Evaluarea stării de sănătate a populației județului Iași

Județul Iași prezintă o populație de 772.348 de persoane conform recensământului din

2011, fiind al doilea județ ca număr de persoane. Din punct de vedere al vârstei populaționale,
județul se află tot pe al doilea loc, cu cea mai tineri locuitori după Suceava, iar media vârstei se
situează în jurul a 39,7 ani. Natalitatea în județ este de 11,3 la mie, situat pe primul loc, raportat
la o medie națională de 9,3. Acest fapt poate explica motivul pentru care județul Iași prezintă cel
mai mari procent de locuitori cu vârsta sub 18 ani, mai precis 19.1% (1). Datele populaționale
prezentate rezidă din anumite caracteristici specifice ale județului, precum sectorul economic
dezvoltat și nivelul academic important care îl fac un pol de migrație important în regiunea de
nord-est și est a țării.
Din punct de vedere al
Mortalitatea raportată la județul Iași și național deceselor în județul Iași, pe ultimii
13.5
4 ani, s-a menținut un trend
13
stagnant cu variații
12.5 nesemnificative de-a lungul anilor.
12 Ca număr absolut, 9123 în 2015,
11.5 8840 în 2016, 9080 în 2017 9489
11 în 2018. Mortalitățile rezultate
10.5 specifice regiunii sunt 11,57 la mie
10
în 2015, 11,1 la mie în 2016, 11,48
2015 2016 2017 2018 la mie în 2017 și 11,97 la mie în
2018. O ușoară tendință de
Iași Național
creștere se poate remarcă datorită
îmbătrânirii populației.
Mortalitatea în județ se menține inferioară celei naționale (Tabel 1 și Fig. 1). Mortalitățile au fost
calculate la un număr de locuitori de 788225 în 2015, 789399, 790707 și 792481 respectiv în
2019. (2)

An Județul Național
Tabel 1 Iași (3)
(m. %0) (m. %0) O supramortalitate masculină este prezentă la nivelul
județului cu o medie a 10,42 la mie la persoanele de sex
feminin și 12,23 la mie la persoanele de sex masculin, cu un
2015 11.57 12.63 raport mortalitate M/F de 1,17.
2016 11.1 12.76 Cauzele de deces în județ sunt dominate în principal de cele
2017 11.48 12.89 de natură cardiovasculară, pe locul doi cele de cauză tumorală
la care urmează, cu variații și alternanțe în ultimii 4 ani, bolile
2018 11.97 13.02 respiratorii, bolile infecțioase, traumatismele, bolile aparatului
digestiv. Cazurile de decese de cauză cardiovasculară pe
Fig. 1
1
perioada de 2015-2018 au fost 2196(M)/2430(F), 2050(M)/2317(F), 2087(M)/2360(F) respectiv
2058(M)/2331(F) cu medie de 2097(M)/2223(F) (2). Se remarcă o mortalitate mai crescută în
rândul locuitorilor de sex feminin. Mortalitățile specifice pentru aceeași perioadă sunt 5.86 la
mie în 2015, 5.53 la mie în 2016, 5.62 în 2017 și 5.54 la mie în 2018. Contrar creșterii absolute a
cazurilor de deces de cauză cardiovasculară, se menține o mortalitate constantă și inferioară
mortalității specifice naționale (6,68 la mie în 2015, 6,77 la mie în 2016, 6,73 în 2017, 6,55 în
2018) (3). Cu toate acestea bolile cardiovasculare determină majoritatea cauzelor de deces atât la
nivelul județului cât și la nivel național, cu procente duble față de afecțiunile de pe al doilea loc,
cele de cauză oncologică.
Tumorile sunt a doua cauză de deces în Iași, cu mortalități specifice pe parcursul a 4 ani,
2015-2018, astfel: 2,53 la mie, 2,63 la mie, 2,56 la mie respectiv 2,71 la mie (2). Spre deosebire
de decesele cauzate de boli cardiovasculare, în cazul deceselor cauzate de tumori raportul de
decese între cei de sex masculin față de cei de sex feminin este de aproximativ 1.19. Din nou,
contrar deceselor cardiovasculare, decesele oncologice la nivelul județului Iași sunt peste
mortalitatea specifică națională. Fig. 2 raportează mortalitatea dată de primele două cauze de
deces (care realizează peste trei sferturi din totalul deceselor) la mortalitatea națională.
În cazul deceselor de cauză tumorală se observă o ușoară creștere la nivelul județului Iași
dar și o creștere națională dacă este privită mortalitatea specifică în ultimii zece ani. Raportat la
nivel mondial, județul Iași (cât și întreaga țară) prezintă mortalitate mult ridicată. Pe perioada
2013-2017, mortalitatea la nivel mondial a fost 1,58 la mie (1,89 sex masculin; 1,35 sex feminin)
(4). Se observă astfel o mortalitate aproape cu 64% mai mare față de mortalitatea specifică
mondială și cu 22% mai mare față de mortalitatea specifică națională.

Mortalitatea (la mie) în funcție de boală-regiune

8 Fig.
2
7

5 Una
4
din

0
2015 2016 2017 2018

CV-Iași CV-Naț T-Iași T-Naț

cauzele principale ale mortalității specifice ridicate pentru tumori este prezentarea pacientului la
spital în ultimele stadii de boală. Pentru stadiul 4 al tumorilor maligne, cât și stadiul 3 pentru
unele tipuri, tratamentul etiologic devine greu spre imposibil (terapie paliativă) iar rata de

2
supraviețuire scade. Evoluția insidioasă și tăcută a maladiilor oncologice în primele 2 stadii
determină simptomatologie minimă sau chiar absentă ce nu alertează pacientul. Programele de
screening naționale, în funcție de tipul oncologic, cu toate că prezente, au o sferă de influență
minoră și o publicitate cvasiinexistentă. Consider necesar o informare mai intensivă asupra
necesității efectuării unor teste de screening, mai ales după vârsta de 50 ani. Acestea s-ar putea
manifesta prin spoturi informative atât în televiziune, radio cât și pe rețele sociale. Programe
naționale ar putea susține o profilaxie prin screening imagistic (CT, colonoscopii, mamografii)
pentru populația de risc – în limita unor locuri disponibile și bugete specific destinate pe regiuni
în – acestea având șansa de a depista tumori în stadii incipiente, de a crește rata de supraviețuire.
Deși costisitoare, terapia în primele stadii (cel mai adesea chirurgicală) este mult mai puțin
costisitoare față de tratamentul chimioterapic și chirurgical din stadiile finale, aducând cu sine un
anumit beneficiu economic ulterior.
La polul opus al vârstei, mortalitatea infantilă la nivelul județului Iași menține un trend
descrescător atât din punct de vedere al cazurilor absolute cât din punct de vedere procentual
raportat la 1000 de nașteri. S-au constatat 67 decese în 2015, 60 în 2016, 59 în 2017 și 44 în
2018 astfel o mortalitate respectivă de 6,47 la mie, 5,85 la mie, 5,83 la mie și 4,1 la mie. Datele
județele au fost raportate la numere absolute de nașteri (10341 în 2015, 10343 în 2016, 10114 în
2017, 10579 în 2018). Tendința de descreștere o urmează pe cea națională, iar județul Iași se află
la un nivel inferior datelor naționale privind mortalitatea infantilă (Fig. 3). Mortalitatea infantilă
la nivel național se prezintă astfel: 6,7 la mie în 2015, 6,6 la mie în 2016, 5,9 la mie în 2017 și
6,1 în 2018 (3).

Mortalitatea infantilă (mia de născuți) - național/județul Iași

7
6.5
6
5.5
5
4.5
4
3.5
3
2015 2016 2017 2018

Național Iași

Fig. 3
Pe primul loc din punct de vedere al cauzelor se situează afecțiunile aparatului respirator
dar și malformațiile congenitale cu diferențe nesemnificative între cele două de-a lungul anilor,
urmate de afecțiuni care se situează în perioada perinatală și apoi alte cauze (boli infecțioase, boli
ale sistemului nervos, leziuni traumatice, etc.).

3
 Mortalitatea infantilă specifică pentru malformații a fost 2,85 la mie în 2015 (29 decese),
în 1,45 în 2016 (15 decese), 1,38 la mie în 2017 (14 decese), 0,94 în 2018 (10 decese) cu un
trend descrescător. În schimb mortalitatea infantilă pentru bolile aparatului respirator a fost
constantă, cu 1,24 la mie în 2015 (13 decese), 1,93 la mie în 2016 (20 decese), 1,48 la mie în
2017 (16 decese), 1,7 la mie în 2018 (18 decese). Afecțiunile în perioada perinatală au fost mai
rare decât primele cauze, pe intervalul a cei patru ani 2015-2018 prezentându-se următoarele
procente la mie ale mortalităților infantile: 1,35 (14 decese), 1,25 (13 decese), 0,79 (8 decese),
respectiv 0,37 (4 decese). O descreștere evidentă este observată în cazul cauzei de deces
perinatale.
Figura 4 evidențiază mortalitățile infantile în județul Iași, pe parcursul a patru ani,
separate pe cauze de deces.

Mortalitatea infantilă pe cauze de deces

3
2.75
2.5
2.25
2
1.75
1.5
1.25
1
0.75
0.5
0.25
0
2015 2016 2017 2018

Malformații Respirator Perinatal Alte

Pe parcursul celor patru ani decesele din cauza malformațiilor (predominant

cardiovasculare) au scăzut, în timp ce decese de cauză respiratorie s-au menținut constante.
Principala cauză respiratorie identificată, cu peste trei sferturi din cazuri respiratorii, este
pneumonia. Pneumonia este o afecțiune gravă, dar cu prognostic favorabil dacă este
diagnosticată la timp și tratată de medicul pneumolog. Pentru o profilaxie corectă mesajele de
prevenire ar trebui să ajungă la toți părinții imediat după naștere. Sunt necesare anumite măsurile
de limitare a răspândirii infecției precum spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, limitarea
contactului apropiat al bolnavului cu membrii familiei, acoperirea nasului și a gurii în timpul
strănutului și al tusei, pentru a evita răspândirea secrețiilor în aer. Pe lângă acestea, strategiile
pentru controlul pneumoniei în scopul reducerii numărului de cazuri de deces infantil ar trebui să
urmărească o îmbunătățire a accesului la asistența medicală primară. Mediul rural este deficitar,
lucru observat în diferențele de mortalitate infantilă (7,7 la mie în rural, 4,7 la mie în urban;

4
2019, național). Asistența medicală în proximitatea pacienților ar putea preveni multe din
cazurile eventual mortale de pneumonie.
Bibliografie:
(1). Studiu realizat de EY Romania, 2019
(2). Anuar statistic al județului Iași, 2019; Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de
Statistică Iași
(3). Raportul național al stării de sănătate a populației, 2019; Institutul Național de Sănătate
publică, Ministerul Sănătății.
(4). Cancer.gov; https://www.cancer.gov/about-cancer/understanding/statistics