INTRODUCERE ÎN

ANATOMIE PATOLOGICĂ
INTRODUCERE 2

TERMENI ȘI DEFINIȚII
Pathos - suferință/boală, Logos - știință

Anatomia patologică este o

ramură a patologiei care se
ocupă cu examinarea
macroscopică și microscopică a
organelor, țesuturilor și celulelor
cu scopul stabilirii
diagnosticului, cauzalității și
prognosticului bolii.
 INTRODUCERE 3

ISTORIC
● Din antichitate s-au întreprins studii anatomice
prin deschiderea de cadavre.

● 1819, Strasbourg - prima catedră de patologie,

Jean-Frédéric Lobstein (1777-1835),

● 1844, Viena - patologia devine obiect de

examen.

● Rokitansky si Aschoff, sec. XIX - autopsii științifice

● 1858, Rudolf Virchow - histopatologie

● Întemeietorul învăţământului
de anatomie patologică
din Romania a fost
Victor Babeş (1854-1926)
INTRODUCERE 4

ANATOMIA PATOLOGICĂ

1. Generală: modificările de bază ale celulelor și țesuturilor,

apărute ca răspuns la diferiți stimuli, care stau la baza
dezvoltării afecțiunilor;

2. Specială: modificările specifice apărute la nivelul

organelor și sistemelor.
INTRODUCERE 5

COMPONENTELE BOLII

1. Etiologia

2. Patogenia - mecanismele și dezvoltarea bolii;

3. Alterările morfologice - modificările structurale induse la

nivelul celulelor, țesuturilor, organelor, sistemelor sau
întregului organism;

4. Alterările funcționale - consecințele funcționale ale

alterărilor morfologice
INTRODUCERE 6

DIAGNOSTICUL
● Actul prin care este constatată o anumită boală la un individ.

● Implică:

- Istoricul clinic;

- Simptomatologia;

- Examinarea clinică - semnele bolii;

- Investigații ghidate de diagnosticul prezumtiv bazat pe

semne și simptome.
INTRODUCERE 7

DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC

● Investigarea și diagnosticarea afecțiunilor prin metode

anatomopatologice de examinare a fragmentelor
tisulare sau a fluidelor;

● Etapele diagnosticului anatomopatologic:

1. Examentul macroscopic;

2. Examenul microscopic;

3. Concluzii - diagnosticul anatomopatologic.

INTRODUCERE

ACTIVITĂȚI DIAGNOSTICE ÎN ANATOMIE PATOLOGICĂ

● Histopatologie - studiul microscopic al modificărilor morfologice apărute la
nivelul celulelor și țesuturilor

● Citopatologie - studiul microscopic al celulelor provenite din fluide

biologice;

● Imunohistochimie - studiul expresiei antigenelor la nivelul țesuturilor

folosind reacția antigen-anticorp

● Patologie moleculară - studiul la nivel molecular al probelor biologice

● Necropsia anatomoclinică (examinarea postmortem) - studiul modificărilor

patologice macroscopice la cadavrul unui pacient care a fost investigat,
diagnosticat și tratat într-o secție a spitalului, dar care nu constitutie un caz de
competență medico-legală.
DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC

METODE DE OBȚINERE A PROBELOR BIOLOGICE

‣ Piese operatorii;

‣ Material biopsic obținut prin puncție-biopsie (ex.: renală,

hepatică, glanda mamară, prostată, etc) sau prin tehnici
endoscopice (tract digestiv, arbore bronșic, etc);

‣ Fragmente de țesuturi și organe recoltate la autopsie;

‣ Probe destinate examenului citologic, în care celulele sunt

analizate sub forma de frotiuri: lichide biologice, amprente
de organ, frotiuri exfoliative și material aspirat cu ac fin
(puncție aspirativă).
PROBE BIOLOGICE 10

BIOPSIA
‣ Biopsiile - eșantioane de țesut prelevate de la pacient cu
scopul stabilirii unui diagnostic.
PROBE BIOLOGICE

PIESA DE REZECȚIE CHIRURGICALĂ

Un organ excizat în întregime sau parțial în urma unei
intervenții chirurgicale.
DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC 12

CITOLOGIA
Examinarea celulelor individuale, în vederea diagnosticului
leziunilor premaligne sau maligne:

● Citologia exfoliativa: celule exfoliate, raclate sau periate de la

nivelul unor epitelii (ex.: citologia cervico-vaginală)

● Citologia fluidelor: celule care se găsesc suspendate în fluide

naturale sau patologice (ex.: lichid de ascită, pleural, etc.);

● Citologia-lavaj: celulele sunt desprinse prin irigarea cu fluide

a unui organ sau a unei cavități (ex.: lavaj peritoneal);

● Citologia aspirativa cu ac fin - celule extrase dintr-o masă

tisulară solidă folosind un ac atașat la o seringă (tumori ușor
abordabile).
DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC 13

ETAPELE DIAGNOSTICULUI ANATOMOPATOLOGIC

RECEPȚIE
probe nefixate probe fixate

CRIOFIXARE / SECȚIONARE ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

PROCESARE ➞ bloc de parafină

EXTEMPORANEU COLORAȚII SPECIALE SECȚIONAREA BLOCULUI

COLORARE

EXAMINARE ➞ diagnostic anatomopatologic

MICROSCOPICĂ final / de etapă

IHC, PATOLOGIE MOLECULARĂ

DIAGNOSTIC FINAL ➞ factori de prognostic și terapie

 ETAPE DIAGNOSTIC 14

RECEPȚIA PROBEI

● Recipient închis ermetic;

● Timpul până la fixare cât mai

scurt;

● Etichetă cu datele de
identificare ale pacientului;

● Fișa de însoțire a materialului

biologic.
ETAPE DIAGNOSTIC 15

FIXAREA

▸ Fixarea chimică - formol tamponat 10%, în maxim două

ore de la recoltare, în recipient cu formol în volum de 2-10
ori mai mare decât volumul probei.

▸ Criofixarea și criosecționarea: pentru examenul

extemporaneu (intraoperator) sau pentru colorații speciale
(ex.: colorații pentru grăsimi - Scharlach rot sau Sudan)
ETAPE DIAGNOSTIC 16

ORIENTAREA ȘI SECȚIONAREA
Macroscopie:

● Se măsoară dimensiunile pieselor;

● Forma: nodulară, chistică, difuză; exofitică, endofitică, polipoidă, etc;
● Marginile specimenului: modificări, prezența infiltrării tumorale, marginile
zonei anormale - bine / slab delimitate (se marcheaza cu tus de China);

● Culoarea: uniformă / neuniformă, violacee, brună, gălbuie, etc;

● Consistența: fermă, elastică, moale;
● Suprafața de secțiune: scurgeri de lichide și aspectul lor, solidă, chistică;
● Orice altă observație care poate fi făcută prin examinarea specimenului cu
ochiul liber.
ETAPE DIAGNOSTIC 17

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Polip (stânga) și adenocarcinom - colon

ETAPE DIAGNOSTIC 18

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Teratom ovarian
ETAPE DIAGNOSTIC 19

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE

Infarct enteromezenteric
ETAPE DIAGNOSTIC 20

ORIENTARE ȘI SECȚIONARE
ETAPE DIAGNOSTIC 21

PROCESAREA ȚESUTURILOR

● Deshidratarea:
etanol 70, 90, 100%;

● Clarificarea: xilen;

● Includerea în parafină
ETAPE DIAGNOSTIC 22

INCLUDEREA LA PARAFINĂ
ETAPE DIAGNOSTIC

SECȚIONAREA LA MICROTOM ȘI ÎNTINDEREA PE LAMĂ

ETAPE DIAGNOSTIC 24

COLORAREA

‣ Deparafinarea: xilen;

‣ Hidratarea: alcool.

‣ Colorații:

● Uzuală: Hematoxilină
-Eozină;

● Speciale: PAS, Roșu de

Congo, Perls, van Gieson,
Papanicolau, etc.
ETAPE DIAGNOSTIC 25

COLORAȚII
ETAPE DIAGNOSTIC 26

COLORAȚII

Hematoxilină - eozină

Colorația van Gieson

Roșu de Congo
ETAPE DIAGNOSTIC 27

COLORAȚII

Colorația PAS
ETAPE DIAGNOSTIC 28

MONTAREA
● Mediu de montare: balsam de Canada, rășini sintetice;

● Se adaugă lamela;
ETAPE DIAGNOSTIC 29

EXAMENUL MICROSCOPIC
ETAPE DIAGNOSTIC 30

EXAMENUL MICROSCOPIC - NOȚIUNI DE BAZĂ

● Microscopul optic - obiective: x4, x10, x20, x40;

● Imaginea microscopică se fixează examinând cu obiectivul

x4;

● Se observă mai întâi ansamblul tisular cu obiectiv de

mărire mică pentru a localiza zona anormală;

● Se utilizează progresiv obiectivele de mărire mai mare

pentru a observa detaliile celulare.
ETAPE DIAGNOSTIC 31

EXAMENUL MICROSCOPIC - NOȚIUNI DE BAZĂ

● Parametri urmăriți:

- Forma și dimensiunile celulare;

- Dispunerea celulelor, relația dintre ele și cu țesuturile din jur;

- Aspectul citoplasmei: colorare, uniformitate, depozite

intracitoplasmatice anormale, etc.

- Aspectul nucleului: număr, formă, dimensiuni, raport N/C, pattern-ul

cromatinei, nucleoli;

- Pattern-uri speciale de dispunere a celulelor anormale: glandular,

trabecular, difuz, în cordoane, infiltrativ, etc.
EXAMENUL MICROSCOPIC 32

EXEMPLE

Celulă gigantă multinucleată

 EXAMENUL MICROSCOPIC 33

EXEMPLE

Metastatic Tumors Involving

the Ovary. Elizabeth Kehr,
Michelle S. Hirsch,
in Diagnostic Gynecologic
and Obstetric Pathology
(Third Edition), 2018

Celule signet ring (inel cu pecete), tumoră Krukenberg

EXAMENUL MICROSCOPIC 34

EXEMPLE

Nucleii - pleomorfism, hipercromazie, multinucleeri, nucleoli vizibili.

EXAMENUL MICROSCOPIC 35

EXEMPLE

Pattern infiltrativ

Pattern trabecular Pattern nodular

EXAMENUL MICROSCOPIC 36

EXEMPLE

Pattern glandular - celule epiteliale columnare care se

dispun sub formă de lumene glandulare
 Buletin histopatologic

ETAPE DIAGNOSTIC Nr.: 2204

37
Data recoltarii: 05 Sep 2019

Nume gi prenumel r
BULETIN DE ANALIZĂ VdrstS:

Sex:
33

CNP: G
FO: -II
10208/828

Seclia: -Gastroenterologie
Medic trimitdtor: Glp
Diagnostic de trimitere: Boala Crohn colonica in remisie.clinica si endoscopica

1. Bio. flexura hepatica din mucoasa normala

2. Bio. la 90 cm de OA din mucoasa normala
Piesa:
3. Bio. la 50 cm de OA din mucoasa normala
4. Bio. rect din mucoasa normala

Nr. blocuri: 4

Blocu ri : 2204.1. I 19-2204.4 I 19

Macroscopie:
Pt(2204.t|19) - Bio, flexura hepatica din mucoasa normala - Patru (4) fragmente
biopsice, neorientabile, cu diametre 0,7-0,2 cm, prelucrate si examinate in
totalitate.
P2(2204.2119) - Bio. la 90 cm de OA din mucoasa normala - Doua (2) fragmente
biopsice, neorientabile, cu diametru 0,3 cm fiecare, prelucrate si examinate in
totalitate.
P3(2204.3119) - Bio. la 50 cm de OA din mucoasa normala - Trei (3) fragmente
Rezultatr biopsice, neorientabile, diametru 0,1-0,2 cm, prelucrate si examinate in totalitate.
P4(2204.4119) - Bio, rect din mucoasa normala - Doua (2) fragmente biopsice,
diametru 0,1-0,2 cm, neorientabile, prelucrate si examinate in totalitate.
Microscopie:
P1- P4: Multiple fragmente biopsice din mucoasa colonica prezentand arhitectura
si mucosecretie conservate, epiteliu de acoperire focal denudat (cel mai probabil
artefactual); infiltrat inflamator in limite flziologice, minima fibroza focala si edem
in lamina propria; agregate limfoide, unele cu constituire de centru germinativ.
Concluzie: Mucoasa colonica fara modiflcari histopatologice semnificative pe
sectiunile examinate (mucoasa colonica in remisie histologica).

Data: 30 Sep 2019

Medic Anatomie Patologici : I-

Buletin histopatologic redactat de: IJ
 DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 38

EXAMENUL EXTEMPORANEU INTRAOPERATOR

● Util în măsura în care poate
schimba conduita
intraoperatorie;

● Înghețarea fragmentelor și
secționarea imediată la
criomicrotom;

● Colorare albastru de toluidină

sau H&E.
● Solicitat de către chirurg în trei situații: încadrarea unui proces patologic necunoscut
în categoriile de leziune benignă sau de leziune malignă, evaluarea marginilor de
rezecție chirurgicală și identificarea metastazelor ganglionare (ganglion santinelă).
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 39

TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

● Imunohistochimia - utilizarea de anticorpi pentru

vizualizarea localizării anumitor molecule la nivelul
secțiunilor tisulare sau al preparatelor citologice;

● Patologia moleculară = studiul și diagnosticul bolilor prin

analiza anomaliilor moleculare ale acizilor nucleici (ADN
genomic, ARN mesager, etc) sau proteinelor.
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 40

EXAMENUL IMUNOHISTOCHIMIC
● Se bazeaza pe reacția antigen-
anticorp;

● Utilitate în determinarea originii,

fenotipului celular

● Factori prognostici;

● Implicații terapeutice: ținte

moleculare identificabile:
Her2neu - cancerul de sân
-terapia țintită cu Herceptin.
IMUNOHISTOCHIMIE 41

MARKERI UTILIZAȚI
PATOLOGIE MOLECULARĂ 42

TEHNICI
▸ PCR (Polymerase Chain
Reaction): sinteza de
numeroase copii ale unei
regiuni ADN de interes

▸ Hibridizare in situ:
identificarea și localizarea în
celule a unor molecule ADN sau
ARN de interes prin hibridizarea
cu sonde fluorescente
DIAGNOSTICUL ANATOMOPATOLOGIC 43

AUTOPSIA ANATOMOPATOLOGICĂ
Necropsia / examinare post-mortem;

▸ Se efectuează în Prosecturile din Serviciile de anatomie

patologică ale spitalelor;

▸ Folosită pentru:

- Determinarea cauzei de deces;

- Confirmarea diagnosicului clinic;

- Scop educativ
INTRODUCERE 44

ARHIVARE ȘI LEGISLAȚIE
▸ Blocurile de parafină se pastrează 30 de ani, lamele histopatologice și
frotiurile citologice - 10 ani, piesele operatorii rămase după recoltare - 3 luni,
buletinele de diagnostic, fișele de însoțire, registrele - arhivate minim 30 ani.

▸ Legislație:

- Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea

organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu
revizuirile și adăugirile ulterioare

- OMS nr. 1217/2010 privind aprobarea Ghidurilor de practică medicală

pentru specialitatea anatomie patologică

- OMS nr.119/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea și

funcționarea laboratoarelor care efectueaza analize medicale.