Deșeurile.

Efluenții industrioi nucleare nu sunt considerați ca deșeuri

și
lor în mediu este autonzată. Din contra, deșeurile radioactive sunt materii
pentrucare nu se provede utilizarea ulterioară și radioactivitatealor
nu le
1$ diseminareaîn mediu, Stocajul definitiv al
deșeurilor, în special al acelor
cu
activitate,nu este rezolvată întotdeauna.

Oe unde provin deșeurile radioactive?

în pnmul rând este cenușa substanțelor fuzibile, foarte radioactive, care se
progresiv în produși stabili și emit radiații beta, gamma și căldură.
Apoi
transuranienii formați în reactoare, care emit particule alfa (cum ar
fi
care pentru unii nu este un deșeu ci o substanță energetică).
Toți produșii deveniți radioactivi prin funcționarea reactoarelor, devin deșeuri
radioactive:lichidele care poartă căldura, diversele filtre, anumite componentedin
structurareactoarelor și în mod global toate elementele după demontarea unui
reactorcare ajunge la termenul exploatării sale.
Pe de altă pane, utilizarea medicală și cercetările științificeși industriale,
producradioelementeartificiale, care sunt deșeuri radioactive.
Cele trei categorii de deșeuri radioactive
Deșeurile (A) cu activitate mică și medie, beta și gamma, cu durată scurtă de
viață,sunt depozitate în general în recipiente sau sunt încorporate în bitum sau
betonstocate la suprafață sau scufundate în fose profunde ale oceanelor, cu
adâncimemai mare de 3500 m, din care se consideră că apele nu revin niciodată
sprestraturilesuperioare ale oceanului. Oceanografii au subliniat, totuși, pericolul
acestorimersii, dacă etanșeitatea recipientelor nu este perfectă
Deșeurile (B), cu activitate mică și medie, cu durată iungă de viață, emit
alfa și sunt produse de reactoarele nucleare și de uzinelede retratare.
radioactivitate
Ele potfi stocate în profunzime deoarece degajă puțină căldură.
Ele
Deșeurile (C) puternic radioactive care necesită numeroasetratamente.
în
suntlichefiate, calcinate și încorporate într-un mediu solid. Înainte de a fi depuse
căldurii.
subsol trebuie conservate la suprafață timp de 30 de ani, datoritădegajării
aprofundatereferitoare
Această problemă este foarte delicată, implică studii
la siguranța depunerii Evaluarea siguranței trebuie
în straturile geologice profunde.
furnizate
să fie realizată de competenți iar rezultatele trebuie
experți independenți și
populației.
 de
Altesurse petectoril
conțin substanțe radioactive. eriCiLłrn-'
Unii produși de consum Ceasurile II
conform UNSCEAR o doză de ołosințele
luminos furnizau, 91
cu cadran însemnată orolo f densități
ionizante. urarea don
Mortalitateaprin cancer a fost studiată pe 1110 femei care ăs
În
unele
între anii 1939-1961, în Regatul au diații. diologia
vopsele ce conțineau radiu, Unit al lucrat
inutilă,
dierea
anuală a
u
mortalității
cancer de sân a prezentat o creștere semnificativă după trei decenii prin
frecvența I

Femeile ce vopseau cadranele cu radiu, purtau adesea pensonul întrebuze. considerare

luaîn radioscc
au făcut cancer la nivelul buzelor și maxilarului. O
Paratrăsnetele care conțineau americiu sau radiu au fost fabricate radiografic.
înainte clișeu
dată, s-a interzis folosirea acestor doze
1986. După această substanțe radioactive
dar Gray
sau

după demontarea paratrăsnetelor, sursa radioactivă a persistat prin metalele sau torn(
craniului
recuperate. angiografii
pentru
În anumite lentile optice foarte subțiri a fost încorporat thoriulcarepoate Efectele

elibera radiații la nivelul cristalinului. Pentru stimulatorii cardiaci s-a utilizatplutoniu ionizante, în
238, dar această utilizare a fost abandonată. Porțelanul dentar conținecompuși
de radiosensibilității
contde poziția
uraniu din motive estetice, pentru a da o strălucire particulară ceramicii. Japonezii a
au
arătatcă proporțiauraniuluiîn aceste proteze nu este alarmantă suntde 2-3 ori r
Micile surse radioactive industriale sau medicale abandonate,potprezenta o probabilitate

un pericol de iradiere accidentală pentru public. Un astfel de caz a survenitîn Brazilia echivalente pe
în 1987 la Goiania și a avut consecințe importante. După mutarea unuispital,afost retrogradă, hi
lăsată o sursă de radioterapieîn localul golit. Colectorii de fier vechi au recuperat-o
și măduveidors
a fost transportatăîn diferite locuri. Au fost iradiate 249 persoane, 4 au decedat,
85 Radio
locuințeau fost iradiate, 3500 ma de deșeuri iradiate au fost stocate. funcțiede vâ
Produsele de consum pot fi o sursă de radiații ionizante: aparateelectronice' tipul ”totul s
produse de consum, tutunul conține materiale din săptămâna
radioactive, deoarece acumulează
sol U și Th, luna a
doua

Radioactivitateaeste găsită în materialele de perioada s

de construcție prin radionuclizii
uraniu, thoriu și potasiu. leucemie,
Solul conține și el astfel de materiale. Dezintegrarea c
uraniuluiși thorului duce la
la formarea radonului și a descendenților care contribuie
doza pulmonară.
Materialelefolosite (fertilizanți
pentru șosele, produsele
și alți produși folosite în agricultură
fosfați), combustibilii InL
pot conține materiale radioactive.
foarte
riď

130
 Detectoriide fum folosiți pentru a semnaliza prezența
fumului/foculuiconțin o
Americium-241 cu o cantitate mică de
de radioactivitate.
sursa Folosințele industriale ca
pasteurizarea și sterilizarea
hranei, în metalurgie,
densității diverselor materiale etc.,
măsurarea reprezintă de asemenea
domenii de cercetare se folosesc de surse de
în
radiații. unele asemenea radionuclizi,
Radiologia este un ajutor cel mai adesea
indispensabil pentru
diagnostic, dar
iradiereainutilă, repetată și excesivă trebuie să fie evitată. În țările
industrializate
frecvența anuală a radiografiilor se situează între 300 și 900
la 1000 locuitori,fără a
radiografiile dentare și depistările în
luaîn considerare masă.
0 radioscopie eliberează 1,3 mSv, doză de 15 ori mai
mare decât un simplu
clișeuradiografic. Riscul pentru cristalin este mai mare,
deoarece o doză unică de 2
Graysau doze acumulate de 12 Gray provoacă cataractă. Tomodensitometriile
craniului sau tomografiile ”stâncii” eliberează doze foarte slabe, riscul este
mai mare
pentruangiografiile cerebrale.
Efectele genetice care pot fi induse prin utilizarea medicală a
radiațiilor
ionizante, în scopul diagnosticării, au fost primele studiate din cauza
gonadelor, cu atât mai mare cu cât subiectul este mai tânăr. Ținând
radiosensibilității
contde poziția anatomică a organelor sexuale la bărbat și la femei, toate examenele
suntde 2-3 ori mai iradiante pentru femei decât pentru bărbați, deoarece ovarele au
o probabilitatemai mare de a fi în apropierea sau în interiorulfasciculului.Dozele
echivalente pentru gonade sunt crescute în urografia intravenoasă, uretropielografia
retrogradă,histerografie, spălătura baritată, flebografia, radiografia bazinului și a
măduveidorso-lombo-sacrate.
Radiografiile femeilor însărcinate comportă un risc variabil pentru făt în
funcțiede vârsta sarcinii. Înaintea implantării embrionului, efectele iradierii sunt de
tipul'totul sau nimic". Acestea pot împiedica nidația și să creeze un avort. Din
a 3-a de sarcină până În a 8- a săptămânăpot apăreamalformații.Din
Săptămâna
lunaa doua de sarcină, riscul dezvoltării insuficiente a SNC este în creștere. Pe toată
Perioadasarcinii, o iradiere poate prezenta un risc de cancer și mai ales de
leucemie,care s-ar putea dezvolta ulterior în timpul copilăriei.

Radioactivitateasecundară a mediului
Radioactivitateasecundară a aerului
temperatura
În urma unei explozii nucleare militare sau civile, accidentală,
foarteridicată poate norului de gaze și substanțe
cauza ridicarea foarte rapidă a
 va ti
1000
radjoacovoța o
ce
do furtuna,
sau
de a
îiaŕgoactłv'tate»a în
șl ăcidiîałoo
Natuta soiului
protun:łme
oacă
40 cm în
uneoripanâ la ol
radtonucltdul este un parărnotru
se gaseșto tî"ilți ani
ponte roțłne acesto oiornonto
Solul
in și
solului poate fi din nou mobilizată
radłoactłvltatoa
vânturar0îÎ t/)jtjlui în urmi)
ridłcato do vânt, prin
inhalarea pulberilor
agncote, sporturilor etc.
Radioacttvjtateasecundam a apoi
Cornobâl apolo do guprof;uțâ,râurilo
În urmaaccidentuluide la
stratului suporfjcial al soțului; totuși, a
prezentat variații prłn spălarea
contaminării apei în Kiev, în t;ăptârnârjilcjdg
obținerea inforrnațiilorasupra
catastrofă.
Radioactivitatea lanțului alimentar
Cele rnai primitive plante, mușchii și lichenii prezintă o putere mare
absorbție și de reținere a radioactivității. l-a cercul polar, lichenii gunt
contaminațidatorită experimentelor nucleare din anii 50-60 și a noruluide li
Cernobâlcare a adăugat 20% cesiu 137. Lichenii, sursă importantăde hranăpentru
reni, contribuie prin intermediul cărnii și a laptelui, la iradierea comunității de laponi
canadieni.
În funcțiede concentrațiade cesiu din sol, ciupercile vor fi rnai multsau Pentrufie
puțincontaminate.C.E,E, a stabilit limita maximă a radioactivității pentru consumul variază
de ciuperci la 600 Bq/kg ciuperci proaspete. de
viață.

Iodul 131 eliberat în atmosferă so concentrează în laptele animal

contaminândtoți produșiide lapte. de
După catastrofa de la Cernobâl, la o activitate
1500 Bq/kg în iarbă, da Radioat
laptele do oaie conținea 3000 Bq/l iod radioactiv,laptele
capră 400 Bq/l,iar laptele
de vacă 150 Bq/l. Norma pentru lapte și produsele
destinatesugariloreste
de 370 Bq/l, iar pentru
laptele praf 10-12 Bq/kg,
Cerealele sunt
responsabilo pentru 67% din radioactivitatea alimentarăși
au acumulatîn
anii 60 produșii nucleare'
radioactivi rezultați în urma experimentelor rułuj

132
 copiii din emisfera de nord au de 4 ori mai mult
pe glob, stronțiu radioactiv decât
din emisfera de sud. Stronțiul, asemănător din
punct de vedere chimic
copiii cu
fixează în oase putând să inducă cancerul.
calciul,se

Loculradioactivității artificiale în iradierea globală

Cea mai mare parte a radiațiilor primite de populația mondială
este emisă de
cum reiese din figura 3.5.
sursenaturaledupă
Reutilizate: 0,3%
Diverse: 0,3%
Profesionale: 0,1%
I)eseuri nucleare: 0,01%

Medicale

•Radon
+ Thoron

. Surse cosmice

• Surseterestre .

Alimente
si bauturi

SURSE SURSE
NATURALE ARTIFICIALE
DIFERITELE SURSE DE IRADIERE

Fig. 3.5. Diferitele surse de iradiere

Pentrufiecare individ, procentul de doză primită din sursele artificiale sau

naturalevariază considerabil
în funcție de locul în care trăiește, tipul de habitat și
modulde
viață.

Radioactivitatea și sănătatea
Perturbărileinduse de dozele
Cancerele
mici de radiații nu au caracteristici proprii.
induse de orice
sursă radioactivă nu diferă de cele datorate altor cauze.
Singura
modalitate de a
stabili o corelație între cancer și radiații constă în
comparareaunui
grup iradiat cu altul neiradiat și în cercetarea creșterii incidenței
canceruluila
primul grup. Dar apar numeroase dificultăți deoarece mortalitatea

133
 cancer reprezintă 1/4din
medie, adică ”nomală”, prin decese.
ambientale este mic și din Excesul
datorat radioactivității această cauzu
a este
individualizat statistic. Pe lângă aceasta, multe studii dificil
se bazează de În
mortalitatea prin cancer dar, din fericire, nu toate cazurile de cancer
sunt 3,1)
aceea se poate face o eroare a estimării. Mortalitateaeste un para
metru
de analiză, datele asupra morbidității sunt indispensabile pentruo a
bordare
rnai totel
a efectelor. reală
Dozaorala
Un timp de latență foarte lung separă iradierea de manifestările corp
clinice
Consecințele expunerii la doze mici de radiații nu apar imediat;este dificil 1000
decorelat
după 20 ani apariția cancerului cu cauza sa sau, pentru generațiile 100
viitoare 10
modificările genetice cu iradierea. Numai studii statistice pe populațiiimportante
timp 2
de decenii, ar putea da rezultate concludente.
Materia vie este caracterizată printr-o mare eterogenitate, la alcătuirea
eiiau
parte o mare diversitate de molecule organice, apă și substanțe anorganicecaresunt Irac
fie dizolvate în apă, fie sub formă de combinații organominerale. gonadelor
Datorită marii diversitațll In structura materiei vii, interacțiunearadiațiilor
cu
aceasta produce o multitudine de efecte, care de multe ori sunt greu de explicat.
Efectele biologice aie radiațiilor ionizante pot fi grupate astfel: în
Efectele somatice apar la nivelul celulelor somatice și acționează asupra celulelor e:
fiziologiei individului expus, și pot duce la moartea rapidă (efecte somaticeimediate) în ADN,
sau la reducerea speranței medii de viață (efecte somatice tardive).Efectele vecinătate
somatice imediate (pe termen scurt) se manifestă la câteva zile, câtevasăptămâni Modificăril

sau luni după iradiere. Iradierea poate fi locală (internă sau externă)ce se manifestă de ADN

numai prin efecte la nivelul țesutului respectiv, sau o iradiere globală,a întregului arată
că

corp care se manifestă prin efecte generalizate. cu

rata
indivizii
Efectele imediate sunt de regulă nestocastice, adică se produclatoți vindecare
apar
expuși la o doză superioară dozei-prag, în timp ce efectele somaticetardive Proliferar
șise
după o perioadă mai lungă de timp, de latentă)
de ordinul anilor (perioadă de moartea
sunt
efecte
manifestă în principal sub formă de
leucemie sau cancer. Aceste de
natură stocastică sau aleatorie este imposibil
(întâmplătoare) în sensul că
evidențiat o relație cauzală
directă.
Efectele genetice apar în din gonadeAceste
celulele germinale (sexuale)
celule sunt foarte ceea ce
sensibile la iradiere, în perioada de înmulțire,
acțiunea mutagenă a
acestora. Efectele produse de radiații: alterarea
ruperea unor fragmente genetic'
de cromatină, alterarea chimică a codului
 bazelor azotate ale acizilor nucleici, ruperea
liberi asupra
radicalilor lanțuriloracestor

acizi. Dl_50pentru 21 zile este 4 Gy în caz

În cazul omului, de iradiere globală

(tab.3.7)
TABELUL 3.7.
Efectele iradierii totale asupra omului

Doza totală Efectele după expunere

corporalăîn
moarte în câteva minute
i 000
100
moarte în câteva ore
IO
moarteîn câteva zile
90% mortalitateîn să tămânjle următoare
2
10% mortalitate în lunile următoare
fără mortalitate,creștere semnificativă a cazurilor de cancer;
sterilitate ermanentă la femei, 2-3 ani sterilitatela bărba i

Iradierea locală cu 4 Gy, sau mai mult, duce la: înroșirea pielii, la nivelul
gonadelorprovoacă sterilitate.

Mecanismul de acțiune
În cazul radiațiilor ionizante, cea mai importantă țintă pentru distrugerea
celuleloreste ADN-ul, care poate suferi modificări fie prin efect direct —ionizări chiar
în ADN, sau prin efect indirect, prin radicalii (în special OH) produși în imediata
vecinătate a ADN-ului, în urma interacțiunii radiației cu moleculele de apă.
Modificările
produse la nivelul ADN-ului includ rupturisimple sau duble ale lanțurilor
de ADN, cele duble fiind produse în special de radiațiilehigh-LET. Experimentele
aratăcă, în cazul radiațiilor Iow-LET, eficacitatea unei doze date scade proporțional
cu rata de reducere a dozei. Această relație se datorează unor factori cum ar fi
Vindecarealeziunilor subletale, redistribuirea celulelor în interiorul ciclului mitotic și
Proliferareacompensatorie a celulelor. La nivel celular, iradierea poate conduce la
moarteacelulei sau la modificări compatibile cu diviziunea celulară subsecventă.
Efecteleprecoce ale expunerii la doze mari de radiații
Este vorba de efecte somatice precoce, ce interesează individul radioexpus.
Expunereala radiații
ionizante poate fi externă globală sau externă locală.
Expunerea externă globală la doze peste 1 Gy timp de câteva minute până la
câtevaore,
duce la boala de iradiere acută (tab.3.8)

135
 TABELUL 3.8.
Efectele expunerii la diverse doze de radiații la un adult
sănătos
Forma de manifestare Sim
Reacție subclinică Sub 1 Gy nici
tomatolo
ie
un semn
ma•oritatea clinicla
prin

Reacție generală ușoară 1-2Gy astenie, stare indivizilor

de
3-6 ore de rău,grețuri
la expunere la cofl
remisiune
completă
după24
Reacție hematopoetică 2-4Gy limfopenie,
ușoară leucopenie fil
trombocitopenie,
maxime la 3 anemie s.-
săptămâni
expunere, remisiune după
după4-6 ace
luni
Reacție hematopoeticăgravă 4-6Gy atingere foarte
DL G func iei
severă a
medulare
Reac ie astro-intestinală 6-7G diaree, vărsături, can
hemoraii
Reacție pulmonară 8-10Gy hemoptizii, insuficiență pria
res iratorie acută
Reactie cerebrală Peste 10 G comă i deces în 14-36
ore

Faza prodomală are o durată de câteva ore și se manifestăpringrețuri,

vărsături,diaree, oboseală.
Faza latentă în care persoana nu prezintă nici un simptomareo durata
ce
depinde de doză și de natura formei clinici ulterioare. În cazul expuneriila dozesub
10 Gy, are o durată de 5-14 zile.
Tabloui clinic se poate manifesta prin următoarele sindroame:
Sindromul hematopoetic apare în cazul expunerii la dozele cele maimici. La
început se instalează limfopenia, apoi leucopenia și trombocitopenia,în finalanemia.
Sindromul gastro-intestina/ se observă în cazul expunerii la doze de6-7Gy,
fiind consecința distrugerii mucoasei intestinale. Apare după câteva zile dela
în
expunere, cu diaree, vărsături, hemoragii, prognosticul este grav, decesulapare
10-14 zile.
șinu
Sindromul pulmonar este prezent în 80% din cazurile expuse la 10GY
stud

este în general influențatde orice terapie.

20-30 Gy,are0 asoc

Sindromulnervos apare Ia persoanele expuse Ia doze de

prin Stabi
perioadă de latență foarte scurtă (câteva ore sau 1-3 zile), se manifestă
pierderea cunoștinței,convulsii, comă, moarte după câteva ore —o săptămână
expunere.

radiosensibile
Viața este pusă în pericol dacă sunt afectate organele foarte
ca: măduva osoasă, aparatul
digestiv și sistemul nervos central.

136
 La doză de 3-10 Gray, distrugerea unei părți
sau a totalității
sanguine ale măduvei osoase, expune precursorilor
celulelor persoanele la un
riscinfecțios
imunitar. major,
prindeficit
Iradiereamai mare de 6 Gray cauzează
sindromdigestivgrav
perforație sau ocluzie. ce se poate
complicacu
La doze foarte mari, 50 Gray de exemplu iradierea
encefaluluiduce la deces
zile.
în câteva
În afară de aceste tablouri dramatice, dozele
crescute de iradiere nu au
aceleași consecințe pentru indivizi diferiți datorită mecanismelor
de reparare ale
în interiorul moleculelor de ADN. Persoana iradiată nu
leziunilor, este condamnată la
cancer sau să prezinte anomalii genetice dar prezintă un
risc,care crește cu doza
primită.
Radioexpunerea externâ /oca/izatâ se manifestă diferitîn
funcție de regiunea
expusă:
• leziunile cutanate sunt frecvente În special la mâini, sub
formă de
eritem precoce, la câteva ore după expunere;
• leziunile oculare apar la expuneri de 2 Gy se manifestă prin
cataractă, conjunctivităacută;
• leziunile la nivelulgonadelor: la bărbat sterilitatetranzitorieîncepând
cu doze de 0,3 Gy și definitivăde la doză de 5 Gy, iar la femeie

sterilitate prin distrugerea ovocitelorși tulburăriale cicluluimenstrual;

• efectele asupra dezvoltării embrionului uman în primele 6-7
săptămâni de sarcină chiar la o radioexpunere sub 0,1 Gy, cu

malformații la nivelul creierului, ochiuluischeletului.

Iradiereaprenatală
Cunoștințeledespre efectele iradierii prenatale se bazează în principalpe
studiile
epidemiologice de lungă durată, asupra persoanelor expuse in utero la
Hiroshimași Nagasaki. În cursul primilor ani s-au raportat cazuri de microcefalie
asociatăfrecvent cu retardarea mintală și întârzierea creșterii. Reevaluări recente au
stabilitrelații cantitative
privind producerea de leziuni ale creierului prin iradiere, în
specialîn intervalul
8-15 săptămâni după fertilizare (tab.3.9). Din punct de vedere al
Patogeniei,moartea neuronală, migrarea de neuroni În zona corticală și
Sinapsogenezeledefectuoase, pot juca un rol în retardarea mintală.

137