Laboratorul de analize hematologice si anatomo-patologice

CUPRINS
ANATOMIA PATOLOGICA
LEZIUNILE
DIAGNOSTICUL CLINIC
HEMOGRAMA
PARAMETRII HEMOGRAMEI
SANGELE
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE
RECOLTAREA SI METODA DE DETERMINARE
PROBELE ANATOMO-PATOLOGICE (HISTOPATOLOGICE)
NORME GENERALE
FIXAREA
AGENTII FIXATORI
FORMOL NEUTRU 10%
FIXATOR PENTRU GANGLION LIMFATIC
ALCOOL-FORMOL-ACETIC (AFA)
DECALCIFICAREA
APRECIEREA DECALCIFICARII
AGENTUL DE DECALCIFICARE
ACID TRICLORACETIC
INCLUDEREA IN PARAFINA
DEZHIDRATAREA
CLARIFICAREA
PARAFINAREA
INCLUDEREA PROPIU-ZISA SECTIONAREA
COLORANTII HP
HEMATOXILINA-EOZINA(HE)
GORDON SWEET
VON GIESON
ALBASTRU ALCIAN
FONTANA
PERLS
EXAMENUL EXTEMPORANEU
TEHNICA DE LUCRU
TEMPERATURA DE INGHETARE IN CRIOSTAT
ACTIVITATEA DE CITOLOGIE
NORME GENERALE
COLORATII
GIESMA
BABES-PAPANICOLAU
BIOPSIA SAU EXAMENUL ANATOMO-PATOLOGIC IN CAZURI DE CANCER
CUM SE REALIZEAZA BIOPSIA SAU EXAMENUL ANATOMO PATOLOGIC
TEHNICA DE RECOLTARE A SECRETIEI CERVICALE-VAGINALE PENTRU
TESTUL BABES PAPANICOLAOU METODA IN STRA SUBTIRE
PREGATIREA PACIENTEI
PERIOADA DE RECOLTARE
LOCUL DE PRELEVARE
MATERIALE NECESARE PENTRU RECOLTAREA SECRETIEI CERVICALE

INTRODUCEREA SPECULULUI
RECOLTAREA SECRETIEI CERVICO-VAGINALE
PRELEVAREA PROBEI FOLOSID SPATULA
PRELEVAREA PPROBEI FOLOSIND PERIUTA ENDOCERICALA CYTOBRUSHR
RECOLTAREA PROBEI FOLOSIND PENSULA CERVICALA CERVEXBRUSHR
FIXAREA
IDENTIFICAREA PROBEI PE FLACON
COMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE
VERIFICAREA SI PREGATIREA PENTRU TRANSPORT
TRANSPORTUL PROBELOR
TESTUL PAPANICOLAOU-PICTURE
PARERI PERSONALE
BIBLIOGRAFIE
Anatomia patologica
Anatomia generala este o ramura medicala, care studiaza aparitia, evolutia si
modalitatea de terminare a leziunilor, explica patogeneza bolilor si a unor lanturi
lezionale.
Prin descifrarea leziunilor surprise la un moment dat,aplicand notiunile de
anatomie patologica, medicul trebuie sa ajunga la cauza si sa prevada evolutia
procesului, reconstituind derularea evenimentelor de la initierea leziunii pana la
finalizarea acesteia.
Leziunile
Leziunile obiectul principal al anatomiei patologice, pot fi definite ca abateri de la
functia normala a tesuturilor si organelor, modificari aparute in timpul vietii, produse de
actiunea unor agenti patogeni.
Leziunile pot avea diferite trepte de exprimare:
*leziuni macroscopice
*leziuni microscopice
*leziuni moleculare,biochimice
Anatomia patologica(patologia)este veriga de legatura intre disciplinele preclinice
si cele clinice. Ea se bazeaza pe cunostintele oferite de anatomie, histologie, fiziologie
si biochimei si se aplica in disciplinele clinile(chirurgie, oncologie, reproductie,
toxicologie, boli infectioase, boli parazitare, boli interne), in controlul allimentelor si in
medicina legala prin intermediul diagnosticului necropsic.
Diagnosticul clinic
In diagnosticul clinic,notiunile de anatomie patologica se regasesc si se aplica in
definirea leziunilor,investigatiile imagistice (ecografie,endoscopie,radiologie), in
interventiile chirurgicale (piesa operatorie, biopsie), in bolile interne infectioase,
parazitare sau in intoxicatii.In cadrul diagnosticului necropsic se recurge frecvent la
examenul macroscopic si microscopic, stabilindu-se un TABLOU ANATOMO PATOLOGIC
HEMOGRAMA
Hemograma este un test de baza,fiind unul din cele mai frecvent cerute teste de
laborator,reprezentand adesea primul pas in stabilirea statusului hematologic si
diagnosticul diverselor afectiuni hematologice si nehematologice.
SANGELE

Sangele este un amestec rosiatic de plasma , globule si trombocite.

Nuanta de rosu se schimba pe masura ce sangele circula; sangele care tocmai a
traversat capilarele plamanilor este de un rosu stralucitor , deoarece hemoglobina din
din celulele rosii este perfect saturata cu oxigen.
PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RECOLTARE Recoltarea si Metoda de
Determminare
Hemograma se poate recolta pe nemancate sau postprandial(trebuie evitate
mesele bogate care pot influenta paramentrii).
Trebuie communicate laboratorului: sexul, varsta pacientului, precum si anumite
conditii cum ar fi: starea de soc, varsaturi, anumite tratamente urmate de pacient .
Este de preferat evitarea pe cat posibil a stresului in momentul recoltarii
Recoltarea se relizeaza in recipient vacutainer cu capac mov/roz-K3 EDTA.Tubul
trebuie sa fie umplut cel putin trei sferturi pentru ca raportul sange/anticoagulant sa fie
optim.
STABILITATEA PROBEI- 36-48 ore la temperatura camerei (18-26grade C) sau la
frigider (2-8gradeC) pentru determinarea hemoglobinei si numaratorile de celule.Este
recomandat ca probele sa fie analizate in primele 6 ore de la recoltare .
METODA DE DETERMINARE analizator automat pe principiul citometriei in flux cu
fluorescenta utilizand LASER semiconductor si focusare hidrodinamica.
Probele anatomo-patologice(histopatologice)
1. Norme generale
Activitatea de histopatologie consta in efectuarea de examene histopatologice,
produselor biologice si anume: piese operatorii, material bioptic, recoltarea de la
pacienti, fragmente tisulare recoltate de la cadavre necropsiate.
Este obligatorie trimiterea pentru diagnostic histopatologic in serviciile de
anatomoe patologica a tuturor fragmentelor tisulare recoltate de la pacienti in cursul
interventiilor chirurgicale.
Este obligatorie recoltarea si efectuarea examenului patologic al fragmentelor
tisulare recoltate de la cadravele necropsiate.
Produsele biologice trimise la Laboratorul de Anatomie Patologica sunt aduse de
catre personalul sectiei care solicita examinarea.
Persoana care aduce produsul destinat examinarii prizinta la laborator:
-tesutul proaspat sau fixat;
-fisa de insotire a materialului bioptic,care cuprinde:numele si prenumele
pacientului, sex, varsta, CNP, numar foaie de observatie, domiciliu, date clinice, si
tratamente aplicate anterior, datele examenului macroscopic intraoperator al piesei
prelevate, rezultatele histopatologice anterioare, diagnostic prezumtiv, date interventie
chirurgicale, semnatura si parafa medicului care solicita examinarea;
-caietul de evidenta al probelor trimise laboratorului de anatomie patologica.
Probele biologice se predau la laborator pe baza de semnatura si se preiau de
catre asistentul de anatomie patologica, care semneaza pentru preluarea probei.
Dupa preluare, probele se depoziteaza pe prima masa de laborator, existenta in
partea stanga a usii de acces in spatiu de tehnica histopatologica, in ordinea aducerii
lor.
Urgentele sunt hotarate de catre medicul anatomo-patolog, la solicitarea
medicului curant.
Asistentii de anatomie patologica ce preiau probele au obligatia de a
verificaconcordanta intre datele inscrise in caietul de predare a pieselor , fisa deinsotire

a materialului bioptic si eticheta de pe recipient. De asemeni, verifica existenta

formolului in recipient.
Piesele operatorii se trimit in totalitate, fie proaspete, in maxim 2 ore de
laoperatie, fie fixate in formol tamponat 10%, dupa acest interval, intr-un recipient
inchis ermetic ce trebuie sa contina un volum de 2-10 ori mai mare deformol, decat
volumul piesei.
Recipientul trebuie inscriptionat cu nume si prenume pacient, nume piesa, data
operatiei, numele operatorului.
De pe masa de depozitare a pieselor, acestea sunt preluate si prelevate zilnic, de
catre medicul anatomo-patolog, care poate solicita si prezenta medicului operator ,
daca este necesar, la orientarea piesei. Prelevarea pieselor se
efectueaza dupa protocoalele specialitatii.
Produsele biologice sunt inregistrate in registrul pentru examinari
histopatologice, care contine urmatoarele rubrici : nr. de ordine, numele si prenumele
pacientului , sex, varsta, piesa trimisa, nr. foaie observatie,
diagnostic clinic, sectia care trimite piesa, numele operatorului, fixator, rubrica
pentru datele macroscopice , coloratii efectuate, mentiune pentru rezerva de piesa.
Medicul anatomo-patolog consemneaza datele de macroscopie ale produsului
trimis.
Dupa prelevarea pieselor si punerea in lucru a produselor biologice, acestea sunt
prelucrate corespunzator standardelor histopatologice.
Diagnosticul anatomo-patologic este elaborat numai de catre medicul anatomopatolog si este consemnat in buletinul anatomo-patologic, care contine : numarul
probei, date de identificare a pacientului, sectia care trimite
proba, numele medicului curant, numarul foii de observatie, date de macroscopie,
descriere microscopica, diagnostic anatomo-patologic, semnatura si parafa medicului
care a elaborat diagnosticul.
In vederea elaborarii diagnosticului anatomo-patologic , medicul
anatomopatologfoloseste obligatoriu coloratia uzuala HE si ,dupa caz , coloratii speciale
:VG, Reticulina, Alcian, Fontana, Rosu Congo, Perls, Giemsa, albastru
toluidina.Diagnosticul anatomo-patologic se elaboreaza in maxim 30 zile de la
aducereapiesei la laborator, cel putin ca diagnostic de etapa.
Piesele operatorii restante dupa recoltarea fragmentelor pentru examinare
anatomo-patologica se pastreaza in containerul in care au fost trimise , container ce se
inscriptioneaza in laborator cu data punerii in lucru a piesei , si
se depoziteaza in spatiul destinat depozitarii acestor piese, unde se pastreaza 3
luni.
Zilnic, spatiul respectiv este verificat, piesele mai vechi de 3 luni se distrug
conform normelor de distrugere a materialului biologic, iar recipientele se recupereaza ,
se spala si se redistribuie catre salile de operatie.
Tesutul inclus in parafina se pastreaza pe o perioada de minim 30 ani.
Lamele histopatologice rezultate se pastreaza minim 10 ani.
Registrul de anatomie patologica se pastreaza minim 30 ani.
Buletinul anatomo-patologic este emis in sistem informatic si este predat pe baza
de semnatura , in caietul de predare a buletinelor anatomo-patologice, in sectia care
care a solicitat examenul anatomo-patologic, in locul si persoanei desemnata de catre
fiecare sef de sectie . Predarea se efectueaza de catre operatorul calculator angajat in
laborator , zilnic intre orele 13.30-14.00.
In situatia in care pacientul solicita lame sau tesutul inclus in parafina, in
vederea consultului in alt spital, acest lucru este consemnat in registrul de examene

histopatologice, lamele si blocurile de parafina fiind predate pe baza de semnatura in

registru a solicitantului, cu responsabilitatea solicitantului de a le returna laboratorului.
Fragmentele tisulare recoltate de la cadavre sunt depozitate in recipiente inchise
, ce contin formol in concentratie de 10%, in spatiul special destinat lor. Punerea in
lucru a acestora se consemneaza in registru separat, normele de tehnica fiind identice
cu cel practicate pentru produsele recoltate de la pacienti
in viata. Elaborarea examenului anatomo-patologic al fragmentelor tisulare
recoltate de la cadavre , se efectueaza in maximum 2 luni. Numarul de ordine si data
efectuarii examinarii sunt trecute in registrul de
protocoale de necropsie.
2)Fixarea
Are ca scop oprirea fenomenelor vitale din tesuturi si celule, pentru a putea
surprinde microscopic un anumit aspect histofiziologic sau histopatologic existent in
produsul recoltat la momentul recoltarii.
Fixarea impiedica alterarile post mortem a structurilor tisulare si celulare si
intareste piesa, asfel ca aceasta sa poata fi supusa prelucrarilor ulterioare.
Cantitatea de fixator trebuie sa fie suficienta pentru ca apa din piese sa nu-I
schimbe concentratia . De obicei, volumul fixatorului trebuie sa fie de 210 ori mai
mare decat volumul piesei fixate. La primirea pieselor gata fixate, se va controla
cantitatea de lichid fixator si se va completa cu volum de lichid , acolo unde este cazul.
Durata fixarii este variabila, in functie de tipul tesutului si dimensiunea
piesei,putand dura de la 24 ore la cateva zile. Fixatorul poate fi schimbat de-a lungul
procesului de fixare, cu modelarea definitiva a piesei. Temperatura fixatorului este
temperatura camerei. Fixarea la cald se utilizeaza doar pentru diagnostic histopatologic
de urgenta.
AGENTI FIXATORI
1. Formol salin
Indicatii : - tehnica histologica de rutina, pentru orice piesa ;
- recomandat pentru piese mari ;
- recomandat pentru strudiul lipidelor in histochimie ;
- studiu imunohistochimic.
Preparare : formol din comert ( 40% ) diluat cu apa de robinet pana la concentratia
10%
- formol comercial 40% - 6,5 litri;
- apa distilata - 43,5 litri;
- NaCl - 0,5 kg.
2. Formol neutru 10%( cap.AGENTI FIXATORI)
Indicatii : - pentru orice piesa in tehnica histologica de rutina ;
- recomandat in special pentru piese mari ;
- studiul lipidelor in histochimie ;
- studiu imunohistochimic.
Preparare : formol din comert ( 40%) diluat cu apa distilata pana la concentratia
5% :
- formol comercial 40% - 10 ml ;
- apa distilata - 90 ml ;
- carbonat de calciu - 1 gr.

3. Fixator pentru ganglion limfatic ( cap.AGENTI FIXATORI)

Indicatii : - piese de evidare ganglionara ;
- piese ce necesita izolarea ganglionilor.
Preparare : - alcool etilic 96% - 650 ml ;
- cloroform - 200 ml ;
- acid acetic glacial - 50 ml ;
- formol concentrat 40% - 150 ml.
4. Alcool formol- acetic ( AFA) ( cap.AGENTI FIXATORI)
Indicatii : - fixator ideal pentru coloratii de rutina si imunohistochimice;
- dezavantajul este reprezentat de pretul ridicat ;
- se va utiliza pentru toate piesele mici :
- biopsii ;
- ganglioni ;
- chiuretaje ;
- biopsii osteo-medulare ;
- tiroida;
- sectoare mamare de mici dimensiuni;
- un fragment reprezentativ din orice tumoare ( din tumorile mai mici de 3 cm.).
Preparare : - formol concentrat - 20 ml ;
-acid acetic glacial - 50 ml ;
- alcool etilic 96% - 785 ml.
3) DECALCIFICAREA
Se aplica pieselor histologice care contin carbonat de calciu, fapt ce face imposibila
sectionarea ( ex.os).
Decalcificarea se poate efectua concomitent cu fixarea sau dupa aceea.
Piesa ce urmeaza a fi decalcificata se fixeaza in formol , care previne umflarea
exagerata a fibrelor de colagen.
Cantitatea de lichid de decalcificare trebuie sa fie mai mare de 100-200 ori fata
de piesa fixata.
Lichidul de decalcificare se schimba de mai multe ori. Durata decalcificarii depinde
de grosimea piesei.
Aprecierea decalcificarii
- aprecierea gradului de inmuiere al piesei prin palpare sau intepare cu ac ;
- decalcificarea se considera terminata cand piesa se sectioneaza cu usurinta.
Dupa decalcificare, piesele se spala cu apa curgatoare de la robinet si se
trateaza cu solutie apoasa de sulfat de sodiu sau litiu ( previne umflarea fibrelor de
colagen).
Agentul de decalcificare Acid tricloracetic
Preparare : 10 gr. Acid tricloracetic + 100 ml. apa distilata.
Metoda de lucru:
- piesa se fixeaza in formol 24 ore;
- transele supuse decalcificarii se taie la 3 mm. ;
- se tine in decalcificator pana la inmuierea tesutului(minim 3 zile) ;
- se impune prelungirea timpilor de colorare in coloratia HE,in special.

4) INCLUDEREA IN PARAFINA
Este operatiunea ce pregateaste piesa in vederea crearii conditiilor optime ce
permit taierea acestuia in sectiuni subtiri ce pot fi colorate si examinatela microscop.
Includerea impune urmatorii timpi:
1.Deshidratarea
2.Clarificarea
3. Parafinarea
4. Includerea propriu-zisa
5. SECTIONAREA
Deshidratarea = indepartarea apei din piesele fixate.
Tehnica folosita in laboratorul nostru foloseste ca agent de deshidratare acetona.
Se folosesc 3 bai de deshidratare , in sticla fumurie , fiecare baie fiind inscriptionata cu
eticheta. Piesele se mentin cate 1 ora in fiecare baie de acetona.
Clarificarea
In cursul acestui timp piesa este impregnata cu un solvent al parafinei.
Operatia se face la temperatura laboratorului, in recipiente de sticla inalte,
prevazute cu dop etans, intr-o cantitate de reactiv de 20 ori mai mare decat volumul
piesei.
Se folosesc 3 bai de clarificare.
Se foloseste amestec 50% benzen+ toluen, care permite penetrarea rapida a
piesei.
Aprecierea clarificarii se executa apreciind gradul de translucid al piesei.
Dezavantaje : - toxicitate mare ;
- piesele care nu sunt complet deshidratate nu se clarifica ;
- durata clarificarii trebuie corect apreciata pentru a evita intarirea pieselor (in mod
obisnuit, se folosesc 3 bai a 15 min. fiecare ).
Parafinarea- patrunderea pieselor cu parafina topita si solidificarea lor in bloc.
Operatia se executa la cald, in termostat, la temperatura 58-60 C.
Se utilizeaza 3 bai de parafina, fiecare cu durata 1 ora , pentru piese de 5 mm.
grosime si 2-4 ore pentru piese cu grosimi mai mari.
Includerea propriu-zisa -inglobarea pieselor bine patrunse de parafina, intr-un bloc
de parafina. Se folosesc casetele metalice speciale existente in laborator, pentru
includerea blocurilor in parafina.
La includere, se tine cont de indicatia asupra fetei ce urmeaza a fi sectionata.
Piesa destinata includerii se aseaza in caseta metalica cu fata destinata
sectionarii in jos, si se acopera cu caseta din plastic, dupa care se toarna parafina
lichida pana la acoperirea completa a casetei din plastic. Se lasa pana la solidificarea
completa a parafinei. Piesele incluse in blocurile de parafina sunt proprii sectionarii la
microtom.
SECTIONAREA
Piesa inclusa in parafina se fixeaza pe dispozitivul de fixare al microtomului.
De la dispozitivul de fixare al grosimii de sectionare al piesei se stabileste grosimea
sectiunilor.
Odata sectionate , sectiunile se culeg pe apa calda cu ajutorul unei pensule fine
si a unui ac de disociere.

Se elimina cutele din panglica de parafina, apoi sectiunile se etaleaza de pe apa ,

pe lama port-obiect, care in prealabil a fost degresata cu alcool etilic absolut si tratata
cu solutie albumina- glicerina- formol ( albumina Mayer).
Albumina Mayer : - solutie de albus de ou mojarat sau taiat cu foarfeca +
glicerina , in proportii egale , peste care se adauga cateva picaturi de formol concentrat
( 40%).
Sectiunile etalate pe lama se supun apoi colorarii. In vederea colorarii, lamele se
deparafineaza .
Dupa ce sunt tinute la termostat la 58-60 C timp de 1 ora, lamele sunt expuse 1
ora intr-o baie de benzen/ toluen in proportie de 50%, pentru deparafinare.
Ulterior , lamele se trec in 3 bai succesive de alcool metilic sau etilic 96 sau
absolut , in functie de aprovizionarea spitalului. Din baile de alcool , lamele se
clatesc cu apa de robinet , apoi se trec in baile de colorare, in functie de indicatiile
medicului.
6) COLORATII HP
a)HEMATOXILINA-EOZINA (HE)
b) GORDON SWEET
c) VON GIESON
d) ALBASTRU ALCIAN
e) FONTANA
f) PERLS
HEMATOXILINA-EOZINA (HE)
1. Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2. Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min.
3. Hidratare in apa distilata 2 min.
4. Colorare cu hematoxilina 5-15 min.
5. Spalare cu apa de robinet ;
6. Colorare cu eozina 1-2 min. ;
7. Clatire cu apa distilata 1-2 min. ;
8. Deshidratare in alcool 98% , 3 bai succesive, 1-2 min. ;
9. Uscare
10.Clarificare in baie benzen-toluen , 3 bai succesive, 2-3 min.;
11. Montarea cu balsam de Canada.
Nucleii de coloreaza in albastru sau verde inchis.
b) GORDON SWEET
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Oxidare cu permanganat de potasiu acidifiat 1-7 min. ;
5.Spalare cu apa de robinet ;
6.Albire cu acid oxalic, 3 min. ;
7. Spalare cu apa distilata ;
8. Mordare 15 min. in alaun feric 2% ;
9. Spalare in apa distilata ;
10.Impregnare 5-7 sec. in baie de argint ;
11.Spalare rapida cu apa distilata ;
12.Reducere cu formol neutru 10% , 30 sec.- 1min.;

13.Spalare cu apa distilata;

14.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
15.Uscare
16.Clarificare in toluen benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
17.Montare in balsam de Canada .
c) VON GIESON
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare cu solutie A+B, 3-5 min. ;
5.Spalare cu apa de robinet ;
6.Colorare cu fucsina picricata 1-3 min. ;
7.Spalare cu apa robinet ;
8.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
9.Uscare;
10.Clarificare in toluen benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
11. Montare in balsam de Canada .
Nucleii se coloreaza in gri-negru, citoplasma in galben, fibrele de colagen in rosu.
d) ALBASTRU ALCIAN
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4. Colorare in albastru alcian 10-15 min.;
5. Spalare cu apa robinet ;
6. Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7. Uscare;
8.Clarificare in toluen benzen, 3 bai succesive , 1-2 min. ;
9. Montare in balsam de Canada .
Mucopolizaharidele acide se coloreaza in albastru.
e) FONTANA
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare in solutie fontana 3-5 ore, ( la cald, in termostat);
5.Spalare cu apa robinet ;
6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7.Uscare;
f) PERLS
1.Deparafinarea in trei bai succesive de benzen-toluen , in proportie de 50%.
2.Trei bai succesive de alcool 96%, 2-3 min
3.Hidratare in apa distilata 2 min.
4.Colorare in reactiv Perls , 1-2 ore;
5.Spalare cu apa robinet ;
6.Deshidratare in alcool 98% , 1-2 min. ;
7.Uscare;
Pigmentii compusi din oxid de fier se coloreaza in albastru, nucleii in rosu.

7) EXAMENUL EXTEMPORANEU
Examenul extemporaneu este o metoda rapida de diagnostic microscopic,
indecursul interventiilor chirurgicale.
Acesta se efectueaza la cererea clinicianului si trebuie anuntat cu 24 ore inainte.
Medicul anatomo-patolog poate refuza examenul extemporaneu , daca :
- tesutul trimis este impropriu , din punct de vedere tehnic, examinarii la gheat( ex.
os/zone calcificate, tesut necrozat) ;
- piesa sau leziunea trimisa este foarte mica, existand riscul prejudiciului
diagnosticului la parafina ;
- circumstante speciale apreciate de medicul anatomo-patolog dupa sectionarea la
gheata ( ex. noduli tiroidieni, suspiciune de limfom malign)
Rezultatul examenului extemporaneu se comunica sectiei si contine numai
afirmarea sau infirmarea malignitatii, fapt comunicat pe buletin histopatologic separat
pentru examen extemporaneu.
Este obligatorie prelucrarea la parafina a fragmentului tisular examinat la
examenul extemporaneu.
TEHNICA DE LUCRU
- se modeleaza fragmentul de analizat, indepartand, pe cat posibil, grasimea
perilezi-onala, care se congeleaza greu ;
- grosimea piesei trebuie sa fie maxim 3-4 mm. ;
- piesele mici se includ in totalitate in mediul de includere pentru sectiuni la gheata
( ex. Cryomatrix) ;
- piesa nefixata se depune pe placuta metalica, portobiect, pe care s-a picurat
mediul de inglobare, si se aseaza orizontal pe bara de inghetare. Temperatura se alege
in functie de natura tesutului, conform tabelului anexat.
- pentru piese mai groase , se foloseste dispozitiv de inghetare rapida ;
- se asteapta 3-4 minute pana la inghetare ( mediul de includere devine alb opac);
- se monteaza placuta metalica in dispozitivul de prindere al microtomului, se
degroseaza si se sectioneaza la 6 microni, cu un cutit perfect ascutit, utilizand placuta
de plexiglas anti-rol ;
- de pe aceasta , sectiunea se recolteaza direct pe o lama histologica, aflata la
temperatura camerei ;
Se coloreaza dupa coloratia HE sau albastru de toluidina si se monteaza in
balsam Canada.
TEMPERATURI DE INGHETARE IN CRIOSTAT
10C 20C ficat , rinichi, splina, tiroida, ganglion, uter, limba, testicol ;
20C - 30C muschi, glanda mamara fara grasime, plaman, intestin, prostata,
col uterin, pancreas, tegument fara tesut adipos ;
30C - 60C tesut adipos, glanda mamara cu grasime, tegument cu grasi
ACTIVITATEA DE CITOLOGIE . NORME GENERALE
Produsele biologice destinate examinarii citologice au urmatoarea provenienta :
- frotiuri exfoliative ;
- lichide biologice ;
- amprente ;
- material apirat cu ac fin.
Produsele biologice citologice sunt insotite de un bilet de trimitere ce cuprinde :
- datele de identitate ale pacientului ;

- informatii medicale privind afectiunile pacientului ;

- precizarea zonei anatomice din care s-a recoltat produsul citologic ;
- tehnica de recoltare;
- diagnosticul prezumtiv ;
- semnatura si parafa medicului care solicita examenul citopatologic.
Produsele biologice destinate examinarii citologice sunt trecute in caietul de
solicitare a examenelor anatomo-patologice , care exista pe fiecare sectie clinica.
Produsele biologice sunt aduse de catre cadru sanitar de pe sectia care solicita
examinarea si sunt predate, pe baza de semnatura in caietul de solicitare a examenelor
anatomo-patologice, asistentului de anatomie patologica de lacitologie.
Diagnosticul citopatologic se elaboreaza de catre medicul anatomo-patolog si de
catre biologul cu pregatire in citopatologie, dupa consultarea cu medicul anatomopatolog. Se folosesc tehnicile de colorare Giemsa si Papanicolaou.
Buletinul citopatologic este elaborat de catre medicul anatomo-patolog si de catre
biolog, dupa consultarea cu medicul anatomo-patolog, contine diagnostic citopatologic
si se preda pe sectia care a solicitat examinarea.
Predarea buletinului citopatologic se executa pe baza de semnatura in caietul de
predare a buletinelor anatomo-patologice , de catre operatorul calculator angajat in
Laboratorul Anatomie Patologica.
Biletul de trimitere a produsului biologic, pe care se consemneaza si diagnosticul
cito-patologic , se pastreaza in arhiva laboratorului minim 30 ani. Lamele de citologie
diagnosticate , se stocheaza in lamoteca aflata in
compartimentul citologie si se pastreaza minim 10 ani. Sedimentul ramas in urma
centrifugarii lichidelor biologice se arunca numai dupa elaborarea definitiva a
diagnosticului citopatologic.
2) COLORATII
a)GIEMSA
b) BABES- PAPANICOLAOU
a) GIEMSA
- fixare lame cu alcool etilic 96% ;
- colorare cu solutie Giemsa 4% timp de 15 min. ;
- spalare cu apa de robinet ;
- uscare.
b) BABES- PAPANICOLAOU
- alcool 50% ( 50 ml alcool absolut+ 50 ml apa distilata) 3 min ;
- apa robinet - 10 min ;
- hematoxilina - 5 min ;
- apa - 10 min ;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a. , nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- OG 6 ( sol Papanicolaou 2A) - 4 min;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- EA 50 ( sol Papanicolaou 3B ) - 10 min ;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool 95% ( alcool etilic p.a., nediluat) - 30 sec;
- alcool absolut - 2 min;

- xilol.
Biopsia sau Examenul Anatomo-Patologic in cazuri de Cancer
Acest test se face de catre un medic anatomo-patolog la departamentul de
anatomie patologica. Fara el nu se poate incepe tratamentul pentru cancer de catre
niciun medic. Rezultatele lui vor da informatii exacte cu privire la tipul de tumoare si
astfel se va sti ce trebuie sa se faca in vederea stoparii evolutiei bolii si chiar vindecarii
pacientului.
Cum se realizeaza biopsia sau examenul anatomo-patologic?
Aceste teste sunt metode de diagnostic complementare celor non-invazive (ca de
exemplu: ecografia, investigatia prin rezonanta magnetica nucleara (RMN), tomografia
computerizata (CT) cu raze X si altele. De asemenea, biopsia poate fi si o procedura
medicala ce se face in timpul interventiei chirurgicale sub anestezie locala sau
generala, in functie de caz.
Medicul chirurg care realizeaza biopsia va extrage un fragment de tesut sau un
segment din organul bolnav si il va da spre analize la laboratorul de anatomie
patologica. Acolo, mostra de tesut va fi prelucrata astfel incat sa se extraga o sectiune
subtire si sa se aplice pe lama de sticla a microscopului.
Medicul anatomo-patolog va aplica pe mostra un colorant special (sau mai multe
tipuri de coloratii speciale, daca este necesar) si va examina cu foarte mare atentie
celulele fragmentului de tesut de pe lamela la microscop. Acum interpretarea
rezultatelor depinde de experienta medicului. Acesta va stabili daca este vorba despre
o leziune, o inflamatie, o anomalie locala, sau o tumora maligna sau beninga.
In cazuri mai dificile, cand rezultatele nu sunt foarte clare, medicul face si alte
teste care sunt de tip imunohistochimic sau specifice biologiei moleculare. Este foarte
important ca rezultatele sa fie interpretate corect, ele fiind foarte precise in majoritatea
cazurilor, si acest lucru depinde de experienta medicului. Acesta va stabili pe baza lor
ce tip de tratament trebuie aplicat in cazul pacientului respectiv deoarece, este si de
asteptat faptul ca fiecare tumoare necesita o anumita metoda de tratament.
In prezent biopsia intraoperatorie permite preluarea unui fragment de tesut din
orice oragan al corpului, chiar si din muschiul inimii sau creier. Potrivit medicilor, cele
mai frecvente biopsii care se fac sunt:
- biopsia glandei tiroide (sau biopsia aspirativa cu ac fin a glandei tiroide FNAB,
este aproape nedureroasa)
- biopsia tumorilor cutanate (se face de catre medicul dermatolog, pacientul este
sub anestezie locala, biopsia poate lasa mici cicatrici pe piele)
-biopsia de prostata (se face transrectal, cu un ac fin, sub anestezie si ghidaj
ecografic)
-biopsia de san (aspiratie pe ac fin, prin punctie cu un ac special, ghidata prin
ecografie si -biopsie deschisa)
-biopsia mucoasei tractului gastro-intestinal (la stomac, rect si colon)
-biopsia de noduli limfatici
-biopsia mucoasei bronsice
-biopsia de maduva osoasa
-biopsia de col uterin (numita si biopsie cervicala).
TEHNICA DE RECOLTARE A SECRETIEI CERVICO-VAGINALE PENTRU TESTUL
BABES PAPANICOLAOU - METODA IN STRAT SUBTIRE
PREGATIREA PACIENTEI

Este aceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat
subtire.
Pentru recoltarea probei citologice in vederea realizarii testului Babes
Papanicolaou trebuie indeplinite mai multe conditii:
*absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente
*femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica, mai ales c
se cunoaste efectul unor medicamente asupra mucoasei epiteliale (tetraciclina,
digitala, etc.). Unele substante acide/bazice influenteaza indicele acidofil, altele
influenteaza penetrarea colorantilor in celule
*nu trebuie sa existe un istoric recent (sub 6 saptamani) de terapie chirurgicala,
termoterapie, radioterapie, la nivelul colului uterin sau al vaginului.
*pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore
*pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare
*Recoltarea probelor pentru alte teste din zona cervico vaginala (gonoree,
chlamydia, cultura bacteriana din col-CCB ) inainte de recoltarea pentru testul
Papanicolaou nu este recomandata. Aceste prelevari pot determina indepartare unor
celule transformate malign sau cu leziuni premaligne astfel incat acestea nu pot sa mai
fie depistate. pot apare rezultate fals negative.
PERIOADA DE RECOLTARE
Este aceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire.
* La femeile active sexual - imediat dupa inceperea vietii sexuale
* Consultatia prenatala
* Cel putin odata la 3-5 ani
* In afara perioadei menstruale, preferabil la mijlocul ciclului menstrual
LOCUL DE PRELEVARE
( Este acelasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire)
*prelevare de la nivelul exocolului si endocolului cuprinzand si zona de
transformare
*daca se evidentiaza leziuni in zona cervico-vaginala se recolteaza proba si din
aceste leziuni si se precizeaza locul de unde s-a recoltat in fisa de insotire a probei.
MATERIALE NECESARE PENTRU RECOLTAREA SECRETIEI CERVICALE
* Specul ginecologic de diferite dimensiuni. Pot fi presterilizate si de unica folosinta
sau pot fi metalice, sterilizabile. Acestea din urma trebuie sa fie foarte bine curatate
dupa utilizare si sterilizate la autoclav pentru cel putin 15 minute la 121o C sau la etuva
cu aer cald la 180o C pentru 120 minute. Dezinfectantii chimici nu sunt suficienti
pentru prevenirea infectiilor.
* Manusi chirurgicale de unica folosinta
*Fixator citologic Se utilizeaza flacoane cu lichid fixator cu capac care inchide
ermetic fixatorul. In raport cu producatorul unele lichide fixatoare contin aditivi care sa
dizolve mucusul sau sa lizeze hematiile.
Atentie! Se verifica daca fixatorul este in termenul de valabilitate
*Fisa de insotire a probei
* Instrumente de recoltare:
*Spatula - de lemn sau plastic, de unica folosinta sau reutilizabila.

* Periuta cervicala (CytobrushR) cu peri transversali egali. Pentru femeile gravide

nu se foloseste prelevarea endocervicala cu periuta cervicala (CytobrushR)
* Pensula citologica (Cervex-BrushR) cu peri lungitudinali inegali
Pregatirea lamelor in cazul metodei in strat subire (in mediu lichid ) se realizeaza in
laboratorul de citologie si nu la locul recoltarii.
INTRODUCEREA SPECULULUI
*Se explica pacientei procedura si la ce sa se astepte. Se intreaba pacienta despre
sanatate in general, daca a avut simptome ginecologice ca sangerari neregulate sau
secretii genitale
*Se asigura ca femeia se aseaza confortabil pe masa ginecologica in pozitie de
examinare pentru a vizualiza cervixul; se pozitioneaza lumina.
*Se alege cel mai mare specul care poate fi introdus cu usurinta si se incalzeste la
temperatura corpului.
*Cu ajutorul degetului mare si a indexului se desfac labiile mari
*Se introduce speculul nelubrefiat, cu valvele inchise si orientate vertical, apasand
in jos si inapoi, pe fata posterioara a vaginului. Dupa ce saintrodus pe jumatate in
vagin, se roteste in pozitie orizontala.
*Se poate incepe deschiderea valvelor pentru vizualizarea colului.
*Din momentul in care colul este vizibil se opreste introducerea specului, marind
progresiv deschiderea valvelor care se vor plasa in fundurile de sac vaginale anterior si
posterior, evitandu-se lezarea colului.
*Trebuie notat aspectul cervixului, eventuala secretie sangeranda, alte semne de
suspiciune. Daca o persoana fara calificarea medicala necesara este ingrijorata cu
privire la aspectul clinic al cervixului, trebuie obtinuta opinia medicului.
*Daca exista hemoragie, multa secretie sau mult mucus, se pot indeparta cu un
tampon aplicat usor.
RECOLTAREA SECRETIEI CERVICO-VAGINALE
Este foarte important ca proba sa se recolteze corect la nivelul jonctiunii
scuamo-cilindrice, zona unde apare cel mai frecvent transformarea maligna.
Localizarea jonctiunii scuamo-cilindrice poate fi identificata prin modificarea culorii si
texturii intre epiteliul cilindric si cel pavimentos. Epiteliul pavimentos apare roz pal,
lucios si neted. Epiteliul cilindric apare mai rosu cu suprafata granulara.
PRELEVAREA PROBEI FOLOSIND SPATULA
1. Capatului curbat al spatulei se roteste 360 grade in jurul colului mentinand un
contact strans cu suprafata ectocervicala. Se retrage spatula din vagin.
2. Se introduce capatul spatulei cu secretia in solutia de fixare si se invarteste de
10 ori. Se retrage spatula din flacon
PRELEVAREA PROBEI FOLOSIND PERIUTA ENDOCERVICALA CYTOBRUSHR
1. Se introduce periuta in endocervix numai cat se introduc toti peri in canalul
endocervical se roteste usor 90-180o in aceeasi directie. Se scoate periuta cervicala
2. Se introduce periuta in flaconul cu fixator se spala si se apasa energic pe peretii
flaconului de 10 ori. Se agita energic periuta in fixator pentru a ceda in lichid toate
celulele lipite de perisori. Daca se vad zone de periuta cu material din proba, cu
ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator.
Daca periuta endocervicala are zona marcata pentru sectionare, se rupe varful
periutei si se introduce in flaconul cu fixator.

RECOLTAREA PROBEI FOLOSIND PENSULA CERVICALA (CERVEX-BRUSHR)

Perii pensulei Cervex-BrushR sunt lungi si flexibili si se adapteaza ei insisi la
anatomia cervixului. Acest instrument permite prelevarea atat a secretiei din zona endo
cat si exocervicala cu o singura manevra.
1.Perii centrali ai pensulei Cervex-BrushR sunt inserati cu o presiune usoara in
canalul endocervical in timp ce perii laterali sunt indoiti peste exocervix. Instrumentul,
prins intre aratator si index, este rotit cu mana in sensul acelor de ceasornic de 5 ori, cu
360 .
2. Se introduce pensula in flaconul cu fixator se spala si se apasa energic pe
peretii flaconului de 10 ori. Se agita energic pensula in fixatorpentru a ceda in lichid
toate celulele lipite de perisori. Daca se vad zone deperiuta cu material din proba, cu
ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator
3. Daca pensula endocervicala are zona marcata pentru sectionare, se rupe varful
periutei si se introduce in flaconul cu fixator.
Executarea frotiului in cazul metodei in strat subire (in mediu lichid ) se
realizeaza in laboratorul de citologie si nu la locul recoltarii.
Atentie!
*Nu se utilizeaza periuta cervicala la femeile insarcinate
*Daca nu se identifica jonctiunea scuamo-cilindrica se introduce capatul alungit al
spatulei in ostium pentru a prelua celulele din zona de transformare aflata in interiorul
canalului cervical se apasa ferm si se roteste 360 grade.
* In cazul pacientelor care au histerectomie se utilizeaza spatula normala pentru a
razui suprafata cutei vaginale din zona unde a fost colul.
FIXAREA
Secretia odata recoltata trebuie fixata imediat.
Pentru aceasta se rupe varful periutei (pensulei) citologice si se introduce in
flaconul cu lichid fixator. Se inchide flaconul apoi se agita usor.
Fixarea frotiului este un moment critic in sensul ca fixarea trebuie sa se faca
imediat, pentru a impiedica uscarea secretiei pe instrumentul de recoltat.
Uscarea la aer va determina lipirea celulelor pe instrumentul de recoltat,
distrugerea detaliilor celulare si eozinofilia generalizata a elementelor celulare de pe
lama.
O alta metoda de fixare este prin spalarea pensulei /periutei. Se ia periuta/pensula
cu secretia proaspat recoltata si se introduce cu partea cu proba integral in solutia
fixatoare. Se agita energic in solutie de minim 10 ori. Apoi se retrage varful din flacon
apasand cu perii pe peretii flaconului pentru ca surplusul de lichid sa se scurga inapoi
in flacon. Daca se observa ca pe pensula/periuta au ramas resturi din proba se repeta
operatia de spalare. Se pot desprinde cu o spatula resturile de proba car nu se
desprind.
IDENTIFICAREA PROBEI PE FLACON
Pe flaconul cu capacul bine inchis se noteaza cu datele de identificare ale probei si
datele de identificare a pacientei care trebuie sa coincida cu cele de pe fisa de insotire
a probei. Se noteaza pe flacon numele pacientei, proba biologica recoltata, nr de
inregistrare s.a. Orice corectare a datelor inscrise initial trebuie incercuita cu rosu
pentru a se sti care este varianta corecta. Este preferabil sa se inscrie pe flacon si codul
numeric personal. Sunt astfel doua elemente de identificare personala (numele si
codul) care pot preveni orice greseala de identificare a pacientei.

COMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE

Se completeaza fisa de insotire cu toate informatiile necesare. (Anexa. nr. 1.
Model de fisa de insotire a probei biologice)
VERIFICAREA SI PREGATIREA PENTRU TRANSPORT
Flacoanele cu probele recoltate sunt verificate daca sunt inchise corect. Unele
flacoane au semn atat pe capac cat si pe corpul flaconului care indica inchiderea
corecta. Se verifica inca o data daca datele inscrise pe flacon coincid cu cele inscrise in
fisa de insotire a fiecarui flacon.
Se introduc in cutia de transport si sunt trimise la laboratorul de citologie. Pe
plicul in care sunt transportate probele trebuie fie imprimat simbolul de risc biologic.
TRANSPORTUL PROBELOR
Flacoanele cu probe, cu datele de identificare ale pacientei si ale probei si fisele
de insotire ale probelor sunt impachetate si introduse in pungi speciale care se inchid si
pot fi sigilate. Pe punga respectiva trebuie sa existe inscriptia cu simbolul Risc
biologic. Pungile sigilate sunt trimise trimise/predate laboratorului de citologie.
Daca probele nu sunt trimise prin posta, acestea se pot introduce in cutiile
speciale de transport probe care se inchid securizat si au inscriptia/simbolul Risc
biologic.
PARERI PERSONALE
Analizele de laborator sunt instrumente eficiente de evaluare a starii de sanatate a
pacientilor. Este important de stiut ca rezultatele analizelor pot fi in afara valorilor
normale dintr-o multime de motive. Aceste variatii pot avea la origine aspecte ca
preferintele dietetice, varsta , sexul, ciclul menstrual, gradul de activitate fizica,
medicamente administrate, consumul de alcool si alti factori.
Orice rezultat anormal trebuie discutat cu medicul dvs. Este imposibil a se pune
un diagnostic precis numai pe baza analizelor de sange, dar este la fel de adevarat ca
aceste analize pot sa va ajute sa aflati mai multe despre corpul dumneavoastra si sa
detectati din timp posibilele probleme, astfel incat un tratament sa fie cat mai eficient.
BIBLIOGRAFIE
Anatomie patologica generala;editura AUGUSTA
Coman M.(2003)
Anatomie patologica, vol 1, partea generala;editura MEDICALA
Halalau F.,Carmen Ardeleanu (2003)