Melanomul

Ne reamintim!

•Leziunile elementare solide

1. Papula
2. Tuberculul
3. Nodulul
4. Goma
5. Vegetatia
6. Lichenificarea
7. Tumora
Introducere
• tumoră malignă de origine melanocitară - evoluţie severă şi risc letal
crescut

• Localizare:
• oriunde pe tegument sau mucoase;
• alte localizări - retina şi SNC.
Epidemiologie
• Incidenţa la nivel mondial:
• în creştere;

• 77% decesele oncologice - Australia şi Noua Zeelandă.

Le Masurier 1782
Madeleine din Martinica
Etiopatogenie
• Factori de risc fenotipici:

• Numarul/tipul nevilor pigmentari;

• Fototipul cutanat;

• Antecedentele familiale.
Etiopatogenie

• Expunerea la soare:
• Intermitenta/ cronica;
• Naturala/ solar;

• Traumatismele/ factorii fizici/ factorii chimici.

 De retinut!

• Factorii genetici – extrem de importanti

• Rol principal – expunerea la soare – arsura solara

Manifestari clinice

• Melanom extensiv în suprafaţă - SSM 57.4%

• Melanom nodular - NM - 21.4%

• Lentigo maligna melanoma - LMM 8.8%

• Melanom Lentiginos Acral - ALM 4%

Melanom extensiv în suprafată
• 60-70%

• 40 - 60 ani

• trunchi (B)/ membre

inferioare (F)

• de novo/nev preexistent

• creştere orizontală/
vertical

• Evolutie lenta
Melanom extensive in suprafata - DDx

•Nevi pigmentari plani/ atipici

•Keratoze seboreice

•Keratoze actinice
Melanom Nodular
• 15 - 30%

• 60 ani;

• bărbaţi

• trunchi, cap şi gât

• Evolutie rapida

• Creştere pe verticala
Melanom nodular - DDx

•CBC nodular si pigmentat

•Angiom trombozat

•Nev albastru

•Nev albastru malign

Lentigo Maligna Melanoma

• 10%

• 70 ani

• Fată/ frunte/
temporal

• Evolutie lenta
Lentigo maligna melanoma - DDx

• Lentigo solar

• Keratoze actinice pigmentate

• Keratoze seboreice
Melanom Lentiginos Acral
• 5%

• 60 -70 ani

• frecvent palmar, plantar, unghial

• Frecvent diagnosticate greşit ca veruci, tumori benigne -

întârzierea diagnosticului

• Melanomul unghial - trebuie luate în considerare orice leziuni

pigmentate cu margini neregulate, cu dimensiuni peste 3 mm
Melanom Acromic

• Oricare din formele clinice pot fi amelanotice

• Confundate frecvent cu CBC/ CSC/ veruci

Melanomul mucoaselor
• Rar

• Mucoasa orala/ genital/ anala

• Macula pigmentata, neregulata, extensiva

 Melanomul si sarcina
• Nu a fost demonstrată o corelatie între sarcină, modificările
hormonale și agravarea prognosticului MM

• Metastazele transplacentare sunt foarte rare - număr limitat de cazuri

raportate

• Tratamentul chirurgical - identic ca şi recomandări cu cel din afara

sarcinii

• MM în stadii avansate - discutabile imunoterapia şi chimioterapia

• Investigatii: ecografie, RMN, NU: CT

• Preferabil - evitarea sarcinii 2 ani după identificarea şi tratarea unui

MM - perioada de risc maxim a recurentelor - CO nu influentează
riscul dezvoltării de MM
Melanomul la copii
• Extrem de rar - 2% din cazuri apar înainte de 20 ani, 0,3%
la pacienţi sub 14 ani

• Factorii de risc - identici cu cei ai adultilor

• Xeroderma pigmentosum şi nevii gigantici congenitali -
factori d risc importanţi pentru MM in copilărie
• Greu de diferentiat uneori de Nevii Spitz

• Tratamentul - aceleaşi ghiduri cu ale adultului

 De retinut!

•Leziunea elementara – tumora

•Evolutie – crestere rapida/ lenta

•Localizare – oriunde pe tegument/ mucoase

•Debut – leziune preexistenta/ tegument integru

Diagnosticul pozitiv - Clinic
• Regula ABCD – aspect/ margini/ culoare/ diametru
• Regula “EFG” – evolutivitate/ fermitate/ creştere

• “rătuşca cea urâtă” - o leziune complet diferita de ceilalti nevi

Diagnosticul pozitiv - Clinic

• Scorul Glasgow: 7 puncte: 3 majore + 4 minore

• Majore:
• Evolutie dimensiuni
• Evolutie forma
• Schimba culoarea

• Minore:
• Dimeniuni > 5 mm;
• Inflamatie
• Exudat/ ulceratie
• Prurit/ discomfort
 Diagnostic pozitiv - Dermatoscopia
• Metodă neinvazivă

• Sensibilitatea diagnosticului

• mărire a imaginii de 10 - 20 ori - diferentierea între leziuni

benigne şi leziuni maligne
 Diagnostic pozitiv - Histopatologic
• Obisnuit – biopsie excizionala
• detalii clinice ± imagine clinica ± adenopatii ± dermatoscopie

• Rezultatul:
• Grosimea – Indicele Breslow
• Numarul de mitoze din derm
• Prezenta sau absenta ulceratiilor microscopice
• Marginile de siguranta pe orizontala si verticala
 De retinut!

•Suspiciune clinica

•Dermatoscopie

•Biopsie excizionala

•Examen histopatologic

•Confirmare / infirmare diagnostic

 Conduita terapeutica

• Reexcizie chirurgicala – limite de siguranta oncologica maxim 2 cm

• ± mapping limfatic ± analiza/ biopsia ganglionului santinela

• ± terapie topica: citotoxice/ radioterapie

• ± terapie sistemica: terapie imunologica/ biologica

• Supravegherea pacientului in echipa: dermatolog + oncolog +

chirurg
Prognostic
•Prognosticul depinde de stadiul bolii: stadiile initiale
pot fi însotite de un prognostic bun, dar cele
avansate prezintă un prognostic sever
Profilaxia
• Protecţia de razele solare, evitarea arsurilor solare/ bronzarii
excesive.

• Evitarea expunerii excesive la radiaţia ultravioletă artificială.

• Evitarea contactului cu noxele din mediu.

 De retinut!!
Depistarea precoce a melanomului
• Melanomul poate fi depistat precoce, atunci când este încă tratabil
prin simpla intervenţie chirurgicală
• Autoexaminarea cutanată lunară – cheia diagnosticului precoce
• Important – cunoaşterea istoricului leziunilor pigmentare cutanate
• Consult la medicul dermatolog la cel mai mic semn de alarmă
• Semnale de alarmă
• orice schimbare a unei leziuni pigmentate, aluniţe, pistrui, semn
din naştere etc.
• orice leziune pigmentată nouă, ce creşte rapid sau este diferită de
celelalte leziuni
• orice leziune pigmentată cu evoluţie anormală, chiar dacă aspectul
este normal
• leziune pruriginoasă, sângerîndă
• modificarea suprafeţei, texturii, culorii etc. unei leziuni
preexistente
TUMORI CUTANATE MALIGNE
 INTRODUCERE

Tumorile cutanate maligne reprezintă aproximativ

20-25% din totalul cancerelor şi au următoarele
particularităţi:
 se dezvoltă pe leziuni precanceroase,
 sunt bine conturate clinic şi histopatologic;
 sunt localizate superficial;
 au un polimorfism clinic accentuat ceea ce face ca
examenul histopatologic să fie indispensabil.
 Tumorile cutanate maligne sunt clasificate
după criteriul histogenezei în:

 carcinoame cutanate (cu origine epitelială);

 melanoame maligne (tumori ale sistemului pigmentar);

 sarcoame cutanate (cu origine mezenchimatoasă).

 Factori implicaţi
I. Factori genetici
II. Factori imunologici - Imunodepresia este o condiţie
ce favorizează dezvoltarea neoplaziilor cutanate (infecţiile
HIV, tulburări metabolice, afecţiuni virale - virusul HPV –
are mare potenţial oncogen).
III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete )
 au acţiune carcinogenă, ele acţionează prin efect cumulativ,
datorat expunerilor excesive la lumina solară sau artificială;
 risc crescut pentru dezvoltarea tumorilor cutanate au
persoanele cu fenotip I şi care locuiesc în zone geografice
însorite.
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
Caracteristici generale:
 sunt formaţiuni tumorale care se dezvoltă lent pe tegumentul
indemn sau pe alte leziuni preexistente;
 au malignitate „in situ”- manifestată prin caracterul invadant
şi recidivant;

 nu metastazează;
 nu se însoţesc de simptomatologie subiectivă;
 nu au tendinţă spontană spre vindecare.
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

INTRODUCERE

 cel mai frecvent “cancer de piele”

 tumora maligna – datorită potentialului distructiv local

 in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

 CARCINOMUL BAZOCELULAR

INTRODUCERE

 neoplazie maligna derivata din celule nekeratinizate

ale stratului bazal al EPIDERMULUI

 fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie locala –

poate produce leziuni tisulare import., cu implicatii
functionale si estetice

 nu afecteaza mucoasele
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
EPIDEMIOLOGIE

 75% din cancerele cutanate nemelanocitare

 mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si incidenta la

cei sub 50 de ani e in crestere

 clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument expus la

soare, 20% din cazuri – pe nas

 pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a dezvolta

melanom, dar Nu si alte tipuri de cancer
CARCINOMUL BAZOCELULAR

EPIDEMIOLOGIE

CBC – localizari de electie.

Punctele reprez. CBC

superficial multicentric.
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
ETIOPATOGENIE

 se dezvoltă de multe ori pe leziuni preexistente –

keratoze actinice, radiodermite, cicatrici dupa arsuri
sau vaccinari, keratoze arsenicale etc.

 patogenia CBC presupune expunerea la lumina UV,

in special UVB – lungime de unda 290-320 nm –
mutatii in genele supresoare de tumori

 risc mai mare – expunerile intense, in vacante

(intermitente), fata de expunerea profesionala,
cronica
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

CLASIFICARE

◼ Carcinoame bazocelulare endofitice:

◼ Carcinom bazocelular perlat
◼ Carcinom bazocelular perlat ulcerat
◼ Carcinom plan perlat ulcero-cicatricial
◼ Ulcus rodens
◼ Carcinom bazocelular terebrant
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

MANIFESTARI CLINICE

 ASPECTUL LEZIUNILOR DE DEBUT

 Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui grăunte

de ac, albcenuşiu, translucid, “perlă” epiteliomatoasă
 Mic nodul semidur de 2-3 mm roz roşiatic
 O mică eroziune rotund ovalară de 2/5 mm
 O mică pată eritematoasă sau eritematoscuamoasă
 O placă alb gălbui palidă
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

MANIFESTARI CLINICE

 ASPECT

 lez. friabila, fara tendinta la vindecare, asimptomatica

 caracteristic
– leziune translucenta, prezenta de ulceratii
sau telangiectazii, margine rulata (“perlata”)

 de multe ori pacientul declara ca leziunea “a sangerat

putin, s-a vindecat, dar a aparut din nou”
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
MANIFESTARI CLINICE

 SUBTIPURI CLINICE DE CBC

1. nodular 5. plan cicatriceal

2. ulcerat 6. sclerodermiform
3. terebrant 7. superficial
4. chistic 8. pigmentat
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
1. CBC NODULAR

 cel mai frecvent subtip clinic de CBC

 papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe fata

 telangiectazii, uneori keratozic

 margine rulata, formata prin confluarea unor perle

epiteliomatoase, translucide

 evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor ani

 are tendinta de a ulcera

CARCINOMUL BAZOCELULAR

CBC nodular. Nodul unic,

lucios, cu vase
telangiectazice, dezvoltat
pe tegument expus cronic
la soare.
CARCINOMUL BAZOCELULAR

CBC nodular, cu
telangiectazii.
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
2. CBC ULCERAT – ULCUS RODENS

 uneori – prin ulcerarea unui CBC nodular sau

morfeiform

 alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in zgarietura de

unghie”

 marginea ulceratiei – reliefata, perlata

 suprafata – rosie, curata sau acoperita de sfaceluri si

secretii purulente
CARCINOMUL BAZOCELULAR

CBC nodular ulcerat

– nodul oval, perlat,
pe pleoapa inf., cu
aparitia unei mici
ulceratii.
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
3. CBC CHISTIC

 nodul proeminent, hemisferic, dar cu aspect chistic –

moale, cu o zona centrala depresibila

 localizare – frecvent la niv. pleoapelor si in reg. sup.

a obrazului
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

5. CBC PLAN CICATRICEAL

 in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu mici ulceratii

superficiale, acoperite de cruste

 la periferia leziunii – burelet perlat, translucid sau

pigmentat

 localizare – frecvent temporo-frontal

 CARCINOMUL BAZOCELULAR
6. CBC SCLERODERMIFORM

 sinonim – CBC morfeiform

 forma ceva mai rara

 placa ingrosata, scleroasa, NU este bine delimitata – fara

perle la periferie

 la palpare – induratie ce depaseste marginile vizibile

clinic, tegumentul este dificil de pliat

 suprafata neteda, usor reliefata sau subdenivelata, de

culoare galbuie sau sidefie
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
7. CBC SUPERFICIAL

 sinonime – pagetoid, eczematoid, multicentric

 localizare – frecvent pe trunchi

 placa eritematoasa / eritemato-scuamoasa,

diametru – cativa cm

 eroziuni, cruste sau pigmentare pe suprafata

 CARCINOMUL BAZOCELULAR

 margine discret reliefata, cu perle mici

 uneori – zone cicatriceale atrofice, ca rezultat al

vindecarii, dar leziunea se extinde centrifug

 tendinta redusa la extindere sau ulcerare

 CARCINOMUL BAZOCELULAR
8. CBC PIGMENTAT

 la niv. oricarei forme de CBC, la un moment dat in

evolutie poate sa apara pigment melanic, negru-
maroniu → CBC pigmentat

 se pigmenteaza mai frecvent CBC nodular si cel

superficial

 aparitia de pigment nu influenteaza evolutia

leziunii
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

DIAGNOSTIC POZITIV

 in general clinic

 examinare atenta, in lumina potrivita, eventual cu

ajutorul unei lentile simple sau a dermatoscopului

 palpare

 diagnosticul trebuie confirmat histologic - biopsie

excizionala
 CARCINOMUL BAZOCELULAR
TRATAMENT

 fctie de localizarea anatomica, aspectul clinic,

dimesiunea leziunii, varsta pacientului

 pt. a obtine vindecarea este necesar trat. adecvat

al tumorii primare - tumorile recurente au
probabilitate mare de recurenta in continuare si de
distructie locala importanta

 obiectivele tratamentului - vindecarea, dar si un

aspect estetic satisfacator (majoritatea CBC sunt
localizate la niv. extremitatii cefalice!!!)
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Excizia chirurgicala clasica

- avantaj - rezultat cosmetic bun, vindecare rapida, control
histologic al piesei excizate
- dezav. - excizia incompleta determina recidive

- sunt necesare margini de siguranta de 3-5 mm (5 mm pt

CBC morfeiform sau recurent)
- excizie - pana in tesutul subcutanat

- pt. tumorile mici - sutura plagii

- pt. tumori mari - excizie larga, urmata de grefa libera
sau cu pedicul vascular
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Chirurgia Mohs (chirurgie controlata microscopic)

- excizie conservatoare, cu economie de tesut, dar

totusi sigura
- control microscopic riguros al piesei - elimina riscul
de recidiva
- in CBC recurente, cele cu localizare centrofaciala,

CBC morfeiform
- scumpa ?!
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Electrocauterizarea
- indicatii - leziuni mari, multiple (CBC superficial) pe
torace, sau leziuni mici (chistice sau nodulare) pe
fata

- NU periorificial - cicatrici fibroase, retractile

- NU pt. CBC extensiv, morfeiform, recurent

- dezav. - vindecare mai indelungata, fara control

histologic
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Chiuretarea
- la pacientii varstnici, cu leziuni bine delimitate,

nodulare sau superficiale

- este urmata de electrocauterizare pt. indepartarea

eventualelor resturi tumorale

- vindecare cu cicatrici minime

 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Fotocauterizare cu laser
- laser CO2

- rezultate comparabile cu ale electrocauterizarii

 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Criochirurgia
- metoda rapida, putin dureroasa, nu necesita anestezie
(suficient EMLA)

- distrugerea tumorii prin temperatura scazuta - azot lichid

la -50-60°C

- profunzimea distructiei este de max. 5 mm - pt. tumori

mici, incipiente, mai ales superficiale

- tehnica este “oarba” (fara control histologic) - indicata

doar in cazurile in care alte metode sunt contraindicate
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Substantele citotoxice topice

- 5-fluorouracil, imiquimod 5% etc

- pt. CBC superficiale

- pt. alte forme - asociate cu chiuretare sau

electrocauterizare

- recurente frecvente - metoda rezervata pacientilor

imobilizati, cu speranta mica de viata
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Radioterapia
- la cei care au contraindicatii pt. excizie chirurgicala
(varstnici, afectiuni generale severe)
- pt. tumori excizate incomplet

- doza de radiatii - fctie de suprafata si profunzimea

tumorii

- trat. dureaza mult, risc de recidive

- NU periocular - recidive imposibil de tratat

- NU la tineri - risc de radiodermite tardive
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

Alte metode de tratament

 terapia fotodinamica (PUVA)

 tratament sistemic cu retinoizi aromatici pt. CBC la

pacienti cu sindrom nevoid bazocelular sau
xeroderma pigmentosum
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Evolutie naturala
- cele mai import. complicatii apar prin invazie locala

- tumora creste lent, timpul de dedublare a leziunii - 6

luni-1an

- netratata, leziunea invadeaza tesutul subcut.,

muschiul si chiar osul
- tumorile situate la niv. unor santuri anatomice sunt de
obicei extensive
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

- rar, tumorile foarte agresive sau cele recurente pot

evolua cu invazie perineurala - durere, parestezii,
pareze (in special CBC la niv. periocular)

- mts. - doar foarte rar - in ggl. limf. si pulmon

- factori de risc pt. mts. - CBC morfeiform, prezenta

invaziei perineurale
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Cu tratament corect
- pt. majoritatea pacientilor tratati corect, progn. este

excelent - vindecare pana la 99%

- totusi, pacientii trebuie supravegheati pt. recurente

sau pt. aparitia unui nou CBC - riscul de a dezv. un
al doilea CBC primar este de 36-50%
 CARCINOMUL BAZOCELULAR

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

- pacientul cu istoric de CBC - examinare periodica a

intregului tegument (la 2, 6, 12 luni, apoi anual) +
consiliere pt. fotoprotectie (risc crescut de
melanom!!!)

- pt. CBC recurente - progn. este favorabil, desi

astfel de tumori sunt de obicei mai agresive

- CBC cu mts. - progn. rezervat, supravietuire 8-10

luni de la dg.
CARCINOMUL
SCUAMOCELULAR
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

INTRODUCERE

 tumora cutanata maligna, cu origine in

keratinocitele E suprabazale

 evolutie rapida

 capacitate de metastazare pe cale limfatica -

ggl.regionali, pulmon
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

 oriunde pe tegument, pe mucoase; preferential -

jonctiunea cutaneo-mucoasa (buza inf.)
 majoritatea cazurilor - pe lez.
preepiteliomatoase :
 keratoze actinice
 cheilite actinice
 leucoplazie
 boala Bowen (CSC in situ)

 de 2x mai frecvent la barbati

 de obicei - peste 55 de ani

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

 riscul in populatia alba - 15% pe durata intregii

vieti (dublu fata de anii ‘80)
explicatie - accentuarea expunerii la UV - solar,
mai mult timp in aer liber, vestimentatia moderna,
stratul de ozon
 in schimb - scaderea mortalitatii cu 20% -
educatie sanitara, tratamentul precoce al
leziunilor cu risc de a evolua catre un CSC etc.
 dupa dg. unui CSC - 25% risc de a dezvolta un
al doilea CSC in urmatorii 4 ani
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

FACTORI PREDISPOZANTI

 lez. precursoare - keratoze actinice, boala Bowen etc.

 expunerea la radiatii UV - 90% din CSC apar pe tegument cu
degenerescenta actinica cr.
 expunerea la radiatii ionizante
 expunerea la substante carcinogene din mediu
arsenic, gudroane, azbest, hidrocarburi aromatice
insecticide, ierbicide
fumat, alcool - CSC de cavitate orala

 imunosupresia cr.
transplantati
hemopatii maligne
 cicatrici - !exceptie : cicatricile post-vaccinare - CBC
 arsuri sau expunere cr. la caldura
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

 dermatoze inflamatorii cr. - asociate cu cicatrizare

 ulcere venoase
 LE discoid
 lichen plan oral
 morfee
 lischen sclero-atrofic
 chist pilonidal
 acnee conglobata
 hidradenita supurativa
 boala Hailey-Hailey
 foliculita disecanta a scalpului
 necrobioza lipoidica

 infectia cu HPV - CSC verucos

 tip 16 - pt. CSC cap, gat, periunghiale
 tip 5 - pt. cei cu epidermodisplazie veruciforma Lewandowsky Lutz

 genodermatoze
 albinism
 xeroderma pigmentosum
 porokeratoza
 epidermoliza buloasa distrofica
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

ASPECTE CLINICE

Forme de debut

 fisura persistenta fara tendinta la epitelizare

 ulceratie cu baza dura

 formatiune papilomatoasa sau verucoasa

 mica placa keratozica, cu evolutie spre corn cutanat

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

Forme clinice in perioada de stare

* forme rare
 CSC exofitice
 ulcero-vegetant
 nodular
 keratozic
 gigant conopidiform
 verucos *
 actinomicozic *
 infiltrativ superficial *

 CSC endofitice
 fisurar *
 ulceros
 ulcerul Marjolin
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

1. CSC ulcero-vegetant

● forma cl. obisnuita

● masa tumorala vegetanta si rapid ulcerata, cu suprafata

neregulata, burjonata, acoperita de secretii fetide

● baza dura, infiltrata in structurile profunde

● prin compresiune bidigitala se elimina mase albicioase,

cornoase, asemanatoare comedoanelor - “viermisorii”
descrisi de Virchow
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

2. CSC nodular

● nodul rosu-carnos, cu suprafata adesea erodata, usor

neregulata, sangerinda sau acoperita de cruste hematice

● poate fi confundat cu un CBC nodular sau cu un

botriomicom
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

3. CSC keratozic

● nodul de mici dimesiuni (1-2 cm), cu suprafata

hiperkeratozica, cenusie

● frecvent pe buze si OGE

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

4. CSC gigant conopidiform

● masa tumorala vegetanta, cu contur neregulat

● suprafata mamelonata, acoperita de secretii fetide

● pe organele genitale, gambe, plante, dosul mainii

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

5. CSC verucos

● 3 forme - papilomatoza orala florida

- condilomatoza giganta Buschke-Lowenstein
- epithelioma cuniculatum - loc. plantara

● debut clinic inselator, mimind o veruca

● aspect exuberant in reg. nesupuse unei presiuni permanente
● etiologie posibil virala

● evolutie f. lenta si absenta mts.ggl.

● grad inalt de diferentiere, lezare minima a MB

● nu raspunde la radioterapie - contraindicata, dat. riscului de

transformare in carcinom anaplazic cu mts. rapida
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

6. CSC infiltrativ superficial

● placa rosie-violacee infiltrata, rau delimitata, cu

extensie radiala in suprafata

● in evolutie poate ulcera

● pe aripile si vf. nasului, pe buza inf. (centrofacial) -

asemanator CBC
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

7. CSC fisurar

● zona mediana a buzei inf., pliul ano-vulvar,

retroauricular, in santul sublingual

● aspect de fisura cr. fara tendinta la vindecare

● in evolutie infiltreaza progresiv straturile profunde,

ceea ce explica malignitatea mai crescuta decat a
celorlalte forme clinice
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

8. CSC ulceros

● evolueaza de la inceput in profunzime - ulceratie cu

baza si marginile infiltrate

● loc. pe mucoase ori pe cicatrici vechi

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

9. Ulcerul Marjolin

● forma particulara de CSC aparut pe o cicatrice post-

arsura sau la niv. unui ulcer de gamba vechi
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

CSC CU LOCALIZARI SPECIALE

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

CSC de buza

● cea mai frecventa localizare a CSC - in special

semimucoasa buzei inf.

● la barbati, fumatori, cu igiena precara a mucoasei

orale, expusi cr. la radiatiile solare

● se dezv. pe lez. preexistente - cheilite cronice, actinice,

leucoplazie, traumatisme

● forma cl. este de obicei ulcero-vegetanta

●evolutie rapida, mts. in ggl.limfatici regionali

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

CSC al cavitatii orale

● forme clinice - vegetant sau ulcero-vegetant

● la niv. limbii, gingiei, val palatin, planseu

bucal

● factori favorizanti - fumat,

microtraumatisme prin resturi radiculare,
igiena orala precara etc.
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

CSC al OGE

● forme clinice - ulcero-vegetanta, keratozica

● se dezv. pe leziuni preexistente - balanite

sclero-atrofice, placi leucoplazice
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

DIAGNOSTIC POZITIV

● formatiune tumorala cu baza dura, infiltrata si suprafata

ulcerata

● localizare - in 1/3 inferioara a fetei, pe tegument sau pe

mucoasa

● formatiune nedureroasa, fara tendinta la vindecare

● evolutie rapida

● mts. pe cale limfatica in ggl. regionali si rar la distanta in

pulmon

● forma clinica obisnuita - ulcero-vegetanta

 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
● CSC al buzei inf. :
● cheilita actinica
● sancru sifilitic
● ulcer tbc
● botriomicom
● papilom ulcerat

● CSC cu alte localizari:

● CBC
● keratoacantom
● keratoza actinica, corn cutanat
● veruci vulgare
● boala Bowen
● keratoze seboreice
● hiperplazia pseudoepiteliomatoasa
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

● CSC evolueaza mai rapid decat CBC

● tumora invadeaza structurile cartilaginoase si osoase

● mts. in ggl.limfatici regionali, apoi in alte organe -

pulmon

● ggl. afectati sunt mariti, duri, in timp devin aderenti la

structurile subiacente; pot ulcera si fistuliza
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

● aparitia mts. se asociaza cu o rata mica de supravietuire

● factori de prognostic nefavorabil:

» localizarea mucoasa - mts. mai frecvent
» tumori profunde, slab diferentiate - mai agresive
» starea sistemului imun - mts. mai frecvente la
imunodeprimati
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

TRATAMENT

1. Metode distructive

• electrocauterizare si chiuretare
• crioterapie cu azot lichid
• laser CO2
• chimioterapie intralezionala
• terapie fotodinamica

- nu permit controlul histologic al marginilor - nu se

folosesc pt. CSC invazive
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

2. Excizie chirurgicala

● control histologic al marginilor

● limite oncologice recomandate - 4 mm pt. leziuni cu risc

mic, sub 2 mm grosime

● pt. leziuni mari, peste 1 cm diametru, recurente,

localizate pe cicatrici sau in regiuni in care topografia
obliga la rezectii “economice” - chirurgie Mohs
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

3. Radioterapia

●pt. tumorile capului sau gatului

● pt. CSC slab diferentiat - este mai radiosensibil

●pt. tumori care au invadat tesuturile subiacente

sau au metastazat

● la varstnici - speranta mica de viata, rezultat

cosmetic putin important
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

4. Chimioterapia sistemica

● CSC inoperabile, metastazate sau care nu au

putut fi excizate in totalitate

● bleomicina, cisplatin, doxorubicin

● incercare - isotretinoin pt. CSC multiple pe zone

fotoexpuse - vindecare
 CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

Urmarire post-terapeutica

- la interval de 1, 6 si 12 luni, apoi anual timp de 5 ani

- pt. depistarea si tratarea cat mai precoce a recidivelor