HIPERTENSIUNEA

ARTERIALĂ LA COPIL
 Hipertensiunea arterială este definită ca acea valoare medie a
presiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice ce este egală sau
depăşeşte percentila 95 pentru sex, vârstă şi talie după cel
puţin trei determinări obţinute în momente diferite.
 Valorile medii ale tensiunii arteriale sistolice şi/sau diastolice
cuprinse între percentilele 90 şi 95 sunt valori normal crescute
şi sunt un indiciu de risc pentru a dezvolta hipertensiune
arterială; aceasta corespunde cu prehipertensiunea adultului
definită ca acel nivel al TA ≥ 120/80mmHg.
 Aceleaşi recomandări indică ca potrivită definiţia de
hipertensiune la copilul şi adolescentul cu nivelul TA ≥
120/80mmHg, dar mai mic decât percentila 95.
 ETIOLOGIE

I. Hipertensiunea arterială esenţială

II. Hipertensunea arterială secundară

Renale:
glomerulonefrită acută;
insuficientă renală cronică;
boala polichistică renală;
nefropatia de reflux.
Cardiace:
 coarctaţia de aortă toracică şi/sau abdominală;
 leziuni ale arterei renale şi venei renale;
 cateterizarea arterei ombilicale cu formare de
trombus;
 shunt arteriovenos;
 sindrom Williams.

Endocrine:
 feocromocitom;
 alte tumori ale crestei neurale (neuroblastom,
ganglio-neuroblastom, ganglioneuri­nom);
 boala Cushing;
 hiperplazie adrenală congenitală;
 hipertiroidism şi hiperparatiroidism
Neurologice:
hipertensiune intracraniană;
sindrom Guillain-Barre.

Medicamente:
corticosteroizi sau ACTH;
contraceptive orale;
simpaticomimetice;
droguri interzise (cocaina etc);
intoxicaţia cu vitamina D;
ciclosporină (inclusiv posttransplant).
indexul de masa corporală pentru un eventual sindrom metabolic;
tahicardia prezentă în hipertiroidie, feocromocitom sau neuroblastom;
retardul creşterii în greutate ce poate evidenţia o insuficienţă renală
cronică;
petele „café au lait” prezente în neurofibromatoză;
mase abdominale prezente în tumora Wilms sau boala rinichiului
polichistic;
zgomote epigastrice sau abdominale întâlnite în coarctaţia aortei
abdominale saui stenoza de arteră renală
diferenţa între valorile TA la membrele superioare şi inferioare prezente
în coarctaţia de aortă toracică;
modificări de volum ale tiroidei prezente în hipertiroidism;
virilizare sau ambiguitate în hiperplazia adrenală;
stigmate de: sindrom Williams, Turner, von Hippel-Landau, Bordet-
Biedl.

Examenul fizic
Examenul sumar de urină şi urocultura; în general sunt normale,
însă acestea sunt modificate în pielonefritele cronice şi alte boli
renale şi se vor efectua la toţi copiii cu valori ale TA persistent ≥
decât percentila 95; dozarea creatininei şi/sau a ureei sanguine ne
aduce informaţii asupra constituirii unei insuficienţe renale.
Dozarea potasemiei permite punerea unui diagnostic de HTA prin
hiperaldoste-ronism primar (valori sub 3,5mEq/l) precum şi pentru
monitorizarea terapiei diuretice.
Dozarea valorilor lipidelor şi glicemiei sunt necesare pentru
identificarea hiperlipidemiei (şi a altor anomalii ale acestora)
precum şi valorilor crescute ale glicemiei; acestea se vor efectua la
pacienţi supraponderali cu TA cuprinsă între percentul 90-94, la
toţi pacienţii cu TA ≥ decât percentila 95, la copii cu HTA prevenind
din familii de hipertensivi precum şi la cei cu boală renală cronică.

Examene paraclinice
 Stadiile fundului de ochi
Stadiul I – îngustarea lumenului arterial;
Stadiul II – scleroza adventicei arterei care
capătă aspect strălucitor (fir de argint) şi la
încrucişarea cu o venă produce o
comprimare (semnul Salus-Gun);
Stadiul III – apariţia hemoragiilor retiniene;
Stadiul IV – apariţia edemului papilar.

Examene paraclinice
Radiografia toracică poate aduce informaţii
despre o eventuală hipertrofie ventriculară stângă
(arcul inferior stâng bombat, indice cardiotoracic
mai mare de 0,5).
Electrocardiograma poate arăta o mare
varietate de modificări, de la aspecte morfologice
normale până la semne de dilataţie atrială stângă
şi/sau hipertrofie ventriculară stângă şi modificări
ale segmentului ST şi undei T.
Ecocardiografia este necesară în depistarea
HVS;

Examene paraclinice
Tratamentul nonfarmacologic
reducerea greutăţii;
regim hipocaloric;
reducerea ingestie de sare;
suplimentarea cu potasiu a dietei;
exerciţii fizice aerobice şi izotonice;
reducerea activităţilor stresante
cambaterea tulburărilor de somn

Tratamentul hipertensiunii arteriale

I.Inhibitori ai enzimei de conversie
(IEC)
II. Blocanţi ai receptorilor de
angiotensină
III. Betablocante
V. Inhibitori adrenergici centrali
VI. Inhibitori alfaadrenergici
VII. Vasodilatatoarele directe

Tratamentul farmacologic
Febra
 Bacteremia
Leziuni endoteliale
 Vegetatii
◦ Marimi variabile
◦ Fibrina si plachete
◦ Bacteii
◦ Celule tip inflamator

ENDOCARDITA INFECTIOASA
 Afectare valvulara , pot fi interesate toate
structurile
 Cordaje tendinoase
 Sunturi
 Leziuni murale
◦ Afectarea sunturilor vasculare- endarterita

Agenti etiologici streptococcus,

staphylococcus, enterococcus,
Acut
◦ Toxic
◦ Distrugere valvulara progresiva, metastaze
septice cu evolutie rapida –zile
◦ Agent etiologic -S. aureus
Subacut
◦ Toxicitate medie , evolutie de saptamani
◦ Rar metastaze septice
◦ Frecvent S. viridans or enterococcus

TABLOU CLINIC
Pediatrie
◦ (75-90%)din cazuri au la ex clinic mcc
 Aorta
 VSD
 Tetralogy of Fallot
Microbiologie
◦ Nou nascut S. aureus, coag – staph, group B
strep
◦ Sugar si copil : 40% Strep, S. aureus

Tablou Clinic
Endothelial damage

Platelet-fibrin thrombi

Microorganism adherence

Pathogenesis
 Afectarea endoteliala
 Flux cu velocitate crescuta
 Flux intre 2 camere cu presiuni diferite
 Flux cu velocitate crescuta langa o
comunicare anormala across narrow
orifice of high velocity

◦ Bacteriile vor adera la nivelul locului de

impact al jetului sau in zonele de presiune
scazuta
Patogenie
Venturi Effect
Interval intre bacteriemie si semne 2
sapt
Febra sau subfebrilitati
Suflu la ex clinic 80 – 85%
Schimbarea caracterelor suflului
Janeway Lesions
Splinter Hemorrhage
Osler’s Nodes
Subconjunctival Hemorrhages
Roth’s Spots
Embolii sistemice
 Sechele neurologice
 Embolii 15 – 20%
 Anevrism micotic

Insuficienta cardiaca
Insuficenta renala
 Immune complex mediated

Clinica
 Impaired hemodynamics/drug toxicity
Hemocultura
Echocardiography
◦ TTE – 60% sensitivity
◦ TEE – 80 – 95% sensitive

Diagnostic
Prophylactic regimen targeted against
likely organism
◦ Strep. viridans – oral, respiratory, eosphogeal
◦ Enterococcus – genitourinary, gastrointestinal
◦ S. aureus – infected skin, mucosal surfaces

Prevention
Prophylactic regimen targeted against
likely organism
◦ Strep. viridans – oral, respiratory, eosphogeal
◦ Enterococcus – genitourinary, gastrointestinal
◦ S. aureus – infected skin, mucosal surfaces

Prevention