Suport curs Anatomie Patologica Sef lucrari dr.

Petrica Plamadeala

Partea generala

METODE MICROSCOPICE DE DIAGNOSTIC

▪ Diagnosticul histopatologic;
▪ Citodiagnosticul

Diagnosticul histopatologic;
 Definiție : Este diagnosticul stabilit pe baza examinării microscopice a secțiunilor
histologice.
Se efectuează pe produse recoltate prin:
1. BIOPSIE (recoltarea unor fragmente de țesuturi / organe în timpul vieții);

a. Microbiopsia:
 Puncția – biopsie (pentru organele profunde: ficat, splină, rinichi, măduvă
osoasă);
 Chiuretajul (pentru mucoase: endometru, col uterin, cavitatea bucală sau
leziuni superficiale: piele);
 Endobiopsia (mucoasa gastrică, rectală, laringiană, bronșică).
b. Biopsia chirurgicală:
▪ Incizională (în scop diagnostic);
▪ Excizională (în scop diagnostic și terapeutic).
2. EXEREZĂ CHIRURGICALĂ – piese de exereză chirurgicală.
3.PRELEVARE DE FRAGMENTE DE ȚESUTURI / ORGANE ÎN TIMPUL
NECROPSIEI
▪ prelevate necropsice.

Timpii de prelucrare a prelevatului tisular:

➢ Recoltarea (indicații):
➢ leziuni întinse → biopsii multiple,
➢ leziuni ulcerate → recoltare din margine
➢ Fixarea: formol 10% tamponat, lichid Carnoy, Bouin
➢ Includerea la parafină
➢ Secționarea blocurilor tisulare la microtom (3 – 5μ)
➢ Colorarea secțiunilor histologice.

Tehnici de colorare:
➢ Tehnici uzuale:

• Hematoxilină-Eozină,
• Tricromice (van Gieson, Simionescu, Masson);

Tehnici histochimice:
 • PAS (MPZ neutre, glicogen, membrane bazale, fungi);
• Fontana/Grimelius (granule neurosecretorii);
• Gordon-Sweets, Gomori (fibre de reticulină, membrane bazale);
• Perls (hemosiderina – Fe3+);
• Fontana (melanina);
• von Kossa (calciu);
• Negru Sudan, Sudan 3, Scharlach (lipide neutre);
• Roșu Congo (amiloid);
• Albastru Alcian (mucine acide).

▪ Citodiagnosticul

 Definiție: Este diagnosticul stabilit pe baza examinării microscopice a

modificărilor morfologice ale celulelor (izolate) conținute de diferite produse
biologice etalate pe lame (frotiu).
 Avantaje:
 Oferă un diagnostic rapid;
 Este ieftin;
 Puțin traumatizant;
 Ușor de repetat;
 Util în acțiunile de screening.

Tehnici de recoltare a produselor patologice pt. citodiagnostic.

1. Exfoliere (spută, secreție prostatică, mamară, vaginală, cervicală);
2. Puncție-aspirație din revărsate seroase (lichid pleural, peritoneal, articular), conținut
structuri chistice;
3. Grataj/periaj (col uterin, tract respirator);
4. Lavaj organe cavitare (căi respiratorii, vezică urinară);
5. Amprentare (leziuni cutanate, ganglioni limfatici);
6. Puncție aspirație cu ac fin (tiroidă, prostată, glandă mamară, pancreas), tumori solide
profunde, măduvă osoasă.

Timpii de execuție a frotiurilor

1. Etalarea
 Directă: secreții naturale, puroi, produse obținute prin puncție-aspirație din
organe solide, amprentare;
 După centrifugare 5-10 minute, apoi etalarea sedimentului: lichide din
revărsatele seroase, structuri chistice, lavaje și urină.
2. Fixarea
 Agitare în aer câteva secunde și uscare (pentru colorația May-Grunwald-Giemsa);
 Alcool 96% (pentru colorația Papanicolau);
3. Colorarea
 MGG - foarte simplă
 Papanicolau - pentru citologia cervico-vaginală, bronșică
 Speciale pentru a evidenția lipidele, glicogenul, mucinele
 Imunocitochimie

Tehnici speciale de diagnostic

Imunohistochimia
 Imunofluorescența pentru detectarea (prin marcare cu coloranți
fluorescenți) autoanticorpilor, antigenelor, complexelor antigen-anticorp
sau fracțiunilor complementului.
 Imunoperoxidaza (prin metoda peroxidază-antiperoxidază sau/și complex
Avidin-Biotin) utilizează anticorpi monoclonali/policlonali pentru
detectarea:
 Originii celulelor neoplazice (diagnosticul diferențial între carcinom-
sarcom-limfom):
o Citokeratină - carcinom;
o Antigen comun leucocitar - limfom;
o Mioglobină - rabdiomiosarcom;
o Vimentin - tumori conjunctive;
o Antigenul factor VIII-tumori vasculare.
 Antigenelor oncofetale în tumori (α-feto-proteina, antigenul
carcinoembrionar);
 Hormonilor /receptorilor hormonali;
 Oncogenelor, genelor supresoare tumorale (p53);
 Tiparea imunofenotipică a limfoamelor maligne.

Histoenzimologia
detectarea enzimelor;
Microscopia electronică pentru diferențierea între:
Carcinom-melanom-sarcom;
Adenocarcinom-mezoteliom;
Timom-limfom-seminom;
Tumori cu celule mici, tumori cu celule fusiforme;
Tumori endocrine și non-endocrine;
Nefropatii glomerulare cu mecanism imun.
Tehnici de biologie moleculară:
PCR (Polymerase Chain Reaction);
Citometria în flux pentru analiza ADN (ploidia);
Hibridizarea in situ pentru identificarea fragmentelor de ADN;
Analiza rearanjării genelor.

Leziuni celulare

Tipuri de leziuni celulare

Leziunea
• ansamblul modificărilor morfologice celulare cauzate de variaţi agenţi
patogeni
Tipuri de leziuni
• Leziuni celulare reversibile acute
• Microscopie-Degenerescenţa hidropică hepatică
• Leziuni celulare reversibile cronice
– Reacţii de adaptare celulară:
 • Microscopie-Hipertrofia fibrelor miocardice
• Leziuni celulare ireversibile
• Microscopie-Necroza de coagulare miocardică
Degenerescenţa hidropică
• leziune celulară reversibilă caracterizată prin hiperhidratare celulară
• prima manifestare lezională care se produce in celula sub actiunea unui agent patogen
de intensitate mică: virusuri, substante toxice
• alterarea pompei de Na-K de la nivelul membranei celulare
– pătrunderea în exces a Na şi apei în celulă şi ieşirea K
Degenerescenţa hidropică hepatică
– Hepatocitele sunt:
▪ marite de volum-prin hiperhidratare
▪ Citoplasma este vacuolizata:
– vacuolizare fină (degenerescenţă vacuolară)
– citoplasma complet necolorată (degenerescenţă clara)
▪ Nucleii hepatocitelor păstreaza pozitia centrala
– Sinusoidele sunt comprimate datorită măririi de volum a hepatocitelor
Hipertrofia
• reacţie de adaptare celulară
• mărirea de volum a unui ţesut sau organ pe seama măririi de volum a celulelor
componente
• răspuns la o suprasolicitare funcţională
Hipertrofia fibrelor miocardice
– Diametrul transversal al fibrelor miocardice este mult mărit
– Nucleii sunt
▪ măriţi de volum
▪ hipercromatici
▪ cu contur neregulat
Necroza
• modificare celulară ireversibilă
• ansamblul modificărilor nucleo-citoplasmatice, care succed morţii celulare în teritoriul
unui ţesut sau organ în timpul vieţii
• Leziuni reversibile cronice
• Acumulari intracelulare de lipide
• Microscopic : Steatoza hepatică
• Acumulări de pigmenţi endogeni
• Microscopic : Ficat icteric
• Leziuni extracelulare
• Microscopic: Hialinoza arteriolei aferente renale
• Microscopic: Amiloidoza renală (Roşu Congo)

Steatoza hepatică=Acumularea trigliceridelor în citoplasma celulelor care conţin în mod

normal acest metabolit sub formă mascată
• Microscopic-steatoza hepatica
• HE
• reactie de identificare-Negru Sudan

• Icterul = acumularea în exces de bilirubină în celule şi ţesuturi

 • Bilirubina = pigment endogen fără fier care rezultă din degradarea hemoglobinei
• HE-pigment de culoare brun – verzuie

• Hialinoza = acumularea intracelulară şi extracelulară de hialin

• Hialinul = substanţă cu aspect omogen, eozinofil
• Exemplificare : hialinoza arteriolei aferente renale (nefroangioscleroza benignă) –
apare ca o consecinţă a hipertensiunii arteriale sistemice

• Amiloidoza = acumulare extracelulară de amiloid

• Amiloidul = este un material proteic fibrilar cu structură chimică variată şi
configuraţie β plisată
• Structura chimică
▪ 95 % proteine fibrilare
5% componenta P (glicoproteine

INFLAMAŢIA

Răspunsul local al ţesuturilor la diverşi factori de agresiune.

inflamaţia poate fi:
- ACUTĂ
- CRONICĂ
INFLAMAŢIA ACUTĂ EXUDATIVĂ
Reacţia iniţială de scurtă durată (ore sau zile) şi implică
elemente celulare, vasculare şi umorale.
CLASIFICAREA INFLAMAŢIEI ACUTE EXUDATIVE
(în funcţie de tipul exudatului inflamator)
➢ SEROASĂ
➢ FIBRINOASĂ
➢ PURULENTĂ
➢ HEMORAGICĂ
➢ CATARALĂ
INFLAMAŢIA SEROASĂ
Exudat seros - componentă lichidiană
crescută (bogat în proteine: serine, globuline).

INFLAMAŢIA FIBRINOASĂ
Exudat fibrinos - bogat în fibrină
(prin precipitarea fibrinogenului sub
formă de reţea în focarul inflamator).

INFLAMAŢIA PURULENTĂ
Exudat purulent constituit din:
PMN integre şi degradate;Macrofage;Eritrocite;Detritus necrotic;
Fibrină;Floră microbiană.

Inflamaţia purulentă poate fi:

DIFUZĂ
LOCALIZATĂ

INFLAMAŢIA PURULENTĂ DIFUZĂ

In seroase, in leptomeninge, flegmonul

INFLAMAŢIA PURULENTĂ LOCALIZATĂ

Abcesul
Tipuri:
– Recent
– Cronic

ABCESE RECENTE RENALE, PIELONEFRITA ACUTĂ

➢ este o inflamaţie acută a rinichiului şi bazinetului
➢ etiologie bacteriană
– Escherichia coli
– Proteus, Pseudomonas, Stafilococ
Microscopic:
În interstiţiu: microabcese (exudat purulent):
– +/- colonii microbiene
• În tubi: PMN- evidentiate in urina sub forma de cilindri leucocitari
• Glomerulii: cu aspect normal

Abcesul hepatic cronic

Central: cavitate ce conţine:
▪ exudat purulent;
La periferie: perete
▪ membrana piogenă:
interior - reţea de fibrină
exterior - ţesut conjunctivo-vascular
de neoformaţie

INFLAMAŢIA CRONICĂ

Definiţie:
proces inflamator de lungă durată (săptămâni, luni, ani),
asociat cu:
▪ distrucţii tisulare importante;
▪ infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, macrofage;
▪ reparare prin organizare conjunctivă.
Nespecifică: prezintă infiltrat inflamator difuz sau focal cu
celule mononucleate.
Specifică: (granulomatoasă):
de tip imun:
- cazeos (tuberculoza)
- non-cazeos (sarcoidoza)
de corp străin.

INFLAMAŢIA TUBERCULOASĂ
Microscopic:
(indiferent de localizare)
Granulomul tuberculos:
celule gigante multinucleate
(Langhans)
▪ celule epitelioide
▪ limfocite
alte celule (macrofage, fibroblaste)

Trăsături caracteristice:
- tendinţă la confluare
- tendinţă la necroză de cazeificare

Actinomicoza
Produsă de Actinomyces israeli, localizare la nivelul feței
Microscopic:
Colonii microbiene:
intens bazofile
filamentoase
În jur: exudat purulent.

Trăsături caracteristice:
tendinţă la supuraţie

Vindecarea
Vindecarea leziunilor din focarul inflamator are la bază 2 tipuri de procese:
 regenerare
 reparare conjunctivă
REGENERAREA :
Refacerea morfologică şi funcţională a ţesutului lezat prin
acelaşi tip de ţesut (în ţesuturile lezate care au păstrat capacitatea
de diviziune).
După capacitatea de diviziune celulară se disting 3 tipuri celulare:
Celulele labile (regenerare sau multiplicare continuă) - epiderm
Celulele stabile (regenerare limitată) - ficat
Celulele permanente (nu au abilitatea de diviziune) - miocard
REPARAREA CONJUNCTIVĂ
Refacerea morfologică şi funcţională a ţesutului lezat prin tesut fibros.
intervine în distrucţii tisulare mari (inflamaţii, necroze)
Elementul caracteristic al reparării conjunctive este
ŢESUTUL DE GRANULAŢIE
(ţesut conjunctivo–vascular de neoformaţie).
Poate fi:
➢ VASCULAR
➢ FIBRO-VASCULAR
➢ FIBROS
➢ Exemple de procese de reparare conjunctivă
➢ Organizarea conjunctivă:
➢ Are la baza formarea ţesutului de granulaţie
➢ Organizarea conjunctivă a trombului obliterant
➢ Organizarea conjunctivă a infarctului miocardic
➢ Încapsularea conjunctivă:
➢ Caracteristică leziunilor extensive care nu pot fi reparate prin organizare conjunctivă
(abcese, hematoame).
➢ La periferia acestor zone mari se formează un ţesut conjunctivo-vascular
➢ de neoformaţie care prin maturare formează o capsulă conjunctivă ce
➢ delimitează definitiv zona afectată de ţesutul înconjurător.
Morfologia neoplasmelor
• proliferări tisulare anormale
– necoordonate cu ţesuturile din jur
– persistente-continuă să prolifereaze şi după încetarea acţiunii agentului care a
indus proliferarea
• clasificarea tumorilor
– Criterii histogenetice
• epiteliale
• conjunctive
– Criterii evolutive
• benigne
• maligne

Tumori epiteliale benigne

• Origine - in ţesuturi epiteliale
• papilom : numele este dat de arhitectura tumorii: proliferare epitelială
dispusă pe axe conjunctivo-vasculare cu aspect papilar sau digitiform
• adenom : proliferarea epiteliului glandular al organelor cavitare sau
parenchimatoase exocrine sau endocrine
• Exemple
– Papilom scuamocelular cutanat
– Polip adenomatos tubulo-vilos colonic
– Fibroadenom de glandă mamară
Papilomul scuamocelular
• Epiteliul scuamocelular proliferat pastrează structura si stratificarea normală a
epidermului
▪ Strat bazal
▪ Straturi spinoase - acantoză
▪ Straturi de celule granuloase - hipergranuloză
▪ Strat gros de keratină - hiperkeratoză
▪ Membrana bazală dintre epiteliul scuamocelular proliferat şi axul conjunctivo-
vascular este intactă.
Fibroadenomul
• Tumoră mixtă, hormono-dependentă (hiperestrogenism), constituită din două
componente
▪ Componenta epitelială – proliferarea epiteliilor canalelor galactofore
▪ Componenta conjunctivă – proliferarea fibroblastelor
• Tumora este nodulară, incapsulată, inclusă in parenchimul glandei mamare.
Polipul adenomatos tubulo-vilos
• Tumoră vegetantă, ce rezultă din proliferarea epiteliului de suprafaţă şi glandular
colic;
▪ Compusă din vili susţinuţi de un ax conjunctivo-vascular cu aspect ramificat
TUMORI ALE CELULELOR MELANOCITARE ŞI TERATOAMELE
NEVII
• Tumori benigne ale pielii
originea în melanocitele din stratul bazal al epidermului
Pot fi
▪ congenitali
▪ dobandiţi
microscopic nevii pot fi
 ▪ Intraepidermici (joncţionali)
▪ Micşti (compuşi)
▪ Intradermici

MELANOMUL MALIGN
Este tumora malignă a ţesutului melanic care se dezvoltă
➢ primar din melanocitele jonctionale sau
➢ secundar pe seama nevilor
Localizare: piele
Microscopic: două tipuri histologice:
▪ Cu celule epitelioide
▪ Cu celule fuziform
▪ tumoră cu caracter infiltrativ în dermul subjacent
▪ compusă din plaje mari de melanocite atipice,
▪ fuziforme, cu nuclei alungiţi hipercromatici,
▪ pleomorfi şi mitoze atipice
▪ celulele nu formează cuiburi
▪ stroma este redusă şi conţine melanofage (macrofage cu pigment melanic)

TERATOMUL MATUR
Tumoră cu originea în celule germinale multipotente
(cu originea în cele 3 foiţe embrionare)
Localizare: ovar si testicul
Asociere de variate ţesuturi cu caracter matur :
➢ ţesut nervos,
➢ epiteliu de tip digestiv, respirator,
➢ ţesut osos, cartilaginos,
➢ tiroidă
Apar ca tumori solide sau chistice
Exemple
TERATOMUL MATUR SOLID/MICROCHISTIC DE TESTICUL
din multiple tipuri de ţesuturi normale cu dispozitie dezordonată, care nu se găsesc în mod
normal în localizările respective:
– plaje de cartilaj hialin
– ţesut fibros
– spaţii microchistice căptusite cu epiteliu de tip mucosecretant
TERATOM CHISTIC MATUR DE OVAR
Sectiune histologică prin peretele chistului
Numeroase ţesuturi mature dispuse dezordonat şi fară relaţie cu locul în care se dezvoltă:
▪ plaje de cartilaj hialin
▪ ţesut fibros
▪ celule musculare
▪ ţesut nervos
▪ spatii micochistice captu;ite de un epiteliu glandular mucosecretor

Tumori conjunctive
• Sunt tumori cu originea in celule mezenchimale multipotente care se diferenţiază şi
formează ţesuturi conjunctive diferenţiate
 • Clasificare
– In raport cu evolutia: benigne si maligne

Tumori conjunctive benigne Tumori conjunctive maligne

+OM +SARCOM

Lipom Liposarcom

Condrom Condrosarcom

Fibrom Fibrosarcom

Osteom Osteosarcom

Leiomiom Leiomiosarcom

Hemangiom, limfangiom Angiosarcom

Tumori benigne exemple
Condrom
• Tumoră benignă formată din ţesut cartilaginos hialin
• Microscopie
▪ Tumoră nodulară, bine circumscrisă, încapsulată
Compusă din lobuli de cartilagiu hialin matur separati de axe conjunctivo-vasculare, cu rol de
suport si nutritiv

Hemangiom capilar piele

• Tumoră benignă formată din numeroase vase de sânge
▪ Tumora este localizată in dermul superficial şi profund
▪ Are creştere lobulară, ceea ce-i conferă un caracter infiltrativ
▪ Lobulii vasculari conţin numeroase vase de tip capilar unite prin benzi de ţesut
conjunctiv

Tumori maligne exemple

Fibrosarcom moderat diferentiat

• Tumoră conjunctivă malignă ce rezultă prin proliferarea fibroblastelor
• Tumoră hipercelularizată, compusă din:
▪ Celule fuziforme atipice, dispuse în fascicule, dar cu formare redusă de fibre
de colagen
Osteosarcom
Tumoră malignă ce formează os tumoral= sarcom osteogenic
• În structura tumorii se evidentiază:
▪ arii de celule fuziforme nediferenţiate de tip sarcomatos
▪ plaje de osteoid.
▪ lamele osoase ce includ celule atipice.
▪ vase de tip sarcomatos, arii de necroză şi hemoragie.

TULBURĂRI CIRCULATORII

Edemul
• Edemul reprezintă creşterea cantităţii de lichid în interstiţii şi cavităţi preformate
• Transudatul = lichid cu densitate <1012, cu un conţinut redus de proteine
Congestia pasivă
• Congestia pasivă reprezintă creşterea volumului de sânge în teritoriul unui ţesut sau
organ (prin dilatarea reţelei venoase şi capilare), ca urmare a întoarcerii venoase
deficitare
Hemoragia
• Extravazarea sângelui din cord, vase în timpul vieţii
2 categorii majore:
• hemoragia externă - sângele extravazat se elimină în mediul extern
• hemoragia internă - sângele extravazat se elimină in mediul intern, cavităţi seroase
sau ţesuturi: hemoragii intracavitare (cavităţi seroase) şi hemoragii interstiţiale (în
ţesuturi).
TROMBOZA
• reprezintă procesul de coagulare a sângelui în cord şi vase intacte în timpul vieţii
• Tromboza arterială se produce în artere cu endoteliu alterat prin diferite leziuni (ATS)
INFARCTUL
• Zonă de necroză ischemică circumscrisă, determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei sanguine în teritoriul unui ţesut sau organ
• Clasificare:
➢ Infarctul alb (anemic) se produce în organe solide, cu circulaţie de tip
terminal, anastomotic nefuncţională (cord, rinichi, splină, creier)
➢ Infarctul hemoragic (roşu) se produce în organe cu structură laxă, cu dublă
circulaţie (pulmon, intestin)