Neoplazia

Definitie
O masa anormala de tesut Cerstere excesiva Necoordonata cu cea a tesuturilor normale Continua si dupa oprirea stimulului ce a generat-o

Neoplasmul este
Autonom: indep de fact de crestere si mec reglatoare Excesiv : Evident prin dimens si timpul prolif Dezorganizat : Tum nu se potrivesc in schema gr-ala anatomica si fiziologica

Tumor = umflatura (latina) Malign = cancer Oncos = umflatura (greaca)

Hamartom Coristom
Mase de celule Normale pt tes respectiv Apar in timpul dezvoltarii fetale

Celule normale Ectopice

Hamartom Coristom Exemple

=Mola = nev pigmentar =hemangiom =cartilaj, epit. bronsic, m. neted in pulmon Coristom pancreatic in stomac, ficat Tesut nervos ectopic in cav nazala

Displazia
Crestere anormala Celulele nu sunt evident maligne Precursorul invaziei neoplazice O legatura intre MetaplzieNeoplazie--Hiperplazie . Displazie

Displazia scuamoasa a colului uterin

I Usoara II Moderata III Severa(greu de distins de CIS) CIN (Cervical Intraepithelial Neoplaz) 1 Usoara 2 Moderata 3 Severa

HGSIL / CIN 1 si infect. HPV

HGSIL / CIN2, CIN3, CIS

Displazie scuamoasa a colului uterin / LGSIL

Displazie scuamoasa a colului uterin / HGSIL

Displazie hepatocelulara

Nuclei neregulati, mariti , nucleoli proemininti, steatoza, hialin, PMN

Anaplazia
Cel adulte somat dif-tiaza specific Anaplazia = lipsa de diferentiere Celulele anaplazice sunt atipice Pleomorfism Caracteristici
Nuclei hipercromatci Mitoze atipice Raport nucleu-citoplasma asemanator cel. embrionare Celule ciudate, gigante

Caractere clinice si histologice

Benign: M: lent, expansiv; in general bine incapsulate; dau complicatii locale prin compresie, hemoragie sau prin hipersecretie; dupa exereza nu recidiveaza; au progn bun; /=din cel mature, ~cu tes de orig. Malign: M rapid, invad tes local distrug margini tum marcate, pot disemina (metastaze) prin can limf si vase sg; dau complicatii: anemie, malnutritie, pierderea functiei, sindr paraneopl, hipercoagulabilitate+acuze clinice, infectii./ talia=cel >cel orig: cel monstr (de 510x), cel gigante (de 75-100 x);forma: globulara cu pseudopode; modif nucl-citopl: rap n/c > 1/3 modif nucleare: >; anizocarie, pleomorfism; nucleolii > in dimens si nr; modif in nr cr si a continut de AND; modif citopl: polimorfism celular, policromazie cu tahicromazie; mitoze atipice: fusuri de diviz multiple; multe cel = aneuploide

Caractere clinice si histologice

Invaziv si Mz=3 modif: cel emit pseudopode+au pierdut inhibitia de contact+adezivit la stromale. Mz=la dist de tum primitiva: prin contiguitate; limfatice tm epit; retea cu pereti discontinui; sanguina tm mezench; sarc au lacune vasc; Tm au sedii preferentiale de metastazare: - in tes osos: cc prost, gl mamara, stomac, rinichi; -in tes pulm: osteosarc, sarcoame, coriocc; -in creier: cancere pulmonare; org care nu fac sau fac foarte rar Mz: -splina : tes limfoid imunocomp in cantit mare, bogat in enzime litice -cordul: este foarte mobil (proprietati oncolitice). Tum. borderline (95% supravietuire postpoerator), pot metastaza / carcinom de joasa malignitate

T. epitelial Carcinoame

T. conjunctiv Sarcoame

Cel carcinoamelor = cuiburi inconjurate de stroma conj neoplazica

Cel tum sunt intricate cu celule stromale normale

Numele tumorilor benigne origine + om

Fibroblaste => Fibrom Adipocite => Lipom Muschi neted => Leiomiom Muschi striat => Rhabdomiom Os => Osteom Epiteliu => Adenom (cel form glande, tubi), Papilom (lat=mamelon), Polip (gr=numeroase picioace)
Polip sesil Polip pediculat

Dupa originea lor cancerele pot fi

Tumori epiteliale 80% din tumori Scuamos benign => Papilom cu celule scuamoase Scuamos malign => Carcinom cu celule scuamoase Glandulare B: Adenom M: Adenocarcinom Epit tranzitional B: Papilom cu celule tranzitionale M: Carcinom

Epidemiologie
Varsta, dieta, mediu inconjurator, factori genetici Cea mai mare frecventa o au neoplasmele tegumentare Barbati: Prostata (31%) Plaman (14%) Colon (10 %) Femei : San (31%) Plaman (13%) . Colon (11%)

Epidemiologie
Varsta: carcinogenele= efecte>; apararea imunologica . Cc=apar la orice varsta, pot fi congenit 1/14 ani. Dieta: dif geografica=in rata cc, reflectand deficienta dietei: afumarea mancarii prod carcinogeni chimici; in Japonia cei care consuma peste afumat = cc de esofag; alimente > in fibre si < in grasimi animale si glucide cc colorectal; africanii nu au cc colorectal; japonezii din Japonia=rata de 2x > de bn de cc gastric fata de japonezii din Hawai care au o dieta vestica; totusi, rata cc gastric este > decat la nejaponezii din acelasi loc. Alcool etilic=carcinogen: consumat , excesiv, lungi perioade; potenteaza ef altor substante si creste absorbtia carcinogenelor (whisky vechi se facea din malt afumat); in combinatie cu tutunul, efectele sunt mai pronuntate pe mucoasa esofagiana, faringiana sau a cavitatii orale; efectul alcoolului este constatat in special pe celulele ficatului cancerele primitive multiple apar de doua ori mai frecvent la cirotici.

Epidemiologie
Mediul inconjurator: poluare chim (industr), radiatii infectii, malnutritie, etc: in urban/poluare aer si apa (comparativ cu rural) cc pulmonar; fumatorii au cc pulmonar, al cavit bucale, Fx, Lx, vezicii urinare mai decat nefumatorii; muncitorii expusi la asbest, clorura de vinil, dezv cc mai ca activit sexuala: carcinogenele posibile sau cocarcinogenele pot sa fie transmise venerian, la nivelul colului uterin: asociere inalta cu infectiilor cu HPV Factorii genetici: familii cu predisp pentru cc (ereditar): anomaliile cromoz neeredit risc de aparitie a unor cc observatiile clinice - baza mendeliana a transmiterii malignitatilor (xeroderma pigmentosum, polipoza familiala a colonului, sindromul neoplaziei multiple endocrine). copii cu boli imunitare primare au o rata inalta a malignitatii limfoide; copii cu b. Down=o de 30x a incid leucemici ac. translocatia cr. 8 si 14 este asociata cu limfom Burkitt.

BAZE MOLECULARE ALE CANCERULUI

Tumorile maligne sunt mono--sau policlonale?

MONOCLONALE: Neoplasmele hematopoietice exprima aceiasi markeri de suprafata Celulele mielomului multiplu secreta aceeasi varietate de Ig Gammapatie monoclonala

De ce, monoclonale fiind, populaiile celulare sunt, totui, att de heterogene?

Datele experimantale sugereaza ca tum. Au originee monoclonala Dar pot sa apara noi clone prin mutatii noi Unele tumori sunt policlonale de la-nceput. Se crede ca un efect de camp duce la malignizarea a mai multor celule i poate da i tumori multiple in acelai sistem: ureter si vezica urinar; gur, Lx, Fx.

Intre momentul transformarii maligne i pn cand tumora este clinic detectabila:

aceasta are o masa de cel puin 1 g (cea mai mica tumor detectabil) sunt necesare 30 de diviziuni celulare (aproximativ)

Carcinogeneza

1. Initiere: induce modificarea ireversibila in genom. 2. Promovare: replicarea celulelor initiate. Factorii care sunt numai de pomovare nu pot induce singuri cancer. 3. Progresie: tumora creste autonom.

Carcinogeni directi: se leaga direct de ADN, compromitandu-l Carcinogeni indirecti: se metabolizeaza ca forme active. Ex. 1. Hidrocarburile policiclice din fumul de tigarete se metabolizeaza in citocromul P450 in epoxizi ce leag ADN, in epiteliul bronsic. Ex. 2. Aminele aromatice devin carcinogene in ficat si se excreta prin urina (efect pe eriteliul de tranzitie)

Hidrocarburi policiclice (fum de tigara, gudron) --- Cancer de plamn, piele Compusi aromatici (industria colorantilor de anilina) --- Cancer de vezic urinar Benzen --- Leucemie Nichel --- Nazofaringe, plamani Arsenic (lucratori n vii) --- Piele Asbest (lucratori izolatori) --Mezotelioame

Identificarea carcinogenilor
Studii epidemiologice Izolarea substantelor chimice Studiul potentialului carcinogen la animale de experiment Studiul potentialului carcinogen pe culturi celulare Testarea mutagenezei la bacterii

Carcinogeneza / istoric
1770 ,Sir Percival Pott, a obs incidentei cc testicular la cosari si a sugerat ca funinginea ar fi cauza 100 de ani mai tarziu, medici germani au evid incidentei a cc de piele la muncitori in industrie funinginea contine carcinogeni 1915 Yamagiwa si Ishikawa au produs cancer aplicand gudron pe urechile iepurilor

Carcinogeneza 1929 Dibenzantracenul a fost izolat din gudron, fiind un carcinogen primar Dupa, s-au descop si alte hidrocarb policiclice carcinogene care prod cc la anim experiment si in culturi cel Biologii cel=ca hidreoc policiclice interact cu ANDmutatii specifice de malignizare

Virusuri cancerigene
Singur, retrovirusul HTLV-1 provoac leucemie cu celule T; HPV este implicat n carcinoamele de col uterin si de tract genital inferior; Epstein-Barr limfoame Burkitt i carcinoame naso-faringiene; Virusul hepatitei B i C carcinoame hepatocelulare; Herpes virus 8 sarcomul Kaposi

Radiatiile ultraviolete (UV)

Favorizeaz cancerul de piele; Incidena cancerelor cutanate majore (carcinoame cu celule bazale, cu celule scuomoase sau melanoame) crete pe suprafeele expuse la soare; Riscul unui cancer cutanat este mai mare pentru persoanele cu pielea puin pigmentat (nordice, blonde).

Radiatii X si ionizante
Cc piele Leucemii, limfoame Cc tiroidian Sarcom osteogenic (vopselele cu fosfor---vopsitorii cadranelor ceasurilor) Pulmonar (mine de uraniu) Angiosarcoame hepatice (folosirea Thorotrast ca substanta de contrast in radiologie)

Initierea
Alterarea ireversibila ADN Schimbarile genetice apar in gene responsabile cu replicarea si moartea celulara 4 tipuri de gene sunt afectate 1 Gene pentru GF, GF-R, proteine de semnal in diviziune 2 Gene pentru apoptoza 3 Familia de gene supresor tumorale 4 Enzime de reparatie ADN

Oncogenele
Gener inductoare ale cancerului derivate din PROTOONCOGENE celulare Oncogenele umane = oncogene celulare = c-oncogene sunt omoloage unor oncogene virale v-oncogene ce dau cancer la animale

Oncogenele
Protooncogena PDGF EGF-R Tirozinkinaza Activator de transcriptie Functia GF GF receptor Proteinasemnal Proteine ce leaga ADN C-oncogena sis erb-B2 abl myc

Cum se activeaza protooncogenele la oncogene ?

Prin 4 mecanisme 1 Mutatii punctiforme 2 Amplificare genica 3 Rearanjamente cromozomiale 4 Mutageneza prin insertie

1. Mutatii punctiforme

Substitutia unei singure baze Da o proteina prost codata Mutatia punctiforma a oncogenei ras apare in 30% din cancerele umane (plaman,intestin, pancreas)

2. Amplificarea genica
Un numar crescut de copii ale protooncogenei De exemplu :Se amplifica oncogena c-myc in neuroblastoame Aceste tumori din copilarie sunt cu atat mai agresive, cu cat gena c-myc se amplifica mai mult

3. Rearanjari cromozomiale
Deletii si translocatiiduc la juxtapunerea unor gene care nu sunt in mod normal apropiate Apar deci noi compexe genetice in care o gena e promoter pentru cealalta De exemplu translocarea c-myc de pe CR8 pe CR14 langa gena pentru lanturi grele IgG. Gena IgG e activata in LfB, si promoveaza si expresia c-myc=> Transformarea maligna a limfocitelor inlimfomul Burkitt

4. Mutageneza de insertie

Dupa insertia unei gene virale in AND mamifer, ce da neregularitati genetice De exemplu, post infectie cu virusul hepatitic B

Despre cromozomul Philadelphia

Este un CR22 scurtat Apare prin translocarea reciproca intre CR9 si CR22 Ceea ce duce la juxtapunerea protooncogenei c-abl(o gena pt tirozin kinaza de pe CR9 si bcr de pe CR22 Proteina rezultanta p210 bcr/abl transforma precursorii liniei albew din maduva osoasa. Cromozomul Philadelphia apare in 90%din leucemiile mieloide cronice

Gene supresoare tumorale

Gena P53pe CR17 e inactivata in multe cancere Gena APC e inactivata in polipoza colica cu osteoame, fibromatoza,chisti epidermali Gena NF1e inactivata in neurofibromatoza tip1 Gena NF2e inactivata in schwanom acusic bilateral Gena WT1e inactivata in tumora Wilms renala Gena vh1e inactivata in tumori renale in sindromul Hippel-Lindau

Gene supresoare tumorale

Sunt gene reglatoare, autozomal dominante ce impiedica diviziunea anormala Pierderea heterozigotiei lor prin deletii sau mutatii a genelor supresoare tumorale permite celulei sa prolifereze

Gene supresoare tumorale in cancerul de san

BRCA1 BRCA2 In forme familiale ale neoplasmului Au un rol in patogenia formelor de cancer ovarian In general gena p53=cel mai frecvent afectata: 80% din cancerele colice 3050%din cancerul pulmonar,de san.E principalul defect in sindromul multicancer Li-Fraumeni

Alte disfuntionalitati
Gene mutator caretaker genes, asigura integritatea celulara. Fara ele, celulele acumuleaza defecte. Telomeraza asigura refacera telomerelor.In lipsa ei celulele imbatranesc. Celulele cu telomeraza devin imortale. Defectul de gene de apoptoza *bcl-2)

TUM EPIT BENIGNE / Papilom

Localiz: epit pavim keratin, tranzitional si tb epit cu prolif intraductala (glanda mamara). M: pediculata sesila; neteda rugoasa; unica multiplapapilomaoasa. : acantoza cu Hkeratoza.Dermul=axe conj-vasc. Evolutie: ulcerare, infectii secund - condilom - asociere de prolif epit cu infiltr inflamator limfomononulclear. - cheratoacantom (moluscum sebaceum) in reg expuse la soare, la albe de 50 ani. M: nodul cutan neted, centru ombilicat dat gramezi de cheratina, sau nod multipli. : insule, cordoane de cel epidermoide care patrund in dermul superf; nr mitoze, mitoze atipice abs; keratinizari voluminoase centrale; infiltr inflam=granulomatos cu celule gigante in faza proliferativa. Evolutie: regresie lenta pana la vindecare

TUM EPIT BENIGNE /Polipii non-neoplazici

=format exofitice la supraf muc (nas, tub dig, endom), etc., pot fi pediculati sesili, unici multipli, ne-neoplazici neoplazici a) polipi hiperplazici. : gl cu epit secret dif,festonat; tes conj = separa gl, abundent; cel inflam=in lamina propria a mucoasei. b) polipi juvenili (hamartomatosi)=compon ale mucoasei N, dispuse aN; unici sau multiplii.~dg la 5 ani. ~sindr ereditar, localiz in rect colon. : gl dilat chistic cu stroma abund si inflamatie. Evol: ulcera;torsiona, infarctiza, autoamputa si elim. c) polipi Peutz-Yegers=hamartomatosi (b autozom dominanta). M: unici, multipli, pe traiectul int s tub dig + cu pigm "cafea cu lapte'' cutaneo-mucoasa (buze, mucoasa bucala, fata, organe genitale, palme). : str ramif, de tes conj, si m n acoperite de epit intest N. Tum n-are potential malign, dar insoteste cc de pancreas, san, ovar, uter, pulmon. d) Polipii inflamatori: boala Crohn (enterita cronica segmentara) = reepit a ulceratiilor. = central tes conj cu infiltr inflam granulomat acoperit de epit regenerativ /gl dilatate chistic. e) Polipii limfoizi = proem ale mucoasei, sec Hplaziei reactive a

TUM EPIT BENIGNE /Polipii neoplazici

Polipi (adenom) tubulari (maxim 25% vilos); : gl uniforme: cel=inalte, slab dif mucosecr, nucl pseudostr: nu depaseste muscularis mucosae. Stroma conj=saraca. Se pot transf malign; sub 1 cm, tm = 1% peste 2cm, tm = la 40% ). b) Polipi (adenom) vilosi, >l0 cm. M:sesili lobulati ulcerati sau hemorag. : > 50% au strat papilara de epiteliu inalt, mucosecretor, pe axe fibrovasc Dat secr proteice abund=hproteinemie hipohalbumin, hemorag: este o lez precc. c) Polipi (adenom) tubulovilosi: compo viloasa 25 - 50 %

TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

Tb=modele gl, fara reproducerea model parenchim, a gl exocr sau endocr unde se form; cel epit tum=pe 1 - 2 str,mb intacta M: noduli unici /multipli, incapsulati, de dimens variabile. : cel tum dispuse in travee (adenom trabecular -hepatic, pancreatic, etc.) sau tubular (in glanda mamara, de la epiteliu tubular renal, etc.). Unele gl= dilata chistic: chist adenom seros sau mucos de ovar; proiectii digit cu ax conj-vasc: adenom papilifer seros sau mucos de ovar / apar dilatatii chistice: chist adenom papilifer seros sau mucos de ovar. Tum dezv din gl endocr pastreaza fct secret: aparitia unei hiperfctii endocr: tiroida: Htir-ism; paratiroida: osteodistrofie fibroasa; adenohipofiza celulele acidofile dau acromegalie, iar celulele bazofile dau sindromul Cushing. ~ se pot insoti de prolif altor tesuturi, de exp: tesutul fibros: fibroadenoame sau adenofibroane peri-si intracanalar de glanda mamara; componenta epiteliala imprastiata in stroma mixoida, candroida, osteoida defineste adenomul pleomorf de parotida.

TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

TUM EPIT BENIGNE/ Adenomul

Fibroadenom / Adenom pleomorf

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE SCUAMOASE: Carcinomul bazocelular

tm nemetastazanta, exclusiv cutanata, cu predilectie localizata la fata (90%), de obicei la varstnici, pornind din stratul bazal al epiteliilor pavimentoase keratinizate sau nu, sau din celulele epiteliilor bulbului pilos. M: rotund-ovoida, de 1 - 1,5 cm; repede ulcereaza marginile fiind usor proeminente, cu baza ulceratiei rosie, rosu cenusiu, atona (orice ulceratie la fata, la persoane in varsta, care nu se vindeca, dupa 3 sapt trebuie investigata). : cel rup membrana bazala si patrund in derm; sunt mici, cubcidale, fuziforme, asemeni cu cele din stratul bazal al epidermului; citoplasma este intens bazofila, nucleii intens tahicromatici cu multiple atipii si mitoze atipice; la periferia insulelor, cordoanelor, celulele sunt asezate paralel, in palisada fata de celulele din zonele centrale asezate neregulat plexiform. Tumora are un prognostic bun (nu da metastaze) si poate fi tratata, daca adresabilitatea este inainte ca ulceratia sau se extinda local, in straturile subiacente (muschi, os, etc.)

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE SCUAMOASE: Carcinomul scuamos

Cel mai cc, din epit scuamos si metapl Macroscopic: prolif veget, ulcerate cruste uscate. margini indurate, infiltrate la baza Microscopic: prolif maligna dispusa in plaje, insule, travee, inconjurate de o stroma conj-vasc. Cel= poligonale, cu citopl eozinofila, nuclei mari cu nucleoli proeminenti, mitoze atipice; este prezenta keratinizarea, in"foi de ceapa" sau perle ortokeratozice sau perle parakeratozice= cc sc bine diferentiate Cand in tm diferentierea spre keratina=intracel (diskeratoza)=cc scuam putin diferentiat Cand in tm diferentierea spre keratina=abs= cc scuam nediferentiat. Cu cat tum=mai anaplazica (atipii si mitoze , fara perle) cu atat tum=mai agresiva.

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE SECRETORII: adenocarcinom (AK)

Tm a epit cavitare si a epit parenchimatos Clasif tm = in functie de sediul tumorii primare, tipurile histologice, gradul de diferentiere, caracterul mucosecretor, numarul de mitoze atipice, necroze, hemoragii ete.) microscopic, sunt: -AK nesecretant - lumene glandulare atipice, invazie prezenta in tesutul subiacent; - AK mucosecretant (mucipar), in organele in care se secreta in mod obisnuit mucus de epiteliul lor (colon, ovar) / aspect de "inel cu piatra"; M = aspect gelatinos (encefaloid); - chistadenocarcinom: lumene gl dilat delim de epit malign, de avar, de pancreas ete; cand sunt prezente formatiuni digitiforme pe suprafata interna (dar mai ales externa) a tumorii = chistadenocarcinomul papilifer de ovar sau de tiroida (fara transformane chistica). - schirul in gl mamara, stomac, prostata=tm dura, dat excesului de stroma; cel tum = in cordoane de 2-3 cel; tum au prognostic mai bun datorita barierei stromale; - cc parenchim mai in ficat (hepato si colangiocc) si rinichi (AK cu celule clare - tum Gravitz). - tm din cel germ (in testicul si ovar): seminomul: cel cu citopl bogata in glicogen; ccl embrionar: cel mari, nedif cu atipii, celule gigante, monstr

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE SECRETORII: adenocarcinom (AK)

TUMORILE MALIGNE EPITELIALE SECRETORII: adenocarcinom (AK)

T. B. ALE TES. CONJUNCTIV

Fibromul = tb ubicv: M: nodular, bine delim, incaps., alb roscat, sidefiu sticlos cu = n-mm l0 15cm; la sect = vartej/ fascic, consist variabil : fibrocite, fibre conj= tes conj dens f moale=tes conj imatur cu dispozitie laxa + tesut gras. Dg dif cu pseudotum fibroase - descrise mai jos.
Histiocitom fibros = tb M = in derm, dar si in tes profund. Recidiv daca=excizate inadecvat
: la MO si ME, din cel tip histiocite (mononucleate spumoase )si fibroblasti in vartej (storiform). Histiocitomul fibros este impartit histologic in: - xantom fibros: cel spumoase in travee sau benzi; - tum cu celule gigante a tecii tendoan= multe cel gigante, caracteristic la mana si degete; - hemangiom sclerozant - tumori fibrotice cu vas proeminenta = dermatofibrom.

T. B. ALE TES. CONJUNCTIV

Pseudotumori - procese reparative sau reactive (fibromatoze)

Xantogranulomul. =din lipide si multe histocite M = in retroperitoneu () dar si in rinichi. pulmon, mediastin sau mezenter: Dg dif: sarcom; malakoplakia = xantogranulom ca raspuns la infectii; pot fi inconjurate de saruri de Ca, corpi Michaelis - Gutmann. Dg dif: necroza grasa. Mixomul =tb/masa gelatinoasa, albicioasa, lucioasa ce afecteaza mandibula, reg intramusc a coapsei si umarului: cresc ( mai mari de 10 cm ) si pot mima sarcoame. subst"mucin-like" cu cel imprastiate, alungite; 25% dintre bolnavi au in antecedente un traumatism. Fasciita nodulara (pseudosarcomatoasa) M= partea sup a corpului / antebrat si trunchi; rar pe extrem inf. la orice varsta, la adultii tineri, ambele sexe; nodul subcutanat (rar mai profund ); rar > 3 cm, de obicei in tensiune, descoperit recent (1 sapt - 2 luni). Aprox 30-50% din bolnavi isi amintesc de un traumatism. densa celularitate cu mitoze confuzii cu sarecoamele Dg. dif = sarcoame; miozita proliferativa si osifianta (pe zonare, componenta inflamatorie). Miozita proliferativa = proces de fasciita-like in m scheletic obisnuit la bn > 50 de ani. Degen si regen cel m striat = configuratii bizare confuzii cu rabdomiosarcomul Miozita osificanta trauma directa pe m striati cu aparitia de os, cartilaj sau ambele intedigitand cu fibrele musc la periferie = raspuns reparator exagerat, in organizarea unui hematom care s-a dezvoltat in muschi; bn >30 ani si calcif apare intre 4 si 6 saptamani. : model de crestere = zonal: ariile bogat celulare, nonosificate tind sa fie plasate central in timp ce osificarca = grd de maturit=la periferie. sunt ariile de hemorag.

Pseudotumori - procese reparative sau reactive (fibromatoze)

Pseudotumori - procese reparative sau reactive (fibromatoze) / leziuni local agresive

grup de neopl neincaps=invadeaza tes. extensia lez > excizie inadecvata. Tendinte la recidiva locala. Tum nu Mz, dar moartea = invazie str vitale. Tumora desmoida (fibromatoza): apare din fascia profunda, la niv umar, pelvis, gat sau peretele abdominal ant. M: tum = cu o cicatrice alba. Interesant ca lez din per abdom apar mai ales la femei tinere; contin receptori pt estr terapia cu tamoxifen. Contractura Dupuytren (in palma si planta) = fibromatoza deformari nodulare, locale, de obicei la cei cu ciroza hepatica postetanolica. Boala Peyronie (afecteaza penisul) tes colagenic este predominant si fibrocitele (~ cu o cicatrice prolif), infiltreaza m si tes moale depasind limitele M; excizia obisnuit recurente. Dermatofibrosarcomul protuberans = localiz pe piele si subcutanat. M: tum=protuberanta, creste lent in derm si poate deveni destul de mare. Initial se prezinta ca o placa indurata din care apar noduli multipli, rosii sau albastrii. = fibroblasti atipici de grade diterite si mitozele aranjati neregulat la periferie si centru storiform, patrund in grasimea subcutanata, uneori fascia si m subiacenti. Epidermul poate fi atrofic, ulcerat, fara acantoza. Prognostic: tumora tinde sa recidiveze, este greu de controlat. Pentru a evita recurentele este necesara excizia completa. Rar, Mz in alte org, dupa recurente locale si dezv unei clone maligne.

T.M. MEZENCHIMALE (SARCOAMELE)

Def =tm solid ped si 5% din tm adulti; lez invad tes si au capacit de Mz. M: solitare, localiz profund,> Localiz = extremit si retroperit;~carne de peste Criterii de malignitate: locul de origine, varsta bolnavilor, locul de origine a tumorii si histologia = fact predictivi. Criterii pt tm variaza: de exp t.uterine de mn = sarcoame: rata mitotica este de 10/10 campuri mari (x400)scopice. Evaluarea sarcoamelor Grading: gradul de diferentiere , rata mitotica si, de necroza-hemoragie. Tm de grd (bine diferentiate, cresc lent),au o evolutie mai buna decat tm grad (inalt mitotice). Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul , sarcomul sinovial = considerate de gradul III Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) si Mz (stadiul IV). Talia: de regula, tumorile mici (sub 5 cm) sunt mai favorabile. Sarcoamele, tipic, Mz omogen, cel mai in plaman si ficat Progn: subtip , profunzime, talie si grading. T.superf si mici =progn bun. Rata de suprav=: suprav peste 5 ani, se apropie de 70% dat terapiei. Tratament: = combinatie de: excizie chirurgicala: pt tum localizate excizie larga cu margini de 1-2 cm in jurul tumorii;radioterapie: utiliz postop sterilizeaza local patul tum si trateaza recidivele tumorale ( se extind spre margini);Chimioterapie sistemica = utiliz pt prevenirea MZ hematogene subclinice; din nefericire doar rabdomiosarcoamele = raspuns favorabil la chimiterapie.

Fibrosarcom / Histocitom fibros = cel mai sarcom al adultului, mai malign (HFM) barbati la orice varsta.
apare la copii si este neobisnuit la adulti. Are o celularitate inalta, celulele tumorale sunt fuziforme; uniforme fara pleomorfism, dar cu o moderata spre inalta rata mitotica; este capabil de metastaze hematogene; Dg dif: histocitomul fibros malign prin absenta pleomorfismului; de fibromatoze prin celularitatea bogata si rata mitozelor.

la

M: pe extremit (coapsa), cap, gat, retroperitoneal de obicei mare (10 cm). Pe supraf de sectiune= alb-brun-inchis. Necr si hemorag = obisnuite. : amestec de fibroblasti (aranjati in model stonform sau in spite de roata) si histocite; miofibroblasti. Cel maligne = pleomorfe, nuclei hipercromi, mitoze anormale si cel gigante bizare; este, cel mai polimorf sarcom. Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte sarcoame (condrosarcomul dediferentiat are o suprafata de secretie translucida cu arii mai putin cartilaginoase, dar tumorale) Tumora isi pierde diferentierea in procese de progresie tumorala. Acest fenomen poate insemna ca HFM este un tip de patologie finala comuna in histologia sarcoamelor.

Fibrosarcom / Histocitom fibros malign (HFM)

TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB

Lipomul = este cea mai obisnuita tum de parti moi, ~ cu tes adipos, incaps cu mici invaginatii in tes vecin; lipseste lobulatia normala. pe extremit, spate, poate fi mic sau poate avea talii considerabile; degenerarea in liposarcom nu este clar documentata. Lipoblastomul = lobulat, incapsulat, apare exclusiv la sugari si copii; are o evolutie benigna cu o scazuta rata a recidivelor dupa excizia chirurgicala. Hibernomul= rar; ~ grasimea bruna a anim care hiberneaza; apare din grasimea multivacuolata, de la spate, sold sau de la gat la adulti / la copii. Tumora invaziva local: Liposarcomul bine diferentiat = agresiv local. : ~ cu un lipom cu celule atipice imprastiate. Excizia tumorii de pe extremitati=curativa, dar extirparea chirurgicala completa a tumorilor retro-peritoneale nu se poate realiza: gradat local si. poate produce moartea prin atingerea de structuri vitale (aorta, uretere etc.). Mz nu apar in tm superf ale extremitatilor

TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB

TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM

Liposarcomul

=sarcom la adulti; tum=mare, bombata, cel la coapsa sau retroperitoneal. : mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul pleomorfic.

Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam plexiform al capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in MPZ; de obicei hipocel; Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz mai decat cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut). Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii. Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata excizia chir = larga este tratamentul de ales (daca se-face o simpla excizie, sansele de recurenta sunt inalte). Amputatia unei extremitati se poate face cand excizia locala nu se poate realiza sau leziunea recidiveaza. Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a recurenta loc.

TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TM

TUMORILE MUSCULARE / Benigne

Leiomiomul = tb a mn si apare oriunde in partile moi cu muschi neted sau in peretii vaselor. Leiomiomul uterin (cunoscut ca "fibrom") = la autopsie cu o = 30-60%; multipla, de 2-3 mm zeci de cm, bine incapsulat, subseros, intramiom, submuc; in vaitejuri. Clinic= asimpt, durere, menometroragii Tum= hormonodep:repede in t sarcinii sau in t utilizi de contraceptice Leiomiomul gastric: cea mai t mezenchim; mult mai = tum stromala benigna, la ME si IHC: histogenetic s-au identif fibrocite, fibrohistocite, de teaca nervoasa periferica, musculare, lipidice; apar la orice varsta dar tipic intre 30-70 ani; tum = identif incidental; peste 3 cm, pot da sangerari durere sau alte simptome. Talia = intre 1-20 cm (peste 6 cm in diametru este leiomioarcom); de obicei intramurala; uneori este atasata la mm prin pedicul care proiecteaza spre oment. In piele, leiomiomul=identif dupa excluderea altor origini a unor noduli durerosi. : benzi de celule eozinof, alungite, cu citopl fibrilara asemeni mn. Mitozele = rare.

Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata scheletica; apare in limba sau venticuli, la sugari si copii (reprezinta 40% din toate tumorile de la aceasta varsta = hamartoame fetale derivate din mioblasti cardici embrionari; 1/3 din bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla mare, proem in cavit cardiace). : tum=din cel mari / contin glicogen abundent si focal = miofibrile, maligne.

TUMORILE MUSCULARE / Benigne

TUMORILE MUSCULARE / Maligne

Leiomiosarcoamele gastrice (1% din malignitati) pun probleme dificile in diferentierea in leiomiosarcoame: simpt=~, histogenetic = tum strom g ma = rata mitozelor, peste 2/10 cp scopice cu ob mare) si talia >6 cm = cele mai bune elem pt dg malign. Mz hematogena in ficat si pulmon,=. Rezectia chirurgicala completa este de electie. Leiomiosarcomul subcutanat sau al extremit=orig: per musc al v mari. M: talie variabilamoale, carnos, alb pe suprafata de sectiune. : din cel musc netede alungite, roz cu citoplfibrilara; modelul de crestere, specific: benzi si fascicule alternante de celule intersectandu-se chiar in unghi drept pe suprafata de secretie; prezenta de mitoze este: 3 pe 50 de cp cu ob maremai multe pe un camp cu ob mare; prez cel mari, bizare.

TUMORILE MUSCULARE / Maligne

TUMORILE MUSCULARE / Maligne

Rabdomiosarcomul recapit miogeneza embrion cu model dezorg; exista forme adulte si juvenile. Clinic: mase nedureroase, f.repede. Alte acuze=legate de localiz tum. A. ~ juvenil: 1. ~ embrionar : la copii< 6 ani; fibre musc ~ embrion de 7-10 sapt.M: tum localiz la cap (in orbita, nazofaringe, ureche medie); retroperit sau pe tractul urogenital. : plaje de cel rotunde, mici cu nuclei ovali uniformi. Unele cel au citopl eozimorfa, IHC +la desmina.Dg dif: alte tum cu cel mici ale copil: limfoame, leucemii, sarcom Ewing si neuroblast. 2. ~ botrioid: embrionar in tract genitourinar, biliar, resp sup la copii f mici; "botrioid= "strugure-like" il ia tum din vecinatate mucoasa: tum = polipoida, moale, gelatinoasa. :mucoasa = pastrata; zona densa de rabdomioblasti nedif = vazuta in str dermic reticulat. La perif tum=mixoida, putin celulara cu mitoze . 3. ~ alveolar: cel musc fetale de stadiu tardiv fata de ~ embrionar : apare la 10-25 de ani, la niv extremit preferand aria flexorilor de pe antebrat si mana pana la eminenta hipotenara. cel nedif (rabdo mioblasti) = asezati neregulat, in insule, separate prin septuri fibroase dense, din care 1 singur str de cel tum = asezate ferm aspect alveolar sau pseudogl; rare cel gigante B.~ adult: rar; apare intre 40-70 de ani; : ~ polimorf (exclusiv la adulti) mai ales la extremit (70%) in special pe coapsa. M: profund in m striati forme variate, talie variabila, consistenta este moale, carnoasa, culoarea rosu-maroniu. : variaza in aspect si dif, dar toate = rabdomiobl> cu citopl abundenta, eozimorfa cu miofibrile. Progn: gradul III, chimioterapia = impact major; prognosticul=+ in tm periorbitala sau paratesticulara si in rest; toate tip embrion =favorabile; tipul alveolar si pleomorfic = nefavorabil; grup bn cu rezectie tum compl (grupul I)=vindecare in 80-90% din cazuri (se asociaza chimioterap / rol in sterilizarea Mz minime). Bn cu Mz mari, (grupa IV).

Rabdomiosarcom alveolar

Tumori vasculare benigne

Hemangiom:din canale sg nou formate, la sugari, dispar spontan. 2 tipuri: capilar si cavernos, in fct de talia can vasc din tum. Capilarele mici si mari (cavernoase)= limitate de cel endot turtite. Sangerarea da probl clinic. ~ care rapid in dimens (la nou nascuti) pot da trombocitoperii (sindrom KasabachMeritt).

Tumori vasculare maligne

Hemangiosarcom=tm rara din cel endot; apar tipic in piele la varstnici, in san si rar in tes moale. ~ cutanat apare la fata si scalp, mai frecvent la varstnice; initial, tum= albastru-rosu lucioasa / o placa purpurie / multinodul chistica-spongioasa. M, tum=hemorag, necrot albastrui-rosie; talii mari si Mz in ficat si pulmon. = bine dif forme anapl=solide fara a forma vase notabile. Cutan=prolif de can vasc anastomozate care diseca fibrele de colagen din derm. Cel= nuclei Hcrom, in tufe care proemina in lumen; infiltr limfoide parcelere + Progn: rezervat; moartea apare in doi ani, prin exanghinare; chemoter nu are efect. Rezect chir completa = de ales. Iradierea si chemoterapia singure sau in combinatie sunt terapie adjuvanta. Recurentele sunt obisnuite si metastazele apar la 40% din bolnavi.

Tumori vasculare maligne

Sarcomul Kaposi
Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit imun; tm=multicentrica, simetrica si rar spontan. Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si evrei esteurop necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat pe deg Mz viscer=silentios clinic,la autops in 10% din caz asoc cu limfoame si leucemii Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de chemoterapie. Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele sexe egal, la tineri; formele: varietatea limfodenopatica si varietatea fungiforma (tumori mari). Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie imunosupres pt transplanutul renal sau in b inflam ale tub dig; trat=oprit, tum Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales homos Tumora nu apare in urma actiunii directe retrovirusului ADN , toate formele similare: celule fuziforme, relativ bombate (endoteliale) in plaje alungite; prez de spatii inguste cu extravazari de hematii si hemosid

Sarcomul Kaposi

Tb ale tecilor nervoase

tb subcutan / dermice ( peduncul); rar in profund tes moi. Neurofibrom din cel fusiforme in "virgula" pe fond mixoid Neurilemmoma (schwanom) incapsulata cu zone mixoide / cu zone in palisada (model Antoni B si respectiv Antoni A) si vase sg cu pereti grosi, hialinizati. 8-10% din tum intracraniene/nVIII (neuron acustic). Clinic, pierdere auz, dezechil, ameteli si ataxie; surditate senzorioneurala.Progn bun / se face rezectie tum completa (daca nu, recidive). Neurofibromatoza (boala von Recklinghausen) b autosomal dominanta, cu multiple neurofibroame multiple pete "cafea cu lapte" cutanate. Hamart din alte organe pot sa apara de asemenea. Tumora cu celule granulare tb~histogen cu cel Schwann~mioblastomul cu cel granulare, dar fara orig musc a cel. ~ in derm, in arii submucoase (limba si Lx) compusa din cel mari, plate cu citopl fin granulara; concomitent=prolif a epit squam /poate simula un cc squamdenumit Hrplazie pseudoepiteliom

Tb ale tecilor nervoase

Schwanomul malign (neurofibrosarcomul)

tm in vecinat trunchiului n sau pe locul unui neurofibrom. rapida a noduli la bn cu neurofib = maligna (50% din tm). , cel fusiforme in modele dif cu mitoze si necroza Progn rezervat, totusi bn cu tumori mai mici si periferice care au fost rezecate recent au un prognostic mai bun.

Tumori osoase benigne

Condrom (encondrom) tb cartil solitara/multipla (risc de transf in condrosarc) oase mici intre 20-60 de ani.
b Ollier, rar noneredit ~ multiple in metafiza si diafiza oaselor; : boala Maffucci, congenit: discondroplazie multiple hemangioame in piele si viscere.

Clinic, asimptomat; ex Rx=chisti, Rxtransparenti cu deformari contur osos; +/- arii de calcif. Orig in tes cartilag heterotipic din cavit medulare ale oaselor. M: masa confluenta, albastruie de cartilaj hialin lobular. cartilaj moderat cel cu rare binucleeri fara mitoze. Trat: curetajul tum. Osteocondromul cea mai tb la bn sub 21 de ani; unica/multipla si predom la metafiza oase lungi. Clinic: simptome=durere compresie pe str adiacente masei tum mari. M: tum are 1-n cm, pedicul cu supraf lobulata proemina pe os, cu periost , cel cartilag aliniate ca in epifiza N. Trat rezectia tum Condroblastromul rara, epifiza , dupa 20 de ani. Clinic: bn au dureri locale, rigidit si limitare miscari Ex Rx central distrugere os delim de os N cu margine de os cu . M rotund / ovala, cu arii chistice-hemorag. : prolif de condrobl amestecati cu stroma fibroasa si mat condroid; Cel gigante multinucl si calcif+. Trat = exciz - este tb, + raportate Mz pulm. Fibrom condromixoid: metafiza oase lungi si in epifiza; 0-20ani. Clinic durere; Ex Rx masa clar delim de os sclerotic. M circumscr, solida cartilaginoasa. elem fibroase, mixoide, condroide, cel gigante multinucleate si Mf cu hemosiderina. Trat excizie cu tot cu limita de os N; recidive locale = aprox 20%.

Tumori osoase benigne

Tumori osoase benigne

Osteomul: atinge exclusiv craniul si oasele faciale - sinusul frontal la orice varsta, predom la. Osteoame multiple=asociate cu polipoza intest si tum tes moale (sindr Gardner). Clinic: asimptom pana interfera cu drenajul sinus paranazale. , os matur dens, original din periost cu activitate osteoblastica. Osteom osteoid: tineri Clinic: durere severa noaptea si se amelior cu aspirina. Ex Rx lez Rxtransparenta centrata (nidus) inconjurat de os dens, sclerotic. M masa rotunda-ovala, cu o arie friabila, centrata rosu-brun (nidus), ca un labirint neregulat de travee osoase si cel gigant- multinucl, tes fibros si os. Trat: excizia cu limita de os sclerotic pentru a evita recidivele Osteoblastomul vertebre si oase lungi la tineri 30 - 40 ani. Clinic asimpt; Ex Rx lez inconj de os sclerotic si periast ingrosat. Unele tum=mase obstr si expansive. M = n cm. prolif osteoblasti si prod osteoid. Osteoclastii si cel gigante =, in ariile cu extravasare sg. Trat: curatarea leziunii.

Tumori osoase benigne

Condrosarcom
localizat spinal, oase pelvine si zona metafizara superioara a femurului si humerusului. Tum poate apare "de novo" (condrosarcom primar) sau din lez cartilag benigne (condrosarcinom secundar); reprezinta 7-15% dintre sarc os / = 3/1 intre 30 - 60 de ani. Clinic: durere si tumefiere locala de cateva luni, ani, Ex Rx = distrugere a corticalei osoase cu atingere medulara neobligat si densitati in mozaic produse prin calcificari si osificari. M: lobulat, alb-galbui dat material mucoid si focare de calcif. : urme de cartilaj imatur cu cel anaplaz cu 2-n nuclei in condroplaste. Mitozele = obisnuite. Trat: rezectia totala tum dar localiz tum = dificil de abordat. Neopl = crestere lenta care poate fi local agresiva pentru ani de zile, cu recidive frecvente. Disem hematogena a pulmonului, ficat si rinichi apare peste ani, evidentiate uneori. Rata de supravietuire peste 10 ani este de 50 60%.

Condrosarcom

Condrosarcom

Osteosarcom (sarcom osteogenic)

=malign, produce osteoid si os; apar in metafiza distala a oase lungi (femur, humerus si tibia) dar si in oasele mici ale mana, picior fata; cea mai tm primara a os (pe I-ul loc = mielomul multiplu) =16% din sarc os; tineri intre 10 si 20 de ani;2 fact predisp: irad si lez preexist os (exp b Paget). Clinic: durere si tumefiere; tum=mare=limitare miscari; tum rapid si conc= greutate si anem II a bn. Ex Rx distrugere os cu penetr cortex si desprind subperiost (triunghiul Codman) si infiltr tes moale vecin. M: masa mare necr si hemorag din mijloc epifiza distala cu extindere posibila in artic vecina. : 3 tip de osteosarc dupa mod hp predom: osteobl, fibrobl si condroblastic. Markerul tum=prezenta in stroma maligna (cel bizare,nucl nereg si mitoze ; cel gigante multinucl in vecinat necrozei si calcif) de osteoid si os. Trat: amputare chir a extremit pt a evita disemin tum. Chimioterap adjuv a per de suprav; Rxterapeficienta; rata de suprav peste 5 ani=5 20%; moartea = in urma diseminarii hematogene in pulmon, ficat si alte oase.

Osteosarcom (sarcom osteogenic)

Osteosarcom (sarcom osteogenic)

Tumora cu celule gigante a osului (osteoclastom)

rara, caract de cel gigante multinucl la 19 -40ani, localiz distal in oase lungi (femur sau humerus) si 50% la genunchi. Rar, tum=la craniu, pelvis sau oase mici ale mainii sau piciorului. Clinic, bn=durere, tensiune, impotenta fct si o masa care bombeaza. Ex Rx = zona de expans Rxtransparenta fara scleroza reactiva, la margine tum; se crede ca orig= in cel mezenchim ale tes conj. M: multipli chisti hemorag=distrug os, inconj de neoform os subtire. : stroma vasc din cel fusiforme cu cel gigante multinucl cu arii de hemorag, inflam, hemosiderina. Mitoze=+. Trat: rezectia completa. Evolutia nu este previzibila dupa histologie: tb= Mz In gr-al, 1/3 = tb, 1/3 recidiveaza si 1/3 =tm. Mz=in oricare organ dar pulmonul = localizarea

Tumora cu celule gigante a osului (osteoclastom)

Mielomul multiplu (mielomul cu plasmocite)

cea mai tum I-ara a maduvei fiind multicentrica; etiolog=? Observ=infl cr = rol imporlant. Clinic, bn = de varsta medie -in varsta cu anemie, infectii, fracturi osoase, Hca-emie. Zone osoase litice, perforante = tipice, durere: spate, torace si cap unde masele tum = palpate. Multiplele zone de liza sunt vazute radiologic. = plasmocite mature cu variate grade de atipii si anaplazii. Pot fi prezente forme binucleate si mitoze.

Mielomul multiplu (mielomul cu plasmocite)

Tum sist APUD (Amine Precursor Uptake and Aminoac Decarboxilation)

tum neuroendocr=argentofinoam; prod hormoni polipeptidici variati au orig comuna in creasta neurala. Sindr MEN - Multiple Endocrine Neoplasia= autosomal dominante includ neoplazii, Hplazii a 1-n gl sau ambele. Pt a explica similit si dif in sindr MEN, lez afecteaza si cel sist APUD. Sindromul Zollinger-Ellison=tum insule pancr produc gastrina din pancreas/ per dd-nal 10-20 ori cantit secrulcere pept multiple cu localiz atipice, rezist la trat.6070%=tm;510%au MEN M si ~ cu insulinoamele si nu au diferentiere tb de tm (insulinoamele =tb; = tum borderline: Mz- dar au marg infiltrat, invazie vasculara;= cc: Mz hep si lgg, apar si dupa ani de la dg). Trat: gastrinom au lenta chiar in ficat. Trat se adres complicatii=ulcer peptic; cand ~ nerezec, bn=gastrect totala Sindroamele paraneopl=secr polipept de tm

Tum sist APUD: Sindromul Zollinger-Ellison

Tum sist APUD: Carcinoidul

localiz: apendice, ileon, rectosigmoid, in colon;~multiplu=incid in interv chir (sangerari, obstr) sau la autopsie. Clinic, in 5-10% produc sindr ~ (Hemie cutanata, intest, cianoza, diaree, dureri abdominale wheezing, lez valvulare a. pulm, dat amine vazoactive: serotonina, bradikinina, histamina ete.). M: tum = alba-gri = placi mucoase galbui de l - 2 cm,epit intact; patrund in m mucosae, in mezenterrct desmopl aderente fibroase si pseudoocluzii. : cel =in insule, travee, rozete; prolif=uniforma de cel rotundecuboidale cu nucl rotunzi-regulati, citopl eozin, abundenta si rare mitoze; se evid granule de neurosecr cu afinitate pt saruri de Ag cu necesar de ag reduc (argirofile) sau fara (argentafile). Progn: poate Mz, ~ extra-apendiculare (>2 cm) si cu invazie murala extensiv probabilitati>; cu Mz hepatice, rata de supravietuire peste 5 ani este de 40%. Trat: rezectia asigura vindecarea daca nu au aparut Mz si nu este prezent sindromul carcinoid. 10-30% din bn au si alte neoplazii maligne, in tract g-i la o explorare chir ingrijita.

Tum sist APUD: Carcinoidul

Tumori pigmentare benigne

Nevul nevocitic (alunita) tb din cel nevice si melanoicite. se identif 3 tipuri : ~ intraepid: la nivelul derm sup= insule si cordoane de cel nevice, ce difera de melanocite: se grup in cuiburi, nu au procese dentritice, au forma cuboidala, rotunda distinct delim, citopl palida si nucleu mare rotund - oval vezicular sau palid cu granule de melanina, in contact cu epiteliul. Unele cel au cantit variabile de melanina. In derm profund, cel nevice = imprastiate si inconj de colag. Uneori, cel nevice pot fuzionacel gigante multinucl (nevii maturi). ~ jonctional: cel nevice cu melanina = aranjate in insule in epider profund; cel apar si in derm supr, cu extindere minima si in legatura cu epit. ~ complex: trasaturi din ambele tipuri. Cel nevice =In epiderm si derm cu prepond dermica. In 1/3 profunda a dermului + rad fire de par =inconjurate de cel nevice, tum = congenit.
Nevul albastru: M: nodul moale, mic, rotund sau oval, circumscris, albastru spre negru, obisnuit apare pe fese, fata, membre sau oriunde.: lez cuprinde tot dermul, contine predom cel fibrobl, fuziforme, pigmentate; sunt prezente melanofagele grupate in benzi neregulate extinse subcutan. Dermul arata fibroza si epidermul subcutanat = N. Cul=albastra dat melaninei localizata profund. Nevul Spitz (neoplasm melanic benign cu celule nevice fuziforme si epitelioide) M = nodul solitar rosu-brun, identificat initial la copii. prolif cel nevice fuziforme sau epitelioid, cu melanina, cu incl eozinofile (corpi Kamino) in epiderm; mitoze=rare. Trat: rezectia leziunii este urmata de vindecare.

Tumori pigmentare benigne

Tumori pigmentare maligne Melanomul

cel mai malign neopl cutanat, epid;"de novo" ,din nevi preexistenti; rar inainte de pubertate M dupa intind: l. impr superf; 2. tip nodular; 3. lentigo malign; 4. tip acrolentiginos. Tipurile 1 si 2 sunt cele mai Clinic: 1 si 2 apar oriunde, pe gambe, umeri, sup spate; au o crestere gradata, pigmi, inconjurati de eritem. 2 poate prezenta cruste, sangerari, ulceratii. 3 la pers in varsta, post expunere la soare=pete pigmentate. 4 rar pe palme, plante, mucoasa genit sau orala=macule pigm (~ 3) pot fi invazive. tum orig in jonct dermo-epiderm au activ neregul si cu invad de cel nevice maligne in profunzime derm. Cel tum = forme si dimens diferite, au nucl mari cu nucleoli proem si citopl eozimof, granulara abund, cel gigante, multinucl, bizare: mitoze=obisnuite. Cantit de melanina si infiltr variaza. In tipul 3= nr de melanocite in str bazal al epid, unele cu atipii. ~ au 2 faze de crestere: crestere orizontala (radiala) pentru formele 1 si 3 si crestere verticala (invaziva) in toate cele 4 forme. S-au constatat 5 nivele de invazie: niv l - cel tum = limitate in epiderm; niv 2 - cel tum = extinse in papilele derm; niv 3 cel tumplu dermul papilar; niv 4 - cel tum invad derm reticular; niv 5 - cel tum maligne se extind in tes subcut; Progn: depinde de tip de melanom, niv invaziei si prezenta metastazelor: - tipurile 1 si 3 au un progn mai bun decat tip 2 (cea mai agresiva varianta; dg = rara inainte de invazia profunda): prog mai bun au primele 3 nivele de invazie; se crede ca tum care masoara sub 0,76 mm in grosime (nivel Breslow) au un progn excelent cu rata de metastaze scazuta. - in stadiile recente, Mz apar in pielea adiacenta si lgg regionali; in stadiile tardive, Mz se prod hematogen cu atingere viscerala difuza. Trat: exciz obligatoriu cu margine ampla de siguranta, de minim 1 cm.

Melanomul