UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI FARMACIE “NICOLAE TESTEMITANU”

1) METODE CLINICE SI PARACLINICE DE DETERMINARE A TUMORILOR OMF

2) PROFILAXIA PROCESELOR PRECANCEROASE
3) MALIGNIZAREA PRECANCERULUI

REALIZAT:GANDABESCU ION S1603

CHISINAU 2021
 Precancer- sînt considerate diferite procese patologice, care posedă dezvoltarea tumorii maligne,
dar nu numaidecît se transformă în ea.Precancer absolut-el mai devreme sau mai tîrziu numaidecît se
transformă în cancer..Precancerul facultativ-aceasta este o aşa stare, pe fonul căreia se dezvoltă cancerul.
Aceastea pot fi afecţiunile inflamatorii cronice şi de focare de proliferaţie, cicatrice după arsuri
(postcombustionale) ulcere atone, leucoplazia, eroziune, polipii.
De aceia sarcina principală a medicului-stomatolog, precum şi a oricărui specialist, constă în
suspectarea tumorii:- bolnavul trebuie să fie investigat după anumite reguli;
-a cerceta toată regiunea, iar apoi de a se limita locul suspect;
-cunoastere starea normală a organelor învecinătate, gîtul, vestibulul faringian, nasul extern;
-totul ce nu corespunde normei trebuie să fie cercetat.
-folosire metode suplimentare de explorare;
-dacă diagnoza nu poate fi stabilită ,îndreptat la oncolog;
-metodele de recoltare a probelor pentru examenul citologic şi histologic al ţesuturilor, chiuretare,
amprentă, puncţie, excizie;
-consulta cu specialiştii în cauză in cazuri neclare;
- bolnavii cu afecţiuni pretumorale (stări precanceroase) trebuie luaţi la evidenţă la dispanser;
-cunoaşterea simptoamelor timpurii ale tumorilor maligne;
-cunoaşterea afecţiunilor (bolilor) precanceroase
Pentru determinarea si diagnosticarea proceselor oncologice din regiunea oro-maxilo-faciala
sunt utilizate metode clinice si paraclinice de investigatie.
Semnele sau simptomele care pot constitui motivele prezentarii la medic ale unui pacient cu o
tumora maligna oro-maxilo-fadala pot fi.
Subiectiv: algii persistente care nu se pot corela cu alte afecţiuni dento-parodontale sau de alta
natura;• odinofagie/disfagie persistenta;• senzaţie persistenta de corp strain in cavitatea orala
sau orofaringe
Examenul clinic: exooral va include inspectia teg. fetei si ale gitului, precum si rosul buzelor
urmarind prezenta unor leziuni sau ale unor deformatii ale contururilor naturale.In caz ca sunt
prezente aceste leziuni palparea va aduce date suplimentare privind consistenta si extinderea
bazei leziunii. Se palpează contururile osoase ale viscerocraniului, pentru a identifica eventuale
deformări. Palparea grupelor ganglionare vizează identificarea unor eventuale adenopatii
cervicale, elementele esenţiale fiind numărul, localizarea, dimensiunea, mobilitatea şi
sensibilitatea ganglionilor
. Examenul clinic oral vizează identificarea oricăror modificări ale mucoasei orale care ridică
suspiciuni. Zonele orale de maxim risc in apariţia tumorilor maligne sunt: buza; mucoasa
jugală; marginile laterale ale limbii; faţa ventrală a limbii; planşeul bucal; palatul moale;
pilierul amigdalian anterior; plica glosoepiglotică; regiunea retromolară (comisura
intermaxilară). Este necesară palparea buzei în grosimea sa, pentru a identifica eventualele
forme nodulare de debut. Solicitând pacientului să menţină arcadele dentare întredeschise, se
va inspecta mucoasa labială şi fundul de şanţ vestibular superior şi inferior, precum şi
gingivomucoasa versantului vestibular al crestei alveolare. Examinarea limbii se face în
repaus, cu arcadele dentare întredeschise, inspectând mucoasa feţei dorsale a acesteia apoi
vârful limbii, marginile acesteia, treimea posterioară, faţa ventrală.Cu limba ridicată, se
examinează planşeul bucal anterior, bilateral (depărtând limba spre lateral), şi porţiunea
posterioară a planşeului bucal, bilateral. Palparea planşeului bucal se face bimanual, cu indexul
în planşeul bucal, iar cu policele palpând regiunea submandibulară. Manevra se efectuează
bilateral, verificând dacă planşeul este suplu, mobil, nedureros, sau dacă prezintă modificări.
Examenul paraclinic si imagistic – sunt folosite date de laborator (analize, radiografii,
tomografii, scintigrafii, procedee speciale de determinare a celulelor canceroase, etc.); Un
element paraclinic de maxima importanta (numit in literatura de specialitate standardul de aur
in diagnosticarea cancerului) este reprezentat de biopsie. Biopsia este cea care pune
diagnosticul de certitudine in cancer. Sunt descrise numeroase tehnici de biopsie.
Biopsia excizionala: este indicata în tumorile
cu un diametru de pâna la maxim 1 cm,
localizate superficial sau profund şi situate
în parţile moi sau în structurile osoase. Intervenţia
se practica de regula sub anestezie locala.
Biopsia trebuie sa includa zona lezionala precum şi
o portiune de mucoasa adiacenta, normala, situate
la minimum 5 mm de marginile leziunii.
Profunzimea exerezei-biopsie va respecta aceiaşi
principiu şi se realizeaza înfuncţie de aspectul
tumorii, urmairindu –se extirparea tumorala în
limite de siguranţa oncologica (margini libere negative)
biopsia incizionala. este indicata în cazul leziunilor
tumorale extinse (extirparea chirurgicala
realizându ·se ulterior);- tumorilor inoperabile dar
care beneficiaza de tratament radio-chimioterapeutic;
• tumorilor la care se urmareşte întâi reconversia
tumorala şi apoi tratamentul chirurgical; biopsia
incizionala trebuie sa cuprinda zona cea mai
suspicionata a leziunii, precum şi o portiune
de mucoasa normala adiacenta

Biopsia prin aspiraţie cu ac fin în

special
pentru mase prezumtiv tumorale cervicale
şi
respectiv in cazul adenopatiei cervicale.
Metoda consta în puncţia transcutanata a
formaţiunii cu o seringa speciala cu
vacuum
şi un ac fin.Produsul de aspiraţie va fi
supus
unui examen citologic.Metoda este rapida,
minim invaziva şi fara complicaţii.
Metoda citologica de cercetare a tumorilor teritoriului OMF. Este folosita ca metoda de
diagnostic precoce a cancerului. Procedeul consta în raclarea unei porţiuni din mucoasa orala
şi colorarea frotiurilor prin tehnica may-grunwald giemsa. Stabilirea criteriilor de malignitate
se face apreciind modificarile componentelor celulare (nuclei, nucleoli, citoplasmă). În functie
de aceste modificari se stabilesc cele 5 grade papanicolau: gradul I - absenţa celulelor atipice;
gradul II - citologie anormala, dar fara semne de malignitate (sunt prezente mai ales modificari
de tip inflamator); gradul III - citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate;gradul
IV - citologie foarte sugestiva pentru malignitate - pe frotiu apar celule atipice izolate sau în
placard, alaturi de elemente inftamatorii; gradul V - caracter net de malignitate, cu celule
atipice în numar mare, izolate sau în placard, care, prin dispoziţia lor, realizează aspectul unei
biopsii.
Radiografiile obişnuite constituie un mijloc
destul de limitat de investigare în cancerul oral.
Pentru ca sa se poata observa modificari
radiologice la nivel osos, este necesară o
demineralizare de cel puţin 50%.

Tomografia computerizată este indicata în determinarea invaziei osoase, în special în cazul

tumorilor de maxilar sau mandibula, cu posibila extindere spre baza craniului. Explorarea CT
permite evaluarea preterapeutica directa, neinvaziva.A ţesuturilor submucoase şi profunde,
cervico·faciale. Este, de asemena, utila în evaluarea preterapeutica a metastazelor ganglionilor
limfatici cervicali.Pentru precizie mai mare se folosesc substante de contrast.
Rezonanţa magnetica este mai buna decât in cazul CT, iar principalul avantaj este diferentierea
superioara partilor moi.
Ecografia poate fi folosita în unele situaţii pentru depistarea adenopatiilor cervicale
metastatice. Dar nu permit obtinerea unor informatii privind micropoliadenopatia. Ecografia
este utila în ghidarea biopsiei prin aspiratie cu ac fin.
2) Profilaxia precancerului:
precancerul încă nu e cancer, poate fi tratat, poate fi prevenit.
Profilaxie:
1)evidenţa vîrstei;
2)renunţare la fumat,alcoolul
3). Admin vit A,B,PP;
4) lichidarea focarelor de infecţie în dinţi si cav bucală;
5).Trat afecţiunilor tractului gastro-intestinal;
6) excluderea iritanţilor mecanici, chimici, termici.
7)excluderea asocierii eterogeniei metalelor
8) eduicaţie sanitară.
9) limitarea folosirii amalgamelor pentru obturaţiile dentare;
10) protejarea buzelor de insolaţia excesivă;
Dispensarizarea:la dispensar stomatologic trebuie să se afle toţi bolnavii cu afecţiuni
precanceroase. Medicul stomatolog terapeut duce evidenta cav bucale si a rosului buzelor.
Dacă afecţiunea nu se trateaza conservativ, sau se activeaza,procesul se verifica citologic de
stomatologul-chirurg. La transformarea malignă a afecţiunii precanceroase, bolnavii se
transferă la evidenţa de dispensar a oncostomatologului.
În cazul existenţei îndelungate a unei stări precanceroase netratate a mucoasei bucale, pericolul
malignizării ei crește proportional iar dacă tratamentul este început la un stadiu incipient,
șansele de vindecare constituie 90%
Tumorile maligne reprezintă o clasă heterogenă de afecţiuni, caracterizate prin
diviziunea necontrolată a celulelor şi abilitatea acestora de a invada din aproape în
aproape tesuturi de vecinătate şi de a metastaza pe cale limfatică sau hematogenă, loco-
regional sau la distanţă, în alte tesuturi sau organe. În general, tumorile maligne oro-
maxilo-faciale se caracterizează prin: (i) creştere tumorală de tip infiltrativ-distructiv cu
invazie locală şi (2) diseminarea metastatică loco-regională şi la distanţă, cu formare a
metastazelor cervicale sau în organe, la distanţă Acestea sunt de altfel
diferentele fundamentale faţă de tumorile benigne.
Teritoriul oro-maxilo-facial este extrem de complex, cuprinzând numeroase structuri
anatomice cu funcţii extrem de variate, având totodată un drenaj limfatic bogat,
aproximativ o treime din totalitatea limfonodulilor fiind situaţi la nivelul gâtului. Din aceste
motive, tumorile maligne oro-maxilo-faciale se caracterizează prin invazie locală cu
afectarea rapidă a unor structuri vitale si o incidenţă crescută a metastazelor loco-regionale
sau la distanţă.