ELEMENTE DE ONCOLOGIE

A TEGUMENTULUI SI
PARTILOR MOI
ANATOMIA PIELII
 FIZIOLOGIA PIELII

1. FUNCTIA DE PROTECTIE
2. SENSIBILITATEA
3. TERMOREGLAREA
4. CICATRIZAREA
5. ROLUL ESTETIC
 FIZIOPATOLOGIA
TUMORILOR
Trauma
Radiatia solara
Razele X
Leziunile preexistente
Imunosupresia
Factori genetici
 TUMORI BENIGNE
KERATOZA SEBOREICA BENIGNA
CHISTELE DERMOIDE
CHISTELE EPIDERMOIDE
CHISTELE PILOASE
CHISTELE MUCOASE
MILIA
CHISTELE MIXOIDE
PAPILOAMELE = VERUCI VULGARE
 LEZIUNI PREMALIGNE
KERATOZA ACTINICA
- leziune superficiala uscata eritematoasa, cu zone cicatriceale sau papulare,
specifica pacietilor in virsta
- de obicei apare la cei cu expunere prelungita la soare sau substante chimice
(arsenic)
- aceste leziuni trebuie urmarite pentru a surprinde eventuala malignizare a
acestora
- ingrosarea leziunii, cresterea ei in suprafata sau ulcerarea centrului sunt in
general semne de malignizare
- orice leziune suspecta trebuie excizata
LEUCOPLAKIA
- leziune mucoasa mai degraba decat tegumentara (cavitate orala, buze,
vagin)
- rezultat al iritatiei (factori externi fumat sau interni)
- produce keratinizare, hiperplazie epiteliala si ESC
- placi albicioase sau eritematoase, indurate, in relief, rugoase, bine
delimitate, confluente, ulcerate daca se transforma malign
- excizie chirurgicala, evitarea expunerii la soare, intreruperea fumatului
 CARCINOMUL
BAZOCELULAR
 EPIDEMIOLOGIE
Incidenta: 3-5 cancere de piele la 1000 persoane/an
60-75% din acestea sunt EBC
Barbati/ femei = 2/1
EBC/ ESC = 4/1
Cel mai frecvent cancer de piele la populatia alba; neobisnuit
la negri sau asiatici
Apare in special la pacienti > 50 ani
Cea mai frecventa tumora aparuta la nivelul fetei sau pe
zonele expuse
Factori predispozanti :
- expunerea cronica la soare si vant, mai ales la persoanele cu
un ten deschis la culoare (radiatii ultraviolete si ionizante)
- leziuni cutanate cronice preexistente (xeroderma pigmentosum)
- traumatisme preexistente (arsuri)/carcinogeni chimici-arsenic
- factori genetici
 FIZIOPATOLOGIE
Tumora maligna prin definitie.
Se caracterizeaza prin evolutia agresiva local.
Nu metastazeaza decat foarte rar limfatic sau hematogen.
Nu apare in general prin malignizarea structurilor epiteliale
mature preexistente.
Pleaca in general din stratul bazocelular al epidermului sau
din epiteliul glandelor sebacee sau foliculilor pilosi.
Se banuieste insa ca prima leziune apare in dermul papilar
sau subpapilar.
Transplantarea de epiderm normal pe un derm lezat nu
impiedica aparitia cancerului, in schimb existenta unui
derm normal acoperit de epiderm lezat nu produce nici o
modificare.
Histopatologic: celule atipice aranjate in palisade unele
peste altele, la periferia leziunii, producand o reactie
fibroasa caracteristica.
 CLINICA
> 50 ani
Leziuni aparute cu luni - ani in urma
Zone expuse 2/3 superioare ale fetei
Crestere lenta in dimensiuni
Chiar si tumorile recidivate cresc lent si pot
aparea la ani postoperator
Exceptii: - pacienti imunodeprimati;
- tumora invadanta in mucoase (pleoapa
superioara, invazia aparatului lacrimal, a nasului
si a sinusurilor, a conjunctivei, a orbitei si a
jonctiunii dintre tegumentul nazal si membranele
mucoase)
 FORME CLINICE
FORMA NODULARA
- cea mai frecventa
- apare in special la nivelul extremitatii cefalice
- aspect de nodul pal colorat cu centru ombilicat si margini reliefate,
perlate, neregulate
- epiteliul supraiacent este subtiat,cu telangiectazii vizibile
- in cursul evolutiei poate aparea ulceratia eroziva centrala
FORMA PLAN CICATRICEALA
- apare in zone mai putin expuse (torace, brate)
- leziuni plane, eritematoase, cu zone ulcerate delimitate de margini
perlate, cu posibilitatea de regresie spontana (aspect cicatriceal)
FORMA PIGMENTARA
- acelasi aspect ca si EBC nodular cu exceptia culorii
- brun-maronii, albastre sau negre ( dg. diferential cu MM)
FORMA SCLEROZANTA
- placa tumorala alb-galbuie plana cu margini prost delimitate, cu
suprafata lucioasa sau cicatriceala, care ulcereaza tardiv
 TRATAMENT
Metoda Indicatii Avantaje Dezavantaje Rezultate
Excizie Majoritatea Inchidere primara; Rate mai mari de 98% pt formele
tumorilor rezultat cosmetic recidiva fata de primare; 80% pt
chirurgicala
bun; o singura Mohs; control recidive
operatie histologic limitat
Chirurgie Tumori mari, Control histologic Defecte tisulare 99% pt formele
invazive;recidive; al exciziei mari; tehnica de primare
Mohs
zone de risc tumorale varf; timp lung
Chiuretaj/elect Tumori localizate Procedeu simplu Control histologic 100% (< 2mm)
primare mici(2-4 0; cicatrici 50% (> 3 cm)
rodesicare
mm); superficiale hipertrofice;
multicentrice hipopigmentari;
vindecare lenta
5-Fluorouracil Tumori mici Neinvaziv Durata lunga; Slabe
superficiale hipo/hiperpigment
multicentrice ari
Criochirurgie Tumori mici Cruta tesutul Tratament in orb Pana la 90%-
localizate; sanatos tumori primare <
pacienti cu risc 2 cm
Radioterapie Pacienti Cruta tesutul Experienta; 95% (<5mm)
inoperabili; sanatos ulceratii; rezultat 85% (15mm)
Chimioterapie metastaze; Poate prelungi cosmetic prost; <50% recidive/
paliatie supravietuirea toxicitate metastaze
 CARCINOMUL
SPINOCELULAR
 EPIDEMIOLOGIE
Tumora maligna cu origine keratinocitara
Se caracterizeza prin anaplazie, rata de crestere rapida si
capacitate de metastazare apreciabila
1 caz la cca 1500 de persoane
Factori predispozanti:
- radiatia solara si ionizanta;
- leziuni premaligne: xeroderma pigmentosum, boala Bowen,
leucoplakia;
- expunerea la carcinogeni chimici (arsenic, azbest,
gudroane);
- radiodermita cronica, cicatrici postcombustionale, ulcere
cronice;
- genetici: fototipuri 1 si 2;
- imunosupresia;
 CLINICA
Apar cel mai frecvent la nivelul fetei si mainilor
>99% din tumorile care apar pe maini sunt ESC
Tumorile care afecteaza buzele implica mai des buza inferioara si se
pot asocia cu leucoplakia; fumatul este de asemenea un factor
aditional predispozant
Formatiunea tumorala porneste de la leziunea predispozanta, care
devine inflamata si indurata, apoi isi mareste dimensiunile, marginile
ies in relief, suprafata devine neregulata si de multe ori ulcereaza si
sangereaza
Evolutia este mult mai rapida decat cea a EBC
Carcinomul verucos este o forma ce poate aparea la nivelul unui
papilom oral sau al unei condilomatoze din regiunea genitala
Ulcerul Marjolin este un ESC care se dezvolta pe o leziuna cronica a
unei extremitati (cicatrici postcombustionale, alte ulcere cutanate,
osteomielite)
Metastazeaza pe cale limfatica (85%) sau hematogena (15%)
 TRATAMENT
Acelasi ca si cel al EBC
Din cauza agresivitatii mai mari, este necesara o
excizie chirurgicala cu margini de siguranta
oncologica mai extinse si mai profunde
Tumori < 2 cm cu margine de siguranta de 4-5 mm
pana la 1 cm
Poate fi necesara evidarea ganglionara in cazul
tumorilor > 2 cm sau a celor cu potential mare
metastazant (cap si gat)
Chirurgia Mohs este extrem de folositoare si are rate
impresionante de vindecare in timp
Rate de supravietuire de 25% la 5 ani pt pacientii cu
metastaze
MELANOMUL MALIGN
 BIOLOGIA CELULELOR
PIGMENTARE
Melanina rol de protectie a tegumentelor fata de
radiatia solara
In timpul dezvoltarii fetale melanoblastii migreaza de
la nivelul crestelor neurale in epiderm si derm si se
diferentiaza in melanocite
Melanocitele sunt celule dendritice care produc
granule de melanina si le transfera prin dendrite altor
celule epidermale cu scopul de a le depozita
Densitatea de melanocite in piele difera de la o zona
la alta, dar numarul lor nu este sensibil diferit de la o
rasa la alta. Ceea ce difera este dimensiunea
melanocitelor, determinata genetic.
 LEZIUNI PIGMENTARE
NEVII JONCTIONALI: formatiuni aparute curand
dupa nastere,mici, plate,netede,nepalpabile,de
culoare deschisa pana la negru,localizate intre
epiderm si derm
NEVII COMPUSI: nevi partiali maturati; portiunea
centrala se afla in derm si este reliefata,periferia
ramane inca jonctionala. Apar in adolescenta.
NEVII INTRADERMICI: nevi aflati in derm, impingand
in sus epidermul supraiacent, de culori diferite, sesili
sau pedunculati, specifici varstei adulte.
 NEVII ALBASTRI: majoritatea nevilor sunt maro/negri
deoarece melanina este situata superficial si absoarbe
lumina. Daca nevul contine melanina situata mai in
profunzime,fascicule albastre de lumina trec prin
epiderm si se reflecta.
NEVII CONGENITALI: produc pigment inca de la
nastere. Se banuieste ca ar fi precursori ai melanomului
malign. Atitudine acceptata: excizie chirugicala cat mai
completa inainte de perioada adolescentei.
NEVII DISPLAZICI: nevi compusi cu melanocite in
jonctiunea dermo-epidermica, de dimensiuni mari (1cm),
cu suprafata maculara, margini neregulate si culoare
variabila. Histologic: hiperplazie melanocitara, celule cu
atipii nucleare si citoplasma abundenta.
 MELANOMUL MALIGN
Leziuni plate sau nodulare, cu hiperpigmentare
marcata, eritem sau sangerare.
Histologic: melanom in situ = melanocite atipice care
migreaza deasupra jonctiunii dermo-epidermice si se
opresc in portiunile superioare ale foliculilor pilosi sau
ale ductelor eccrine. Melanom malign = melanocitele
atipice trec din jonctiune in derm.
Depigmentarea intralezionala element clinic de
diagnostic pozitiv. Reprezinta distrugerea unor celule
maligne de catre organism, in incercarea acestuia de
a opri procesul.
Leziuni situate cel mai frecvent in piele, dar care pot
aparea si pe mucoasa orala, nazofaringe, esofag,
vagin si rect.
 CRITERII DE DIAGNOSTIC
A. Asimetria leziunii care se transforma din rotunda in
ovala (crestere in dimensiuni).
B. Margini neregulate, ca rezultat al ratelor inegale de
crestere ale formatiunii.
C. Modificari de culoare, reprezantand granule
pigmentare depuse la adancimi diferite in derm, in
functie de rata de invazie.
D. Diametrul leziunii > 6 mm.
E. Semne de inflamatie eritem, tumefactie
F. Leziune simptomatica prurit, durere, sangerare
A - C : majore
D - F : minore
Suspiciune de diagnostic : 1 semn major sau 3 minore
 CLASIFICARE CLINICA
STADIUL I: melanom limitat la locul de origine, fara semne si
simptome de invazie regionala sau la distanta. O forma
particulara o reprezinta leziunile satelite situate la cativa cm
distanta de tumora primara si care confera un prognostic mai
rezervat. Supravietuire 80% la 5 ani, dar care variaza in
functie de caracteristicile morfologice si adancimea invaziei,
precum si de sexul pacientului si localizarea formatiunii
tumorale.
STADIUL II: tumora primara asociata cu ganglioni limfatici
regionali palpabili. Supravietuire 40% la 5 ani. Prognostic
influentat si de numarul de ganglioni implica
STADIUL III: pacienti cu determinari secundare la distanta. In
general forma fatala de boala. Metastazele tegumentare, din
tesutul celular subcutanat sau limfatice au un prognostic mai
bun decat cele viscerale. Pacientii cu metastaze strict
cerebrale supravietuiesc mai mult decat cei cu implicare
cerebrala si pulmonara. Acestia, la randul lor, au o evolutie
mai buna decat pacientii cu metastaze hepatice su viscerale
multiple.
 CLASIFICARE
MORFOLOGICA
MELANOM CU DISEMINARE IN SUPRAFATA: 50-
80% din total. Faza de evolutie pe orizontala (ani)
inainte de diseminarea in profunzime.
MELANOM NODULAR: 20-30% din total. Diseminare
in profunzime (luni). Prognostic mai prost.
MELANOM LENTIGO MALIGN: apare la pacienti in
varsta, pe zone expuse la soare sau pe leziuni
preexistente (lentigo malign).
MELANOM ACRAL: localizat pe palme, plante si
subunghial. Frecvent nediagnosticat la timp.
Supravietuire de 10-20% la 5 ani.
 CLASIFICARE
HISTOLOGICA
CLASIFICAREA CLARK: adancimea invaziei
in piele sau in tesutul subcutanat are cel
mai important rol in stabilirea prognosticului
melanomului.
Nivel I: Melanom in situ,limitat la jonctiunea
dermo-epidermica.
Nivel II: Invazia in dermul papilar
Nivel III: Invazia dermului papilar pana la
interfata cu dermul reticulat
Nivel IV: Invazia dermului reticulat
Nivel V: Invazia tesuturilor subcutanate
INDICELE BRESLOW: reprezinta grosimea
maxima a tumorii, in mm, de la nivelul
stratului granulos pana in portiunea ei cea
mai profunda.
 EVALUAREA BOLII
SISTEMICE
Examen clinic complet
Statii ganglionare
Radiografii pulmonare si abdominale
Tomografie computerizata deceleaza
leziuni cu diametre de 3 mm sau mai mici
Limfangiografie
Biopsii ale ganglionilor santinela
Tehnici imagistice folosind anticorpi
monoclonali radioactivi
 TRATAMENTUL
CHIRURGICAL
Singurul tratament curativ
Este general acceptat ca leziune de grosime < 0,76 mm este
vindecabila
Leziuni < 3 cm suprafata biopsie excizionala
Leziuni > 3 cm suprafata biopsie incizionala pentru a
determina nivelul exciziei
Leziunile in situ, care nu au invadat dermul, pot fi tratate prin
excizii simple cu margini minime de siguranta
Melanoamele cu o invazie dermica de < 1 mm au risc mic de
recurente locale si pot fi excizate cu margini de siguranta de 1-2
cm
Melanoamele cu o invazie dermica > 1-2 mm au risc mare de
recurenta si sunt necesare margini largi de siguranta.
Scopul exciziilor largi este scaderea incidentei recurentelor
locale (3-20%)
 Recomandarile curente ale marginilor de excizie pentru
melanomaul primar

Grosimea U.K. WHO Australian Dutch

tumorii MSG MSG MSG
In situ 25 mm 5 mm 5 mm 2 mm

< 1 cm 1 cm 1 cm 1 cm 1 cm

1-2 mm 1-2 cm 1 cm* 1 cm 1 cm

(2 cm de preferat)

2.1-4 mm 2-3 cm 2 cm 1 cm 2 cm

> 4 mm 2-3 cm 2 cm 2 cm 2 cm

*Pentru melanoamele mai goase de 1.5 mm, marginea de excizie

recomandata este de 2 cm
Caz clinic
 LIMFADENECTOMIILE

Generatoare de controverse
Obligatorii in stadiul II (adenopatii palpabile)
Eficacitate neprecizata complet pentru
stadiul I
Se pot practica biopsii ganglionare pentru
evidentierea micrometastazelor
Se indeparteaza in bloc grupul respectiv de
ganglioni cervicali, axilari, femurali si
inghinali.
 Neurofibromatoza giganta
lombosacrata
(Boala von Recklinghausen)
Epidermodysplasia verruciformis
(Lewandowsky-Lutz dysplasia
sau Lutz-Lewandowsky
epidermodysplasia verruciformis)
TUMORILE TESUTURILOR
MOI
 DEFINITIE
Partile moi pot fi definite ca tesutul
extrascheletal non-epitelial al corpului
exceptand sistemul reticuloendotelial,
glia, si tesuturile de sustinere ale
diverselor organe parenchimatoase.
Este reprezentat de :
Muschii netezi si striati
Tesutul adipos
Tesutul fibros
Vasele sangvine ce deservesc aceste
tesuturi
Prin conventie se include si sistemul nervos
periferic deoarece tumorile provenite din
nervi se prezinta ca mase de parti moi si
pun probleme similare in diagnosticul
diferential si tratament.
Embriologic, partile moi deriva in principal
din mezoderm, iar in cazul nervilor din
neuroectoderm.
Tumorile de parti moi sunt un grup foarte
heterogen de tumori ce sunt clasificate pe
baza histogenetica dupa tesutul adult cu
care seamana.
In cadrul diverselor forme histogenetice,
tumorile de parti moi sunt de obicei
impartite in forme
benigne
maligne
 Tumorile benigne
seamana mai mult cu tesutul normal,
au o capacitate limitata de crestere
autonoma.
Prezinta o tendinta mica de a invada
local
sunt urmate de o rata mica de recurenta
locala
 Tumorile maligne sau
sarcoamele
din contra, sunt agresive local si sunt
capabile de crestere invaziva sau
distructiva, recurenta, si metastaza la
distanta.
Chirurgia radicala este necesara pentru
asigura indepartarea totala a acestor
tumori.
Din pacate termenul de sarcom in sine nu
indica tendinta sau rapiditatea de a
metastaza.
 Alte tipuri de tumori
Leziuni borderline = tumori pentru care
este greu sa se determine potentialul
malign
pseudosarcoame = leziuni benigne
neoplazice si non-neoplazice care
morfologic apar a fi maligne dar
urmeaza o evolutie clinica benigna
 TUMORI LIPOMATOASE
BENIGNE
Reprezinta o mare varietate de leziuni tumorale ale
tesutului adipos.

1. Lipomul solitar
2. Lipoame multiple
3. Angiolipomul
4. Miolipomul
5. Lipomul condroid
6. Lipomul cu celule fusiforme
7. Lipomul pleomorfic
8. Lipoblastomul benign si lipoblastomatoza
9. Lipoame intramusculare si intermusculare
10. Lipoame ale tecii tendoanelor si
articulatiilor
11. Fibrolipomul neural (hamartromul
lipofibromatos al nervilor)
12. Lipomatoza difuza
13. Lipomatoza simetrica
14. Lipomatoza pelvica
15. Lipmatoza steroida
16. Nevul lipomatos cutanat superficial
17. Hibernomul
Lipomul solitar
Lipoame multiple
Lipoame multiple
Lipomul cu celule fusiforme
Lipoblastomul benign si
lipoblastomatoza
Lipoame intramusculare si
intermusculare
Lipoame ale tecii tendoanelor si
articulatiilor
Fibrolipomul neural(hamartromul lipofibromatos al
nervilor)
Lipomatoza difuza
Lipomatoza simetrica
Nevul lipomatos cutanat
superficial
Hibernomul
 LIPOSARCOMUL
Este unul dintre cele mai frecvente sarcoame
ale adultului si are 5 sub tipuri:

1. Liposarcomul bine diferentiat (lipomul atipic)

2. Liposarcomul mixoid
3. Liposarcomul cu celule rotunde
4. Liposarcomul nediferentiat
5. Liposarcomul pleiomorfic
Liposarcomul bine diferentiat
(lipomul atipic)
Liposarcomul mixoid
 LIPOSARCOMUL MALIGN:
- apar cu predilectie pe coapse, cateodata retroperitoneal
- marea majoritate apar la adult, dar exista si cazuri la copii (10-15 ani)
- au ca punct de pornire celule primitive, rar adipocite mature
- clinic: formatiune tumorala de dimensiuni variabile (cele retroperitoneale pot
ajunge gigante), de consistenta in general ferma, dureroasa, neaderenta la
piele, foarte aderenta la tesuturile profunde
- biopsie pentru confirmarea diagnosticului
- investigatii imagistice incluzand TC
- tratament chirurgical: rezectii largi si evidare ganglionara
- radioterapie si chimioterapie regionala cu rezultate discutabile
- rata inalta de recurente locale si metastaze la distanta
- chimioterapie sistemica cu adriamicina pentru tratamentul metastazelor
 TUMORILE CELULELOR
MEZODERMALE
Se numesc tumori fibrohistiocitare
Provin din fibroblasti, fibrocite si histiocite
HISTIOCITOMUL FIBROS = DERMATOFIBROMUL:
- apar in orice zona a corpului, dar in general pe extremitati
- aspect nodular sau papular, netede, rotunde sau ovale, galben-brun, in general
unice, implicand strict pielea, fara a afecta tesutul subcutanat
- microscopic: fibrocite, fibre de colagen, histiocite, depozite perivasculare de
hemosiderina
- in general sunt benigne si au rata foarte joasa de recurenta
- a fost descrisa si asocierea cu EBC
- excizie chirurgicala
HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN:
- apar la adult, mai frecvent la barbati
- mai mult de 50% afecteaza muschii scheletici ai membrului inferior, mai ales coapsa
- extrem de agresive: recurente locale cca 50%, metastaze cca 40%
- extensie hematogena 80%, limfatica 30%
- excizie chirurgicala
 TUMORILE MUSCULARE
LEIOMIOMUL:
- tumora benigna a muschiului neted
- formatiuni nodulare, ferm aderente de tegument, brun-galbui, cu aspect
ceros, aparand frecvent la nivelul membrelor, in general dureroase
- angioleiomiomul: tumora mai profunda, cu fascicule musculare netede
incapsulate si vase sangvine aditionale numeroase
- tratament chirurgical

LEIOMIOSARCOMUL:
- tumora maligna a muschiului neted
- nu afecteaza niciodata doar tegumentul
- apar cel mai frecvent pe coapsa
- clinic: formatiune tumorala subcutanata cu ulceratii si sangerari ale
tegumentului supraiecent
- metastazare rapida hematogena
- tratament chirurgical cu excizii largi
- chimioterapie cu adriamicina
1. Leiomiomul cutanat
2. Angiomiomul (leiomiomul vascular)
3. Leiomiomul tesuturilor moi profunde
4. Miofibroblastomul sanului
5. Angiomiofibroblastom
6. Miofibroblastomul in palisada a nodului
limfatic
Leiomiomul cutanat
Angiomiomul (leiomiomul
vascular)
Angiomiofibroblastom
 LEIOMIOSARCOMUL
Leiomiosarcoamele reprezinta aproximativ 5-
10% din totalul sarcoamelor.
Dintre ele cele mai numeroase sunt
leiomiosarcoamele de parti moi si in special
localizate retroperitoneal.

1. Leiomiosarcoamele de parti moi

2. Leiomiosarcoamele cutanate
3. Leiomiosarcoamele de origine vasculara
Leiomiosarcoamele de parti moi
Leiomiosarcoamele de origine vasculara
 RABDOMIOMUL
Este tumora benigna a muschiului striat.
1. Rabdomiomul de tip adult
2. Rabdomiomul de tip fetal
3. Rabdomiomul de tip genital
4. Hamartromul mezenchimal
rabdomiomatos
Rabdomiomul de tip adult
 RABDOMIOSARCOMUL
Este tumora maligna a muschiului striat.
Este cel mai frecvent sarcom de parti moi la
copiii de pana 15 ani. Incidenta descreste
cu varsta si devine foarte rar la persoanele
de peste 45 de ani.

1. Rabdomiosarcomul botrioid
2. Rabdomiosarcomul cu celule fusiforme
3. Rabdomiosarcomul embrional
4. Rabdomiosarcomul alveolar
5. Rabdomiosarcomul nediferentiat
Rabdomiosarcomul botrioid
Rabdomiosarcomul alveolar
 TUMORILE BENIGNE SI LEZIUNILE
TUMORALE ALE VASELOR SANGVINE

Hemangioamele sunt leziuni benigne ce sunt

foarte asemanatoare cu vasele sangvine
normale. Aceasta asemanare este atat de
mare incat este dificil a se distinge intre
hamartoame, malformatii si tumori.
Termenul de hemangiom este folosit in sensul
cel mai larg ca un proces nonreactiv benign
in care exista o crestere a numarul de vase
normale sau anormale ce apar, recunoscand
ca multe din aceste leziuni reprezinta mai
degraba malformatii ale tesutului decat tumori
adevarate.
Hemangioamele pot fi de doua mari tipuri : cele ce sunt mai
mult sau mai putin localizate la o zona, si cele care
implica segmente mari ale corpului, cum ar fi o
extremitate intreaga.
Ultimul tip, cunoscut ca si angiomatoza, este mult mai rar.
Primul tip are urmatoarele subtipuri:
1. Hemangiomul capilar
2. Angiomul in ciucure dobandit (angioblastomul
Nakagawa)
3. Hemangiomul in tinta
4. Hemangiomul verucos
5. Angiomul in cireasa ( angiomul senil)
6. Hemangiomul cavernos
7. Hemangiomul arteriovenos
8. Hemangiomul venos
9. Hemangiomul cu celule fusiforme
10. Hemangiomul epiteloid
11. Granulomul piogenic
12. Granulomul piogenic intravenos
13. Hemangiomul intramuscular
14. Hemangiomul sinovial
15. Hemangiomul nervilor periferici
16. Ectazii vasculare
17. Hiperplazia papilara endoteliala
Hemangiomul capilar
Hemangiomul cavernos
Hemangiomul arteriovenos
Hemangiomul venos
Angiomatoza
Hemangioendoteliomul
Hemangioendoteliomul kaposiform
 TUMORI VASCULARE
MALIGNE
1. Angiosarcomul cutanat
2. Angiosarcomul asociat cu limfedemul
3. Angiosarcomul sanului
4. Angiosarcomul indus de radiatii
5. Sarcomul lui Kaposi
6. Limfomatoza intravasculara
Angiosarcomul cutanat
Angiosarcomul asociat cu limfedemul
Angiosarcomul sanului
Angiosarcomul indus de radiatii
Sarcomul lui Kaposi
 TUMORILE VASELOR
LIMFATICE
Marea majoritate sunt congenitale.
Sunt mult mai rare decat hemangioamele.

1. Limfangiomul (higromul chistic)

2. Limfangiomatoza
3. Limfedem localizat masiv
4. Limfangiosarcom
Limfangiomul (higromul chistic)
Limfangiomatoza
 TUMORILE BENIGNE ALE
NERVILOR PERIFERICI
Tumorile benigne ale nervilor periferici sunt
incluse prin conventie in cadrul tumorilor de
parti moi si difera de acestea prin cateva
aspecte importante.
Tumorile tecii nervilor sunt de origine
neuroectodermica sau din creasta neurala.
Sunt incapsulate de epi- sau perinerv,
caracteristica ce faciliteaza enucleerea lor.
Reprezinta cel mai important grup de leziuni
benigne ale partilor moi in care transformarea
maligna este regula.
Exista doua tipuri principale de tumori benigne ale
tecii nervilor :
Schwannomul (denumit inainte neurilomul)
Neurofibromul
cu variatiile lor si sindroamele asociate.
Mai exista cateva leziuni pseudotumorale ale
nervilor, cum ar fi :
Neuromul traumatic
Neuromul lui Morton
Ganglionul tecii nervului
Schwannomul are urmatoarele variante:
Schwannomul localizat
Schwannomul cu modificari degenerative
Schwannomul celular
Schwannomul plexiform
Schwannomul epiteloid
Schwannomatoza
Schwannomul melanotic
Neurofibromul are trei variante:
Localizat
Difuz
Plexiform
Trebuie mentionata neurofibromatoza sau boala
von Recklinghausen care are la randul ei doua
forme : NF1 si NF2, prima fiind cea mai
raspandita.
Exista o stransa legatura intre neurofibromatoza
NF1 si neurofibromul de tip difuz si plexiform.
Schwannomul localizat
Schwannomul plexiform
Schwannomatoza
Neurofibromul localizat
Neurofibromul plexiform
Neurofibromatoza sau boala von
Recklinghausen
Neurofibromatoza sau boala von
Recklinghausen
Tratamentul unei tumori cutanate

Protocol

Examenul dermatologic
Examinarea echo, RMN/CT
Tratamentul chirurgical
Examenul histopatologic
Tratamentul oncologic
Controlul postoperator periodic
 Examenul dermatologic

Identificarea prezumtiva a tipului

de tumora
Orienteaza asupra exciziei in
suprafata
 Examenul RMN/CT
Punerea in evidenta a extensiei
tumorale
CT pune mai bine in evidenta
afectarea structurilor osoase
RMN evidentiaza mai fidel
leziunile partilor moi
Orienteaza asupra exciziei in
profunzime
 Examenul RMN
Comparativ cu examinarea CT, rezonana magnetic
permite un contrast superior al prilor moi cu
vizualizarea superioar a detaliilor anatomice. Aceasta
face ca examenul RM s fie net superior celui CT n
caracterizarea structurilor musculare, a tendoanelor, a
ligamentelor, cartilajului i meniscurilor articulare.
Depistarea modificrilor patologice de la nivelul
mduvei osoase este de asemenea net superioar n
cazul rezonanei magnetice.
Un alt avantaj al examinrii RM comparativ cu celelalte
tipuri de investigaii imagistice (radiografie, CT,
scintigrafie) este reprezentat de faptul c este
neinvaziv i neiradiant.
Indicaiile majore de RM sunt tumorile de pri moi,
osteonecrozele aseptice i leziunile articulare
(inflamatorii sau traumatice).
Stadializarea tumorilor de pri moi implic o
colaborare strns ntre
radiolog,
chirurg,
oncolog i
anatomopatolog.
Cele mai multe informaii despre extensia tumoral
local se obin cu ajutorul imagisticii. Astfel,
rezonana magnetic este capabil s precizeze
dimensiunea tumorii, extensia local n funcie de
planurile fasciale i de localizarea compartimental.
Examenul RM este de elecie n identificarea invaziei
structurilor osoase, articulare sau neurovasculare.
Este indicat ca nainte de biopsie s se fac o
evaluare imagistic minuioas a extensiei locale a
tumorii.
 Gradingul histologic

determina gradul de malignitate al unei tumori si

reprezinta modul prin care se cuantifica
gradul de diferentiere prin aplicarea unui set
de criterii histologice:
gradul de celularitate
pleiomorfismul celular sau anaplazia
activitatea mitotica ( frecventa sau anormalitatea
mitozelor)
gradul de necroza
expansivitatea sau infiltrarea si cresterea
invaziva.
Gradul (G)
G1 Bine difereniat
G2 Moderat difereniat
G3 Slab difereniat
G4 Nedifereniat
Tumora (T)
T1 Diametrul < 5 cm
T1a Tumor superficial
T1b Tumor profund
T2 Diametrul > 5 cm
T2a Tumor superficial
T2b Tumor profund
Adenopatii (N)
N0 Fr adenopatii regionale tumorale
N1 Adenopatii regionale tumorale (histopatologic)
Metastaze (M)
M0 Fr metastaze
M1 Metastaze la distan
 Stadializarea tumorilor maligne de
esuturi moi (AJCC)

Stadiul Gradul Tumora Adenopatii Metastaze

IA 1-2 1a-b 0 0
IB 1-2 2a 0 0
IIA 1-2 2b 0 0
IIB 3-4 1a-b 0 0
IIC 3-4 2a 0 0
III 3-4 2b 0 0
IV Oricare Oricare 0 1
IV Oricare Oricare 1 0
Gradul (G)
G0 Benign
G1 Tumor malign cu grad mare de difereniere
G2 Tumor malign nedifereniat
Extensie tumorala (T)
T1 Intracompartimental
T2 Extracompartimental
Metastaze (M)
M0 Fr metastaze
M1 Metastaze la distan
 Stadializarea tumorilor maligne musculo-
scheletale (Musculoskeletal Tumor Society)

Stadiul Gradul Tumora Metastaze

IA 1 1 0
IB 1 2 0
IIA 2 1 0
IIB 2 2 0
III 1 sau 2 1 sau 2 1
 Tratamentul chirurgical
Largimea exciziei
Excizie cu bisturiul electric, in bloc
Recupa
Modul de acoperire a defectului rezultat
Sutura directa
Plastie PLD
Lambouri locale Cutaneograsoase
Fasciocutane
Musculo fascio cutane
Lambouri transferate liber
Examenul histopatologic
Pune diagnosticul de certitudine
al formatiunii tumorale
Determinant pentru conduita
terapeutica ulterioara
 Concluzii
Existenta unui sistem integrat, a unei
retele informatice, la nivelul unui spital
faciliteaza accesul rapid la imagistica,
alte examene paraclinice, tratament,
baza de date anatomopatologica
 Concluzii
Succesul interventiei chirurgicale in
timp depinde direct de aprecierea
extensiei leziunii prin examenul
preoperator RMN si o excizie larga
chiar in prezenta unor aspecte
macroscopice aparent normale ale
tegumentului