Leziuni celulare

• Leziuni celulare reversibile

• Leziuni celulare reversibile acute -Degenerescența
hidropică
• Leziuni celulare reversibile cronice
• Reacții de adaptare – Hipertrofia, Hiperplazia, Atrofia,
Metaplazia
• Acumulări intra- și extracelulare
• Leziuni celulare ireversibile: Necroza, Apoptoza
Leziuni celulare reversibile cronice

Acumulări intracelulare
Leziuni extracelulare
Leziuni prin tulburări ale metabolismului
mineral
Acumulări intracelulare

Acumulări de lipide
Acumulări de proteine
Acumulări de glicogen
Acumulări de pigmenți
 Acumularea intracelulară anormală de variate substanțe
reprezintă una dintre manifestările tulburărilor metabolice

 Substanțele depozitate se împart în două categorii:

 Constituenți celulari normali (apă, lipide, proteine și
carbohidrați) acumulați în exces
 Substanțe anormale
 exogene (minerale) sau
 endogene (produși anormali de sinteză sau metabolism)
1. Substanță endogenă normală - metabolizare
insuficientă. (steatoza)

2. Substanță endogenă anormală (produsă de o

genă mutantă) - incapacitate de a o transporta
sau metaboliza (deficit de α 1 antitripsina)

3. Substanță endogenă normală - absența

enzimelor necesare metabolizării (boli de
stocaj)

4. Substanță exogenă anormală - celula nu

prezintă sistem enzimatic pentru
degradare sau transport (silicoza)
 Acumulări de lipide

• Trigliceride
• Colesterol liber și esterificat
• Lipide complexe
Acumulări de trigliceride
Steatoza

Reprezintă acumularea de trigliceride în citoplasma

celulelor.
Localizare:
 Ficat - cel mai frecvent (organ implicat în metabolismul
lipidic)
 Cord
 Mușchi
 Rinichi
Steatoza - cauze

 Hipoxie
 Malnutriție proteică
 Tulburări metabolice (diabet zaharat, obezitate)
 Alcool
 Toxine bacteriene
 Substanțe chimice
Steatoza - mecanisme
 Ficatul - rol central în metabolismul
trigliceridelor.
 Acizii grași liberi - transportați de
sânge la ficat unde sunt transformați
în trigliceride, fosfolipide și esteri
de colesterol.
 Lipidele:
 oxidate la corpi cetonici sau
 formează complexe cu
apoproteinele - lipoproteine.
Steatoza - mecanisme
 Hipoxia
 reducerea oxidării acizilor grași la corpi cetonici – crește
esterificarea în trigliceride
 Malnutriția și bolile consumptive + Tulburări
metabolice (DZ):
 mobilizarea excesivă a acizilor grași din depozite
 scăderea oxidării lor
 scăderea producției de apoproteină
 Alcool + substanțe toxice:
 scad producția de lipoproteine
 Steatoza hepatică - macroscopie

• Ficat mărit de volum

• Culoare galbenă
• Consistenţă moale
• Suprafaţă netedă
• Margini rotunjite
 Steatoza hepatică - microscopie
 steatoză microveziculară - vacuole optic goale de dimensiuni mici
 steatoză macroveziculară - progresiv vacuolele se măresc şi deplasează
nucleul la periferie
 chisturi lipidice - prin distrucţia hepatocitelor - leziune ireversibilă
 Negru Sudan
 Lipidele - picături de culoare neagră în citoplasma hepatocitelor

Steatoza hepatică – H-E Steatoza hepatică- Negru Sudan

Acumulări de colesterol liber și esterificat
 Plăcile ateromatoase:
 macrofage încărcate cu colesterol și esteri de colesterol
(celule xantice).
 cristale aciculare de colesterol - macrofaglee se pot rupe
eliberând colesterolul în spațiul extracelular.
Acumulări de colesterol liber și esterificat
 Colesteroloza – acumularea de macrofage încărcate cu
colesterol în corionul mucoasei veziculei biliare

Vezicula fragă Colesteroloză

Acumulări de colesterol liber și esterificat
 Xantoame – acumulare intracelulară de colesterol în
macrofage, caracteristică sindroamelor hiperlipidemice
ereditare sau dobândite.
 Localizare:
 subepitelial, tendoane.
 xantelasmă (unghi intern ochi)

Xantom Xantelasmă
 Acumulări de lipide complexe

 Aceste acumulări apar în bolile de stocaj (deficite

enzimatice lizozomale moştenite)
 Boala Gaucher
 Boala Niemann-Pick
 Boala Tay-Sachs
 Boala Gaucher
 Boală autozomal recesivă
 Deficit de glucocerebrozidază
 Acumulare de cerebrozide în macrofage
 Localizare și efecte:
 Hepatomegalie
 Splenomegalie
 Adenopatii
 Pancitopenie și fracturi patologice (măduva hematogenă)
 +/- afectare neurologica

Celule Gaucher: macrofage care au fagocitat cerebrozide- celule mari, palide

Boala Niemann-Pick
 Autozomal recesivă
 Deficit de sfingomielinază
 Acumulare de sfingomielină și ceroid în histiocite
 Localizare:
 Ficat
 Splină
 Tractul gastro-intestinal
 Pulmon
 Ganglioni limfatici
Boala Tay-Sachs
 Deficit de hexozaminidază A
 Acumulare de gangliozide în diferite organe (sistem
nervos)
 Manifestări clinice:
 Orbire
 Retard mental
 Deces până în 3 ani
 Acumulări de proteine
intracitoplasmatic
• epiteliul tubilor contorți renali in sindromul
nefrotic
• corpii Mallory - hepatocite
• corpii Russell - plasmocite
 Acumulări de proteine

 Microscopie optică:
 acumularea extracelulară/intraceluara de proteine - sub forma
unor picături, vacuole sau agregate rotunde, eozinofile în
citoplasmă - HIALIN.
 acumulare extracelulară - amiloid

 Microscopia electronică: material amorf, fibrilar/cristale

Acumulări de proteine - cauze
 Proteinurie:
 reabsorbția în celulele tubulare renale (in caz de
proteinurie)
 aspectul unor picături hialine intracitoplasmatice (proces
reversibil)
 Corpi Russell
 Tumori, inflamații cronice
 – plasmocite ce conțin cantități excesive de
imunoglobuline stocate la nivelul reticulului
endoplasmic
 MO: incluzii eozinofile omogene
Corpii Mallory
 Hialinul "alcoolic„
 în hepatocitele din ciroza hepatica in etilismul cronic
 incluzii intracitoplasmatice rosu-purpuriu.
Acumulări de glicogen

Diabet zaharat
Boli de stocaj
Acumulări de glicogen
 Defecte în sinteza sau catabolismul glicogenului
 Microscopie optică:
 H-E: depozite intracelulare ce conferă un aspect clar al
citoplasmei
 Coloraţii speciale: Best carmine, PAS

A – tubi renali
B – fibre miocardice
C - hepatocite
Acumulări de glicogen - cauze
 Diabet zaharat: depozite de glicogen în:
 Celulele epiteliale ale tubilor contorţi, ansa Henle,
 Hepatocite
 Celule β insulare pancreatice
 Fibre miocardice

Glomeruloscleroza diabetica (PAS, ob. x40)

Acumulări de glicogen - cauze
 Boala von Gierke - deficitul de glucozo-6-fosfat
dehidrogenază – defect enzimatic ereditar
 Glicogenul se acumulează în diferite organe
 Simptomatologia este dominată de hepatomegalie şi
hipoglicemie

Ficat – H-E
Acumulări de glicogen - cauze
 Boala McArdle - deficitul de fosfofructokinază – defect
enzimatic ereditar
 Glicogenul se acumulează în muşchii striaţi - miopatie
 Simptomatologia: oboseală, crampe musculare (absenţa
substratului energetic)

Col. PAS – glicogen stocat in muschi

Acumulări de glicogen - cauze
 Boala Pompe - deficitul de maltază acidă
 Glicogenul se acumulează în - mușchi: miocard, mușchi
scheletici proximali, mușchi respiratori.
 Simptomatologia: cardiomegalie, insuficienţă cardiacă,
insuficiență respiratorie
 Acumulări de pigmenţi

• Pigmenți exogeni
• Pigmenți endogeni
• non-hemoglobinici: lipofuscină, melanină
• hemoglobinici: bilirubina, hemosiderina
Acumulări de pigmenţi
 Pigmenţii – substanţe colorate:
 Pigmenţi exogeni: pigment antracotic, metale, tatuaje
 Pigmenţi endogeni:
 non-hemoglobinici: lipofuscină, melanină
 hemoglobinici:
 Fără fier: bilirubina
 Cu fier: hemosiderina
Acumulări de pigmenţi exogeni
 Pătrund în organism prin inhalare, ingestie, injectare
 Cel mai frecvent praful de cărbune (antracoza)
 Inhalat şi preluat de macrofagele alveolare
 Ţesutul pulmonar, ganglioni traheo-bronşici
 Ingestie cronică de metale (Ag, Pb):
 Coloraţie metalică a tegumentelor
 Pb – linie albastră la nivel gingival
 Ingestie crescută de carotenoizi – tegumente colorate
în galben
 Injectarea intradermică a unor substanţe colorate
(tatuaj)
Pigment de antracoză

Pulmon

Limfonodul hilar
Argirie - Ingerare cronică de argint coloidal
Ingerare cronică de plumb
Ingestie crescută de carotenoizi
Acumulări de pigmenţi endogeni
non-hemoglobinici

 Lipofuscina

 Melanina
Lipofuscina

 pigment de îmbătrânire
 Resturi de componente celulare nedigerate
 Localizare: cord, ficat
 Macroscopic: organe atrofiate, colorate în brun (atrofie
brună)
 Microscopic: pigment intracelular galben-brun, cu
dispoziţie perinucleară
Acumulare de lipofuscină

Granule de lipofuscină în fibrele

miocardice
Melanina
 pigment de culoare brun-neagră format de melanocite şi preluat de
celulele epidermice
 Pigmentări localizate:
 Nevi (tumori benigne ale melanocitelor)
 Melanom malign
 Pigmentări generalizate:
 Boala Addison: insuficienţă corticosuprarenaliană
Pigmentări localizate
Nev melanocitar Melanom malign
Pigmentări generalizate –
boala Addison
Acumulări de pigmeni endogeni
hemoglobinici

 Fără fier- bilirubina

 Cu fier- hemosiderina
 Bilirubina

 produsul final al degradării hemoglobinei

 Bilirubina circulă în sânge sub formă neconjugată, legată de

albumină (nu poate fi excretată) bilirubina neconjugată
 In ficat se conjugă cu acidul glucuronic bilirubina conjugată

 Normal bilirubina: 0,5-1 mg/100 ml

 Valori crescute ale bilirubinei (>2 mg/100 ml)- icter (colorarea
tegumentelor şi sclerelor – galben verzui)
 Icter
 Apare când este afectat echilibrul între producerea de bilirubină, metabolismul
şi excreţia ei:
 Producţie crescută
 Preluare hepatica deficitară
 Conjugare hepatică afectată
 Excreţie hepatocitară redusă
 Obstrucţia căilor biliare

 Icter prin hiperbiliruminemie neconjugată – icter prehepatic

 Icter hemolitic (icter sever al nn în incompatibilitate Rh)
 Icter fiziologic al nn (↓glucuronil transferaza)

 Icter prin hiperbiliruminemie conjugată -icter posthepatic

 Icter obstructiv (mecanic) – obstrucţia căilor intra/extra hepatice prin
calculi, malformaţii, carcinoame

 Icter cu ambele fracţiuni ale bilirubinei crescute – icter hepatocelular

 Afectări hepatocitare difuze: hepatite, ciroză
 Ficat icteric

Macroscopie:
Ficatul este colorat în verde
datorită stazei biliare

Ficat icteric
 Ficat icteric

Microscopie: Trombi biliari

Pigment intrahepatocitar
•În citoplasma hepatocitelor, acumulare
de bilirubină sub forma unor granule
mici brun,verzui
•Canale biliare mici conţinând
mase codensate de bilă, de culoare
brun verzuie
•Aspect caracteristic icterului
colestatic
 Hemosiderina
 Pigment granular cristalin, cu fier, derivat din hemoglobină, culoare galbenă
 Fier in exces- granule de hemosiderina

 Hemosideroza:
 Generalizată (ficat, măduva osoasă, splină, ganglioni limfatici)
 Utilizarea defectuoasă a Fe,
 Anemii hemolitice,
 Transfuzii;
 Hemocromatoză
Defect genetic-absorbţie crescută de Fe;
Acumulare intensă în ficat (ciroză), miocard (insuficienţă cardiacă),
în insulele Langerhans (diabet), pigmentare cutanata (bronzat);
 Localizată (organele cu stază cronică, hemoragii interne);

 Reacţii de evidenţiere: reacţia Perls – reacţie histochimică de evidenţiere a

Fe trivalent.
 Reacţia Perls
HE
Acumulări extracelulare

Hialinoza
Amiloidoza
Guta
 Hialinoza

 Hialinul:
 Material proteic cu structură biochimică diferită
 Se poate acumula intra- sau extracelular
 Colorația H-E: aspect omogen, eozinofil, fără structură
Hialinoza intracelulară

 epiteliul tubilor contorți renali in sindromul nefrotic

 corpii Mallory (în hepatocitele din ciroza hepatica din
etilismul cronic)
 corpii Russell
Hialinoza extracelulară

 trombii organizați conjunctiv,

 cicatricea cheloidă,
 ovar (corpul albicans),
 boala membranelor hialine (pulmon),
 capsula splinei
 peretele arteriolelor (subendotelial).
Corp albicans – cicatrice hialină rezultată în urma
degenerării corpului luteal
Hialinoza extracelulară
 Nefroangioscleroza benignă (hialinoscleroza arteriolei
aferente)
 HTA benignă de lungă durată
 Trecerea proteinelor plasmatice în peretele arteriolei

Nefroangioscleroza benigna H-E

Amiloidoza
 Amiloidoza
 Grup de boli care au în comun
depunerea extracelulară localizată
sau generalizată a amiloidului
 Poate fi primară sau secundară
 H-E: omogen, eozinofil, amorf
(aspect hialin)
 Roșu Congo:
 roșu omogen
 examinarea la lumină polarizată
birefringență verzuie (dicroism)
Amiloidoza
 Amiloidul
 proteină anormală cu structură fibrilară
 se acumulează extracelular
 95% proteine fibrilare
 5% componenta serică P asociată amiloidului și alte
glicoproteine
 Tipuri de amiloid:
 AL (amiloid cu lanțuri ușoare) – proliferări monoclonale
ale limfocitului B
 AA (amiloid asociat) sintetizat în ficat în amiloidoza
sistemică reactivă
 Aβ boala Alzheimer.
Amiloidoză - clasificare
 Amiloidoză sistemică (generalizată)
 Amiloidoza asociată discraziei imunocitului (primară)
 Amiloidoză sistemică reactivă (secundară)
 Amiloidoză asociată hemodializei
 Amiloidoze ereditare
 Amiloidoza sistemică senilă
 Amiloidoza localizată
 Amiloidoza cerebrală (boala Alzheimer)
 Amiloidoza endocrină
 Amiloidoză cardiacă
Amiloidoza asociată discraziei imunocitului
 Primară
 Depunere de amiloid AL
 Organe afectate: cord, limbă, tract gastro-intestinal,
piele, nervi periferici (rar splină, rinichi)
 Netumorală: secreție anormală a plasmocitelor
(imunoglobine monoclonale)
 Tumorală: Mielom multiplu
Amiloidoza sistemică reactivă
 Depunere sistemică de amiloid AA
 Organe afectate: rinichi, ficat, splină, suprarenale, tract
gastro-intestinal
 Cauze:
 Boli infecțioase cronice prelungite (tuberculoză,
osteomielită)
 Boli inflamatorii cronice neinfecțioase (artrita
reumatoidă, spondilita anchilozantă, rectocolita ulcero-
hemoragică)
 Tumori maligne (limfom Hodgkin, carcinom renal)
 Amiloidoza asociată hemodializei
 Depozite de β2microglobulină – proteină ce nu poate traversa
membranele de filtrare
 Localizare: sinoviale, articulații, tendoane
 Amiloidoza eredo-familială
 Febra mediteraneană familială - febră și inflamații acute
recurente ale seroaselor
 Depozite de amiloid AA
 Amiloidoza sistemică senilă
 Amiloidoză localizată, cardiacă,
 Depozite de transthiretin
 Clinic: cardiomiopatie restrictivă și aritmii
Diagnostic pozitiv

o Biopsie din mucoasa gingivala, din tesutul celular

subcutanat abdominal, mucoasa rectala, biopsie
hepatica (mai rar) sau renala

o Biopsia renala – utila pentru confirmare si pentru

precizarea gravitatii leziunilor renale, respectiv pentru
prognosticul bolii (afectarea renala dicteaza
supravietuirea)
Amiloidoza localizată
 Macroscopic:
 Organ mărit de volum
 Consistență fermă
 Suprafață lucioasă
 Identificare: badijonare cu soluție Lugol și acid sulfuric
 Microscopic:
 Depozite extracelulare de material omogen eozinofil
 Roșu Congo
Amiloidoză renală
 Macroscopic:
 organ mărit de volum,
 consistență fermă,
 suprafață lucioasă.

 Badijonare cu soluție Lugol

 colorare în brun
 Plus acid sulfuric
 se colorează în albastru
Amiloidoză renală
 Depunere in glomeruli
 Initial in matricea mezangiala, apoi de-a lungul membranei bazale →
proteinurie
 In final obliterarea completa a glomerulului → insuficienta renala
cronica
 Depunere de-a lungul MB tubulare fie cu ingustarea lumenului fie cu
extindere excentrica spre interstitiul renal
 In lumenul tubilor: prezenta de cilindrii hialini formati din proteinele
pierdute urinar
 Depunere de-a lungul MB ale arterelor si arteriolelor → ischemie
→ atrofie si fibroza
Amiloidoză renală

Roșu Congo - examinarea la lumină

polarizată
 Amiloidoză splenică
 Splina sago (nuca sago – nuca cu puncte albicioase pe un fond rosu pe
suprafata de sectiune)
 Macroscopie: splina de dimensiuni normale sau mai mare, iar pe suprafata
de sectiune cu noduli mici albiciosi pe un fond rosu
 Microscopie – depunere de amiloid la nivelul foliculilor splenici intre
limfocitele splenice si la nivelul MB ale arteriolelor penicilate
 Splina lardacee (slaninoasa)
 Macroscopie: splina mai mare de culoare palid rozata, difuza, ceroasa
 Microscopie: depunere in stroma pulpei rosii, de obicei de-a lungul MB a
sinusoidelor splenice asociata si cu depunere in foliculii splenici
Guta
 Afecțiune determinată de hiperuricemie
 90% din cazuri – primară
 Defecte enzimatice
 Supraproducție de acid uric/ producție normală cu
excreție redusă
 10% - secundară
 Leucemii, boli renale cronice
 Factori favorizanți:
 Predispoziție genetică
 Alcool
 Obezitate
 Diuretice tiazidice
 Guta
 Artrita acută
 Infiltrat cu PMN în lichidul articular
 În citoplasma neutrofilelor – cristale de urați
 Edem sinovial
 Artrita cronică
 Depozite vizibile la nivelul sinovialei (precipitări repetate de urați)
 Fibrozarea sinovialei
 Infiltratul inflamator distruge cartilajul subiacent
 Tofi gutoși
 Agregate de cristale de urați înconjurați de o reacție inflamatorie cronică
(macrofage, limfocite, celule gigante de corp străin)
 Ligamente, tendoane, țesuturi moi
 Nefropatia gutoasă
 Depozite interstițiale de urați
 Precipitate intratubulare
 Calculi de acid uric
Leziuni prin tulburări ale
metabolismului mineral
Calcificări tisulare
Rahitismul și osteomalacia
Osteoporoza
Calcificări tisulare
 Depuneri anormale de săruri de calciu
 Calcificări distrofice
 Precipitarea locală a sărurilor de calciu la nivelul unor
țesuturi anterior lezate, în condițiile unei calcemii
normale.
 Calcificări metastatice
 Precipitarea de săruri de calciu la nivelul țesuturilor
normale, în condiții de hipercalcemie.
 Calcificări distrofice
 Țesuturi necrozate:
 Necroză de cazeificare (tuberculoză)
 Inflamații purulente vechi
 Paraziți morți
 Citosteatonecroză
 Țesuturi cu procese degenerative lente, progresive:
 Arii hialine în tumori
 Plăci aterosclerotice
 Trombi vechi
 Valve cardiace cu diferite leziuni
 Persoane vârstnice
Calcificare distrofică – necroză de cazeificare
Calcificare distrofică – placă aterosclerotică
Calcificare distrofică - valva aortică
Calcificări metastatice
 Hipercalcemie:
 Hiperparatiroidism primar
 PTH crescut (tumori ale paratiroidei)
 Hiperparatiroidism secundar
 insuficiență renală retenție de fosfați – hipersecreție de
PTH
 Sărurile de calciu pot precipita în orice țesut:
 Mucoasa gastrică
 Rinichi
 Pulmon
 Artere și vene pulmonare
Calcificări metastatice - stomac
Calcificări metastatice – rinichi (nefrocalcinoză)
 Rahitismul și osteomalacia

 Mineralizare deficitară a matricei osoase

 Rahitismul – osteomalacie ce afectează scheletul în creștere al copiilor
 Cauze:
 Deficit de vitamina D:
 Sinteză neadecvată: expunere redusă la soare, pigmentarea tegumentelor
 Aport alimentar deficitar
 Absorbție intestinală redusă (adult)
 Rezistență redusă la 1,25 (OH)2 (colecalciferol) - receptori absenți/alterați
 Absorbție scăzută de fosfați (utilizatori antiacide)
 Excreție renală crescută de fosfați
Rahitism
 Curbarea oaselor lungi
 Mărirea și expansiunea laterală a joncțiunilor
osteocondrale
 “Mătănii” costale
 Stern în “carenă”
 Lordoză lombară
 Bose - reliefări ale oaselor craniene (Bose frontale -
depunere de osteoid)
 Craniotabes - oase parietale aplatizate
Rahitism – curbarea oaselor lungi
Rahitism – “mătănii” costale
Osteoporoza
 Reducerea masei de țesut osos
 Dezechilibru între procesele de formare și reabsorbție
a osului
 Frecvent la persoane vârstnice
 Deficit estrogenic (stimulează activitatea osteoclastică)
- femei primii 5-10 ani postmenopauză
 Poate fi localizată (membru imobilizat) sau
generalizată
Osteoporoză
 Factori favorizanți:
 Vârstă
 Imobilizare (fracturi, artrită)
 Tulburări endocrine
 Tulburări gastro-intestinale
 Alți factori: alcoolism, diabet zaharat, fumat,
medicamente, tumori
 Complicații:
 Deformări ale scheletului
 Dureri osoase
 Fracturi
Dg. de organ?
Dg. de leziune?
Tip de leziune?
Dg. de organ?
Dg. de leziune?
Tip de leziune?
Tip de leziune?