Neoplazia

Definitie
Crestere excesiva,
dezorganizata
Necoordonata cu cea a
tesuturilor normale
Continua si dupa oprirea
stimulului ce a generat-o
(autonomie)
Neoplasmul este
O masa anormala de tesut
Autonom: indep de fact de
crestere si mec reglatoare
Excesiv : Evident prin dimens si
timpul prolif
Dezorganizat : Tum nu se
potrivesc in schema gr-ala
anatomica si fiziologica

Tumor = umflatura (latina)
Oncos = umflatura
(greaca)
Crab = cancer (latina)
Malign = cancer
Displazia
Crestere anormala
Celulele nu sunt evident maligne
Precursorul invaziei neoplazice
O legatura intre
MetaplazieNeoplazie--Hiperplazie .


Displazia scuamoasa
a colului uterin
I Usoara II Moderata III Severa(greu de
distins de CIS)
CIN (Cervical Intraepithelial Neoplazia)



LGSIL / CIN 1 si infect. HPV

HGSIL / CIN2, CIN3, CIS







1 Usoara 2 Moderata 3 Severa
Displazie scuamoasa
a colului uterin / LGSIL
Displazie scuamoasa
a colului uterin / HGSIL
Displazie hepatocelulara

Nuclei neregulati, mariti , nucleoli
proeminenti, steatoza, hialin, PMN


Anaplazia
Cel adulte diferentiaza specific
Anaplazia = lipsa de diferentiere
Celulele anaplazice sunt atipice
Caracteristici

Pleomorfism
Nuclei hipercromatci
Mitoze atipice
Raport nucleu-citoplasma
asemanator cel. embrionare
Celule ciudate, gigante

T.B. Caractere clinice si histologice
M: lent, expansiv;
in general bine incapsulate;

= cel mature, ~cu tes de orig.

Evolutie:
- complicatii locale - compresie,hemoragie
generale - hipersecretie;
- dupa exereza nu recidiveaza;
- au progn bun

T.M. Caractere clinice si histologice
M rapid, invad tes local distrug,
margini tum marcate
Evolutie: pot disem.(metastaze)-can limf & v.sg
complicatii: anemie, malnutritie,
pierderea functiei,
sindr paraneopl, infectii,
hipercoagulabilitate+acuze clinice
talia=cel >cel orig: cel monstr (de 510x),
cel gigante (de 75-100 x);
forma: globulara cu pseudopode;
modif nucl-citopl: rap n/c > 1/3
T.M.Caractere clinice si histologice
Invazie & Mz =>cel emit pseudopode
+au pierdut inhibitia de contact
+adezivit la elem stromale.
Mz: prin -contiguitate;
-limfatice tm epit; retea cu pereti discontinui;
-sanguina tm mezench; sarc au lacune vasc;
sedii preferentiale de metastazare:
- tes osos: cc prost, gl mamara, stomac, rinichi;
- tes pulm: osteosarc, sarcoame, coriocc;
- creier: cancere pulmonare;
nu fac / fac foarte rar Mz:
-splina : tes limfoid imunocomp in cantit mare,
bogat in enzime litice
-cordul: este foarte mobil (proprietati oncolitice).
Tum. borderline (95% supravietuire postpoerator), pot
metastaza / carcinom de joasa malignitate
T. epitelial T.
conjunctiv
Carcinoame Sarcoame

Cel carcinoamelor =
cuiburi inconjurate
de stroma conj
neoplazica
Cel tum sunt
intricate cu
celule stromale
normale
Numele tumorilor benigne
origine + om
Fibroblaste => Fibrom
Adipocite => Lipom
Muschi neted => Leiomiom
Muschi striat => Rhabdomiom
Os => Osteom
Epiteliu => Adenom (cel form glande, tubi),
Papilom (lat=mamelon),
Polip (gr=numeroase picioare)
Polip
pediculat
Polip
sesil

Scuamos B: Papilom cu celule scuamoase
M: Carcinom cu celule scuamoase

Glandulare B: Adenom
M: Adenocarcinom

Epit tranzitional B: Papilom cu cel tranzit
M: Carcinom
Epidemiologie
Varsta, dieta, mediu inconjurator,
factori genetici
Cea mai mare frecventa o au
neoplasmele tegumentare
Tumorile epiteliale 80% din tumori
Barbati: Prostata (31%) Plaman
(14%) Colon (10 %)
Femei : San (31%) Plaman (13%)
Colon (11%)
Epidemiologie
Varsta:
varstele inaintate - carcinogenele= efecte>
- apararea imunologica
Cc - apar la orice varsta,
- pot fi congenit 1/14 ani.

Epidemiologie

Dieta:

-afumarea mancarii prod carcinogeni chimici; in Japonia cei care
consuma peste afumat = cc de esofag;
-alimente > in fibre si < in grasimi animale si glucide cc
colorectal; africanii nu au cc colorectal;
-japonezii din Japonia=rata de 2x > de bn de cc gastric fata de
japonezii din Hawai care au o dieta vestica; totusi, rata cc gastric
este > decat la nejaponezii din acelasi loc.


Alcool etilic=carcinogen: consumat , excesiv, lungi perioade;
-potenteaza ef altor substante si creste absorbtia
carcinogenelor;
-in combinatie cu tutunul, efectele sunt mai pronuntate pe
mucoasa esofagiana, faringiana sau a cavitatii orale;
-efectul alcoolului este constatat in special pe celulele ficatului
cancerele primitive multiple apar de doua ori mai frecvent la
cirotici.

Epidemiologie
Mediul inconjurator:

- poluare chim (industr), radiatii infectii, malnutritie
in urban poluare aer si apa (comparativ cu rural) cc
pulmonar;

- fumatorii au cc pulmonar, al cavit bucale, Fx, Lx, vezicii
urinare mai decat nefumatorii;

- muncitorii expusi la asbest, clorura de vinil, dezv cc mai

- activit sexuala: carcinogenele posibile sau cocarcinogenele
pot sa fie transmise venerian, la nivelul colului uterin:
asociere inalta cu infectiilor cu HPV
Epidemiologie
Factorii genetici:

-fam cu predisp pentru cc (ereditar);
anom cromoz neeredit risc de aparitie a unor cc

-observatiile clinice - baza mendeliana a transmiterii
malignitatilor (xeroderma pigmentosum, polipoza
familiala a colonului, MEN).

-copii cu boli imunitare primare au o rata inalta a
malignitatii limfoide; copii cu b. Down= de 30x a
incid leucemici ac.

-translocatia 8,14 este asociata cu limfom Burkitt.

BAZELE
MOLECULARE
ALE
CANCERULUI
Tumorile maligne sunt mono---
sau policlonale?
MONOCLONALE: Neoplasmele
hematopoietice exprima aceiasi
markeri de suprafata
Celulele mielomului multiplu secreta
aceeasi varietate de Ig
Gammapatie monoclonala
De ce, monoclonale fiind,
populaiile celulare
sunt, totui, att de
heterogene?
Datele experimentale sugereaza ca tum.
au origine monoclonala
Dar pot sa apara noi clone prin mutatii noi
Unele tumori sunt policlonale de la-nceput.
Se crede ca un efect de camp duce la
malignizarea mai multor celule i poate da
i tumori multiple in acelai sistem: ureter
si vezica urinar, gur, Lx, Fx.
Intre momentul transformarii maligne i
pn cand tumora este clinic detectabila:

aceasta are o masa de cel puin 1 g
(cea mai mica tumor detectabil)

sunt necesare 30 de diviziuni celulare
(aproximativ)
Carcinogeneza
1. Initiere: induce modificarea
ireversibila in genom.

2. Promovare: replicarea
celulelor initiate. Factorii care
sunt numai de promovare nu pot
induce singuri cancer.

3. Progresie: tumora creste
autonom.

Carcinogeni directi: se leaga direct de
ADN, compromitandu-l
Carcinogeni indirecti: se metabolizea-
za ca forme active.
Ex. 1. Hidrocarburile policiclice din
fumul de tigarete se metabolizeaza in
citocromul P450 in epoxizi ce leag
ADN, in epiteliul bronsic.
Ex. 2. Aminele aromatice devin
carcinogene in ficat si se excreta prin
urina (efect pe epiteliul de tranzitie)
Hidrocarburi policiclice (fum de tigara,
gudron) --- Cancer de plamn, piele
Compusi aromatici (industria
colorantilor de anilina) --- Cancer de
vezic urinar
Benzen --- Leucemie
Nichel --- Nazofaringe, plamani
Arsenic (lucratori n vii) --- Piele
Asbest (lucratori izolatori) ---
Mezotelioame
Identificarea carcinogenilor
Studii epidemiologice
Izolarea substantelor chimice
Studiul potentialului carcinogen la
animale de experiment
Studiul potentialului carcinogen pe
culturi celulare
Testarea mutagenezei la bacterii
Carcinogeneza / istoric
1770 ,Sir Percival Pott, a obs incidentei
cc testicular la cosari si a sugerat ca
funinginea ar fi cauza
100 de ani mai tarziu, medici germani au
evid incidentei cc de piele la muncitori
in industrie = funinginea contine
carcinogeni
1915 Yamagiwa si Ishikawa au produs
cancer aplicand gudron pe urechile
iepurilor

1929 Dibenzantracenul a fost izolat
din gudron, fiind un carcinogen primar

Apoi s-au descop si alte hidrocarb
policiclice carcinogene care prod cc la
anim de experiment si in culturi cel

Biologii cel : hidroc policiclice interact
cu ADN=mutatii specifice de
malignizare
Carcinogeneza
Virusuri cancerigene
Singur, retrovirusul HTLV-1 provoac
leucemie cu celule T;
HPV este implicat n carcinoamele de
col uterin si de tract genital inferior;
Epstein-Barr limfoame Burkitt i
carcinoame naso-faringiene;
Virusul hepatitei B i C carcinoame
hepatocelulare;
Herpes virus 8 sarcomul Kaposi
Radiatiile ultraviolete (UV)
Favorizeaz cancerul de piele;
Incidena cancerelor cutanate majore
(carcinoame cu celule bazale, cu celule
scuamoase sau melanoame) crete pe
suprafeele expuse la soare;
Riscul unui cancer cutanat este mai mare
pentru persoanele cu pielea puin
pigmentat (nordice, blonde).
Radiatii X si ionizante
Cc piele
Leucemii, limfoame
Cc tiroidian
Sarcom osteogenic (vopselele cu fosfor--
-vopsitorii cadranelor ceasurilor)
Pulmonar (mine de uraniu)
Angiosarcoame hepatice (folosirea
Thorotrast ca substanta de contrast in
radiologie)
Initierea
Alterarea ireversibila ADN
Schimbarile genetice apar in gene
responsabile cu replicarea si moartea
celulara
4 tipuri de gene sunt afectate
1 Gene pentru GF, GF-R, proteine de
semnal in diviziune
2 Gene pentru apoptoza
3 Familia de gene supresor tumorale
4 Enzime de reparatie ADN

Oncogenele
Gene inductoare ale cancerului derivate
din PROTOONCOGENE celulare

Oncogenele umane = oncogene celulare
c-oncogene sunt omoloage unor
oncogene virale
v-oncogene ce dau cancer la animale

Oncogenele
Proto-
oncogena
Functia C-oncogena
PDGF GF sis
EGF-R GF receptor erb-B2
Tirozinkinaza Proteina-
semnal
abl
Activator de
transcriptie
Proteine ce
leaga ADN
myc
Cum se activeaza
protooncogenele la oncogene ?

Prin 4 mecanisme

1 Mutatii punctiforme
2 Amplificare genica
3 Rearanjamente cromozomiale
4 Mutageneza prin insertie
1. Mutatii punctiforme
=Substitutia unei singure baze

Da o proteina prost codata

Mutatia punctiforma a oncogenei ras
apare in 30% din cancerele umane
(plaman,intestin, pancreas)

2. Amplificarea genica
Un numar crescut de copii ale
protooncogenei

Exemplu :Se amplifica oncogena
c-myc in neuroblastoame

Aceste tumori din copilarie sunt cu atat mai
agresive, cu cat gena c-myc se amplifica
mai mult
3. Rearanjari cromozomiale

Deletii si translocatii duc la juxtapunerea unor gene
care nu sunt in mod normal apropiate

Apar deci noi compexe genetice in care o gena e
promoter pentru cealalta

De exemplu translocarea c-myc de pe CR8 pe
CR14 langa gena pentru lanturi grele IgG.

Gena IgG e activata in LfB, si promoveaza si
expresia c-myc=> Transformarea maligna a
limfocitelor inlimfomul Burkitt
4. Mutageneza de insertie
Dupa insertia unei gene virale in ADN
mamifer, ce da neregularitati genetice

De exemplu, post infectie cu virusul
hepatitic B
Despre cromozomul
Philadelphia
Este un CR22 scurtat

Apare prin translocarea reciproca intre
CR9 si CR22

Ceea ce duce la juxtapunerea
protooncogenei c-abl(o gena pt tirozin
kinaza de pe CR9) si bcr de pe CR22

Proteina rezultanta p210 bcr/abl
transforma precursorii liniei albe din
maduva osoasa.
Cr Philadelphia apare in 90%din LMC
Gene supresoare tumorale

Gena P53pe CR17 e inactivata in multe
cancere
Gena APC e inactivata in polipoza colica
cu osteoame, fibromatoza,chisti epidermali
Gena NF1e inactivata in
neurofibromatoza tip1
Gena NF2e inactivata in schwanom
acustic bilateral
Gena WT1e inactivata in tumora Wilms
renala
Gena vh1e inactivata in tumori renale in
sindromul Hippel-Lindau
Gene supresoare tumorale
Sunt gene reglatoare, autozomal
dominante ce impiedica diviziunea
anormala

Pierderea heterozigotiei lor prin deletii sau
mutatii a genelor supresoare tumorale
permite celulei sa prolifereze
Gene supresoare tumorale in
cancerul de san
BRCA1
BRCA2
In forme familiale ale neoplasmului
Au un rol in patogenia formelor de cancer
ovarian
In general gena p53=cel mai frecvent
afectata:
-80% din cancerele colice
-30-50%din cancerul pulmonar,de san.
-este principalul defect in sd.multicancer
Li-Fraumeni
Alte disfuntionalitati
Gene mutator caretaker genes, asigura
integritatea celulara. Fara ele, celulele
acumuleaza defecte

Telomeraza asigura refacera telomerelor.In lipsa
ei celulele imbatranesc. Celulele cu telomeraza
devin imortale.

Defectul de gene de apoptoza *bcl-2)
TUM EPIT BENIGNE / Papilom
Localiz: epit pavim keratin,
ep.tranzitional
epit intraductal (glanda mamara)
M: pediculata/sesila; neteda/rugoasa;
unica/multipla-papilomaoasa.
: acantoza cu Hkeratoza.
Dermul=axe conj-vasc.
Evolutie: ulcerare, infectii secund
- condilom - asociere de prolif epit cu infiltr
inflamator limfomononulclear.
- cheratoacantom (moluscum sebaceum) -in reg
expuse la soare, la albe de >50 ani. M: nodul
cutanat neted+centru ombilicat (gramezi de
cheratina), sau nod voluminosi multipli.
: insule, cordoane de cel epidermoide care
patrund in dermul superf; nr mitoze, mitoze
atipice abs; keratinizari voluminoase centrale;
infiltr inflam=granulomatos cu celule gigante in
faza proliferativa. Evolutie: regresie lenta pana la
vindecare

cheratoacantom (moluscum
sebaceum)
Macroscopic:
nodul cutanat neted, centru ombilicat datorita unei
cantitati de keratina, sau noduli multipli.
Microscopic:
insule, cordoane de celule scuamoase care patrund in
dermul superficial
nr mitoze, mitoze atipice absente
keratinizari voluminoase centrale; infiltrat inflamator
granulomatos cu celule gigante in faza proliferativa.
Evolutie:
regresie lenta pana la vindecare

TUM EPIT BENIGNE /Polipii non-
neoplazici
=format exofitice la supraf muc (nas, tub dig, endom,..)
=pediculati sesili, unici multipli, non-neoplazici neoplazici
a) polipii hiperplazici. : gl cu epit secret dif,festonat; tes conj ce
separa gl=abundent; cel inflam separat de lamina propr a muc
b) polipii juvenili (hamartomatosi)=compon ale mucoasei N,
dispuse aN; unici sau multiplii.Dg la~5 ani. ~sindr ereditar,
localiz in rect colon. : gl dilat chistic cu stroma abund si
inflamatie. Evol: ulcera;torsiona, infarctiza, autoamputa si elim.
c) polipii Peutz-Yegers=hamartomatosi (b autozom dominanta).
M: unici, multipli, pe traiectul int s tub dig + pigm "cafea cu
lapte'' cutan-muc (buze, muc. bucala, fata, org. genit., palme).
: str ramif de tes conj si m.neted acoperite de epit intest N.
Tum nu are potential malign, dar insoteste cc de pancreas, san,
ovar, uter, pulmon.
d) polipii inflamatori: boala Crohn (enterita cronica segmentara)
= reepit a ulceratiilor. : central tes conj cu infiltr inflam
granulomat acoperit de epit regenerativ cu gl dilatate chistic.
e) polipii limfoizi = proem ale mucoasei, sec Hplaziei reactive a
tes limfoid al mucoasei (local sau difuz la copii)
Polipi intestinali non-neoplazici
Polipul hiperplazic:
Mic (1-3 mm), sesil
(fara pedicul)
Reprezinta un focar de
hiperplazie a
mucoasei
Lumenul criptelor e
dilatat si zimtat spre
suprafata
Nu are tendinta de a
se transforma malign
Polipii Peutz-Jeghers
TUM EPIT BENIGNE/
Polipii neoplazici
Polipi (adenom) tubulari (maxim 25%
vilos);
: gl uniforme: cel=inalte, slab dif
mucosecr, nucl pseudostr: nu
depaseste muscularis mucosae.
Stroma conj=saraca. Se pot transf
malign: < 1 cm 1%,> 2cm 40%
b) Polipi (adenom) vilosi, >l0 cm.
M:sesili, lobulati,ulcerati/hemorag. :
> 50% au stratif papilara pe axe
fibrovasc acop de epiteliu inalt,
mucosecretor;dat secr proteice
abund=>hproteinemie hipohalbumin,
hemorag:
este o lez precc.
c) Polipi (adenom) tubulovilosi:
componenta viloasa 25 - 50 %

Adenom tubular / Adenom vilos
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
TB care form modele gl, fara reprod model gl al org parench, a gl exocr/
endocr in care se form; cel epit tum=pe 1 - 2 str,mb bazala intacta
M: noduli unici /multipli, incapsulati, de dimens variabile.
: cel dispuse travee (adenom trabecular -hepatic, pancreatic, etc.)
tubular (in glanda mamara, de la epiteliu tubular renal, etc.).
- unele gl se dilata chistic: chist adenom seros/mucos de ovar;
proiectii digit cu ax conj-vasc: adenom papilifer seros/mucos de ovar
/ apar dilatatii chistice: chist adenom papilifer seros/mucos de ovar.

Tum dezv din gl endocr pastreaza fct secret=> aparitia unei hiperfctii endocr:
- tiroida: Htir-ism;
- paratiroida:osteodistrofie fibroasa;
- adenohipofiza celulele acidofile dau acromegalie,
- celulele bazofile dau sindromul Cushing.

prolif altor tesuturi
- tes fibros: fibroadenoame / adenofibroame peri-si intracanalar de glanda
mamara;
- componenta epiteliala imprastiata in stroma mixoida, condroida, osteoida
defineste adenomul pleomorf de parotida.
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul
TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

Fibroadenom / Adenom pleomorf

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SCUAMOASE: Carcinomul bazocelular


TM nemetastazanta, exclusiv cutanata, localiz la fata
(90%), de obicei la varstnici, pornind din stratul bazal al
epiteliilor pavimentoase keratinizare, sau din celulele
epiteliilor bulbului pilos.


M: rotund-ovoida,1 - 1,5 cm;
ulcereaza repede marginile
fiind usor proeminente,
cu baza ulceratiei rosie-cenusie,
atona




Orice ulceratie la fata, la persoane in varsta, care nu se
vindeca, dupa 3 sapt trebuie investigata.



Carcinomul bazocelular
: cel rup mb bazala si patrund in derm;
-sunt mici, cuboidale, fuziforme, ~ cel din str bazal al epidermului
-citoplasma este intens bazofila,
-nucleii intens tahicromatici cu multiple atipii si mitoze atipice;
-la periferia insulelor, cordoanelor, celulele sunt asezate paralel,
in palisada fata de celulele din zonele centrale asezate neregulat
plexiform.


Tumora are un prognostic
bun(fara metastaze) si
poate fi tratata,inainte ca
ulceratia sa se extinda local,
in straturile subiacente
(muschi, os, etc.)

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SCUAMOASE: Carcinomul scuamos
Cel mai cc, din epit scuamos si metapl
M : prolif veget, ulcerate cruste uscate.
margini indurate, infiltrate la baza
: celule disp in plaje, insule, travee,
inconjurate de o stroma conj-vasc.
Cel= poligonale, cu citopl eozinofila,
nuclei mari cu nucleoli proeminenti,
mitoze atipice;
=>Cand este prezenta keratinizarea in"foi
de ceapa" =perle ortokeratozice /
parakeratozice= cc sc bine diferentiat
=>Cand in tm diferentierea spre
keratina=intracel (diskeratoza)=cc sc
putin diferentiat
=>Cand in tm diferentierea spre
keratina=abs= cc sc nediferentiat.
=>Cu cat tum=mai anaplazica (atipii si
mitoze , fara perle) cu atat tum=mai
agresiva.
Carcinom spinocelular
TUMORILE MALIGNE
EPITELIALE SECRETORII:
adenocarcinom (AK)
=TM a epit cavitare / epit parenchimatos
Clasificare = in functie de sediul tumorii primare, tipurile
histologice, gradul de diferentiere, caracterul mucosecretor,
numarul de mitoze atipice, necroze, hemoragii :

- AK nesecretant - lumene gl atipice, invazie prezenta in tes
subiacent;
- AK mucosecretant (mucipar), in organele al caror epit secreta
in mod obisnuit mucus (colon, ovar); = aspect de "inel cu
pecete"; M = aspect gelatinos (encefaloid);
- chistadenocarcinom (ovar,pancreas) lumene gl dilat delim
de ep malign
- cand sunt prezente formatiuni digitiforme pe suprafata interna
(dar mai ales externa) a tumorii = chistadenocarcinomul
papilifer de ovar sau adenocarcinom papilifer de tiroida (fara
transformare chistica).
Adenocarcinom (AK)
- schirul in gl mamara, stomac, prostata = tm dura, dat
excesului de stroma;cel tum = in cordoane de 2-3 cel;
tum au prognostic mai bun datorita barierei stromale;
- cc parenchim mai => ficat (hepato &colangiocc)
=> rinichi (AK cu celule clare
= tum Gravitz).

- tm din cel germ (in testicul si ovar): seminomul: cel cu
citopl bogata in glicogen; cc embrionar: cel mari, nedif
cu atipii, celule gigante, monstr
- cc endocrine = in tir, SR (carcinoame papilare,
foliculare, medulare etc.)

Seminomul
= cea mai obisnuita tum.testicul +/- coborant; predom:
30/40ani. Clinic testiculul = dureros unilateral (2% din
cazuri tum. bilat). Macroscopic testiculul pastreaza
conturul si configuratia, dar creste in dimensiuni. Pe
suprafata de sectiune tumora arata o bombare gri-
alba omogena de consistenta ferma cu hemoragie si
necroza. Microscopic: plaje uniforme de celule
poliedrice cu nuclei mari hipercromatici si citoplasma
clara (bogata in glicogen) abundenta. Tes.fibroconj. si
L sunt imprastiate printre celulele tum. Uneori
cel.gigante multinucleate (acestea sunt capabile sa
secrete gonadotrofina corionica umana). Mz. apar in
limfoganglionii regionali si in viscere. Tratamentul de
electie este orhiectomia urmata de radioterapie si
chimioterapie. Prognosticul tumoral este bun :
supravietuirea peste 5 ani este de 90 - 98%.
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom (AK)
TUMORILE MALIGNE EPITELIALE
SECRETORII: adenocarcinom (AK)
Stadializarea si gradarea
tumorilor
Sediul = distributia anatomica a unei tumori
Tumorile pot fi: in situ, local invazive si
metastatice
Stadializarea TNM
Gradul = diferentierea tumorii
G I bine diferentiata
G II moderat diferentiata
G III slab diferentiata
G IV nediferentiata
T. B. ALE TES. CONJUNCTIV

Fibromul = tb ubicv:
M: nodular, bine
delim, incaps., alb -
roscat, sidefiu sticlos
cu = mm 10-15cm;
la sect = vartej/ fascic,
consist variabila
: fibrocite, fibre conj=
tes conj dens
/moale=tes conj imatur
cu dispozitie laxa +
tesut gras.
Dg dif
pseudotum fibroase

T. B. ALE TES. CONJUNCTIV
Histiocitom fibros = tb
M = in derm, dar si in tes
profund. Recidiv daca sunt
excizate inadecvat
: la MO si ME, din cel tip
histiocite (mononucleate
spumoase )si fibroblasti in
vartej (storiform).
Tipuri histologice:
- xantom fibros: cel
spumoase in travee sau
benzi;
- tum cu celule gigante a tecii
tendoanelor= multe cel
gigante, caracteristic la
mana si degete;
- hemangiom sclerozant -
tumori fibrotice cu
vasculariz proeminenta =
dermatofibrom.

Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze)

Xantogranulomul.
=din lipide si multe histocite
M = in retroperitoneu () dar si in rinichi. pulmon, mediastin/
mezenter:
Dg dif:-sarcom (cd este sit retroperiton si atinge dimens mari)
-malakoplakia = xantogranulomatoza ca raspuns la
infectii;microorg ingerate de histiocite/macrofage pot fi
inconjurate de saruri de Ca=>histiocite pline de lipide = cel
spumoasecorpi Michaelis - Gutmann.
- necroza grasa (histiocite pline de lipide=cel spumoase)

Mixomul
M =masa gelatinoasa, albicioasa, lucioasa ce afecteaza
mandibula, reg intramusc a coapsei si umarului: cresc
>10 cm ~ sarcoamelor.
=subst"mucin-like" cu cel imprastiate, alungite;
25% dintre bolnavi au in antecedente un traumatism.

Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze)
Fasciita nodulara (pseudosarcomatoasa)
M= partea sup a corpului / antebrat si trunchi; rar pe extrem inf. la orice
varsta, la adultii tineri, ambele sexe; nodul subcutanat (rar mai profund ); rar
> 3 cm, de obicei in tensiune, descoperit recent (1 sapt - 2 luni). Aprox 30-
50% din bolnavi isi amintesc de un traumatism.
densa celularitate cu mitoze confuzii cu sarcoamele
Dg. dif = sarcoame; miozita proliferativa si osifianta (pe zonare,
componenta inflamatorie).

Miozita proliferativa = proces de fasciita-like in m scheletic obisnuit la bn >
50 de ani. Degen si regen cel m striat = configuratii bizare confuzii cu
rabdomiosarcomul
Miozita osificanta trauma directa pe m striati cu aparitia de os, cartilaj
sau ambele intedigitand cu fibrele musc la periferie = raspuns reparator
exagerat, in organizarea unui hematom care s-a dezvoltat in muschi; bn
>30 ani si calcif apare intre 4 si 6 saptamani.
: model de crestere = zonal: ariile bogat celulare, nonosificate tind sa fie
plasate central, in timp ce osificarea (grd dif de maturi) la periferie. arii
de hemorag
Pseudotumori - procese reparative sau reactive (fibromatoze)

Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze) / leziuni local
agresive

grup de neopl neincaps=invadeaza tes; extensia lez cd
excizia e inadecvata. Tendinte la recidiva locala. Tum nu Mz,
dar moartea = invazia str vitale.
Tumora desmoida(fibromatoza): apare din fascia profunda,
la niv umar, pelvis,gat sau peretele abdominal ant.
M: tum ~cu o cicatrice alba. Interesant ca lez din per abdom
apar mai ales la femei tinere; contin receptori pt estr
terapia cu tamoxifen.

Contractura Dupuytren (in palma si planta) = fibromatoza
deformari nodulare, locale, de obicei la cei cu ciroza
hepatica postetanolica.

Boala Peyronie (afecteaza penisul)
- tes colagenic este predominant si fibrocitele au rar mitoze
(~ cu o cicatrice prolif),
- infiltreaza m si tes moale depasind limitele M;
- excizia inadecvata obisnuit recurente.

Pseudotumori - procese reparative sau
reactive (fibromatoze) / leziuni local agresive

Dermatofibrosarcomul protuberans = localiz pe piele si
subcutanat.

M tum=protuberanta, creste lent in derm si poate deveni destul de
mare. Initial se prezinta ca o placa indurata din care apar noduli
multipli, rosii sau albastrii.

= fibroblasti atipici de grade diterite si mitozele+, aranjati
neregulat la periferie si in centru storiform, patrund in grasimea
subcutanata, uneori fascia si m subiacenti.
Epidermul poate fi atrofic, ulcerat, fara acantoza.

Prognostic: tumora tinde sa recidiveze, este greu de controlat.
Pentru a evita recurentele este necesara excizia completa.
Rar, Mz in alte org, dupa recurente locale si dezv unei
clone maligne.
T.M. MEZENCHIMALE (SARCOAMELE)

Def =tm solid ped si 5% din tm adulti; lez invad tes si au capacit de Mz.
M: solitare, localiz profund,> Localiz = extremit si retroperit;~carne de peste
Criterii de malignitate: locul de origine, varsta bolnavilor, locul de origine a
tumorii si histologia = fact predictivi. Criterii pt tm variaza: de exp t.uterine de
mn = sarcoame: rata mitotica este de 10/10 campuri mari (x400)scopice.
Evaluarea sarcoamelor
Grading: gradul de diferentiere , rata mitotica si, de necroza-hemoragie. Tm
de grd (bine diferentiate, cresc lent),au o evolutie mai buna decat tm
grad (inalt mitotice). Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul , sarcomul
sinovial = considerate de gradul III
Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) si Mz (stadiul IV).
Talia: de regula, tumorile mici (sub 5 cm) sunt mai favorabile.
Sarcoamele, tipic, Mz omogen, cel mai in plaman si ficat
Progn: subtip , profunzime, talie si grading. T.superf si mici =progn bun.
Rata de suprav=: suprav peste 5 ani, se apropie de 70% dat terapiei.
Tratament: = combinatie de: excizie chirurgicala: pt tum localizate excizie
larga cu margini de 1-2 cm in jurul tumorii;radioterapie: utiliz postop
sterilizeaza local patul tum si trateaza recidivele tumorale ( se extind spre
margini);Chimioterapie sistemica = utiliz pt prevenirea MZ hematogene
subclinice; din nefericire doar rabdomiosarcoamele = raspuns favorabil la
chimiterapie.
Fibrosarcom / Histocitom fibros malign (HFM)
apare la copii si este
neobisnuit la adulti. Are
o celularitate inalta,
celulele tumorale sunt
fuziforme; uniforme fara
pleomorfism, dar cu o
moderata spre inalta rata
mitotica; este capabil de
metastaze hematogene;
Dg dif: histocitomul fibros
malign prin absenta
pleomorfismului; de
fibromatoze prin
celularitatea bogata si
rata mitozelor.
= cel mai sarcom al adultului, mai la
barbati la orice varsta.
M: pe extremit (coapsa), cap, gat,
retroperitoneal de obicei mare (10 cm). Pe
supraf de sectiune= alb-brun-inchis. Necr si
hemorag = obisnuite.
: amestec de fibroblasti (aranjati in model
stonform sau in spite de roata) si histocite;
miofibroblasti. Cel maligne = pleomorfe,
nuclei hipercromi, mitoze anormale si cel
gigante bizare; este, cel mai polimorf
sarcom.
Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte
sarcoame (condrosarcomul dediferentiat
are o suprafata de secretie translucida cu
arii mai putin cartilaginoase, dar tumorale)
Tumora isi pierde diferentierea in procese
de progresie tumorala. Acest fenomen
poate insemna ca HFM este un tip de
patologie finala comuna in histologia
sarcoamelor.

Fibrosarcom /
Histocitom fibros malign
(HFM)
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB

Lipomul = este cea mai obisnuita tum de parti moi, ~ cu tes adipos, incaps
cu mici invaginatii in tes vecin; lipseste lobulatia normala.
pe extremit, spate, poate fi mic sau poate avea talii considerabile;
degenerarea in liposarcom nu este clar documentata.

Lipoblastomul =lobulat, incapsulat, apare exclusiv la sugari si copii; are o
evolutie benigna cu o scazuta rata a recidivelor dupa excizia chirurgicala.

Hibernomul= rar; ~ grasimea bruna a anim care hiberneaza; apare din
grasimea multivacuolata, de la spate, sold sau de la gat la adulti / la copii.

Tumora invaziva local:
Liposarcomul bine diferentiat = agresiv local. : ~ cu un lipom cu celule
atipice imprastiate. Excizia tumorii de pe extremitati=curativa, dar extirparea
chirurgicala completa a tumorilor retro-peritoneale nu se poate realiza:
gradat local si. poate produce moartea prin atingerea de structuri vitale
(aorta, uretere etc.). Mz nu apar in tm superf ale extremitatilor
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM
Liposarcomul
=sarcom la adulti; tum=mare, bombata, cel la coapsa sau retroperitoneal.
: mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul pleomorfic.


Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam plexiform al
capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in MPZ; de obicei hipocel;
Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz mai decat
cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut).
Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii.
Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata excizia chir =
larga este tratamentul de ales (daca se-face o simpla excizie, sansele de
recurenta sunt inalte). Amputatia unei extremitati se poate face cand excizia
locala nu se poate realiza sau leziunea recidiveaza.
Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a recurenta loc.
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM
TUMORILE MUSCULARE / Benigne
Leiomiomul = tb a mn si apare oriunde in partile moi cu muschi neted sau in peretii
vaselor.
Leiomiomul uterin (cunoscut ca "fibrom") = la autopsie cu o = 30-60%; multipla, de
2-3 mm zeci de cm, bine incapsulat, subseros, intramiom, submuc; in vaitejuri.
Clinic= asimpt, durere, menometroragii Tum= hormonodep:repede in t sarcinii sau
in t utilizi de contraceptice
Leiomiomul gastric: cea mai t mezenchim; mult mai = tum stromala benigna, la
ME si IHC: histogenetic s-au identif fibrocite, fibrohistocite, de teaca nervoasa
periferica, musculare, lipidice; apar la orice varsta dar tipic intre 30-70 ani; tum =
identif incidental; peste 3 cm, pot da sangerari durere sau alte simptome. Talia =
intre 1-20 cm (peste 6 cm in diametru este leiomioarcom); de obicei intramurala;
uneori este atasata la mm prin pedicul care proiecteaza spre oment.
In piele, leiomiomul=identif dupa excluderea altor origini a unor noduli durerosi.
: benzi de celule eozinof, alungite, cu citopl fibrilara asemeni mn. Mitozele = rare.


Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata scheletica; apare in limba sau
venticuli, la sugari si copii (reprezinta 40% din toate tumorile de la aceasta varsta =
hamartoame fetale derivate din mioblasti cardici embrionari; 1/3 din bolnavi au si
scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla mare, proem in cavit cardiace).
: tum=din cel mari / contin glicogen abundent si focal = miofibrile, maligne.
Rabdomiom fetal
TUMORILE MUSCULARE / Benigne
TUMORILE MUSCULARE / Maligne
Leiomiosarcoamele gastrice (1% din malignitati) pun
probleme dificile in diferentierea in leiomiosarcoame:
simpt=~, histogenetic = tum strom g ma
= rata mitozelor, peste 2/10 cp scopice cu ob mare) si
talia >6 cm = cele mai bune elem pt dg malign. Mz
hematogena in ficat si pulmon,=. Rezectia chirurgicala
completa este de electie.
Leiomiosarcomul subcutanat sau al extremit=orig: per
musc al v mari.
M: talie variabilamoale, carnos, alb pe suprafata de sectiune.
: din cel musc netede alungite, roz cu citopl.fibrilara; modelul
de crestere, specific: benzi si fascicule alternante de celule
intersectandu-se chiar in unghi drept pe suprafata de
secretie; prezenta de mitoze este: 3 pe 50 de cp cu ob
maremai multe pe un camp cu ob mare; prez cel mari,
bizare.

TUMORILE MUSCULARE / Maligne
TUMORILE MUSCULARE / Maligne
Rabdomiosarcomul recapit miogeneza embrion cu model dezorg; exista forme
adulte si juvenile. Clinic: mase nedureroase, f.repede. Alte acuze=legate de
localiz tum.
A. ~ juvenil: 1. ~ embrionar : la copii< 6 ani; fibre musc ~ embrion de 7-10 sapt.M:
tum localiz la cap (in orbita, nazofaringe, ureche medie); retroperit sau pe tractul
urogenital. : plaje de cel rotunde, mici cu nuclei ovali uniformi. Unele cel au citopl
eozimorfa, IHC +la desmina.Dg dif: alte tum cu cel mici ale copil: limfoame,
leucemii, sarcom Ewing si neuroblast.
2. ~botrioid: embrionar in tract genitourinar, biliar, resp sup la copii f mici; "botrioid=
"strugure-like" il ia tum din vecinatate mucoasa: tum = polipoida, moale, gelatinoasa.
:mucoasa = pastrata; zona densa de rabdomioblasti nedif = vazuta in str dermic
reticulat. La perif tum=mixoida, putin celulara cu mitoze .
3. ~alveolar: cel musc fetale de stadiu tardiv fata de ~ embrionar : apare la 10-25
de ani, la niv extremit preferand aria flexorilor de pe antebrat si mana pana la
eminenta hipotenara. cel nedif (rabdo mioblasti) = asezati neregulat, in insule,
separate prin septuri fibroase dense, din care 1 singur str de cel tum = asezate ferm
aspect alveolar sau pseudogl; rare cel gigante
B.~adult: rar; apare intre 40-70 de ani; : ~polimorf (exclusiv la adulti) mai ales la
extremit (70%) in special pe coapsa. M: profund in m striati forme variate, talie
variabila, consistenta este moale, carnoasa, culoarea rosu-maroniu. : variaza in
aspect si dif, dar toate = rabdomiobl> cu citopl abundenta, eozimorfa cu miofibrile.
Progn: gradul III, chimioterapia = impact major; prognosticul=+ in tm periorbitala sau
paratesticulara si in rest; toate tip embrion =favorabile; tipul alveolar si pleomorfic =
nefavorabil; grup bn cu rezectie tum compl (grupul I)=vindecare in 80-90% din cazuri
(se asociaza chimioterap / rol in sterilizarea Mz minime). Bn cu Mz mari, (grupa IV).
Rabdomiosarc alveolar / Rabdomiosarc pleomorf

Tumori vasculare benigne

Hemangiom:din
canale sg nou
formate, la sugari,
dispar spontan.
2 tipuri: capilar si
cavernos, in fct de
talia can vasc din tum.
Capilarele mici si mari
(cavernoase)=
limitate de cel endot
turtite. Sangerarea da
probl clinic.
~ care rapid in
dimens (la nou
nascuti) pot da
trombocitoperii
(sindrom Kasabach-
Meritt).
Hemangiom cavernos
Localizat in tesutul
subcutanat, in regiunile mai
profunde; in viscerele
abdominale (ficat, splina)
Macroscopic:
Rosu-albastru
Moale
Masa subcutanata spongioasa
trombi (circulatia este
incetinita la acest nivel)
Microscopic:
Spatii vasculare, dilatate, pline
cu sange, de calibru
mediumare, delimitate de
celule endoteliale turtite
Tumori vasculare maligne

Hemangiosarcom=tm rara din cel endot; apar tipic in piele la
varstnici, in san si rar in tes moale.
~ cutanat apare la fata si scalp, mai frecvent la varstnice;
initial, tum= albastru-rosu lucioasa / o placa purpurie /
multinodul chistica-spongioasa.
M, tum=hemorag, necrot albastrui-rosie; talii mari si Mz in
ficat si pulmon.
=bine dif forme anapl=solide fara a forma vase notabile.
Cutan=prolif de can vasc anastomozate care diseca fibrele de
colagen din derm. Cel= nuclei Hcrom, in tufe care proemina
in lumen; infiltr limfoide parcelere +
Progn: rezervat; moartea apare in doi ani, prin exanghinare;
chemoter nu are efect. Rezect chir completa = de ales.
Iradierea si chemoterapia singure sau in combinatie sunt
terapie adjuvanta. Recurentele sunt obisnuite si metastazele
apar la 40% din bolnavi.
Tumori vasculare maligne

Sarcomul Kaposi
Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit imun;
tm=multicentrica, simetrica si rar spontan.
Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si evrei est-
europ necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat pe deg Mz
viscer=silentios clinic,la autops in 10% din caz asoc cu
limfoame si leucemii
Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de
chemoterapie.
Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele sexe egal,
la tineri; formele: varietatea limfodenopatica si varietatea
fungiforma (tumori mari).
Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie imunosupres pt
transplanutul renal sau in b inflam ale tub dig; trat=oprit, tum
Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales homos
Tumora nu apare in urma actiunii directe retrovirusului ADN
, toate formele similare: celule fuziforme, relativ bombate
(endoteliale) in plaje alungite; prez de spatii inguste cu
extravazari de hematii si hemosid
Sarcomul Kaposi
Tb ale tecilor nervoase
tb subcutan / dermice ( peduncul); rar in profund tes moi.
Neurofibrom din cel fusiforme in "virgula" pe fond mixoid
Neurilemmoma (schwanom) incapsulata cu zone mixoide / cu
zone in palisada (model Antoni B si respectiv Antoni A) si vase
sg cu pereti grosi, hialinizati. 8-10% din tum intracraniene/nVIII
(neuron acustic). Clinic, pierdere auz, dezechil, ameteli si
ataxie; surditate senzorioneurala.Progn bun / se face rezectie
tum completa (daca nu, recidive).
Neurofibromatoza (boala von Recklinghausen) b autosomal
dominanta, cu multiple neurofibroame multiple pete "cafea cu
lapte" cutanate. Hamart din alte organe pot sa apara de
asemenea.
Tumora cu celule granulare tb~histogen cu cel
Schwann~mioblastomul cu cel granulare, dar fara orig musc a
cel. ~ in derm, in arii submucoase (limba si Lx) compusa din cel
mari, plate cu citopl fin granulara; concomitent=prolif a epit
squam /poate simula un cc squamdenumit Hrplazie
pseudoepiteliom
Tb ale tecilor nervoase
Schwanomul malign (neurofibrosarcomul)

tm in vecinat trunchiului n
sau pe locul unui
neurofibrom. rapida a
noduli la bn cu neurofib =
maligna (50% din tm).
, cel fusiforme in
modele dif cu mitoze si
necroza
Progn rezervat, totusi bn
cu tumori mai mici si
periferice care au fost
rezecate recent au un
prognostic mai bun.

Tumori osoase benigne
Condrom (encondrom) tb cartil solitara/multipla (risc de transf in
condrosarc) oase mici intre 20-60 de ani.
b Ollier, rar noneredit ~ multiple in metafiza si diafiza oaselor; :
boala Maffucci, congenit: discondroplazie multiple hemangioame in piele si
viscere.
Clinic, asimptomat; ex Rx=chisti, Rxtransparenti cu deformari contur osos;
+/- arii de calcif. Orig in tes cartilag heterotipic din cavit medulare ale
oaselor. M: masa confluenta, albastruie de cartilaj hialin lobular. cartilaj
moderat cel cu rare binucleeri fara mitoze. Trat: curetajul tum.
Osteocondromul cea mai tb la bn sub 21 de ani; unica/multipla si predom
la metafiza oase lungi. Clinic: simptome=durere compresie pe str adiacente
masei tum mari. M: tum are 1-n cm, pedicul cu supraf lobulata proemina pe
os, cu periost , cel cartilag aliniate ca in epifiza N. Trat rezectia tum
Condroblastromul rara, epifiza , dupa 20 de ani. Clinic: bn au dureri
locale, rigidit si limitare miscari Ex Rx central distrugere os delim de os N cu
margine de os cu . M rotund / ovala, cu arii chistice-hemorag. : prolif de
condrobl amestecati cu stroma fibroasa si mat condroid; Cel gigante
multinucl si calcif+. Trat = exciz - este tb, + raportate Mz pulm.
Fibrom condromixoid: metafiza oase lungi si in epifiza; 0-20ani. Clinic
durere; Ex Rx masa clar delim de os sclerotic. M circumscr, solida
cartilaginoasa. elem fibroase, mixoide, condroide, cel gigante
multinucleate si Mf cu hemosiderina. Trat excizie cu tot cu limita de os N;
recidive locale = aprox 20%.
Tumori osoase benigne

Tumori osoase benigne
Osteomul: atinge exclusiv craniul si oasele faciale - sinusul
frontal la orice varsta, predom la. Osteoame multiple=asociate
cu polipoza intest si tum tes moale (sindr Gardner). Clinic:
asimptom pana interfera cu drenajul sinus paranazale. , os
matur dens, original din periost cu activitate osteoblastica.
Osteom osteoid: tineri Clinic: durere severa noaptea si se
amelior cu aspirina. Ex Rx lez Rxtransparenta centrata (nidus)
inconjurat de os dens, sclerotic. M masa rotunda-ovala, cu o
arie friabila, centrata rosu-brun (nidus), ca un labirint neregulat
de travee osoase si cel gigant- multinucl, tes fibros si os. Trat:
excizia cu limita de os sclerotic pentru a evita recidivele
Osteoblastomul vertebre si oase lungi la tineri 30 - 40 ani.
Clinic asimpt; Ex Rx lez inconj de os sclerotic si periast
ingrosat. Unele tum=mase obstr si expansive. M = n cm. prolif
osteoblasti si prod osteoid. Osteoclastii si cel gigante =, in
ariile cu extravasare sg. Trat: curatarea leziunii.
Tum osoase benigne

Condrosarcom
localizat spinal, oase pelvine si zona metafizara superioara a
femurului si humerusului. Tum poate apare "de novo"
(condrosarcom primar) sau din lez cartilag benigne
(condrosarcinom secundar); reprezinta 7-15% dintre sarc os
/ = 3/1 intre 30 - 60 de ani.
Clinic: durere si tumefiere locala de cateva luni, ani, Ex Rx =
distrugere a corticalei osoase cu atingere medulara neobligat si
densitati in mozaic produse prin calcificari si osificari.
M: lobulat, alb-galbui dat material mucoid si focare de calcif.
: urme de cartilaj imatur cu cel anaplaz cu 2-n nuclei in
condroplaste. Mitozele = obisnuite.
Trat: rezectia totala tum dar localiz tum = dificil de abordat.
Neopl = crestere lenta care poate fi local agresiva pentru ani de
zile, cu recidive frecvente. Disem hematogena a pulmonului,
ficat si rinichi apare peste ani, evidentiate uneori. Rata de
supravietuire peste 10 ani este de 50 60%.
Condrosarcom

Condrosarcom

Osteosarcom (sarcom osteogenic)
=malign, produce osteoid si os; apar in metafiza distala a
oase lungi (femur, humerus si tibia) dar si in oasele mici ale
mana, picior fata; cea mai tm primara a os (pe I-ul loc =
mielomul multiplu) =16% din sarc os; tineri intre 10 si 20 de
ani;2 fact predisp: irad si lez preexist os (exp b Paget).
Clinic: durere si tumefiere; tum=mare=limitare miscari; tum
rapid si conc= greutate si anem II a bn. Ex Rx distrugere os
cu penetr cortex si desprind subperiost (triunghiul Codman) si
infiltr tes moale vecin. M: masa mare necr si hemorag din mijloc
epifiza distala cu extindere posibila in artic vecina. : 3 tip de
osteosarc dupa mod hp predom: osteobl, fibrobl si
condroblastic. Markerul tum=prezenta in stroma maligna
(cel bizare,nucl nereg si mitoze ; cel gigante multinucl in
vecinat necrozei si calcif) de osteoid si os. Trat: amputare chir
a extremit pt a evita disemin tum. Chimioterap adjuv a per de
suprav; Rxterapeficienta; rata de suprav peste 5 ani=5 20%;
moartea = in urma diseminarii hematogene in pulmon, ficat si
alte oase.
Osteosarcom (sarcom osteogenic)

Osteosarcom (sarcom osteogenic)

Tumora cu celule gigante a osului
(osteoclastom)
rara, caract de cel gigante multinucl la 19 -40ani, localiz
distal in oase lungi (femur sau humerus) si 50% la genunchi.
Rar, tum=la craniu, pelvis sau oase mici ale mainii sau
piciorului.
Clinic, bn=durere, tensiune, impotenta fct si o masa care
bombeaza.
Ex Rx = zona de expans Rxtransparenta fara scleroza reactiva,
la margine tum; se crede ca orig= in cel mezenchim ale tes
conj.
M: multipli chisti hemorag=distrug os, inconj de neoform os
subtire.
: stroma vasc din cel fusiforme cu cel gigante multinucl cu arii
de hemorag, inflam, hemosiderina. Mitoze=+. Trat: rezectia
completa. Evolutia nu este previzibila dupa histologie: tb= Mz In
gr-al, 1/3 = tb, 1/3 recidiveaza si 1/3 =tm. Mz=in oricare organ
dar pulmonul = localizarea
Tumora cu celule gigante a osului
(osteoclastom)

Mielomul multiplu (mielomul cu
plasmocite)
cea mai tum I-ara a maduvei fiind
multicentrica; etiolog=? Observ=infl cr = rol
imporlant.
Clinic, bn = de varsta medie -in varsta cu
anemie, infectii, fracturi osoase, Hca-emie.
Zone osoase litice, perforante = tipice,
durere: spate, torace si cap unde masele tum =
palpate. Multiplele zone de liza sunt vazute
radiologic.
= plasmocite mature cu variate grade de atipii
si anaplazii. Pot fi prezente forme binucleate si
mitoze.
Mielomul multiplu (mielomul cu
plasmocite)

Tum sist APUD (Amine Precursor Uptake and
Aminoac Decarboxilation)
tum neuroendocr=argentofinoam; prod hormoni polipeptidici
variati au orig comuna in creasta neurala.
Sindr MEN - Multiple Endocrine Neoplasia= autosomal
dominante includ neoplazii, Hplazii a 1-n gl sau ambele. Pt a
explica similit si dif in sindr MEN, lez afecteaza si cel sist
APUD.
Sindromul Zollinger-Ellison=tum insule pancr produc gastrina
din pancreas/ per dd-nal 10-20 ori cantit secrulcere pept
multiple cu localiz atipice, rezist la trat.6070%=tm;510%au
MEN M si ~ cu insulinoamele si nu au diferentiere tb de tm
(insulinoamele =tb; = tum borderline: Mz- dar au marg infiltrat,
invazie vasculara;= cc: Mz hep si lgg, apar si dupa ani de la
dg).
Trat: gastrinom au lenta chiar in ficat. Trat se adres
complicatii=ulcer peptic; cand ~ nerezec, bn=gastrect totala
Sindroamele paraneopl=secr polipept de tm
Tum sist APUD: Sindromul Zollinger-Ellison
Tum sist APUD: Carcinoidul

localiz: apendice, ileon, rectosigmoid, in colon;~multiplu=incid
in interv chir (sangerari, obstr) sau la autopsie. Clinic, in 5-10%
produc sindr ~ (Hemie cutanata, intest, cianoza, diaree, dureri
abdominale wheezing, lez valvulare a. pulm, dat amine
vazoactive: serotonina, bradikinina, histamina ete.).
M: tum = alba-gri = placi mucoase galbui de l - 2 cm,epit intact;
patrund in m mucosae, in mezenterrct desmopl aderente
fibroase si pseudoocluzii.
: cel =in insule, travee, rozete; prolif=uniforma de cel rotunde-
cuboidale cu nucl rotunzi-regulati, citopl eozin, abundenta si
rare mitoze; se evid granule de neurosecr cu afinitate pt saruri
de Ag cu necesar de ag reduc (argirofile) sau fara (argentafile).
Progn: poate Mz, ~ extra-apendiculare (>2 cm) si cu
invazie murala extensiv probabilitati>; cu Mz hepatice, rata de
supravietuire peste 5 ani este de 40%.
Trat: rezectia asigura vindecarea daca nu au aparut Mz si nu
este prezent sindromul carcinoid. 10-30% din bn au si alte
neoplazii maligne, in tract g-i la o explorare chir ingrijita.
Tum sist APUD: Carcinoidul

Tumori pigmentare benigne
Nevul nevocitic (alunita) tb din cel nevice si melanoicite. se identif 3 tipuri :
~intraepid: la nivelul derm sup= insule si cordoane de cel nevice, ce difera de
melanocite: se grup in cuiburi, nu au procese dentritice, au forma cuboidala, rotunda
distinct delim, citopl palida si nucleu mare rotund - oval vezicular sau palid cu granule
de melanina, in contact cu epiteliul. Unele cel au cantit variabile de melanina. In
derm profund, cel nevice = imprastiate si inconj de colag. Uneori, cel nevice pot
fuzionacel gigante multinucl (nevii maturi).
~jonctional: cel nevice cu melanina = aranjate in insule in epider profund; cel apar si
in derm supr, cu extindere minima si in legatura cu epit.
~complex: trasaturi din ambele tipuri. Cel nevice =In epiderm si derm cu prepond
dermica. In 1/3 profunda a dermului + rad fire de par =inconjurate de cel nevice, tum
= congenit.

Nevul albastru: M: nodul moale, mic, rotund sau oval, circumscris, albastru spre
negru, obisnuit apare pe fese, fata, membre sau oriunde.: lez cuprinde tot dermul,
contine predom cel fibrobl, fuziforme, pigmentate; sunt prezente melanofagele
grupate in benzi neregulate extinse subcutan. Dermul arata fibroza si epidermul
subcutanat = N. Cul=albastra dat melaninei localizata profund.

Nevul Spitz (neoplasm melanic benign cu celule nevice fuziforme si epitelioide)
M = nodul solitar rosu-brun, identificat initial la copii. prolif cel nevice fuziforme sau
epitelioid, cu melanina, cu incl eozinofile (corpi Kamino) in epiderm; mitoze=rare.
Trat: rezectia leziunii este urmata de vindecare.
Tumori pigmentare benigne

Tumori pigmentare maligne Melanomul
cel mai malign neopl cutanat, epid;"de novo" ,din nevi preexistenti; rar inainte de
pubertate
M dupa intind: l. impr superf; 2. tip nodular; 3. lentigo malign; 4. tip acrolentiginos.
Tipurile 1 si 2 sunt cele mai Clinic: 1 si 2 apar oriunde, pe gambe, umeri, sup
spate; au o crestere gradata, pigmi, inconjurati de eritem. 2 poate prezenta cruste,
sangerari, ulceratii. 3 la pers in varsta, post expunere la soare=pete pigmentate. 4 rar
pe palme, plante, mucoasa genit sau orala=macule pigm (~ 3) pot fi invazive.
tum orig in jonct dermo-epiderm au activ neregul si cu invad de cel nevice maligne
in profunzime derm. Cel tum = forme si dimens diferite, au nucl mari cu nucleoli
proem si citopl eozimof, granulara abund, cel gigante, multinucl, bizare:
mitoze=obisnuite. Cantit de melanina si infiltr variaza. In tipul 3= nr de melanocite
in str bazal al epid, unele cu atipii.
~ au 2 faze de crestere: crestere orizontala (radiala) pentru formele 1 si 3 si crestere
verticala (invaziva) in toate cele 4 forme. S-au constatat 5 nivele de invazie:
niv l - cel tum = limitate in epiderm; niv 2 - cel tum = extinse in papilele derm; niv 3 -
cel tumplu dermul papilar; niv 4 - cel tum invad derm reticular; niv 5 - cel tum maligne
se extind in tes subcut;
Progn: depinde de tip de melanom, niv invaziei si prezenta metastazelor:
- tipurile 1 si 3 au un progn mai bun decat tip 2 (cea mai agresiva varianta; dg = rara
inainte de invazia profunda): prog mai bun au primele 3 nivele de invazie; se crede
ca tum care masoara sub 0,76 mm in grosime (nivel Breslow) au un progn excelent
cu rata de metastaze scazuta. - in stadiile recente, Mz apar in pielea adiacenta si lgg
regionali; in stadiile tardive, Mz se prod hematogen cu atingere viscerala difuza.
Trat: exciz obligatoriu cu margine ampla de siguranta, de minim 1 cm.
Melanomul
TUMORI DISEMBRIOPLASTICE
TUMORI BENIGNE
Hamartom
Coristom
Teratom matur
Chist dermoid
TUMORI MALIGNE
Teratoame imature
Hamartom Coristom
Tesut si celule
normale mature
Localizare
normala
Apare in timpul
dezvoltarii fetale

Tesut sau celule
normale
Localizare
anormala





Hamartom
Coristom
Exemple
=Mola
= nev pigmentar
=hemangiom
=cartilaj, epit.
bronsic, m.
neted in pulmon

Coristom
pancreatic in
stomac, ficat
Tesut nervos
ectopic in cav
nazala