie, SIDA, inf.cu virusul herpetic, arsuri solare, CBC,
b.Bowen, tumora cu cel.Merkel

Diminuarea procesului – psoriazis, LES, sdr.Sjogren, veruci plane, inf.v.Epstein-Barr, carcinom


epidermoid, limfoamele cuanate cu cel.T

2
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

Leziuni intercelulare epidermice

 Acantoliza - pierdere prematură a coeziunii interkeratinocitare. Celulele devin rotunde,


globuloase, cu nucleu hipercromatic mare şi citoplasma omogenă, condensată la periferie. Între
celule se realizează zone de clivaj care se umplu cu lichid extravazat din derm - vezicule şi bule.
Acantoliza poate fi secundară fenomenului autoimun (pemfigusuri autoimune) sau se produce
prin alte mecanisme in pemfigusul familial Hailey - Hailey, dermatoze acantolitice persistente si
tranzitorii (Grover), boala Darier; impetigo bulos intraepid, herpes simplex.

Localizarea acantolizei este imp pt dg:


- Pemfigus foliaceu si eritematos – portiunea sup a epidermului (str. Granulos/spinos)
- PV – port inf a epidermului, suprabazal
- HH – acantoliza focala, incompleta

 spongioza – rezulta al alterarii coerentei cel.epidermului, secundar unei exoseroze. - exudat


dermic între celulele epidermului, tranformând stratul malpighian într-un burete absorbant, prin
lărgirea spaţiilor intercelulare. Pătrunderea exudatului (exoseroza) în cantitate mai mare şi în
timp scurt determină formarea de vezicule în cadrul procesului denumit veziculaţie interstiţială.
O întâlnim în eczeme. Veziculaţia interstiţială trebuie deosebită de veziculaţia parenchimatoasă,
întâlnită în herpesul simplex şi herpesul zoster, când virusurile produc edemaţierea citoplasmei şi
înlocuirea organitelor celulare cu lichid (degenerescenţă balonizantă). Apar mici cavităţi pline
cu lichid (vezicula multiloculară);

 exocitoza - infiltraţie a straturilor epidermice cu celule absente în mod normal aici. Întâlnim
eritrocite în purpură, pitiriasis lichenoides, pitiriasis rozat, dermatofitii, neutrofile în psoriazis,
eozinofile în dermatoze buloase autoimune, limfocite în eczema atopică şi în limfoame
epidermotrope, histiocite şi macrofage în histiocitoză, papuloza limfomatoida

 vezicula = lez cavitara prin confluarea zone spongiotice mono sau multiloculare subcornoase
ostiale porale

 pustula = spongioza + regrupare PMN +/- eozinofile

degenerescenta balonizata – herpes virus

degenerescenta hidropica (lichefactie) – vacuolizare a strat bazal – in r.lichenoide

degenerescenta reticulara (asoc frecv cu balonizare dar si in reactiile buloase acute de contact)

B. Leziuni histologice la nivelul jonctiunii dermo-epidermice

 îngroşarea membranei bazale- poate fi cauzată de depozitele de imunoglobuline, ca în


lupusul eritematos;

3
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

degenerescenţa vacuolară (balonizanta) - este asociată frecvent cu exoseroza şi


exocitoza(exemplu: toxidermii). Vacuolizarea celulelor stratului bazat, ale căror organite sunt
hidrolizate (degenerescenţa hidrotică) o intalnim în lupusul eritematos;

degenerescenta hidropica(de lichenificatie) – tipica ptr.lez.LEC si afecteaza keratoblastele

tulburarea coeziunii dermo-epidermice cu apariţia de bule, întâlnită în pemfioidul bulos,


dermatita herpetiformă, epidermolizele buloase joncţionale;

întreruperea fragmentară a membranei bazale, întâlnită în eczeme de contact, datorata


exoserozei sau dat. Depozit dermic de corpi citoizi (formati prin eliminarea in directia derm a
unei celule apoptotice – in lichen postmedicam, poikilodermii)

C. Leziuni histologice la nivelul dermului

~ tulburări vasculare: vasodilataţie, vasoconstricţie, obliterarea lumenului vascular prin


tromboze sau embolii, hemoragie, proliferări vasculare congenitale (angioame) sau dobândite
(ţesut de granulaţie);

~ infiltrate celulare- infiltratele inflamatorii din afecţiunile acute (erizipel, celulită, furuncul,
foliculite stafilococice, impetigo etc.) sunt caracterizate de exocitoza polinuclearelor şi fenomene
de vasodilataţie arteriolară, hiperpermeabilitate vasculară, edem. În inflamaţia subacută apar în
structura infiltratului celular histiocite, limfocite, plasmocite, în timp ce, în infecţiile cronice
(sifilis, tuberculoză, lepră) infiltratul este limfo-plasmocitar, la care, în timp, se adaugă
proliferarea fibroblastică şi remanierea colagenului. În anumite situaţii, infiltratele celulare
cronice dermice realizează granuloame, diferenţiate prin structura histologică.

Granulomul tuberculos (foliculul Koster) este constituit de la centru spre periferie din
următoarele zone: necroza de cazeificare (inconstantă), celule gigante Langhans, epitelioide,
coroană de limfocite;

Granulomul sifilitic, în care endoteliul este tumefiat. Uneori se produce obliterarea lumenului
vascular. Infiltratul perivascular este de tip limfoplasmocitar. În gome apar histiocite, epitelioide
şi fibroblaste.

Granulomul din lepra lepromatoasă - presupune un infiltrat masiv în dermul superficial,


separat de epiderm, constituit din histiocite bogate în bacili Hansen. Citoplasma acestor celule
este vacuolizată, de unde şi numele de celule spumoase Virchow. Limfocitele sunt puţine.

În lepra tuberculoidă aspectul este de nodul de tip sarcoidic, unde întâlnim celule gigante în
centru, înconjurate de celule epitelioide, iar la periferie se află limfocite.

4
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

Granulomul sarcoidic: folicul de celule epitelioide, având în centru câteva celule gigante ce
conţin incluzii citoplasmatice (corpii Schumann). În jurul epitelioidelor este o coroană de
limfocite şi scleroză colagenă.

~ proliferări celulare, unele benigne (fibrom, histiocitom, nevrom), altele maligne (sarcom,
limfom etc.);

~ degenerescenţe:

- degenerescenţa elastică: se obsevă prin coloraţii speciale (resorcină - fuxină - orceină).


Fibrele elastice alterate sunt transformate în conglomerate dezorganizate. O întâlnim în
elastoza actinică, , elastoliza, hiperelastoza, elastorexia

- degenerescenţa hialină: apare material eozinofil, omogen, refringent, strălucitor,


colorabil în roşu prin reacţia PAS. Depunerea hialinului la nivelul pielii şi mucoaselor
bucală şi faringiană caracterizează hialinoza cutaneo-mucoasă (lipoid-proteinoza Urbach
Whiete), afecţiune congenitală şi familială, transmisă autosomal recesiv, determinată de
tulburări ale metabolismului proteo-lipidic. Degenerescenţa hialină o întâlnim deseori şi
în sclerodermia sistemică, porfirie, reactii lichenoide

- degenerescenţa amiloidă: amiloidul este o substanţă de tip proteic cu structură


electrono-microscopică fibrilară care se colorează în roz cu hematoxilină - eozină şi roz -
roşu prin coloraţia PAS. După coloraţia cu roşu de Congo şi examinarea microscopică în
lumină polarizată, amiloidul prezintă birefringenţă verde - gălbuie. Amiloidul este produs
de fibroblaste. Depunerea amiloidului extracelular la nivel cutanat sau visceral este
apanajul amilozelor;

- degenerescenţa mucinoasă: mucina este constituită din mucopolizaharide acide (acidul


hialuronic, acidul condroitin sulfuric) şi, într-o proporţie mai mică, din mucopolizaharide
neutre. Se evidenţiază prin coloraţia cu albastru Alcian (aspect bleu pal) şi cu albastru de
toluidină (aspect roz, fiind coloraţie metacromatică). Această degenerescenţă o întâlnim
în mucinozele dermice şi mucinozele foliculare;

- degenerescenţa fibrinoidă: se întâlneşte în colagenoze majore şi în vasculite alergice.


Fibrinoidul este constituit din complexe antigen - anticorp şi complement + fibrinogen,
proteine plasmatice, Ig. Se depozitează în peretele vaselor şi între fibrele de colagen.
Reacţia PAS permite evidenţierea;

- degenerescenta calcară: este vorba de calcinoze “distrofice” care apar pe ţesut


conjunctiv anormal, cu afinitate crescută pentru calciu. Le întâlnim în colagenoze
(sclerodermie, dermatomiozită, lupus eritematos), dar şi în paniculite, porfiria cutanată
tardivă, sindromul Ehlers - Danlos, sindromul Werner, pseudoxanthomul elasticum,

5
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

sindromul Rothmund- Thompson, insuficienţa venoasă cronică (calcinoza flebopatică)


etc.

- necrobioza lipoidică: este frecventă la diabetici, in granulomul inelar. Aspecul clinic


este de placă sclero-atrofică. Examenul histopatologic arată o degenerescenţă fibrinoidă a
colagenului, înconjurată de infiltrat cu fibroblaste, limfocite şi histiocite, grupate mai ales
perivascular. Se asociază deseori cu celule epitelioide sau gigante – grnulom in palisada
Coloraţiile pentru grăsime evidenţiază depozitele de lipide din jurul plajelor de necroză.
Vasele mici sunt frecvent trombozate şi cu pereţii îngroşaţi .

- degenerescenta coloida = depunerea de material extracelular omogen gelatinos cu


compozitie variabila (millium coloid, tumori epiteliale)

- degenerescenta mixoida = depunerea sau inlocuirea t. Conj dermic cu un material


amorf bazofil: mixedem localizat, mucinoza papuloasa, scleredem si dermatomiozita

~ atrofia dermului- subţierea întregului derm; atrofie epiteliala si disparitia desen papilar

~ scleroza - îngroşarea şi fibrozarea dermului; fibrele de colagen sunt îngroşate, orizontalizate şi


mai rigide.

~ sclero-atrofie – ff de colagen se retracta si comprima anexele

~ incontinenta pigmentata – sec lez mb bazale apare fuga pigment melanic in dermul
superficial

- Necroza: - primara – arsuri gr.III, microbiana


-secundara – ulterioara unei obliterari vasculare

D. Leziuni bistologice la nivelul hipodermului

~ lipofagia- reprezintă resorbţia picăturilor de grăsime de către histiocite şi celule gigante.


Histiocitele se transformă în celule spun\oase (celule Touton);

~ atrofia paniculului adipos - reprezintă reducerea grăsimii. Lipoatrofia poate fi idiopatică


(boala Barraguer - Simons; panatrofia Grovers; sindromul Lowrence - Seip) sau secundară
(lipoatrofia insulinică; lipoatrotia localizată după injecţie intra şi sublezională de corticoid
depozit).

În situaţia în care grasimea este înlocuită cu ţesut conjunctiv proliferativ şi infiltrat inflamator,
vorbim de atrofia proliferativă (wucher atrofia), întâlnită în eritemul indurat Bazin.

~ citosteatonecroză- necroza celulelor adipoase hipodermice, cu reacţie secundară macrofagică


de tip "reacţie de corp străin" şi cu scleroză întinsă. Poate fi urmată de depuneri calcare.

6
3. Principalele procese histopatologice ale pielii

7
3. Principalele procese histopatologice ale pielii