LEZIUNI ELEMENTARE

CUTANEO-MUCOASE
Prof. Dr. Zbranca Toporas Anca
Leziuni elementare prin modificări de culoare
■ Macula (pata) – arie cutanata circumscrisa de culoare modificata, fara
supra/subdenivelare -> nu poate fi palpata
– forma – mărimea – marginile – culoarea

A. pete datorate vaselor

B. pete datorate pigmentului melanic
C. pete artificiale

A. eritematoase = produse prin vasodilataţie

– pete / placi / placarde
– activ = roz – roşu aprins - eritrodermie; cald; dispare la vitropresiune
– pasiv = violaceu, rece, dispare la vitropresiune şi se reface lent

B. pete purpurice = extravazat în afara vaselor

– mici = peteşii / mari = echimoze / liniar = vibices
– iniţial este roşie-violacee, apoi devine gălbui-verzui şi nu dispare la
vitropresiune
 Leziuni elementare prin modificări de culoare
■ C. pete datorate pigmentului melanic
■ 1. exces de pigment = pete hipercrome
– maro deschis – brun închis – negru
– nu dispar la vitropresiune
– primitive (apar de la început) / secundare (urmează altor leziuni)
– primitive: congenitale(nevi pigmentari plani, efelide)/dobândite
(melanodermie, melanoză-gravide)
– secundare: lichen plan (după papule) şi sifilis secundar (după rozeolă sau
sifilide papuloase)

■ 2. pete acromice sau hipocrome (albe)

– primitive: congenitale (albinism) sau dobândite (vitiligo)
– secundare: pitiriazis versicolor, psoriazis, pitiriazis alb

■ D. pete artificiale = impregnarea tegumentului cu substanţe colorate

– endogene – pigment biliar (galben)
– exogene – caroten, coloranţi externi
 Leziuni elementare solide
Papula - leziune solida superficiala supradenivelata (in general cu diametrul <0,5 cm),
culoare variabilă (roşie, violacee, gălbuie, maronie), solidă, rezolutivă (nu lasă
sechele).
- ridicata deasupra planului cutanat adiacent, fara a avea baza coborata in
profunzime.

■ Suprafaţa:
– acuminată (cu un vârf ascuţit): prurigo;
– convexă („en dôme”): sifilide secundare;
– plană: lichenul plan.
■ Tipuri histologice:
– epidermică (prin creşterea numărului de rânduri ale celulelor epidermice);
exemplu: veruca plană.
– dermică:
■ prin edem dermic: papula urticariană sau placa urticariană. Exemple:
urticaria, ocazional dermatita herpetiformă, pemfigoidul bulos.
■ prin infiltrat dermic: papula din sifilisul secundar.
– dermo-epidermică - hiperplazia componentelor celulare ale epidermului şi un
infiltrat la nivelul dermului.
■ Exemplu: lichenul plan.
Leziuni elementare solide

Tuberculul

■ leziune profundă cu sediul în derm, circumscrisă (vizibil la vitropresiune)

– evoluţia tuberculului - cronică, poate ulcera lăsând o cicatrice

caracteristică (lupusul tuberculos, sifilida tuberculoasă);
– substratul morfologic al tuberculilor îl constituie un infiltrat celular
dermic profund.
Leziuni elementare solide
■ Nodulul:
– leziune rotundă sau ovalară,
– mărime variabilă (> 5 mm, putând atinge centimetri în diametru),
– culoare roşie, violacee, gălbuie, maronie.
– suprafaţa - netedă sau aspră (keratozică),
– se poate ulcera.
– consistenţa poate fi moale (cărnoasă), fermă sau dură.
– poate fi cald, dureros sau nedureros (neinflamator).

■ Tipurile histologice sunt:

– epidermic: keratoacantomul;
– dermo-epidermic: mycosis fungoides;
– dermic: granulomul inelar;
– dermo-hipodermic: eritemul nodos, hipodermitele nodulare etc.
– hipodermic: lipomul etc.
Leziuni elementare solide

■ Goma:
– leziune granulomatoasă nodulară,
– evoluţie stadială:
■ cruditate,
■ ramolire,
■ ulcerare,
■ cicatrizare.
– exemple: tuberculoză (goma tuberculoasă), sifilis tardiv,
micoze subcutanate.
Leziuni elementare solide

Vegetaţia:
■ formaţiune pediculată, roşie, moale, cu suprafaţa netedă sau
neregulată.
■ vegetaţiile se aglomerează în mase conopidiforme, cu suprafaţa
umedă, macerată, mai ales în localizările mucoase.
■ pe tegument suprafaţa poate fi acoperită de scuame uscate,
keratozică (verucozitate).
– exemple: condylomata acuminata (veruci ano-genitale),
pemfigus vegetant, piodermită vegetantă, veruci vulgare,
tuberculoză verucoasă ş.a.
Leziuni elementare solide

Tumora:
■ leziune proliferativă,
■ mărime şi formă variabile,
■ culoare ca şi a pielii normale, roşie, violacee, gălbuie, maronie etc.,
■ consistenţă moale, fermă sau dură,
■ cel mai adesea nedureroasă.
■ spectrul clinic: nodular, vegetant, ulcerat, chistic etc.
■ evoluţia poate fi benignă sau malignă.
– exemple: papilomul, keratoacantomul, angiomul, lipomul, nevii,
carcinoamele, sarcomul, melanomul ş.a.
Leziuni elementare solide

Lichenificarea
■ leziune solidă produsă prin frecare repetată.
■ o placă îngroşată, infiltrată, cu accentuarea pliurilor secundare,
din întretăierea cărora rezultă un cadrilaj al pielii şi se înscriu
nişte pseudopapule.
■ Histologic este o proliferare a keratinocitelor şi îngroşarea
stratului cornos, în combinaţie cu modificări ale colagenului
dermului subiacent.
– Exemple: eczema cronică, prurigo, neurodermatită
(lichenificare primitivă) ş.a.
 Leziuni elementare cu conţinut lichid
VEZICULA
■ leziune cu lichid clar, cu serozitate
■ dimensiuni mici (câţiva milimetri); uneori mai mari
(diagnostic diferenţial cu bulele)
■ din punct de vedere histologic se împart în două subgrupe:

■ vezicule parenchimatoase:
– rezultă în urma unui proces de degenerare a celulelor
malpighiene, formând celule mari balonizate, care
primesc serozitate din vasele dermice; sunt vezicule
rezistente
– ex.: viroze cutanate

■ vezicule interstiţiale:
– rezultă în urma unui proces de spongioză (lărgirea
spaţiilor dintre celulele malpighiene, spaţii în care se
acumulează serozitatea
– ex.: eczema (dermatoză alergică)
Leziuni elementare cu conţinut lichid

BULA (flictena)
■ leziune cu lichid clar serocitrin, uneori hemoragic, de dimensiuni mai mari (bule
mici: diagnostic diferenţial cu vezicula)
■ din punct de vedere histologic se împart în:
– bule superficiale situate sub stratul cornos, puţin rezistente, se
deschid şi se usucă repede; ex.: Impetigo (piodermită streptococică /
stafilococică)
– bula mijlocie se formează prin procesul de acantoliză (ruperea
legăturilor dintre celulele malpighiene cu formarea unui spaţiu în
care se acumulează serozităţi din vasele profunde ale dermului); ex.:
Pemfigus vulgar
– bule profunde situate la nivelul zonei bazale dermo-epidermice; sunt
produse prin degenerescenţă la nivelul zonei; Ex.: Pemfigoid bulos,
Porfiria cronică a adultului.
Leziuni elementare cu conţinut lichid
PUSTULA
■ singura leziune cu conţinut purulent
■ dimensiuni variabile funcţie de tipul pustulei:
– pustule primitive care apar ca atare de la început, cu conţinut
purulent
– pustule secundare care rezultă din transformarea veziculelor /
bulelor

– pustule foliculare, care se dezvoltă la ostiumul folicular

– pustule nefoliculare, care se dezvoltă pe pielea dintre foliculii
piloşi

– pustule amicrobiene (sterile)

– pustule microbiene
ex.:
• pustule primitive foliculare: Foliculite: inflamaţii ale foliculului
pilos, produse de germeni, obişnuit stafilococ, pot fi şi germeni gram
negativi sau ciuperci (Candida, Pitirosporum)
• pustule primitive nefoliculare amicrobiene: Psoriazis pustulos:
aspect generalizat, cu plăci şi placarde acoperite de pustule sau forma
localizată palmară / plantară
• pustule secundare: Impetigo (bule care se transformă în pustule),
Herpes (vezicule care se transformă în pustule - suprainfecţie),
Eczemă (vezicule care trec în pustule prin suprainfecţie
Leziuni printr-o soluţie de continuitate (pierdere de
substanţă)
EROZIUNEA (exulceraţia)
■ pierdere de substanţă superficială (nu depăşeşte MB), fără sângerare, se
vindecă fără cicatrice
■ forme rotunjite sau neregulate
■ mărimi diferite
■ fund curat, roşu, acoperit de o serozitate / acoperit de o secreţie sau
pseudomembrane
■ baza moale sau dură (indurată)

ex.: leziuni primitive / secundare deschiderii unor

leziuni cu lichid / erodarea unor leziuni solide
şancrul sifilitic
eczemă: prin deschiderea veziculelor
Herpes – localizat pe mucoase, eroziune cu
contur policiclic
Leziuni printr-o soluţie de continuitate (pierdere de
substanţă)
ULCERAŢIA
■ pierdere de substanţă profundă, depăşeşte MB, se deschid vasele dermice, se
poate produce sângerare, vindecare cu cicatrice

■ ex.:
– ulceraţie care evoluează cronic, fără tendinţă la vindecare spontană
= ulcer (ulcerul de gambă);
– Ulcerul tuberculos – apare la poarta de eliminare a bacililor,
ulceraţie anfractuoasă, fund cu neregularităţi, acoperit de sfaceluri,
cu baza moale, dureros / mai puţin dureros
 Leziuni printr-o soluţie de continuitate
(pierdere de substanţă)
FISURA (ragada)
■ pierdere de substanţă liniară, datorată pierderii extensibilităţii tegumentului
■ există două situaţii de producere: hiperkeratoza şi inflamaţia: scade
extensibilitatea tegumentului, iar mişcările produc fisurarea lui
■ fisura poate fi superficială sau profundă; fisura profundă este dureroasă,
sângerândă, poate lăsa cicatrice
■ ex.:
– eczeme keratozice palmare / plantare; la comisura labială, pe
semimucoasă; Perleş (zăbăluţă) cu etiologie streptococică sau
candidozică
Leziuni printr-o soluţie de continuitate
(pierdere de substanţă)

ESCORIAŢIA
■ apare în urma gratajului (pierdere de substanţă traumatică)
■ poate fi cel mai adesea liniară sau rotunjită
■ poate fi superficială sau profundă (sângerândă, formează crustă
hematică şi lasă cicatrice)
■ ex.:
– manifestările pruriginoase: Eczemă, Prurigo, Scabie, Pediculoză
Deşeuri cutanate

Scuama
Caracteristici
– Dimensiune:
■ scuame furfuracee/pitiriaziforme
■ scuame lamelare psoriaziforme
■ scuame în lambouri
– Culoare:
■ alb, gri, cenusii, galbui
– Aderenta:
■ aderente
■ neaderente
– Grosime:
■ unistratificate
■ pluristratificate
Deşeuri cutanate

Crusta
■ rezultatul uscării unor secreţii pe suprafaţa tegumentului
■ acoperă obişnuit o soluţie de continuitate;
■ culoarea:
– galben-aurii (cruste melicerice) – secretii seroase
– brune-negre (cruste hematice)
– galben-verzui – secretii purulente
Deşeuri cutanate

Escara
– necroză epidermică - ischemie;
– se prezintă ca un depozit uscat negru, aderent.

Sfacelul
■ necroliză produsă sub acţiunea unor toxine microbiene;
■ Clinic: depozit alb-cenuşiu/ galben-verzui de ţesut devitalizat.
Sechele cutanate

Cicatricea:
– proces complex de reparaţie conjunctivă,
cu formarea de ţesut nou alcătuit din
colagen dens, fibrocite, fragmente de ţesut
elastic şi vase sanguine (lipsesc firele de
păr şi glandele);

– aspect clinic:
■ atrofică (deprimată, indurată);
■ hipertrofică (proeminentă);
■ suplă (cu elasticitate diminuată);
■ cheloidiană (dură şi cu potenţial
evolutiv).
Sechele cutanate

Atrofia:
■ involuţie tegumentară cu interesarea tuturor
componentelor sale;
Clinic:
■ tegument subţire, transparent, uscat, pliul
persistă, lipsesc firele de păr şi glandele;
■ Atrofia:
– fiziologică
– patologică
 Bibliografie:
1. K. Wolff, R. A. Johnson, A. P. Saavedra, Fitzpatrick, Atlas color si compendiu
de dermatologie clinica, Editia a7a, Editura medicala Callisto, 2017,
sectiunea 26;
2. L. Gheuca Solovastru, Dermatologie clinica si venerologie,Editura Junimea
Iasi, 2003;
3. Z. Petrescu, Dermatologie si infectii transmise sexual, Editura Junimea, 2008.