BOLILE VENELOR

Conf. dr. Viviana ONOFREI

DATE DE ANATOMIE
DATE DE ANATOMIE

SISTEM VENOS MB. INFERIOR

Sistem venos profund
Sistem venos superficial
Vene perforante
DATE DE ANATOMIE

Rolul valvelor venoase şi a pompei musculare

BOLILE VENELOR

TROMBOZA VENOASĂ
PROFUNDĂ
(FLEBOTROMBOZĂ)
TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ
 Date generale
o Obstrucţia unei vene prin formarea unui
tromb puţin aderent, cu potenţial emboligen

o Afectare predominantă membre inferioare

EPIDEMIOLOGIE: de ce TVP?
 Incidenţa
 1/1000 locuitori Europa
 20-70% pacienţi spitalizaţi
 B:F = 1,2:1
 Continuum TVP – EP
 70% EP au TVP
 50% TVP ilio-femurale = EP
EPIDEMIOLOGIE: de ce TVP?

5 milioane tromboze
venoase profunde

900.000
30-50% embolii
SPT pulmonare

290.000 decese

Heit J. Blood, 2005

Prandoni P. Br J Haematol, 2009
COMPLICAŢII: sdr. posttrombotic
Este frecvent (1/3 pacienţi), afectează
calitatea vieţii şi adesea nu există tratament
BAZE FIZIOPATOLOGICE: TVP cum?

Trombul – element cheie

Formare sub valve venoase/la confluenţa venelor
Produce creştere P venoasă, dilatare vene, injurie valve, stază venoasă
Întreţine cascada coagulării
Apare insuficienţa venaosă
 BAZE FIZIOPATOLOGICE: TVP cum?

VENA CAVĂ
SUPERIOARĂ

 Formarea trombilor este determinată de 3

factori (TRIADA VIRCHOW):

1. injurie endotelială – activează

VCI
plachetele şi cascada coagulării
VCI

EMBOL 2. stază/turbulenţă flux sanguin –

favorizează acumularea de factori
VEINA
FEMURAL
MAREAĂVENĂ Tromb
procoagulanţi
SAFENĂ

VENA
POPLITEE
3. alterarea coagulării – modificara
echilibrului între factorii procoagulanţi şi
anticoagulanţi cu formare de trombină
 ETIOPATOGENIE:
cine şi când este la risc?

FACTORI FACTORI :
PRIMARI şi PACIENT
SECUNDARI CIRCUMSTANŢĂ
CLINICĂ
DIAGNOSTIC CLINIC: simptome

 Asimptomatică – frecvent TVP gambă

 Durere: spontană/provocată
 Edem
 Impotenţa funcţională
 Dilatare reţea venoasă
superficială
 Modificări tegumentare
 calde, netede, lucioase, uneori eritem localizat
DIAGNOSTIC CLINIC: semne

 Edem
 diferenţă de circumferinţă (≥ 1-1,5 cm)
 unilateral, elastic, nedureros, influenţat de poziţie
DIAGNOSTIC CLINIC: semne
 Forme particulare edem
phlegmatia coerulea dolens (flebita albastră)
phlegmatia alba dolens (milk leg)
DIAGNOSTIC CLINIC: semne

 Manifestări generale
 febră moderată, inconstantă
 tahicardie progresivă
 stare de anxietate

 Manifestări de vecinătate
 hidartroză
 adenopatii regionale
 simptome/semne de embolie pulmonară

ETAPE DE DIAGNOSTIC (II)

 FORMA CLINICĂ
I. Durata evoluţiei
 acută – debut ≤ 14 zile
 subacută
 cronică
II. Localizare
 TVP membre inferioare – 90%
 distală (vene gambă)
 proximală (înaltă - coapsa)
 TVP membre superioare (subclavie/axilară) 3-4%
Diagnostic paraclinic

 Teste sanguine
D-dimeri
 produşi de degradare ai fibrinei
 nu sunt specifici
 utili pentru excluderea TVP – valori normale
DIAGNOSTIC PARACLINIC

 METODE IMAGISTICE CURENTE

 Ecografie Doppler venoasă

 Venografie (flebografie)

 Venografie CT, RMN

Ultrasonografie Duplex cu compresie

A
F

VF cu
tromb
 VENOGRAFIE
convenţională

NORMAL PATOLOGIC

Utilitate
 pacienţi obezi, edem
important, dificil de
examinat Doppler
 dirijare tratament
VENOGRAFIA CT
Tratamentul TVP

 Obiective
 reducerea riscului de embolie pulmonară
 reducerea incidenţei SPT
 Tipuri de tratament
 Prevenţie primară şi secundară
 Curativ
o farmacologic
o intervenţional
o chirurgical
Tratament profilactic
 compresie externă prin ciorap elastic sau compresie pneumatică
intermitentă, stimulare electrică musculară intraoperator
 Tratament profilactic și curativ
 evitarea medicaţiei favorizante (anticoncepţionale orale)

 anticoagulare: heparine fracționate /anticoagulante orale directe

 mobilizare precoce (imobilizarea > 3 zile)

 cateterizări aseptice şi netraumatizante

Curativ
 anticoagulare – idem EP

 ridicarea membrului inferior deasupra orizontalei cu 15-30º

EDUCAȚIE
PACIENT  mişcări active sau pasive membre inferioare

 sprijinul membrului inferior pe un plan moale

 TROMBOLIZA IN TVP

 DE CE TROMBOLIZA: recanalizare promptă,

beneficiu rapid

 CÂND TROMBOLIZA:
 în TVP proximale
 pacienți activi
 forme complicate
 DE CE LA COMPETIŢIE CU ANTICOAFULAREA:
 risc crescut de sângerare

 CUM TROMBOLIZA:
 individualizat după aprecierea beneficiului versus risc
 cale generală, loco-regională – DE PREFERAT
Tromobliza gidată pe cateter
 TROMBOLIZA FARMACO-MECANICĂ

PRINCIPIU
 Livrează agentul trombolitic
 Dispersie mecanică a trombului
 Aspirarea fragmentelor de tromb
Rezultat tromboliza farmaco-mecanică

POST TROMBOLIZĂ

PRE TROMBOLIZĂ

Vedantham S., 2009

IATĂ DESPRE CE VORBIM !!!!!!!
BOLILE VENELOR

TROMBOFLEBITA
TROMBOFLEBITA
 DEFINIŢIE
 afecţiune inflamatorie abacteriană cu formare de
trombi aderenţi în venele superficiale, fără risc
emboligen
 FACTORI FAVORIZANŢI
 varice
 leziuni parietale venoase prin administrare de
substanţe iritante sau catetere
 periflebita: extensia unui proces inflamator de
vecinătate
TROMBOFLEBITA
 CLINIC
 cordon ferm, dureros spontan sau la palpare, cu fenomen
inflamator în jur
 ± subfebrilitate, febră – celulită, limfangită, flebită supurată?
TROMBOFLEBITA

 Tratament
 AINS local

 antiagregante plachetare, unguente cu heparină

 heparină când este afectată crosa safenei,

antecedente/factori risc TVP, repaus la pat

 corecţia la rece a cauzei – tratamentul varicelor