1.

INTRODUCERE ÎN
ANATOMIA
PATOLOGICĂ
Ce reprezintă anatomia
patologică?
 Disciplină medicală paraclinică, de
graniţă, ce asigură legătura dintre
disciplinele preclinice şi cele clinice
 Studiază LEZIUNILE (debut – evoluţie –
terminare)
 Contribuie la formarea unei gândiri
medicale
 Contribuie la însuşirea terminologiei
medicale
Scopul cursului de
anatomie patologică
 Definirea leziunilor
 Caracterizarea macroscopică şi
microscopică a leziunilor pentru a putea
fi recunoscute
 Etiopatogeneza leziunilor –
interacţiunea dintre agentul patogen şi
ţesut
 Efectul leziunilor asupra organismului şi
integrarea lor în conceptul de boală
CURSUL ESTE UN
LABORATOR MAI AMPLU?
 CURS

1. Descrierea macroscopică, microscopică a

leziunilor
2. Elemente de etiologie şi de patogeneză
3. Elemente de diagnostic diferenţial
4. Integrarea leziunilor în lanţuri lezionale, boli şi
înţelegerea utilităţii cunoaşterii lor
5. Înţelegerea leziunilor în dinamică şi corelarea lor cu
manifestările clinice
6. Particularităţi lezionale în funcţie de specia afectată
CURSUL ESTE UN
LABORATOR MAI AMPLU?
 LUCRĂRI PRACTICE

1. Examinare preparate conservate prin formolizare

2. Examinare preparate histopatologice
3. Examinare organe proaspete
4. Exersarea termenilor specifici de anatomie
patologică
5. Însuşirea tehnicii de examinare macroscopică
6. Însuşirea tehnicii de recoltare a probelor
destinate examenului histopatologic
7. Însuşirea tehnicii de efectuare a frotiurilor din
ţesuturi pentru examen citologic
8. Formularea unui diagnostic anatomopatologic
CURSUL ESTE UN
LABORATOR MAI AMPLU?

Cursul şi lucrările practice se completează,

ambele contribuind la formarea ca medic
veterinar
Cursul se finalizează prin examen (se verifică
însuşirea materiei de curs)
Lucrările practice (necesită pregătire
individuală) se finalizează prin colocviile
de sfârşit de semestru
DEFINIŢIA ANATOMIEI
PATOLOGICE
Anatomia patologică este o ramură
medicală, care studiază apariţia,
evoluţia şi modalitatea de terminare a
leziunilor, explică patogeneza bolilor
şi a unor lanţuri lezionale
LEZIUNILE

Abateri de la morfologia şi în corelaţie cu

aceasta, de la funcţia normală a
ţesuturilor şi organelor, modificări
apărute în timpul vieţii, produse de
acţiunea unor agenţii patogeni.
LEZIUNI - TREPTE DE
EXPRIMARE
 leziuni moleculare, biochimice
(funcţionale)
 leziuni ultramicroscopice (TEM, SEM)
 leziuni microscopice (citopatologie,
histopatologie)
 leziuni macroscopice
 LEZIUNI - BOALĂ
TREPTE DE MANIFESTARE
EFECT  Boală a organismului – DIABET ZAHARAT -
HIPERGLICEMIE
 Afectarea aparatului/sistemului – SISTEM
ENDOCRIN
 Afectarea organului - PANCREAS
 Afectarea ţesutului – INSULE LANGERHANS
 Afectarea celulelor – CELULELE β
 Afectarea structurilor subcelulare – RIBOZOMII
(sinteză perturbată)
 Perturbări biochimice / moleculare – LIPSA
CAUZĂ INSULINEI / LIPSA RECEPTORILOR PENTRU
INSULINĂ
Normalul guvernează
patologicul
SEMNIFICAŢIA
PATOLOGIEI
 Pentru student, patologia este o
introducere în procesele patologice, care
se manifestă ca leziuni şi simptome la
animalele bolnave. Studentul îşi
formează vocabularul şi gândirea
medicală, învaţă să descifreze aspectele
macroscopice şi microscopice ale
leziunilor, învaţă să deosebească
„normalul” de patologic
SEMNIFICAŢIA
PATOLOGIEI
 Pentru clinician, patologia de individ
este o cale de stabilire a diagnosticului
necesar în hotărârea conduitei
terapeutice ulterioare
 Pentru medicul epizootolog, patologia
de grup este un mijloc indispensabil de
supraveghere a efectivului, de
autocontrol asupra diagnosticului clinic şi
terapiei aplicate
SEMNIFICAŢIA
PATOLOGIEI
 Pentru patolog, patologia reprezintă
studiul leziunilor asociate bolii şi al
mecanismelor de producere şi evoluţie
 Pentru medicul legist, patologia este o
metodă indispensabilă de stabilire a
cauzei morţii
DOMENIILE DE APLICARE A
NOŢIUNILOR DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ
 CLINICĂ – PATOLOGIE DE INDIVID
1. EXAMEN MACROSCOPIC
2. EXAMEN CITOLOGIC - lichide
cavitare, aspiraţie prin ac fin, sediment
urinar, lichid prostatic, secreţie mamară,
lavaj traheal / bronhoalveolar, raclat sau
amprentă din formaţiune patologică etc.
3. EXAMEN HISTOLOGIC – biopsie,
piesă operatorie
 DOMENIU - CLINICĂ
PATOLOGIE DE INDIVID
Citologie
din
lichide
cavitare

Aspiratie prin ac fin

Amprenta din piesa chirurgicală şi

Tumoră vaginala - excizie realizarea de frotiuri - TVT
 DOMENIU - CLINICĂ
PATOLOGIE DE INDIVID
Aspiraţie Amputaţie
cu ac fin de membru
– examen
citologic şi
histologic

Formaţiune nodulară cutanată – excizie chirurgicală – examen

citologic – mastocitom cutanat – grad II
 DOMENIU - CLINICĂ
PATOLOGIE DE INDIVID
Lavaj bronho-alveolar –
centrifugare – frotiuri din
sediment – aspergiloză
pulmonară – confirmată
micologic

Clinic – epulis; anatomopatologic Clinic – melanom ocular; anatomopatologic

se stabileşte tipul de epulis se stabileşte malignitatea
DOMENIILE DE APLICARE A
NOŢIUNILOR DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ
 CLINICĂ – DIAGNOSTIC NECROPSIC
1.EXAMEN NECROPSIC -
MACROSCOPIC
2.EXAMEN CITOLOGIC
3.EXAMEN HISTOLOGIC
CLINICĂ – DIAGNOSTIC
NECROPSIC

MELANOM – metastaze
 CLINICĂ – DIAGNOSTIC
NECROPSIC
Diagnostic etiologic şi de boală - Diagnostic de leziune şi cauza morţii
Dirofilarioză – edem

Orientarea
diagnosticului
etiologic

Pigmentaţia verde a cuticulei Pneumonie lobară –

– Pseudomonas spp.? Pneumonia enzootică a
porcilor – Mycoplasma spp.
DOMENIILE DE APLICARE A
NOŢIUNILOR DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ
 SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ –
PATOLOGIE DE GRUP
1.EXAMEN NECROPSIC –
MACROSCOPIC
(recoltare de probe
pentru stabilirea
diagnosticului)
DOMENIILE DE APLICARE A
NOŢIUNILOR DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ

 CONTROL SANITAR-VETERINAR AL
PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
1.EXAMEN MACROSCOPIC – în abator
CONTROL SANITAR-VETERINAR
AL PRODUSELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ
Carcasa

Viscere
CONTROL SANITAR-VETERINAR
AL PRODUSELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ

Viscere
DOMENIILE DE APLICARE A
NOŢIUNILOR DE ANATOMIE
PATOLOGICĂ
 MEDICINĂ EXPERIMENTALĂ
1.EXAMEN MACROSCOPIC
2.EXAMEN CITOLOGIC
3.EXAMEN HISTOLOGIC
4.EXAMEN IMUNOHISTOCHIMIC
5.EXAMEN ELECTRONOMICROSCOPIC
 MEDICINĂ
EXPERIMENTALĂ

Se examinează amănunţit anumite ţesuturi/organe – ex. cord şi vase

Se urmăreşte standardizarea metodelor de examinare şi interpretare
LOCUL ANATOMIEI
PATOLOGICE ÎN
MEDICINA
VETERINARĂ

VERIGĂ DE LEGĂTURĂ
PRECLINIC - CLINIC
PERFORMANŢELE ŞI LIMITELE
EXAMENELOR UTILIZATE ÎN
ANATOMIA PATOLOGICĂ
 Examenul macroscopic

 Examenul histologic

 Examenul citologic

 Examene imunohistochimice şi
electronomicroscopice
 TIPURI DE DIAGNOSTICE
FURNIZATE DE ANATOMIA
PATOLOGICĂ
 DIAGNOSTIC ANATOMOPATOLOGIC (DE
LEZIUNE)
 DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC ŞI
CITOPATOLOGIC DE CERTITUDINE ÎN
BOALA TUMORALĂ
 DIAGNOSTIC CITOPATOLOGIC DE
SUSPICIUNE ÎN UNELE TIPURI DE TUMORI
 DIAGNOSTIC ETIOLOGIC CU
EVIDENŢIEREA AGENTULUI PATOGEN
TIPURI DE DIAGNOSTIC
MACROSCOPIC
DIAGNOSTIC MORFOLOGIC – DIAGNOSTIC
ANATOMOPATOLOGIC
 Este un rezumat al leziunii fără a specifica etiologia
leziunii (enterită granulomatoasă difuză severă)
DIAGNOSTIC ETIOLOGIC
 Diagnosticul conţine doar doi termeni: agentul cauzal şi
localizarea leziunii (enterită micobacteriană)
ETIOLOGIA
 Se specifică doar agentul cauzal. Nu se fac referiri la
organ, distribuţie sau alte aspecte (Mycobacterium
paratuberculosis)
DENUMIREA BOLII
 Denumirea uzuală a bolii (boala Johne)
CAPITOLE ALE ANATOMIEI
PATOLOGICE GENERALE
 MODIFICĂRILE  VINDECAREA ŞI
CIRCULAŢIEI PROCESELE
SANGUINE, REGENERATIVE
LIMFATICE ŞI ALE  MOARTEA CELULARĂ
LICHIDULUI ŞI TISULARĂ
INTERSTIŢIAL (PROCESE
AREGENERATIVE)
 PROCESELE
DISTROFICE  PROCESUL
INFLAMATOR
 PROCESELE  PROCESUL
ADAPTATIVE NEOPLAZIC