Alterari celulare

Alterari tisulare
(Leziuni distrofice)
Generalitati
I.Modificari celulare adaptative: 1.- atrofia
2.- hipertrofia
3.- hiperplazia
4.- metaplazia
5.- displazia
6.- leziuni reversibile
II. Alterari prin stocarea anormala de substante:
- alterari prin tulburari ale metabolismului lipidelor:
- incarcarea grasa (steatoza)
- adipozitati
- leziuni produse prin stocare de colesterol
- alterarea hialina
- alterarea mucinoasa si mucoida
- alterarea fibrinoida
- alterarea amiloida
III. Alterari prin depunerea cristalelor de urat
IV. Alterari prin variatia depunerilor de calciu
V. Alterari pigmentare
VI. Alterari celulare ireversibile: - apoptoza
- necroza.
I. Modificari celulare adaptative
1. Atrofia - definitie = reducerea in volum si functionalitate a unei
structuri (celule, tesuturi, organe, organism)
2. Hipertrofia - definitie = cresterea in volum si functionalitate a unei
structuri (celula sau tesut), prin cresterea
volumului fiecarei celule in parte, cu
pastrarea aspectului histologic.
- poate fi: - fiziologica
- patologica: - de cauza hormonala
- prin suprasolicitare functionala
- compensatorie
3. Hiperplazia - definitie = cresterea in volum a unei structuri, pe seama
cresterii numarului de celule
- se asociaza adesea cu hipertrofia
- cauze: - hormonale
- persistenta factori nocivi
4. Metaplazia - definitie = inlocuirea unui tesut diferentiat (matur), cu un
alt tip de tesut, tot diferentiat (matur) dar mai
resiztent decat primul
- cauze: - factori iritativi/nocivi persistenti
- inflamatii cronice
- caracteristici: - modificare ce se constituie in focare
- are caracter potential reversibil
- este o stare facultativ precanceroasa
Etapele metaplaziei scuamoase: A-epiteliu unistratificat cilindric;
B-hiperplazia stratului bazal; C-metaplazie scuamoasa imatura;
D-metaplazie scuamoasa matura
5. Displazia - definitie = modificare celulara patologica ce implica
modificarea volumului, formei si a organizarii
componentelor celulare ale unui tesut
- caracteristici: - variatia marimii si formei celulelor
- cresterea volumului nucleilor, inversarea
raportului N/C; nucleii devin neregulati si
hipercromi
- dezorganizarea arhitectonicii tisulare
- tipuri: - simpla, moderata, severa (agravata)

! Displazia severa/agravata este considerata carcinom in situ (neoplazie

intraepiteliala).
Metaplasia
6. Leziuni reversibile:
- afecteaza organe active metabolic (ficat, rinichi, miocard)
- Ma: crescute in volum si greutate, destinse, cu capsula sub tensiune,
consistenta redusa, friabile; pe suprafata de sectiune - aspect
umed, palid, translucid, asemanator cu carnea fiarta
- tipuri: - intumescenta clara (tumefiere hidropica)
- intumescenta tulbure (distrofia parenchimatoasa/granulara)
- alterarea vacuolara
II. Alterari prin stocare anormala de substante
Alterari prin tulburari ale metabolismului lipidelor:
1. incarcarea grasa/steatoza
2. adipozitati
3. leziuni produse prin stocare de colesterol

1. Incarcarea grasa (steatoza)

- definitie = acumularea unei cantitati anormale de trigliceride in celule
care in mod normal nu contin grasimi decelabile in MO
- afecteaza org. active metabolic: ficat, miocard, mm. scheletici, rinichi
- cauze: - stari hipoxice
- intoxicatii diverse
- stari comsumptive cronice
- stari toxiinfectioase
Steatoza hepatica
- Ma.:
vena
centro-
lobulara
Steatoza miocardica
- forma focala simpla – miocard - aspect tigrat pe suprafata interna a VS
- forma difuza severa - miocard palid-galbui, flasc, aspect de ,,frunza
vesteda”

2. Adipozitati - acumulare excesiva de grasimi in tesuturi, in care

grasimile se gasesc in mod normal
- pot fi: - locale/localizate (lipomatoza)
- regionale - regiuni:
- ceafa, gat, fata (sindrom Cushing)
- fese (steatopigie)
- abdomen, fese, coapse (sindrom adipozo-genital; menopauza)
- generalizate = obezitatea:
- hiperplazica - creste nr. de adipocite (fenomen det. genetic)
- hipertrofica - creste volumul adipocitelor (nr. neschimbat)
3. Leziuni prin stocare de colesterol:
● placa de aterom
● colesteroloza (vezicula ,,fraga”)
● xantelasma
 Vezicula ,,fraga”

Xantelasma
Alterarea hialina - hialin = material eozinofil omogen (in HE), care nu
declanseaza reactie inflamatorie de raspuns
din partea organismului gazda
- Ma: zonele de hialinoza - structuri albicioase, translucide, consistenta
crescuta/dura
- Mi: zone astructurate, acelulare, avasculare, omogene, roz-palid in HE
* Fiziologic: - involutia corpului galben al ovarului in corpi albicans
- depuneri hialin in atrofii din senescenta/fen. de imbatranire
- hialinoza aa. uterine si ovariene in postmenopauza
*Patologic:
- intracelular: - corpii Mallory - in hepatocite din ficat gras alcoolic
- corpii Councilman - hepatocite ratatinate, intens acidofile (hepatite
virale)
- picaturi hialine intrahepatocitare (in ciroza hepatica si cancer hepatic)
- picaturi hialine din epiteliul tubilor renali
- extracelular: ● conjunctiv: cicatrici si cheloide!, inflamatii cronice
(pleura, peritoneu, capsula splenica, glomeruli renali), stroma unor
tumori (fibroadenom mamar, leiomiom uterin, adenom tiroidian),
insulele Langerhans in DZ
● vascular: peretii arteriolelor - HTA, varstnici (arteriolohialinoza sau
arterioloscleroza)
corpi Councilman

corpi Mallory
Cheloide
Alterarea mucinoasa si mucoida
- Mucina: secretata excesiv la nivelul epiteliilor, alcatuita din proteine, hidrocarbonate,
mucopolizaharide; ex:
- inflamatie acuta catarala a mucoasei respiratorii si intestinale
- unele tumori epiteliale - chistadenoame mucinoase, carcinoame mucinoase (cu
celule ,,in inel cu pecete”), chistadenocarcinoame mucinoase
- mucoviscidoza = fibroza chistica - polimorfism lezional: bronsiolita, bronsita
cronica, bronsiectazie, pancreatita cronica
-Mucoidul: - produs de celule conjunctive (fibroblasti, condroblasti, osteoblasti);
alcatuire: acid hialuronic, acid condroitinic, condroitinsulfati
- insoteste modificari patologice ale tesutului conjunctiv
- prezent in:
- cordonul ombilical (gelatina Wharton)
- mixedem (in tesutul conjunctiv subcutanat)
- degenerare mixoida a mediei aortei
- degenerare mixoida/mixomatoasa a valvelor mitrale
- tumori (mixoame, tumora mixta a glandelor salivare =
adenom pleomorf)
- casexie (in tesutul conjunctiv)
- sindromul Marfan.
Alterarea fibrinoida
- degenerescenta/degenerare sau necroza fibrinoida
- Ma: material omogen sau fin granular, acelular, afibrilar, eozinofil sau
acidofil, PAS pozitiv
- Mi: tumefierea substantei fundamentale si a fibrelor de colagen,
fragmentarea si dezintegrarea acestora => aparitia fibrinoidului
! Prezenta sa in tesuturi declanseaza reactie inflamatorie ce se finalizeaza
prin scleroza colagena.
- prezent in: - placenta suferinda
- peretele vascular in HTA maligna
- vasele sangvine din ulcerul peptic cronic
- pancreatita acuta necrotico-hemoragica
- in colagenoze (lupus eritematos sistemic, dermatomiozita,
sclerodemie, poliartrita reumatoida, poliarterita nodoasa,
reumatism articular, retractia aponevrozei palmare - boala
Dupuytrene)
Lupus eritematos sistemic
Alterarea amiloida (amiloidoza)
- definitie - acumulare, intotdeauna patologica, extracelulara, de material complex,
proteine + glicozaminoglicani (GAG), denumit amiloid
- Ma: organe marite de volum, consistenta crescuta/indurate, netede, cu aspect
ceros, culoare albastrui-translucida
- Mi: - evidentiat extracelular, in structuri fine (membrane bazale ale
epiteliilor, peretii capilarelor, strome glandulare); determina atrofia prin
compresiune a structurilor adiacente
- in HE - omogen, acidofil
- colorant de electie: rosu de Congo
-clasificare: ● amiloidoza sistemica (primara, secundara, familiala), cu
afectare: cord, ficat, splina, tract gastro-intestinal, amigdale, nn periferici,
piele (derm), tract respirator
● amiloidoza izolata/localizata.

amiloidoze primare - in 1/3 cazuri sunt premergatoare unui mielom

multiplu sau unui limfom cu celule B
- depozite de amiloid - cord, rinichi, splina, ficat
 amiloidoze secundare - asociate inflamatiilor cronice +/- componenta
imunologica (LES, spondilita anchilozanta, poliartrita reumatoida), bronsiectazie,
supuratii cronice pulmonare, TBC, osteomielita, limfom Hodgkin, boala Crohn,
carcinom renal, hemodialize indelungate, senescenta
- amiloid depozitat in splina, rinichi
 amiloidoze familiale: - febra mediteraneana familiala
- polineuropatia familiala amiloidica
 amiloidoze izolate - afecteaza un singur organ: cord (barbati >70 ani),
plamani, pancreas endocrin, creier (boala Alzheimer - descrisa in 1906;
reprezinta ½ din cazurile de dementa la adult; Mi - placi amiloid, tip Aβ,
aspect de manson - in jurul arteriolelor si capilarelor cerebrale).
Amiloidoza cardiaca
- se poate asocia cu afectarea limbii si a nervilor
- Ma: cord marit in volum, consistenta crescuta, afectare predilecta
atriul drept; aspect - miocardiopatie restrictiva
- Mi: acumulari de amiloid cu caracter focal, subendocardic,
interstitial, in jurul miocardocitelor atrofiate.
Amiloidoza renala
- Ma: rinichi marit de volum si greutate, galbui-albicios, palid, dur; pe suprafata de
sectiune - corticala ingrosata
- Mi: amiloid depus in glomeruli (in endoteliul capilar si in mezangiu → inlocuieste
treptat capilarele glomerulare), in tubii contorti (in MB), in peretii vaselor
interstitiale (mansoane subendoteliale de amiloid), in interstitiu (de-a lungul fibrelor
de reticulina si colagen)
Amiloidoza splenica
- din punct de vedere morfopatologic, poate prezenta 2 forme:
● forma nodulara
- Ma: parenchimul splenic - presarat cu mici granulatii translucide. Foliculii
limfoizi incarcati cu amiloid apar ca formatiuni globuloase, albicioase - aspect
de splina sagou. Splenomegalie discreta.
- Mi: depuneri amiloide in peretii aa. penicilate, de-a lungul fibrelor
de reticulina, cu extindere spre foliculii Malpighi, inlocuind treptat
elementele limfoide ale acestora.
● forma difuza
- Ma: splina rosietica - palida, lucioasa, cerata - splina sunca sau
splina lardacee; pe suprafata de sectiune zonele palide-translucide
alterneaza cu zonele rosii indemne. Splenomegalie marcata
- Mi: depuneri de amiloid in pulpa rosie, in peretii sinusoidelor venoase si de-a
lungul fibrelor de reticulina
Amiloidoza hepatica
- Ma: hepatomegalie, culoare palida-galbuie, consistenta ferma, elastica.
La exterior - suprafata neteda, translucida; pe suprafata de sectiune -
aspect marmorat
- Mi: amiloid in peretii sinusoidelor din zona medio-lobulara, cu
extindere progresiva, determinand atrofie prin compresiune a
hepatocitelor => inlocuirea unor zone de parenchim hepatic cu
amiloid.

Faza incipienta Faza avansata

III. Alterari prin depunerea cristalelor de urat
Hiperuricemia - caracterizeaza afectiuni cu valori crescute ale acidului uric seric,
datorate alterarii metabolismului purinelor
- determina leziuni produse prin acumulare de nucleoproteine. Produsul final de degradare
al nucleoproteinelor, il constituie acidul uric si sarurile sale. In conditii patologice, prin
tulburarea metabolismului nucleoproteinelor, rezulta un exces de acid uric care precipita in
tesuturi sub forma de cristale de urati, mai ales in articulatii si rinichi.
- leziunile tisulare determinate de starea de hiperuricemie se intalnesc in boala denumita
guta
- in functie de cauza hiperuricemiei, guta poate fi:
● guta primara/primitiva:
- se considera o alterare familiala a metabolismului purinelor
- poate prezenta 2 forme:
□ guta infantila - alterarea sintezei purinelor + hiperuricemie, de cauza ereditara; clinic -
nefropatie gutoasa + simptome cerebrale (cvadriplegie spastica)
□ guta adultului, idiopatica:
- defect al metabolismului purinelor, manifest clinic la varsta adulta; are patogenie
multifactoriala
- predispozitia ereditara se refera la lipsa excretiei urinare de acid uric si cresterea sintezei de
acid uric, rezulta hiperuricemie + cristalizarea acidului uric
- se instaleaza in absenta oricarei alte boli
- este mai frecventa la barbati, peste 40 ani
● guta secundara: - in deficit de glucozo-6-fosfataza (b. von Gierke)
- in distrugeri celulare, cu formare excesiva de ac.uric,
legata de cresterea catabolismului acizilor nucleici: boli hematologice
(leucemii, limfoame, sindr. hemolitice, sindr. mieloproliferative),
obezitate, subalimentatie severa, chimioterapie, b. renale cr.
(glomerulonefrita, pielonefrita), saturnism, sarcoidoza, psoriazis
- tipuri:
 guta acuta:cristale de urati in tes. conjunctiv periarticular
declanseaza reactie inflamatorie acuta, insotita de durere paroxistica =
= artrita acuta gutoasa
- interesare:articulatii metatarso-falangiene (podagra),
articulatii interfalangiene (cheiragra), articulatii genunchi (gonagra)
● guta secundara
 guta cronica (tofacee): toful gutos - localizare: cartilaje articulare (mai ales mana,
picior), sinoviale, ligamente, tendoane, pavilion ureche, pleoape, tesuturi moi
periarticulare
- Ma: formatiuni nodulare; pe suprafata de sectiune culoare albicioasa; distructii
inflamatorii ale cartilajelor si oaselor
- Mi: depozite amorfe de urati, sub forma de precipitate aciculare, birefringente,
inconjurate de reactie inflamatorie granulomatoasa de corp strain, cu celule gigante;
+/- calcificarea tofilor periarticulari
Guta cronica tofacee
IV. Alterari prin variatia depunerilor de calciu
-↓ cantitatii de Ca din anumite tes. - rahitism, osteomalacie, osteoporoza
-↑ depunerea Ca in anumite tes. = calcificari: - distrofice
- metastatice
Rahitismul: - dg. - varsta: 6 luni - 2 ani ai copilului
- cauza = hipovitaminoza D
- clinic: hipotonie musculara, anemie, modificari scheletale (frunte olimpiana,
craniotabes rahitic, ,,piept de porumbel”, pectus excavatum, matanii costale, bratari rahitice).
Osteomalacia (rahitismul adultului)
- clinic: - sensibilitate si durere osoasa, slabiciune musculara
- modificari scheletale la nivelul centurii pelvine (coloana lom-
bara, oasele bazinului, extremitati proximale ale femurului)
Osteoporoza - primara
- secundara
Calcificari: - distrofice - depuneri macroscopice de saruri de Ca in
! tesuturi alterate, cu calcemie normala (trombi organizati - fleboliti,
arterioliti; placi de aterom, arterioscleroza Mönckeberg, leziuni
parazitare, cicatrici, focare de necroza, unele tumori - corpi
psamomatosi; glanda mamara - mamografia)
- metastatice - apar in tulburari ale metabolismului Ca (in
hipercalcemie): hipervitaminoza D, hiperparatiroidism, IRC,
distrugeri de tes. osos prin tumori maligne primitive sau metastatice

Meningiom Trichineloza
V. Alterari pigmentare (tulburari ale metabolismului cromoproteinelor)
- cromoproteinele = pigmenti:
- exogeni: - ocupationali (antracoza, saturnismul)
- iatrogeni (caroten, tetraciclina, saruri de argint)
- cosmetici (tatuaje)
- endogeni: melanina, lipocromii, pigmenti hemoglobinici

Melanina - exces de melanina = hiperpigmentari = melanodermii:

● generalizate: - fiziologice: cloasma, bronzarea
- patologice: boala Addison, hemocromatoza, scorbut, tireotoxicoza,
sindr. Peutz-Jeghers (polipoza gastro-colica), casexie, boli ovariene,
anticonceptionale orale
● localizate: - fiziologice - efelide (pistrui)
- patologice: nev pigmentar (alunita), melanom malign
- deficit de melanina = hipopigmentari = leucodermii:
● generalizate - albinism
● localizate: vitiligo, cicatrici postcombustionale, sifilis, lepra.
Hiperpigmentari melanice:
1.generalizate

Sarcina: Cloasma gravidica, Hiperpigmentare linea alba

Boala Addison
Hiperpigmentari melanice:
2. localizate

Efelide

Nevi pigmentari
Nev nevocelular congenital Nev Spitz

Nevi pigmentari
Hipopigmentari melanice:
1. generalizate

Albinism

2. localizate

Vitiligo

Sifilis

Lepra
Lipocromii - subst. lipoidice ce apar prin oxidarea ac. grasi nesaturati
- culoare bruna, galbena, granulatii fine, brun-galbui
- Ma.: localizare: corp galben, testicul, gl. suprareanala, grasime
subcutanata
- lipofuscina - ,,pigment de uzura”, sporeste cantitativ la varstnici; in
citopl. celulelor organelor active metabolic: miocardocite, hepatocite,
cel.
Interstitiale, testicul, neuroni vegetativi si ai cortexului cerebral,
zona reticulata a corticosuprarenalei
-Mi.: granule fine brun-galbui, in zone citoplasmatice perinucleare

Hepatocite
Neuroni
Miocardocite
Pigmenti hemoglobinici
Hemoglobina = heteroproteina complexa, formata din globina si hem, in
compozitia careia intra porfirinele si Fe. Prin descomp. hemului
rezulta: - hemosiderina, care este un pigment hemoglobinic, ce
contine fier
- bilirubina, care nu contine fier.

Cei doi pigmenti hemoglobinici ce provin prin metabolizarea

hemoglobinei, se pot acumula in anumite circumstante in diferite
tesuturi, determinand leziuni.

Hemosiderina = pigm. hemoglobinic ce contine Fe

- colorant de electie: albastru de Prusia (reactia Perls)
- in conditii normale, in cantit. mica - in macrofagele mononucleare
din splina, ficat, maduva osoasa
- in conditii patologice - depunere excesiva = hemosideroze
Hemosideroze - exces de hemosiderina
- pot fi:
● localizate (focare hemoragice vechi, focare de fractura, organe de staza, unele tumori)
● generalizate - in incarcarea organismului cu fier in viscere, la bolnavi care au suferit
transfuzii de sange abundente, repetate, in anemii hemolitice; structuri afectate: splina,
ficat, LN, maduva osoasa, rinichi, stomac, colon, tiroida, SR, plamani.
- Ma.: organe de culoare caracteristica, cafenie-ruginie
- Mi.: granulatii de hemosiderina, intracitoplasmatice,
neregulate, refringente; +/- scleroze/necroze tisulare
- in functie de etiologie:
♦ sideroze secundare (posttransfuzie, aport exagerat de Fe)
♦ hemocromatoza ereditara: - absorbtie exagerata de Fe la nivelul duodenal si acumularea sa
in celule parenchimatoase, cu efect toxic (cantitate de Fe in organism de 10 ori mai mare
fata de normal = 20-40 grame).
- caracter familial, afectand cu predilectie barbatii
(de 10 ori mai frecvent decat femeile), intre 30-60 de ani.
- clinic: ciroza hepatica, DZ si hiperpigmenatare melanica
cutanata, insuficienta cardiaca - diabet bronzat
- stocarea excesiva de Fe creste riscul dezv. tu. maligne (in hemocromatoza
- cancer hepatic, in sideroza pulmonara - cancer pulmonar)
Bilirubina - rezulta din degradarea Hb, pigment ce nu contine Fe, culoare galbena sau
galben-verzuie
- tulburarea metab. bilirubinei → det. exces de bilirubina in sange, ce se
manifesta clinic prin icter (= colorarea in galben a tegumentelor, mucoaselor, sclerelor,
ficatului, rinichilor; exceptie fac creierul - cu exceptia icterului la nou-nascut,
cartilajele, muschii; pigmentul are afinitate pentru fibrele elastice, concentratia lui fiind
in raport cu abundenta acestora in diferite tesuturi)
- clasificare ictere:
♦ icter hemolitic - distructie masiva de hematii → productie crescuta de bilirubina; ex.
icter neonatal, anemii hemolitice, sindroame hemolitice castigate (septicemii cu
Clostridium perfringens, streptococi, paludism)
♦ icter produs prin colestaza: a.intrahepatica - in obastacol mecanic sau functional la
nivelul cailor biliare intrahepatice; in anumite tratamente medicamentoase, ciroza
biliara primara/primitiva
b.extrahepatica (de retentie) - cauzat de obstructia cailor
biliare extrahepatice; in obstructii prin calculi, cc. de cap de pancreas sau de cai biliare,
pancreatite cronice, stenoze postinflamatorii, paraziti, malformatii ale cailor biliare
Morfologic - colestaza = prezenta de pigment biliar in canalicule biliare dilatate si in
hepatocite
♦ icterul hepatocelular - distructie hepatocite in hepatite virale, bacteriene, ciroza hepatica,
toxice chimice.
VI. Alterari celulare ireversibile
Apoptoza (imputinare) = mecanism al mortii celulare
= program genetic de distrugere celulara, prin care
celulele care mor se micsoreaza si se distrug, in absenta oricarei reactii
inflamatorii. Celulele mor ca urmare a unui proces de distrugere, care poate fi
initiat de celula insasi sau este declansata de celulele adiacente.
Apoptoza poate fi: - fiziologica (ex. distrugere programata in cursul
embriogenezei si morfogenezei; involutie de cauza hormonala in viata
adulta: involutia celulelor endometriale in cursul ciclului menstrual,
atrezia foliculului ovarian la menopauza)
- patologica (ex. moarte celulara in tumori, moartea
celulelor imunitare dupa epuizarea functiei lor - neutrofile, limfocite T
citolitice/killer; atrofie patologica de cauza hormonala a unor structuri -
prostata dupa castrare; pancreas, parotida rinichi - in obstructii
canaliculare; in infectii virale - corpii Councilman = hepatocite
hialinizate ce au suferit apoptoza in hepatitele virale; in unele cazuri de
agresiuni de mica intensitate - iradiere, hipoxie, citostatice; moarte celulara din
tumori capabile de regresie spontana sau dupa suprimarea semnalelor trofice).
Necroza – definitie = moarte celulara in organismul viu
- este intotdeauna patologica
- cauze/factori determinanti
1.necroza de coagulare:
- cea mai frecventa
- localizare: miocard, rinichi, splina, SR
- Ma.: omogena, palid-galbuie, lucioasa, ferma, usor tumefiata
- Mi.: afectarea citoplasmei si nucleului: citoplasma - intens eozinofila,
omogena sau fin granulara; nucleul - retractat, punctiform, intens bazofil
(picnoza), cariorexis, carioliza
- este o necroza structurata.
2. necroza de lichefactie/de colicvatie:
- se produce prin liza enzimatica sub actiunea enzimelor catalitice
eliberate de catre celulele moarte
- localizare: infarct cerebral, infarct septic visceral, infl. ac. purulenta
- Ma.: initial, consistenta pastoasa, moale, culoare cenusie; in evolutie, in zona
de necroza = inmuiere prin hidratare in exces a tesutului necrozat, rezultand
masa cvasifluida
- Mi.: masa amorfa, palid-eozinofila
- este o necroza astructurata.

3. necroza grasa (citosteatonecroza):

- este specifica tesutului adipos
- localizare: dupa traumatisme in tesutul gras subcutanat si la nivelul glandei
mamare; pancreatita acuta necrotico-hemoragica - la nivelul tesutului adipos
din interiorul si din jurul parenchimului pancreatic; reactie de saponificare a grasimilor
- Ma.: focare de necroza - zone albicioase, galbui, usor reliefate, bine delimitate
consistenta ferma, asemanatoare picaturilor de ceara
- Mi.: zone fin granulare, eozinofile, cu schitarea siluetelor adipocitelor, +/-
cristale de colesterol.
4. necroza de cazeificare:
- este patognomonica pentru tuberculoza
- reprezinta leziunea alterativa din inflamatia tuberculoasa
- Ma.: material necrotic moale, friabil, gri-albicios, asemanator branzei
- Mi.: masa amorfa si/sau granulara, eozinofila
- este o necroza astructurata.

5. gangrena = necroza + infectie microbiana

- poate fi: - primara - gangrena gazoasa (crepitatii)
- secundara - 2 forme:
● gangrena uscata - in perturbari circulatorii in teritoriul arterial (in
DZ, trombangeita obliteranta, arteriopatie cronica obliteranta)
● gangrena umeda - in obstructia arteriala asociata cu reducerea
drenajului venos (strangularea unui viscer - intestin, ovar torsionat)
- forme particulare de gangrena: - noma
- necroza de decubit (escara)
Noma = necroza rapid-progresiva, cu debut la nivelul tesuturilor moi si
oasele viscero-craniului; localizari mai rare - extramitati, org.
genitale.

Escara = necroza de decubit; este consecinta ischemiei prin compresiune

a tesuturilor moi din dreptul unor proeminente osoase; aspect ulcero-
necrotic
- apare la bolnavi debilitati (casectici, imobilizari prelungite).