Tromboza venoasa

sperficiala si profunda
Definiţie: trombozarea axului venos superficial sau profund
(tromboflebita, flebita, flebotromboza) cu reactie inflamatorie a peretelui
venos (+/- embolizare a cheagurilor centripet- pulmonar, cerebral, coronar).

Factori favorizanti: - varsta peste 60 ani, femei, sarcina, ereditate

- alimentatie hiperlipidica, traumatismele, anticon-
ceptionale, diuretice, vitamina K, stresul
Factori determinanti: leziunea parietala venoasa (traumatisme externe,
cateterizari, compresiuni), staza venoasa (p.o.,
hipovolemie, obezitate, IC), hipercoagulabilitate,
ateroscleroza, diabet, factori infecţioşi sau alergici
Sediul- vene gambiere, vene pelvine
1
 Etape formare trombus: - trombusul alb plachetar
- trombusul rosu (mixt)
- retractia cheagului
- trombusul fibrinos organizat
Risc mare de embolie- etapele 1 (2-12 zile po) si 3 ( 8-12 zile p.o.)
•Tromboflebitele superficiale nu afecteaza fluxul venos profund (nu apare
edemul, risc foarte redus de embolizare) dar periflebita poate evolua pana
la procese supurative.
•Tromboflebitele profunde debuteaza la nivelul venelor musculare ale
gambei; extensia la nivelul axului femuro-popliteu duce la aparitia
edemului, putand interesa si sistemul arterial (flegmatia alba si flegmatia
coerulea dolens), afectiune grava si cu sechele (sindromul posttrombotic)
in caz de tratament insuficient.
Clinic: - sindr. febril 38- 39 0C (prodrom/ Michaelis) fara o cauza obiectiva
(nu scade la antibiotice)
- puls accelerat progresiv/ catarator (Mahler)
- durere in molet, mai intensa in ortostatism si la dorsoflexia
piciorului (semnul Homans)
- dilatare vene pretibiale (Pratt); impastare molet 2
- tegumente destinse, lucioase, edem gambier (un diametru al gambei
mai mare cu 2 cm este sugestiv ptr. dg.
- semnul Meyer: durere medial de tibie la 10 cm sub artic. genunchi
- semnul Tschmarke: durere la compresia gambei
- semnul Lowenberg: durere in gamba la compresia de peste 10 mm Hg
- semnul Rielander: durere in regiunea inghinala
- semnul Louvel: durere la tuse la nivelul mb. inf.
- durere in loja muschilor adductori
- agitatie, neliniste

Evolutiv: Sistem venos afectat:

- supraacute - superficiale
- acute - profunde
- subacute
- latente (cronice)
- recidivante

3
Topografie:
- membru inf. (cea mai frecventa)
- membru superior
- vene viscerale- porta, splenica, renala, pelvine
- tromboflebita migratorie Trousseau (paraneoplazica, b.Burger,
ricketsioze)
Localizare:
- tromboza gambiera (impastarea gambei fara edem important)
- tromboza popliteo-femurala (edem pana la genunchi)
- tromboza ileo-femurala (edem alb al gambei si coapsei- flegmatia alba
dolens); daca drenajul venos este in totalitate afectat se asociaza ische-
mie prin spasm cu teg. cianotice (flegmatia coerulea dolens)
- tromboza extinsa la venele iliace interne (hipogastrice)- dureri etaj abd.
inf., dureri lombare, rectale, disurie, retentie de urina, accentuarea desen
venos superficial deasupra arcadei inghinale.
- tromboza venei cave inferioare (edeme bilat. mb. inf., scaderea TA)

4
Dg. clinic se pune pe semnele si simptomele descrise, analizate in
contextul in care acestea apar (postoperator, obezitate, disproteinemii).
Tromboflebita profunda- febra progresiva si puls catarator (Mahler)
- asociind durerea locala spontana si la palparea
- semnul Homans
Paraclinic: ecografia doppler, flebografia, scintigrafia cu fibrinogen marcat
cu iod radioactiv.

Complicatii: embolia pulmonara (anxietate extrema aparuta brutal,

asociind dispnee marcata, cianoza, tulburari de ritm card.
dureri toracice, soc.)
:gangrena venoasa
:sdr. posttrombotic
:insuficienta venoasa cronica

5
Tratament: Profilactic – persoane cu risc crescut trombogen care
urmeaza sa suporte interventii chirurgicale majore sau sunt imobilizati la
pat (corectarea preoperatorie volemic si HE, oxigenare intraoperator,
chirurgie atraumatica, mobilizare postoperatorie precoce)
- operatii lungi, bolnavi obezi- ciorapi elastici sau
bandaje compresive pana la reluarea mobilizarii
- Hgmm. pre si postoperator (Fragmin, Fraxiparin,
Clexan, Clivarin, Inohep)

Curativ - simptomatic (antalg., antisp., antiinflamatorii)

- anticoagulant forme gambiere (heparina 5000 ui
in bolus apoi 500- 1000 ui/ora 7- 10 zile (timp de coagulare tb. sa fie cres-
cut de 2- 3 ori). Se suprapune 2- 3 zile cu anticoag. dicumarinice, care se
dau apoi timp de 3- 6 luni (indicele de protrombina tb. sa scada cu 20- 30%).

- fibrinolitic formele iliofemurale (streptokinaza,

urokinaza, 250.000 ui in 30min, apoi 100.000ui/zi,

apoi heparina si cumarinice). Da reactii alergice 6

Tratamentul chirurgical- in formele iliofemurale se poate face tromb-
ectomie chirurgicala (fogartizare la nivelul venei femurale, bolnavul
executand manevra Valsalva).

Tratamentul complicatiilor:
- embolie pulmonara – std 1 (simpt. redusa)- heparina/ cumarinice
(O2, analgezie) - std 2 (anxietate, tahipnee)- strepto/urokin,
(miofilin) embolectomie/ Trendelemburg sau cu
circulatie extracorporeala
- std 3 (dispnee+ colaps)- angiografie de urg
firinoliza sau embolectomie chir.
- std 4 (soc cardiogen si dispnee accentuata)
toracotomie/ arteriotomie
- std 5 (soc si resp Cheyne- Stokes)
Radiologia interventionala- prin sistemul cav se ajunge in cordul
drept si a pulmonara aspirand cheagul sau distrugandu-l prin liza
sau laser
7
-tratament sindrom posttrombotic
Forme particulare de tromboflebita
- Tromboflebita migratorie- interesare alternaiva (recidivant) vene superf.

- infectii de focar (dentale, sinusale, apendic.etc)

- sdr. paraneoplazic (Trousseau), colagenoze
- trat: etiologic, patogenic (anticoag., antiinfl.)
- Tromboflebita mb. sup - vene axilare, subclaviculare
(Paget Schroeter) - primitiva (tineri- efort fizic imp)
- tumora, adenopatie, cicatrice axilara, etc.
- edem mb sup, teg. marmorate, dureri
- trat: etiol, patog (a.c.,a.i, fibrinoliza, trombect)
- Troboflebita v. porte - la nou nascut (trombofl. septica v. ombilicala)
(pileflebita) - HT portala, proces septic abd., b. hematol.
- dureri abd., febra, ileus, infarct intest.
- Tromboza v. suprahep. - hepatomeg, IH, ascita
(sdr. Budd- Chiari) - stenoze cong, hipercoag (policitemia vera)
- deriv. portocave, angioplastii- stentare
- Tromboflebita pelvina - procese septice pelvine (anexite, avort septic, 8
 Sindromul posttrombotic
- 50% din tromboflebitele profunde se complica tardiv cu lez. trofice
avansate (sdr. posttromb.): edem, celulita indurativa, dermatita ocra, ulcer
de gamba, toate acestea ducand la insuf. venoasa cronica
- fiziopatologic: peristenta obstructiei vasculare- extravazare in spatiul
interstitial lichide, prot. si hematii (hemosiderina- bruna)
: recanalizarea- cu afectarea valvulelor venoase
Mersul- creste pres. venoasa de la 100 la 140 mmHg (distal- perimaleolar,
gambier inf)- ischemie si durere la mers (‘claudicatie venoasa’)
Dg- clinic
- ecografie doppler, flebografie
Trat- permanent
- ciorapi elastici ziua pentru edem
- evitare ortostatism/ mers prelungit
- ridicare mb inf deasupra niv. cord de 2- 3 ori/ zi 30- 60 min.
- Vit. E, Tarosin, Detralex, antiinfl. la nevoie
- chirurgical: suprimare reflux/ extirpare vene nefunct, int. reconstruc-
9
tive
 Limfedemul
Sistemul limfatic preia din matricea tisulara interstitiala tot ce nu este
preluat de catre circulatia de intoarcere venoasa (excesul de apa, electroliti,
celule, macromolecule). Cantitatea de limfa preluata si deversata in circulatia
sanguina in 24 ore echivaleaza cantitativ cu plasma existenta in corp).
Capilarele limfatice sunt compuse dintr-un singur strat de celule
endoteliale; transporta centripet limfa spre vase colectoare valvulate si cu
structura musculara, actiune facilitata de activitatea musculara si respiratorie.
Vasele limfatice sunt absente in cornee, SNC, cartilaje, tendoane si epiderm.
Nodulii limfatici interpusi pe traiectul vaselor actioneaza ca filtre mecanice/
imunitare.
Limfedemul reprezinta edemele de natura limfatica si este clasificat in:
- limfedeme primare (absenta leziunilor dobindite care sa le justifice aparitia,
(agenezia, hipoplazia, obstuctia vaselor limfatice); F/B= 3/1
- lymfoedema congenita (daca sunt si ereditare= b. Milroy)
- lymfoedema praecoce (adolescenta)
- lymfoedema tarda (tardive, dupa 35 ani)
- limfedeme secundare- traumatisme, plagi, limfangite (streptoc beta hem,
stafilococ, filarioza) radiatii, boli maligne- evidare ganglionara axilara pentru
cancer de san cu edem membru superior, radioterapie
10
 Clinic: edemul se instaleaza lent, nedureros, este insotit de ingrosarea
tegumentelor si de duritatea tesutului celular subcutanat; dimensiunile segmentului
afectat creste cu fiecare puseu de limfangita, stare de discomfort local. Initial
edem moale, godeu prezent distal, pielea este alba, intinsa si subtire. Noaptea
edemul scade dar nu total. Staza lichidelor si a metabolitilor in spatiul interstitial
duce in timp la orgarnizarea fibroasa si astfel constituirea edemului dur, lemnos
(fara godeu), pielea ramane alba dar devine scleroasa si ingrosata (ireversibil).
Forma particulara: elefantiazisul- boala tropicala avind ca vector tintarii ce
transmit filarioza (infectie cu Wuchereria malaysii). Membrele inferioare
prezinta edem gigant, leziuni verucoase si hipercheratoza.
Dg. – clinic
- limfografie/ limfoscintigrama (injectare sc. de coloid marcat cu I
sau technetiu in tes. distale) evidentiaza agenezii sau mega-
limfatice (insuficienta valvulara)
- ecografia abdominala/ pelvina, CT- neoplazii
- albumina in lichid interstitial- nivele peste 1,5 g%.
Dg. diferential – edeme cardiace, renale, hepatice, endocrine, hipopro-
teice, lipodistrofii.
- lipodistrofia mb inf. (bilateral, fara modif. posturale,
fara afectare picior si articulatie, albumina in lichid interstitial sub 1g%) 11
Tratament: Conservator- reducerea cantitatii de fluid interstitial
(ciorapi elastici compresivi ziua si membrele
inferioare tinute deasupra niv. cord noaptea)
- minimalizare risc de infectie
- etiologic (dietilcarbamazina in filarioza)
Tratament chirurgical – excizii tegumentare si tesut celular limfede-
matos, urmate de grefe de piele (modif.
ireversibile in tes. subcutanate)
- limitare edem, mentinere integritate teg,
prevenire celulita si limfangita
- drenaj postural, exercitii fizice, ciorapi elast.
- scadere ponderala, restrictie hidrosalina
- (nu se admin. diuretice)
- AB ther ptr infect, cortizon local ptr eczema
- interventii de drenaj limfatic (limfedem vol)
(excizii teg/ grefe, anast. limfo-ven).
12
Troboflebita13
Troboza venoasa
14
profunda
Limfedemul
15
Limfedemul

16
Limfedemul

17
18
Limfedemul
19
 Boala varicoasa
Este o afecţiune cronica definita printr-un proces de degenerare a
peretelui venos caracterizata prin apariţia unor dilataţii si alungiri
venoase.

Drenaj venos al membrelor inferioare:

- sistemul venos profund ce drenează in vena femurala (cava
inferioara)
- sistemul venos superficial drenează in cele doua vene safene
(interna, externa), tributare reţelei profunde.

Cele doua sisteme sunt unite prin vase comunicante care, ca si

reţeaua superficiala prezintă valvule ce împiedica refluxul dinspre sist.
profund spre cel superficial.

20
 Cauze: varice congenitale – disembrioplazice

: varice esenţiale - ortostatism prelungit (profesional)

(hidrostatice) - ereditate
- sex feminin (asociate îndeosebi sarcinii:
creştere presiune abdominala, congestie
venoasa, factori endocrini)
- obezitate
varice secundare - simptomatice (tumori pelvine, ascita)
- posttrombotice (afectare ax venos profund)
- posttraumatice/ cicatrici vicioase
- retractii scleroase postradioterapie
Din punct de vedere fiziopatologic, tulburările hemodinamice ce provoacă
in final boala varicoasa sunt provocate de insuficienta valvulei ostiale a safenei
interne.
Refularea sângelui din sistemul venos profund in cel superficial provoacă o
creştere a presiunii in acesta din urma. Permanentizarea acestei hiperpresiuni
încarcă excesiv circulaţia profunda drenând in sens invers sângele, ceea ce cu
timpul face ca si valvulele comunicantelor sa fie afectate. Astfel se ajunge in final
la situaţia de supraîncărcare a sistemului superficial (prin insuficienta valvulara atât
ostiala cit si a comunicantelor) care, in asociere cu afectările peretelui venos duc la
apariţia varicelor. 21
 Varice esentiale- modif fibre de colagen si elastina (asociere varice cu hernii,
hemoroizi, picior plat).
Boala varicoasa sau sindromul posttrombotic- insuficientei venoase cronice
(consecutiva); are implicaţii in special asupra zonei capilare. Afectarea
microcirculatiei duce in principal la apariţia edemului. In timp acesta conduce la
apariţia unei celulite indurative. Edemul, celulita si fibroza afectează si vasele
limfatice, toate acestea conducând la apariţia dermatitelor, iar in final la ulcer
varicos.
Anatomopatologic, leziunile cele mai intense sunt întâlnite la nivelul sistemului
venos superficial, varicele interesând cel mai frecvent traiectul safenei interne
si mai rar cel al safenei externe. Microscopic se remarca fleboscleroza, cu disparitie
tesut conjuctiv si alterare miocite contractile. Fibroza invadează progresiv toate
straturile peretelui ajungând la intima unde se produc procese de endoflebita ce
predispun la tromboze.
Simptomatologie- debutează mult înainte de apariţia vizibila a varicelor,
evoluând cu simptome polimorfe si nespecifice:
-etapa prevaricoasa- jena la nivelul moletului, mai des in ortostatism prelungit
greutate in gamba la ortostatism, dureri, edem perima-
leolar sau gambier acentuat vesperal (cedeaza in clinostat)
-etapa v. constituite- dilatatii venoase sinuoase superf.
-etapa complicatiilor- dermatita ocra, ulcer trofic, flebita varicoasa, rupturi
22
 Varicele constituite se prezintă ca pachete varicoase, vermiculare,
dilatate, neregulate, cuprinzând de obicei traiectul safenei interne (iniţial la
nivelul gambei si apoi la coapsa) si mai rar traiectul safenei externe.
Coexistenta si întrepătrunderea celor doua dau aspectul de varice
nesistematizate.
Palparea varicelor determina golirea digitala si reumplerea lor rapida la
depresiune; pot de asemenea sa apară sub forma de cordoane dure.
Edemul premaleolar este de asemenea prezent (seara iniţial si apoi
cvasipermanent la instalarea insuficientei venoase cronice). Modificările
tegumentare de vecinătate (îngroşate, hiperpigmentate) apar in stadii
tardive.
Clasificare insuficienta vena safena mare (Hach):
- gradul 1: reflux numai la nivelul valvulei ostiale a v. safene mari care
este dilatata in triunghiul Scarpa
- gradul 2: dilatare safena pana la nivelul genunchiului
- gradul 3: dilatare safena mare si la nivelul genunchiului
- gradul 4: dilatare dincolo de maleola interna

23
 Clasificarea clinica varice:
- clasa 0- fara semne la inspectie si palpare
1- telangectazii sau vene reticulare
2- vene varicoase prezente
3- apare edemul
4- modificari cutanate (dermatita ocra, lipodermatoscleroza)
5- prezenta cicatricilor de vindecare ulcer varicos
6- ulcer varicos prezent
Examinarea clinica a sistemului arterial este obligatorie pentru a exclude
o arteriopatie asociata (interventia chir. poate precipita o criza de ischemie
acuta)
Diagnostic
- anamneza: existenta factor ereditar
: fixare debut afecţiune (copilărie, adolescenta, sarcina)
: precizare factori de mediu (ortostatism prelungit)
: antecedente de tromboflebita profunda la membrul
respectiv (varice secundare in care circulaţia superficiala
este de supleere, aspect important in trat. chirurgical) 24
 Examenul clinic- sistem venos superficial
- proba Sicard: tusea la bolnavul in decubit dorsal provoacă o unda vizibila la nivelul
safenei interne (insuficienta ostiala).
- proba Schwartz: percuţia in ortostatism a crosei safenei este simţita ca o unda de
palma examinatorului poziţionata pe traiectul vasului, in treimea medie a coapsei.
- sistem venos profund
- proba Perthes: se montează in decubit dorsal o faşa elastica de la picior până sub
genunchi fără a comprima circulaţia profunda. Apariţia durerii in mers indica afectarea
sistemului profund.
- proba Delbet Macquot: se instalează un garou sub genunchi fără stânjenirea
circulaţiei profunde. Daca varicele se reduc in mers aceasta indica o insuficienta ostiala
izolata, cu ax profund funcţional si vene comunicante integre; menţinerea la fel a varicelor
indica pe lingă insuficienta ostiala si pe cea a comuicantelor, accentuarea varicelor si durerea
indica afectarea axului profund.
- proba Trendelemburg- Brodie: se goleste sist. venos superficial (dec. dorsal cu
ridicare mb. inf.) si se pune un garou in 1/3 superioara a coapsei si se ridica bolnavul in
ortostatism. Normal umplerea sist. ven. superf. ia mai mult de 30 sec. Daca se umplu imediat
in ortostat. atunci exista o insuf. a venelor perforante sau comunicante. Daca in cateva sec.
venele nu se umplu cu sange se scoate garoul- umplere rapida= valvula ostiala incontinenta
- proba celor trei garouri (Mahomer- Ochsner): se montează cu membrul pelvin ridicat
(axul venos superficial golit) trei garouri in ordine: rădăcina coapsei (sub vărsarea safenei in
femurala), deasupra genunchiului si dedesubtul sau.

25
 Modificările pot fi astfel:
- cu toate garourile pe loc varicele de la nivelul gambei se umplu in mai
puţin de 30 secunde: vene comunicante gambiere insuficiente
- se scoate garoul de sub genunchi: umplerea safenei externe indica
insuficienta venelor gambiere.
- se ridica garoul de deasupra genunchiului: umplerea varicelor in mai
puţin de 30 secunde înseamnă insuficienta comunicantelor din treimea
inferioara a coapsei
- se ridica garoul de la baza coapsei: umplerea rapida de sus in jos
indica o insuficienta ostiala a safenei interne

Examenul paraclinic- Echo Doppler (continua, pulsatila, Doppler duplex)

- flebografie

Complicaţii: - inflamat- tromboflebita varicoasa (poate evol. catre tr. prf.)

- traumatice (fistula vasculara)
- trofice (dermatita hiperpigmentara, dermite micotice
sau microbiene, leziuni hipodermice tip celulita indurativă,
ulcerul varicos)
- degenerative- carcinom ulcer varicos cronic 26
Diagnostic diferenţial

In etapa prevaricoasă: - afecţiuni reumatice (durere)

- afecţiuni neurologice (polinevrite)
- afecţiuni arteriale (arteriopatii cronice)
In etapa de varice evidente:
- hernia femurala
- adenopatii inghinale
- anevrisme si fistule arteriovenoase
- edeme (cardiace, renale etc.)
- leziuni dermatitice
- ulcere dermatologice (malul perforant)

27
 Profilaxia varicelor: - ereditate (urmărire consecventa, consiliere profesionala, sportiva,
urmărirea si tratarea bolilor ce pot precipita apariţia varicelor)
- evitare ortostatism prelungit, sedentarism, obezitate, constipatie
Tratament paleativ: - masuri generale (evitare ortostatism…)
- tratament medicamentos (tonice venoase- venoruton, troxevazin,
tarosin, vasoprotectoare, Vit. E/ complexe polivitaminice)
- masuri locale (metode de compresiune pentru suprimare reflux
sanguin/ coirapi elastici)
Tratament curativ: - fleboscleroza (moruatul de sodiu, polietilenetoxisclerol, sol. Lugol,
substanţe iritante care suprima refluxul sanguin)
prezintă o rata crescuta a recidivelor
Tratament chirurgical:- extirpare in întregime vena safena mare prin ligat la nivelul crosei
pina la niv. premaleolar intern (stripping). Pachetele varicoase
nesistematizate se excizeaza daca sunt trombozate sau se sclero-
zeaza prin trecerea transcutanata a unui fir de catgut.

Inainte de trat. chir. trebuie verificata de starea circulatiei arteriale (puls la pedioase, echo),
altfel operatia de varice poate precipita o ischemie acuta periferica, se mai verifica si starea
sistemului venos profund care va prelua integral intoarcerea venoasa.

28
 Varicocelul
Definiţie: Boala cu etiologie si patogenie bine conturata, in care se
produc tulburări de ordin funcţional in drenajul sângelui venos de la nivelul
testiculului (99% testicul sting) care duc la staza in plexurile venoase
spermatice ce se dilata.

Varicocel primitiv - intre 15 si 35 ani, 90% pe partea stg. (v sperm.

stanga este avalvulata si se varsa in unghi dr. in
vena ren. stg langa vena suprarenala stg.- catecolamine;
v sperm. dr. se varsa in unghi ascutit in VCI

Varicocel simptomatic- secundar unor obstacole ce intereseaza venele

spermatice (adenopatii iliace, tum. renale, retro-
peritoneale, etc.)

Etiologie: staza venoasa cronica

Teorii anatomice – unghi drept de vărsare al venei spermatice stg. in
vena renala stingă
- lungime mare vena spermatica stânga
- compresiune colon descendent si sigmoid plin
cu materii fecale solide
- traiect spiralat artera spermatica stânga in jurul
venei omonime
29
 - trecere vena spermatica prin inele si formaţiuni
fibroase (canal inghinal)
- artere polare - comprimarea vena spermatica stânga
- malformaţii vena renala stânga

Teorii funcţionale – absenta/ insuficienta valvei ostiale de la

joncţiunea de vărsare a venei spermatice stg.
in vena renala stânga
- lipsa valvulelor in vena spermatica stg
- absenta pompei musculo- venoase pe traseul
venei spermatice stangi
- alterare tonicitate perete venos
- prezenta stenozei venei renale stg.
- reflux prin venele anastomotice spermatice din
plexul uro- genital
- factori favorizanţi (presa abdominala,
ortostatism prelungit, congestie pelvină)
Teorii constitutionale- tisulare
- perete venos slab calitativ
- fibroscleroza localizata
- pareza învelişurilor scrotale
30
Teorii ereditare- endocrino- metabolice
- predispoziţie constituţional ereditara
- creşterea secreţiei suprarenaliene cu activitatea sexuala
- cataboliti renali si hormonali suprarenalieni refulaţi in vena
spermatica

Patogenie: consecinţa a factorilor prezentaţi este refluxul venos reno-

spermatic sting, cu implicaţii asupra
– axelor venoase ale testiculului sting (distensie mecanica,
dilataţie varicoasa atona fleboscleroza varicoasa)
- cailor de derivaţie venoasa colaterala ale sistemului
venos genito- renal stg.
- învelişurilor scrotale (pierdere elasticitate dartos,
umidifiere piele prin transsudaţie cu favorizarea
micozelor)
- funcţiilor gonadelor, atât genitale (infertilitate,
subfebrilitate) cit si sexuale (alterări glande interstiţiale
răspunzătoare de secreţia de testosteron)

31
Anatomie patologica
Macroscopic: - varicozitati ale plexului venos spermatic stg. anterior
(turgescente vizibile in ortostatism si depresibile digital,
redevenind turgide după ridicarea compresiunii)
- scădere consistenta testicul (moale, depresibil)
Histologic: - modificări atât ale ţesutului propriu cit si ale produsului
seminal (calitati fertilizante)

Clinic- stadializare: 1.Tumora varicoasa ce nu depaseste volumul

testiculului (consistenta normala, funcţie genitala/
sexuala normala, indicaţie operatorie profilactica)
2. Tumora depaseste dimensiunile testiculului (consis-
tenta normala, funcţie genitala/ sexuala normala,
indicaţie operatorie profilactica)
3. Tumora voluminoasa uni sau bilaterala (testicul
hipotrofic, funcţie genitala/ sexuala variabil afectata,
recuperabil prin tratament chirurgical)
32
 4. tumora voluminoasa bilateral (testicul hipotrofic, con-
stant deficit genital/ sexual, recuperare variabila după
tratamentul chirurgical
5. tumora voluminoasa bilateral (testicul atrofic, funcţie
genitala abolita/ sexuala serios alterata, irecuperabil
operator);

Examen subiectiv: - senzaţie de greutate in scrot, in special in

ortostatism prelungit sau după eforturi fizice
- durere testiculara (frecvent localizata in testicul stg
dar si lombar stg, de la jena până la durere continua
sau colicativă). Apare după ortostatism prelungit sau
după raport sexual ducând chiar la abstinenta.
- umiditate crescuta a pielii scrotului
- tulburări sexuale si psiho- nevrotice

33
Examen obiectiv: - declivitate/ volum crescut hemiscrot stg.
- tonicitate scăzuta ţesuturi scrotale
- temperatura crescuta intrascrotal (termometru introdus
prin trocar- temperatura egala sau superioara celei
intrarectale)
- varicozitati caracteristice turgescente ale plexurilor
venoase testiculare si funiculare- nedureroase,
dispar in clinostatism in varicocelul primar, in timp ce
in varicocelul secundar procesele tumorale compresive
pe vena renala cresc in dimensiuni varicozitatile in
clinostatism)
- dilataţii venoase colaterale plex venos spermatic (vena
ruşinoasa exterioara superficiala, vena dorsala a
septului interscrotal, vene scrotale subcutanate)
- asociere varice, hemoroizi
Diagnostic pozitiv: - tumora varicoasa la nivelul hemiscrotului stg cu
elementele descrise anterior,
34
- tusea sau m. Valsalva accentueaza dilat. varicoase
Diagnostic diferenţial: - varicocel secundar, hernie inghinoscrotală, chist de
cordon spermatic, chist epididimar, orhiepididimită, deferentită, hematomul
scrotal, torsiunea de testicul, tumori intrascrotale.

Tratament - A. Medical: suspensor la bolnavii care nu accepta intervenţia

sau care prezintă contraindicaţii generale operatorii
: suspensor postoperator (1- 2 luni) pentru a favoriza
retracţia excesului restant cutanat

- B. Chirurgical- ligatura înaltă a venei spermatice in traiectul

iliac (Ivanissevich)
- rezectia pachet. varic. dilatate (Kocher, Young)
- tratarea cauzelor in varicocelul secundar

35
36
37
38
39
40
41
Varicocel
42
43