Morfopatologie

- parte generala (macro, micro)

- parte speciala (macro, micro)

Metode de studiu 1. Biopsia (examen histopatologic)

2. Citologia
3. Autopsia
1. Biopsia: - dg histopatologic
- tipuri: - incizionala
- excizionala
- punctie biopsie
- extemporanee
- prelucrare tesuturi: - prelevare, transport
- examinare, descriere macro
- includere parafina
- sectionare, colorare, montare
2. Citologia: - caracteristici, avantaje
- tipuri: - exfoliativa (vaginala, urinara, sputa, seroase)
- punctie aspirativa cu ac fin - tu. mamare,
prostatice, tiroidiene, gl. salivare, pulmonare
- sange si LCR
3. Autopsia: - importanta: - diagnostica, didactica, stiintifica
- aspecte legislative; dotari
- etape de desfasurare
- intocmire protocol de necropsie si certificat de deces
 TULBURARI CIRCULATORII

I.Tulburari circulatorii prin volum, distributie ale sangelui si de cauze

obstructive:
- hiperemia
- hemoragia
- ischemia (acuta - infarct; cronica, progresiva )
- tromboza
- embolia

II.Tulburari in distributia apei si electrolitilor – edeme

III.Tulburari ale circulatiei limfatice.

I. Tulburari circulatorii prin volum si
distributie a sangelui

Hiperemia
Hemoragia
Tromboza
Ischemia
Infarctul
Hiperemia: - definitie: Hiperemia (hiper = peste masura, exces; haima = sange) reprezinta
cresterea volumului de sange in interiorul vaselor, dintr-un tesut sau organ.
Leziunea poate interesa aa., vv. si capilare
- tipuri: - hiperemia activa: - definitie = aflux sporit de sange in interiorul arteriolelor si
capilarelor
dintr-un tesut sau organ
- clasificare (fiziologica, patologica)
- factori etiologici
- Ma - eritem, cresterea temperaturii locale (semne celsiene)
- Mi - dilatarea vaselor, prezenta hematiilor in lumen, edem
perivascular

! Hiperemia activa = componenta esentiala a inflamatiei acute.

- hiperemia pasiva: - definitie = exces de sange in vene

(staza) si capilare, determinat de inceti-
rea fluxului venos, ce apare in
conditiile unui flux arterial normal
- clasif.: - criteriu topografic:
● localizata
● generalizata/sistemica
- dupa v. de instalare: ac., cr.
Plaman normal - microscopie HE
Plamanul de staza: - Ma
(plamanul cardiac) - Mi
Ficatul de staza: - Ma - ficat ,,muscad”
(ficatul cardiac)
Ficat normal - microscopie HE
- Mi - ficat ,,in cocarda”; ,,ficat intervertit”
Splina de staza: - Ma
- Mi - corpusculii Gamna-Gandy
Hemoragia: - definitie = exteriorizarea sangelui in afara sistemului
cardio-vascular, prin intreruperea peretilor
acestuia sau prin cresterea marcata a permeabilitatii
capilarelor si venulelor
- clasificari: - dupa segm. afectat: capil., aa., vv., cardiaca
- dupa evolutie: acuta, cronica
- dupa localizare:
- I. externa
- II. interna: 1. interstitiale
2. in cavitatati seroase
3. in organe cavitare; exteriorizate pe cai naturale
1. interstitiale: petesii, purpura, echimoza, hematom, apoplexie
2. in cavit. seroase: hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu,
hemartroza, hematocel, hemosalpinx, hematocolpos
3. in organe cavitare: epistaxis, gingivoragie, hemoptizie, hematemeza,
melena, rectoragie, hematurie, menoragie, metroragie
Tromboza: - definitie = ocluzia lumenului vascular sau cardiac printr-un tromb; procesul
trombozei este considerat ca fiind hemostaza cu localizare anormala
= formarea in interiorul aparatului cardio-vascular,
in timpul vietii, a unor mase solide sau semisolide, numite
trombi
- cauze: - triada trombogena Wirchow:

1. leziuni endoteliu vascular (degenerat.,

inflamatii, traumatisme, invazie tumorala),
respectiv endocard (infarct miocardic)
‼! Endoteliu/endocard indemn = suprafata antitrombogena

2. viteza lenta in curgerea sangelui + vartejurile

fluxului

3. modificari in compozitia sangelui

- tipuri de trombi: - alb (trombocitar, tromb de conglutinare)
- rosu (de coagulare, fibrino-cruoric)
- mixt (laminat), liniile lui Zahn
- fibrinos (in sindr. coagularii intravasc. diseminate - CID)
- agonal
 - forme anatomo-clinice de tromboza:

1. Tromboza cardiaca
2. Tromboza arteriala
3. Tromboza venoasa
4. Tromboza capilara

1. Tromboza cardiaca:
- a. atriala (in fibrilatia atriala, stenoza mitrala) cu trombi rosii mari
sau trombi mici albi, globulosi, murali/parietali - predomina in atriul
stang

Trombi albi,
globulosi
 - b. ventriculara, trombi albi sau rosii; in IMA, anevrism cardiac, cardiomiopatii; mai frecventa
in ventriculul stang

1.punga anevrismala
2.trombi rosii sau albi

- c. valvulara, in endocardite (reumatismala, bacteriana, marantica - din faza terminala a unui

cancer, stari de hipercoagulabilitate, LES)

i.
ii.
- endocardita reumatismala - trombi mici, palizi, cenusii (i.)
- endocardita bacteriana - trombi mari, micsti, friabili, cu colonii microbiene (ii.)
- endocardita marantica - trombi mari, friabili.
2. Tromboza arteriala - tbi. trombocitari albi, pe suprafata placilor ateromatoase aortice
sau tbi. lamelati in dilatatii anevrismale; in aa. mici - tbi. micsti (in aa. cerebrale
mijlocii (a), aa. coronare (b), aa. labei piciorului (c)); in arterite, traumatisme, HTA
maligna

b. c.
a.
3. Tromboza venoasab - debuteaza de regula intr-o vena mica a musculaturii
gambei si se extinde pana in v. femurala si iliaca; este favorizata de
inflamatii de perete venos (flebite), boala varicoasa, sarcina,
interventii chirurgicale abdominale, invazie sau compresiune prin
tumora, infectie bacteriana piogena.
4. Tromboza capilara - in inflamatia acuta, in sindr. coagularii diseminate intravasc. (CID)
- modalitati de evolutie a trombilor: 1. retractia trombului
2. tromboliza spontana
3. persistenta si organizarea trombului
(tesut de granulatie)
4. calcificarea trombului: arteriolit, flebolit
5. dezintegrare septica/supuratia trombului, cu piemie
consecutiva
6. endotelizarea trombului mural
7. mobilizarea trombului = embolizare.
Embolia: - definitie = vehicularea/transportul unui corp strain, insolubil,
prin sistemul cardio-vascular si oprirea lui intr-un
vas care nu ii permite trecerea mai departe,
determinand ocluzia acestuia
- tipuri de emboli: - dupa origine: exogeni, endogeni
Embol solid (tromb)
- dupa st. de agregare: solizi, gazosi, lichizi
Efectul obstructiei vasculare variaza in functie de distributia/arhitectura vaselor si de
anatomia sectorului afectat. Se pot deosebi:
A. Artere cu buna circulatie anastomotica (ex. a. femurala). Pot exista trei faze in
evolutia procesului obstructiv:
1.
2.

3.
B. Artere terminale:
a. fara anastomoze colaterale (terminale anatomice), ex. splina;
b. cu anastomoze capilare (dar ineficiente functional), ex. aa. renale,
aa. coronare;
c. cu anastomoze arteriale, dar prea mici pentru a mentine o circulatie
eficienta - ex. a. mezenterica superioara.

Embol solid (tromb)

Evolutie: obstructia arterei terminale → dilatatia vaselor colaterale →

stagnarea sangelui → anopsie tisulara → necroza locala =
infarct.
- tipuri de embolii/traseul embolilor - in functie de sensul vehicularii
embolilor pot fi: embolie directa, embolie retrograda, embolie paradoxala

Embolia directa (embolia anterograda) - este modalitatea obisnuita de

vehiculare a embolului, in care traseul acestuia urmeaza sensul circulatiei
sangvine. In functie de parcursul embolului, se descriu:
- embolia pulmonara - de la periferie, prin vene, la cordul drept si apoi
spre plaman: - > 95% origine in trombii vv. mari profunde ale membrelor
inferioare (vv. poplitee, iliaca si femurala)
- clinic - in functie de dimensiunea embolilor:
◦ emboli mici - nemanifesta clinic
◦ emboli mari sau emboli mici multipli simultan -
moarte subita, insuficienta cardiaca dreapta
acuta, colaps cardiovascular
- embolia sistemica - de la niv. cordului stang, prin artere, spre capilarele
sanguine: - emboli vehiculati prin circulatia arteriala
- >80% origine in trombii cardiaci (mai ales ventricul stang)
- oprire: - 70-75% in membrele inferioare
- 10% in creier
- 10% in mezenter, rinichi, splina, membre superioare
- clinic: ocluzie a. femurala → gangrena extremitati inferioare
ocluzie a. cerebrala medie → deces in ore sau zile.

Embolia retrograda: - foarte rara, situatie in care embolul e condus in

sens contrar curentului sanguin
- ex. embolia vv. intrarahidiene si intracerebrale, prin
emboli cu origine in vv. mari prevertebrale abdominale sau toracice.

Embolia paradoxala (embolia incrucisata) - embolul trece din circulatia

venoasa in cea arteriala sau invers, fara a trece prin reteaua capilara
- ex. defect septal interatrial sau interventricular
fistule arteriovenoase castigate sau congenitale.
Ischemia - definitie: ischemia (ischein = a suprima, haima = sange)
sau anemia locala = scaderea pana la suprimare a
circulatiei dintr-o anumita regiune tisulara
- tipuri: - acuta, brutal instalata → anoxie → necroza/infarct
- cronica, progresiva → hipoxie → fibroza
- cauze:
Infarctul: - definitie = zona circumscrisa de necroza, vizibila
macroscopic, produsa prin intreruperea brutala a
irigatiei sangvine
- manifestare extrema a ischemiei acute
- prezinta dinamica lezionala in functie de localiz. si vechime
- este consecinta obstructiei arteriale,
obstructia venoasa determina, de
obicei, hipo-anoxie indusa de staza, ce
poate fi urmata de necroza hemoragica
(infarctizare); ex. testiculul, ovarul, in
care intoarcerea venoasa e asigurata
de un singur ram de scurgere venos

- morfopatologic - leziunea se caracterizeaza:

- dupa culoare: - alb (anemic), ex. rinichi, splina, miocard
- rosu (hemoragic), ex. plaman, intestin
- dupa forma: - triunghiular pe sectiune: rinichi, splina, plaman
- neregulat: miocard.
Infarcte cu diferite localizari:
II.Tulburari in distributia apei si a
electrolitilor
Edemul
Edemul: - definitie = acumulare excesiva de fluide in tesutul interstitial
si/sau in cavitati preformate;
Lichidul de edem poate fi: ● transudat - sarac in proteine ( ρ < 1015)
● exudat - bogat in proteine
- clasificare: A.- localizate
B.- generalizate (anasarca)
A. Localizate
1. Edem prin obstructie venoasa

2. Ascita
3. Edem inflamator. Edem alergic
4. Edem angioneurotic - edem Quincke

5. Edem limfatic: a. de cauza inflamatorie – limfangita

5. Edem limfatic: a. de cauza inflamatorie - limfangita
b. de cauza parazitara - filarioza (elefantiazis)

.
c. de cauza tumorala
6. Edem pulmonar - cauze mai frecvente:
-perfuzii excesive
→ cresterea presiunii hidrostatice a sangelui
-insuficienta cardiaca
-inhalare gaze iritante
-inflamatia →cresterea permeabilitatii capilare
B. Generalizate (anasarca): boli cardiace, boli renale, sarcina
Socul: - definitie = ansamblu de tulburari hemodinamice si metabolice
datorate insuficientei sistemului circulator de a mentine perfuzia
adecvata a organelor vitale (cord, SNC)
= tulburare grava a homeostaziei organismului
- cauze: hemoragii grave, traumatisme severe, arsuri extinse,
IMA extins, trombembolism pulmonar masiv, septicemie
- clasificare; etiopatogenie:
1. socul hipovolemic - pierderi de fluide:
- in exterior: hemoragii interne sau externe, pierderi de plasma
(arsuri severe, boli infectioase) si de apa (varsaturi,
diaree, diureza excesiva)
- in interior: anevrism disecant de aorta, hemotorace, hemoperito-
neu, ocluzie intestinala, ascita
2. socul cardiogen: IMA, aritmii ventriculare severe, miocardite,
Socul: - clasificare; etiopatogenie:
3. socul hemodinamic prin blocarea fluxului sangvin: tamponada
cardiaca, trombembolie pulmonara masiva,
tromboze valvulare, pneumotorax
4. socul neurogen: in leziuni acute cerebrale sau medulare sau ca urmare
a vasodilatatiei prin blocarea sistemului nervos
vegetativ, indus medicamentos (postanestezie, ingestie
de barbiturice)
5. socul septic: in septicemii (mai frecvent cu germeni gram negativi)
6. socul anafilactic: reactie de hipersensibilitate de tip I
7. socul din insuficienta endocrina (ex. b. Addison)

Modificarile morfologice ale organelor in soc sunt determinate de

hipoperfuzia tisulara generalizata, care duce la hipoxie si acumulare
de produsi metabolici. Modificarile apar aproape in toate organele si
tesuturile, dar sunt mai evidente in cord, plaman, rinichi, gl.
suprarenale, tract gastro-intestinal.
Morfopatologia organelor de soc:
- creier - encefalopatie hipoxica: leziuni neuronale
- cord - hemoragii subendocardice si subepicardice, microinfarcte
- plaman - Ma: - congestionat, dur, cu lichid spumos pe suprafata de
sectiune
- Mi: - microtromboze septale, edem pulmonar cu leziuni
difuze alveolare, necroze epit. alveolar si endoteliu
vascular
- rinichi - Ma: - marit in volum, corticala palida, medulara intens
congestionata
- Mi: - necroza tubulara acuta: tubi cu necroze focale ale epit.
parietal, celule descuamate in lumen, prezenta in urina
de hemosiderina, mioglobina si proteine; determina
IRA
- tract gastro-intestinal: eroziuni mucoasa gatsrica, hemoragii in panza,
necroza ischemica superficiala mucoasa
intestinala (gastro-enteropatia hemoragica)
- ficat: steatoza focala, necroza hemoragica pericentrolobulara
- glanda suprarenala: in corticala - hemoragii si necroze focale; rar
necroza hemoragica a intregii glande (ex. sindr.
Waterhouse-Friderichsen asociat septicemiei
meningococice).
III. Tulburari ale circulatiei limfatice
Staza limfatica
Tromboza vaselor limfatice
Embolia limfatica
Limfedemul
Limforagia
1.Staza limfatica = dilatarea vaselor limfatice secundara existentei unui
obstacol in curgerea normala a limfei
- cauze: traumatisme, tromboze, embolii, compresiuni
prin tumori maligne, cicatrici stenozante
- Ma: zona afectata - tumefiata, acoperita de tegumente
palide, destinse. In functie de teritoriul limfatic
interesat, staza limfatica poate fi:
• generalizata - acumulare in exces a limfei la nivelul limfaticelor superficiale si
profunde; se insoteste de edeme generalizate (anasarca), consecinta acumulare
lichide in tes. conj. si in cavitatile preformate
• regionala
apar prin afectarea colateralelor limfatice, sunt mai frecvent intalnite;
• locala tumefactie localizata = limfedem

2. Tromboza vaselor limfatice

-se produce prin coagularea limfei, e insotita de conglutinarea limfocitelor
-cauze: staza limfatica, limfangita, traumatisme, modificari compozitie
limfa, dilatatii varicoase ale vaselor limfatice
3. Embolia limfatica - prin vehicularea unor structuri endo- sau exogene
Cea mai importanta este embolia cu celule canceroase = cea mai frecventa cale de
diseminare a tumorilor maligne (metastazare)

4. Limfedem = acumulare interstitiala de limfa

- cauze: obstructie, inflamatie
- poate fi: congenital, idiopatic
• limfedem obstructiv - obstructie in curgerea limfei
ex. edem membru sup. Homolat. dupa mastectomie totala, ascita chiloasa in tu.
retroperit., pleurezie chiloasa in tu. Mediastinale
• limfedem inflamator - in infectii cai limfatice = limfangita. Infectie primitiva (streptoc.,
stafiloc.) sau secundara (tromboflebite, ulcere varicoase).
• limfedem idiopatic - la femei dupa sarcina sau in legatura cu infectii genitale
• limfedem congenital - apare ca urmare a unor malformatii de vase limfatice, superficiale
sau profunde; acestea sunt fie hipoplazice, fie dilatate si varicoase

5. Limforagia = revarsarea limfei in cavit. seroase: chiloperitoneu, chilotorax.