UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

BOALA
TROMBOEMBOLICĂ
Kinetoterapia în recuperarea patologiei cardio-vasculare, la diferite vârste

PROFESOR COORDONATOR: SILVIU GABRIEL CIOROIU

STUDENT: PICIOREA ANDREI

MASTER AN II
SPECIALIZARE: PRMS

BRAȘOV
2022

BOALA TROMBOEMBOLICĂ

DEFINIȚIE
Entitate clinico-patologică care grupează tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară.
 Boala tromboembolică –cuprinde stadiul inițial, de flebo-tromboză, pe cel de trombo-flebită,
cât și complicațiile embolice.

Două elemente patologice:

 procesul trombotic;
 potențialul emboligen.

Proces de coagulare intravasculara diseminata aparuta in orice artera sau vena din organism,
dar care se cantoneaza, de predilectie, in venele membrelor pelvine.

FIZIOPATOLOGIE
Mecanism – multiple teorii

Trei factori:
 Leziunea parietala→aglutinare trombocite→tromb alb
 Staza venoasă
formare tromb
secundar, roșu
 Hipercoagulabilitatea

Trombul se alungește centripet (faza de flebo-tromboză); inițial este flotant→potențial

emboligen; ajuns la o bifurcatie→blocaj→mărire diametru tromb și spasm venos→începe organizarea
trombului prin endoteliul lezat (faza de tromboflebită); apar manifestări clinice evidente.
Sistem venos profund ineficient→ sângele este obligat să se întoarcă prin sistemul superficial
(direct sau prin venele comunicante de sub obstacol) →varice secundare→stază limfatică →edem.
Afectare perete venos→spasm reflex (arteriole sau artera aferentă venei trombozate)→tulburări
trofice în țesuturile respective→gangrena de tip venos.
Migrare tromb→embolie pulmonară →tulburări ale circulației pulmonare (chiar deces).

ANATOMIE PATOLOGICĂ
Debutul – într-o venă mică, se extinde centripet.
Cheagul este inițial liber în lumen, fiind aderent la endovenă într-un punct; ulterior (faza de
tromboflebită), aderă intim de endovenă
Evoluția locală a trombului – 2 procese:
 organizarea (cicatrizarea) - invadare tromb cu vase de neoformație și histiocite; în vasele mici,
procesul este rapid, simetric, pe toată circumferința peretelui; în vasele mari, nu aderă pe toata
circumferința, iar fermenții leucocitari produc ramolirea sa (ramolismentul pruriform
clasic)→sursă de embolii mici și repetate.
 repermeabilizarea - precoce (vase mari, prin retracția cheagului); tardiv (după ani de zile, prin
vase de neoformație în interiorul trombului).

CLINICĂ
Debut - insidios, oligosimptomatic, clasic-în ziua a 5-a postoperator; poate fi direct cu
semne de embolie pulmonară, adesea mortală.
Extensia la gamba și coapsă→ simptomatologie caracteristică, evoluție gravă; semne de
valoare inegală; deși sunt precoce, nu sunt recunoscute.

Semne generale:
 pulsul accelerat sau catarator (semnul Mahler), primul semn la aproape 50% din bolnavi;
 febra 38°C (semnul Michaelis), fară o cauză evidentă, rezistență la antibiotice, scade la
anticoagulante.

Simptome funcționale:
 neliniște, agitație, uneori lipotimii, fară altă cauză, traduce microembolii pulmonare;
 durere spontană, localizare în raport cu sediul de debut (plantă, gambă, coapsă), de la
senzația de tensiune până la crampe dureroase, cu progresiunea bolii iradiază spre radacină
coapsei și regiunea iliacă.

Ex. obiectiv:
 durerea provocată:
 la compresie (s. Tschmarke);
 la tuse (s. Louvel)→↑presiunii venoase, distensia lumenului;
 la dorsoflexia pasivă a piciorului (s. Homans).
 dilatarea venelor subcutanate pretibiale (s. Pratt), precoce, dupa unii foarte frecventă, dar
neobservată;
  modificarile de culoare tegumentară, mai rare, de obicei palide și reci, posibil zone de
cianoză distală;
 impastarea dureroasă a moletului, evidențiată prin balotare și masurarea comparativă a
circumferinței gambelor (nu în trombozele bilaterale);
 mare valoare diagnostică.
IMPORTANT: prezenta unuia din primele 6 semne sugerează existenta unei tromboze;
asocierea cu unul din urmatoarele 3 o face probabilă și justifică începerea tratamentului
anticoagulant.

Semne clinice
 semnul Payr – durere la compresia musculaturii plantare mediale;

 dg. dif. cu afecțiuni reumatismale articulare;

 semnul Bisgaard – durere la compresia culisei;

 semnul Ducuing – durere la scuturarea muschilor gambei;

 semnul Lowemberg – durere la compresiune cu manșeta tensiometrului >100 mmHg;

 semnul Rielander – durere regiunea inghinală;

 durere pe canalul mușchilor adductori;

 semnul Meyer – durere medial de tibie, la o palmă distal de genunchi.

Etiologie
Factori exogeni:
 meteorologici;
 modul de viață;
 alimentația;
 factori medicamentosi.

Factori endogeni:

 vârsta;
 sexul;
  sarcina;
 starea viscerelor;
 factori infecțioși;
 factori alergici;
 factori anatomici;
 factori genetici.

Factori declansatori:
 traumatismele;
 actul operator;
 actul obstretical.

Factori determinanți (triada Virchow):

 leziunea parietală venoasă;
 staza venoasă;
 modificarile echilibrului fluido-coagulant.

CLASIFICARE
1. După localizare:
 Tromboza localizată gambieră;
 Tromboza popliteo-femurală;
 Tromboza ilio-femurală;
 Tromboza ilio-femurala extinsă;
 Tromboza venelor hipogastrice;
 Tromboza venei cave inferioare;
 Tromboza bilaterală.

2. După forme clinice topografice:

 Tromboza membrelor inferioare;
 Tromboza membrelor superioare;
 Tromboza migratorie;
 Tromboza venelor viscerale.
3. Dupa forme clinice în funcție de sistemul venos prins:
 Tromboflebita superficială;
 Tromboflebita profundă.

4. Dupa forma clinică evolutivă:

 Supraacute;
 Acute;
 Subacute;
 Latente;
 Recidivate .

EXPLORĂRI PARACLINICE
Probe biologice – arata hipercoagulabilitatea sângelui:
 hemogramă cu nr. de trombocite;
 probe de coagulare globale;
 toleranță la heparină;
 timp de protrombină;
 tromboelastograma (valoare diagnostică).

Probe imagistice:
 Ecografia: Doppler, Duplex; prima opțiune la pacienții cu probabilitate clinică medie/mare;
 Flebografia – diag. de certitudine (imagine lacunară într-un segment profund, trecerea
anormala a substanței de contrast în colaterale sau în sistemul superficial);
 Venografia CT sau RMN;
 Pletismografia de impedanță;
 Scintigrafia izotopică, scintigrafia pulmonară.

EVOLUȚIE
Evoluție în mai multe stadii (pentru membrul pelvin):
 acut: toate semnele, predomină edemul;
 convalescență: fenomenele cedează în clinostatism, edemul și cianoza reapar în ortostatism;
 stabilizare: cianoza dispare, edemul ortostatic persistă;
  boala posttrombotică: edemul se menține sau se agravează și apar tulburari trofice.

COMPLICAȚII
 Embolia pulmonară- apare numai în perioada debutului;
 Sindromul posttrombotic- complicație comună a trombozelor membrelor pelvine – apare
tardiv;
 Insuficiență venoasă cronică;
 Șocul;
 Gangrena venoasă.

TRATAMENT
 tratamentul profilactic;
 tratamentul medical;
 tratamentul chirurgical;

Tratament profilactic
 La bolnavii cu risc trombogen: intervenții ortopedice, ginecologice, urologice; vârstă
înaintată, obezitate, tulb. cardio-pulm., discrazii sangvine; anemie, deshidratare;
 prevenirea leziunii venoase - evitare pozițiilor ce comprimă peretii venosi; saltea moale (de
apa); oxigenarea bolnavului; respectare antisepsiei;
 prevenirea stazei venoase prin mobilizare precoce postop., pozitie Trendelenburg, evitare
pansamente compresive, compresie mec., cardiotonice;
 reechilibrare hidroelectrolitică;
 administrare anticoagulante preop. si postop. în doză profilactică: heparină în doze mici –

Se impune la bolnavii:
 cu vârsta peste 40 ani;
 obezi;
 cu antecedente de flebită sau embolie;
 la operații cu durata estimata peste 1 oră;
 în caz de imobilizare îndelungată la pat.
Dintre măsurile profilactice folosite pe scara largă:
 drenajul postural (membrul inferior în poziție înaltă);
 ciorapi elastici cu compresie gradată;
 heparinoterapie profilactică;
 echilibrare corectă hidroelectrolirică;
 mobilizarea precoce - miscari active;
 dextran în PEV.

Tratament curativ medical

 Tombolitice si anticoagulante

Tratamentul chirurgical
Dispune de mai multe tipuri de interventii:
 Trombectomia;
 Flebectomia;
 Filtrele de vena cava inferioara.

METODE DE FIZIOTERAPIE
Fizioterapie accelerează regenerarea tisulară, efect anti-inflamator, anti-edematos, este de
asemenea capabil să influențeze coagularea sângelui, îmbunătățirea microcirculației și
metabolismului în țesuturi.

Proceduri:
• Electroforeza, solljuks, radiații ultraviolete și infraroșii, terapie cu oxigen hiperbaric, drenaj
limfatic, darsonvalizare, magnetice, cu laser. 
•

KINETOTERAPIA
Prevenirea şi tratamentul cuprinde şi exerciții fizice pentru reducerea stazei venoase şi a
consecințelor sale.
Masajul membrelor inferioare se face evitând traiectele venoase în sens centripet, întrucât
ameliorează circulația de întoarcere.
 Este indicată mobilizarea pasivă a membrelor inferioare şi ridicarea lor deasupra planului
patului în toate situațiile ce necesită repaus prelungit.
Se realizează mobilizări active, chiar de la începutul recuperării.

Gimnastica respiratorie diafragmatică:

• are rol în creşterea întoarcerii venoase;
• reeducerea stazei;
• ameliorarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar;
• restabilirea reactivității organismului.

Obiectivele kinetoterapeutice:

 reducerea stazei venoase şi a consecințelor sale;

 ameliorarea circulației de întoarcere, ameliorarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar;
 prevenirea şi tratamentul insuficienței venoase cronice şi a sindromului posttrombotic;
 stimularea circulației de întoarcere prin punerea în funcție a pompelor musculare.

Metodologia aplicării exercițiului fizic

Efectele scontate în cazul aplicării exerțiilor fizice în această afecțiune sunt: îmbunătățirea
irigării țesuturilor și care treptat, va conduce la dezvoltarea circulației colaterale, etc.

Gimnastica Burger constă în: pacientul e culcat pe spate (decubit dorsal) pe un pat,
canapea sau banchetă de gimnastică, el își ridică membrele inferioare și le sprijină pe un plan
înclinat sub un unghi de 30- 45 grade, menținându-le astfel atât cât este necesar pentru ca o mare
cantitate de sânge să se scurgă din membrele ridicate spre părțile declive (joase) grație acțiunii
gravitației. În mod normal, membrele sunt ținute în această poziție câteva minute, timp în care
extremitățile membrelor se decongestionează. Apoi, pacientul se ridică în poziția așezat, cu gambele
atârnate la marginea patului. Acestă nouă poziție se menține (fără ca pacientul să se miște sau
mișcând degetele de la picioare și gambele) până când sângele se întoarce, din nou, în extremități.În
continuare pacientul se întinde pe pat, cu membrele inferioare la orizontală, relaxate, acoperit cu o
pătură călduroasă și cu extremitățile membrelor inferioare încălzite. Această poziție poate fi
menținută 5-10 minute. Exercițiul se poate repeta de 5-6 ori de fiecare dată și de 3-4 ori/ zi.
Hiperemia obișnuită prin acest procedeu poate dura câteva ore după fiecare ședință
 Se recomandă de asemenea, contracții analitice de tip “intermediar” executate cu intensitate
moderată,cu durata de 5-10 secunde, cu pauze de 10-20 secunde între ele. Va fi indicat și masajul
clasic ce are o acțiune multiplă:micșorează staza sangvină, îmbunătățește circulația de întoarcere,
se reduc edemele, etc. Se folosesc următoarele manevre- efleurajul gambei și coapsei în sens
centripet, care ușurează hemodinamica venoasă. Fricțiunea, mai ales contra tulburărilor
vasculotrofice ale pielii și țesuturilor subcutanate. Se continuă cu tapotament, percutat, procedură de
tonificare a pereților venoși.

PLAN DE RECUPERARE

Ședințele de antrenament fizic se desfășoară cu o frecvenra de 3 - 5 ori/săptămână timp de o

lună.

Program de exerciții pentru prima fază

Nu se va lucra complexul de exerciții în întregime, în aceeași zi. Înainte de începerea
exercițiulor se va aplica masaj (netezire, scuturat, cernut, presiuni circulare ușoare).
EX. 1. Mers cu mișcări de respirație, 4 pași pe inspirație, 4 pași pe expirație. Dozare: 3 serii x12
repetări.

EX.2. Mers pe vârfuri alternat cu mers pe călcâie, 4 pași pe vârfuri, cu membrele superioare întinse
și inspirație, 4 pași pe călcâie, cu mâinele prinse la spate și expirație. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 3. Mers, pe fiecare al treilea pas se aduce câte un genunchi la piept. Inspirația se face pe cei trei
pași de mers, iar expirația odată cu ducerea genunchiului la piept. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 4. Mers, 4 pași pe vârfuri cu membrele superioare întinse și inspirație, 4 pași mers ghemuit și
expirație. Dozare: 3 serii x12 repetări.
EX. 5. Mers cu mâinele pe șolduri, ducerea unui genunchi la piept, extinderea lui și efectuarea
pasului, alternativ cu dreptul și stângul. Inspirația se face pe timpii 1 și 4, expirația pe timpii 2 și 3.
(T1-mâinele pe șolduri, T2-ducerea genunchiului la piept, T3-extinderea membrului inferior, T4-
pas). Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 6. Alergarea ușoară cu inspirație pe 2-3 pași și expirație pe alții 2-3 pași. Dozare: 3 serii x12
repetări.

EX. 7. Alergarea cu pendularea gambelor înapoi, cu inspirație pe 2-3 pași și expirație pe 2-3 pași.
Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 8. Alergarea cu pendularea gambelor înainte. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 9. Stând cu mâinele pe șolduri, joc de glezne, cu inspirație 3 timpi și expirație 3 timpi. Dozare:
3 serii x12 repetări.

EX. 10. Stând, mâinele pe șolduri, ducerea a câte un membru inferior lateral, la 45 grade, și
executarea de circumducții într-un sens și celălalt, alternativ cu fiecare membru inferior.
Circumducțiile se execută în 4 timpi, 2 timpi- inspirație, 2 timpi- expirație. Dozare: 3 serii x12
repetări.

EX. 11. Decubit dorsal, cu membrele superioare întinse lateral, ridicăm alternative ale membrelor
inferioare întinse, pînă la 45 grade,inspirația se face pe poziția inițială, expirația odată cu ridicarea
membrului inferior. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 12. Decubit dorsal, ducerea membrelor superioare întinse deasupra capului cu încordarea
întregii musculaturi (pe inspirație) și aducerea membrelor superioare pe lângă corp, cu relaxarea
întregii musculaturi (pe expirație). Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 13. Decubit dorsal, cu membrele superioare întinse lateral, flectarea câte unui genunchi și
ducerea lui spre piept, alternativ, inspirația se face pe poziția inițială, expirația, odată cu flectarea
genunchiului. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 14. Din aceeași poziție inițială, se flectează și se duc ambii genunchi la piept. Respirația la fel
ca în exercițiul anterior. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 15. Decubit dorsal, imitarea mișcării de pedalare la bicicletă, inspirație pe 3 pedalări, expirație
pe alte 2 pedalări. Dozare: 3 serii x12 repetări.
EX. 16. Decubit ventral, cu membrele superioare întinse în prelungirea corpului, mâinele apucând
ultima șipcă a scării fixe, capul extins- extensia membrelor inferioare din articulația șoldului și
foarfecări, cu inspirație și expirație pe câte 4 foarfecări. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 17. Decubit ventral, cu membrele superioare flectate în articulația cotului și cu mâinele sub
bărbie, flectarea genunchilor și ducerea lor spre lateral, urmată de extindere, alternativ sau simultan,
inspirația se face pe poziția inițială, expirația se face odată cu flectarea genunchilor. Dozare: 3 serii
x12 repetări.

EX. 18. Cu fața la scara fixă, apucând o șipcă la nivelul abdomenului, genoflexiuni. Inspirația se
face în poziția inițială, iar expirația, în poziția ghemuit. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 19. Cu fața la scara fixă, aceeași poziție ca la exercițiul anterior , genoflexiuni cu ducerea unui
membru inferior în abducție , la ridicare. Respirația ca la exercițiul anterior. Dozare: 3 serii x12
repetări.

EX. 20. Cu fața la scara fixă, un picior sprijinit pe șipca a V-a , membrele superioare întinse pe
lângă corp,flexii și extensii ale genunchiului membrului inferior sprijinit, cu inspirație pe mișcarea
de extensie și expirație pe mișcarea de flexie. Dozare: 3 serii x12 repetări.

Pedalări la bicicleta ergometrică timp de 5 minute, după care pauză de relaxare,cu membrele
inferioare sprijinite pe un plan înclinat.

Program de exerciții pentru faza a II-a (când a început să apară dilatația

venelor)
Înainte de începerea programului, pacientul va fi poziționat în decubit dorsal, cu membrul
inferior sprijinit pe un plan înclinat ( 4-5 minute ) .
EX. 1. Decubit dorsal pe o placă cu rotile sau pe o suprafață alunecoasă, cu mâinele sub cap,
picioarele sprijinite pe șipca a III-a a scării fixe- flexia genunchilor ( cu expirație ) și extensia lor
(cu inspirație) . Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 2. Din aceeași poziție, circumducții ale membrelor inferioare, în ambele sensuri, alternativ sau
simultan. Inspirația și expirația, pe câte 2 timpi fiecare. Dozare: 3 serii x12 repetări.

EX. 3. Din aceeași poziție, flectarea ambilor genunchi și ducerea lor spre piept, inspirația pe poziția
inițială, expirația odată cu flectarea genunchilor. Dozare: 3 serii x12 repetări.
EX. 4. Decubit dorsal pe bancă, mâinele prind marginea băncii deasupra capului: ridicarea unui
membru inferior la 45 grade și menținerea 1 minut, coborârea aceluiaș membru inferior sub
orizontală și menținerea 1 minut, aducera aceluiaș membru inferior pe bancă și relaxarea 2 minute.
Exercițiul se reia cu celălalt membru inferior ( 2-3 ori fiecare membru inferior ) . Dozare: 3 serii
x12 repetări.

Exerciții de pedalare la bicicleta ergometrică, executate progresiv, de la 5 minute la 10

minute, în ritm lent, urmate de relaxare în decubit dorsal cu picioarele sprijinite pe șipca a III-a a
scării fixe.

Programul de kinetoterapie nu va depăși 30 minute. La început se vor executa mișcări

ușoare, descongestive, mărindu-se, treptat, durata, intensitatea și dificultatea lor.

STUDII DE CAZ

Incidența trombozei venoase profunde diagnosticate în populația generală: revizuire

sistematică.
Obiectiv: determinarea incidenței trombozei venoase profunde (TVP) în populația
generală prin punerea în comun a rezultatelor tuturor studiilor de calitate adecvată.
Material și metode: MEDLINE (1966-2001) și EMBASE (1950-2001) au fost căutate
pentru studii privind incidența TVP și tromboembolism în populația generală. Studiile trebuiau să
atingă criterii minime de includere și calitate pentru a fi acceptate pentru revizuire, inclusiv
specificarea adecvată a diagnosticului de TVP și intervalul de vârstă al populației. Evaluarea
studiilor pentru includerea și extragerea datelor a fost efectuată independent de fiecare autor. Ratele
de incidență au fost ajustate pentru a standardiza diferențele dintre studiile din categoriile TVP și
structurile de vârstă ale populației. Au fost estimate mediile ponderate și neponderate ale incidenței
la 10,000 de persoane/an.
Rezultate: au fost identificate nouă studii care au îndeplinit criteriile de includere și
calitate. Cele mai multe au fost efectuate în Suedia sau S.U.A. între 1976 și 2000. Incidența medie
ponderată a primei TVP în întreaga populație generală a fost de 5,04 (IC 95% 4,70, 5,38) la
10,000persoane/an. Incidența a fost similară la bărbați și femei și a crescut dramatic odată cu vârsta
de la aproximativ 2-3 la 10,000 persoane/an la 30-49 de ani, la 20 la 10,000 de persoane/an la 70-79
de ani. Aproximativ 40% din cazurile de TVP au fost idiopatice.
Concluzie: acest studiu oferă cea mai cuprinzătoare estimare până în prezent a incidenței
TVP în întreaga populație generală - în jur de 5 la 10,000/ an - și este o cifră de fond utilă pentru
compararea cu incidența în grupurile cu risc ridicat. (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12525804/ )

BIBLIOGRAFIE
1. Apostol I. Medicină fizică şi recuperare. Editura “Gr. T. Popa” U.M.F. Iaşi, 2007.

2. Bușneag C. – Kinetoterapia in afecţiuni cardio-vasculare. Editura Fundației România de

mâine, 2006.

3. Dumitru, D. Ghid de reeducare funcţională. Editura SportTurism, Bucureşti, 1981.

4. Harrison Principiile medicinei interne ediţia a IV-a. Editura Teora, Bucureşti, 2005.

5. Zavalișca A. Gimnastica medicală Chișinău 2014.

6. Sbenghe, T., Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, 1987.

7. Kiss, Iaroslav, Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 1996.

8. https://ro.smithhealthcentre.com/gimnastica-pentru-tromboza-venelor-profunde-ale-
extremitatilor-inferioare/

9. Busneag C., kinetoterapie in afectiuni cardiovasculare, Universitatea Spiru Haret Facultatea

De Educatie Fizica Și Sport Specializarea Kinetoterapie

10. https://cupdf.com/document/boala-tromboembolica-5634fd4493f55.html

11. https://ro.scribd.com/presentation/467033906/TROMBOZA-VENOASA-PROFUND-
TROMBEMBOLISM-ppt

12. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12525804/