1.Clasificarea si definitia leziunilor distrofice.

-Procese patologice datorate unor tulb ale metab celular sub actiunea unor
factori nocivi interni sau externi ce duc la alterare structurala reversibila/ireversibila
Distrofii proteice:
Intracelular: -distrofia granulara (intumescenta tulbure) = prezenta in
citoplasma celulara a unor depozite granulare
-distrofia vacuolara (intumescenta clara) = prezenta in citoplasma celulara a unor
vacuole cu balonizarea celulei
-distrofia hialina = depunerea de picaturi omogene, glicoproteice in citoplasma
celulelor
xtracelular: -distrofia amiloida = depunerea in tresutul extracelular a unui
material fibrilar (amiloid)
-distrofia fibrinoida = depunerea in tesuturi a unui material granular, omogen,
eozinofilic
-distrofia hialina = depunerea interstitiala a unei substante amorfe, omogene,
eozinofile pe structurile fibrilare extracelulare
Distrofii lipidice:
!le lipidelor simple:-obezitate
-casexie
-lipomatoza
-steatoza = depunerea de trigliceride in organe
parenchimatoase care in mod normal nu contin lipide
!le lipidelor complexe: -boala "iemann-Pic# = deficit de sfingomielinaza
-boala $aucher = deficit de glucocerebrozidaza
-boala %a&-'achs = deficit de galactozidaza
-boala (rabe (leu#odistrofia globoida)
Distrofii glucidice:
)iabetul zaharat: - insulino-dependent
- insulino-independent
$licogenoze * grupul hepatic
- grupul miopatic
- grupul miocardic
+ucopolizaharidoze:-sindrom ,urler
-sd ,unter
-sd +or-uio
Distrofii pigmentare:
.ipofuscina
+elanina
/eritina
Pigmenti exogeni
Distrofii minerale
0alciul
0uprul
Distrofii ale nucleoproteinelor
1
$uta
!lte tipuri
2. Leziuni distrofice granulo-vacuolare
distrofia granulara (intumescenta tulbure)
-se caract macrosc prin organomegalie, consistenta flasca, friabila cu aspect de
carne fiarta
-+2: celulele cresc in dimensiuni cu aparitia unui material granular fin in citopl
-+: dilatarea 33, balonizarea +% cu diminuarea cristelor si hiperhidratare
-apare in organele parenchimatoase: ficat (hepatita acuta si cronica), rinichi
(intoxicatii, nefropatii tubulo-interstitiale), miocard (distrofia ceroasa 4enc#er)
-daca +5 este intacta epiteliul se regenereaza fara sechele
distrofia vacuolara (intumescenta clara)
-se caract macrosc prin organomegalie cu consistenta friabila
-+2: vacuolizari citoplasmatice cu balonizarea celulei
-apare in organele parenchimatoase, dar este mai grava ca cea granulara
-separarea dintre cele 6 tipuri de distrofii este pur didactica, in realitate ele
asociindu-se in aceeasi celula
3. Distrofia hialina intracelulare
-se caract prin depunerea de picaturi omogene glicoproteice in citopl celulelor
-se evidentiaza in:
-epiteliul %0P - in intoxicatii,
-in hepatocite prin corpii +allor& (incluziuni eozinofilice perinucleare * alcoolici
* care contin cito#eratina si ubi-uitina),
-in plasmocite * corpusculii 3ussell (agregate de Ig perinuclear),
-in celulele interstitiale .e&dig - cristale proteice 3einc#e,
-in celulele bazofile ,/ = cel 0roo#e (aspect omogen, sticlos, fibrilar) in sd
0ushing
4. Distrofia hialina extracelulara
-depunere interstitiala a unei substante amorfe omogene, eozinofile pe structurile
fibrilare extracelulare
-organele sunt dure, translucid sticloase, alb sidefii cu aspect de glazura de tort
-fiziologic: -depuneri in capsula splenica (imbatranire splenica) si are aspect de
splina glazurata
-corpii albicans ovarieni
-patologic: -cicatrici (cheloidul la arsi)
-tumori * fibromul uterin, sch7anomm
-seroase
-arteriole medii * in )4, ducand la aparitia arteriosclerozei si cu
aparitia ,%!
6
. Distrofia amiloida ! generalitati
-definitie: se caracterizeaza prin depunere in tesuturi extracelulare de material
fibrilar intr-o varietate de conditii patologice
-nu determina o reactie inflam
-poate fi identificate -macroscopic prin reactia 8ircho7: lugol 9 ,6'2: -; brun
-+2: -reactia ortocromatice cu rosu de 0ongo -; rosu, iar
in lumina polarizata da birefringenta verde
-reactia metacromatica cu violet de metil -; rosu
-8an $ieson -; galben cafeniu
-structura chimica: <=> proteine fibroase si 1=> hidrati de carbon (condroitin
sulfat si acid neuramic) -; insolubil in apa si solubil in acizi puternici
-morfologic este o proteina fibrilara cu structura beta-pliata, cu doua componente:
/ * ma?ora si P * minora
-+: se constata filamente de @,A nm dispuse in perechi rasucite
-+2: material omogen roz-palid refractil, localizat cu predilectie la nivelul
substantei fundam, de-a lungul fb de reticulina si colag precum siu de-a lungul +5
epiteliale si in media vaselor mici
-clasificare morfologica:
tipul !!
-structura beta-pliata
-compozitie: amiloidului i se asociaza un polipeptid provenit din
proteinele plasmatice ('!! = serum associated am&loid)
-depunere: ficat, spl, rinichi
tipul !.
-structura beta-pliata
-compozitie: polipeptid derivat din portiunile "-term ale lt usoare de Ig $
-depunere: cord, tb dig, piele, muschi
amloidoza renala
-macroscopic: 3 marit de 8, consist ferma, palid albicios, translucid (3 mare
slaninos)
-+2: depunere selectiva la niv capil glomerulare, mezangiu, in peretele aa mici,
subendotelial si la niv +5 in %0)/P, ce contin in lumen cilindri hialini
-evolutie: spre sd nefrotic, cu I30 si deces
amiloidoza spl
-macroscopic: spl marita de 8, dura, palida albicioasa, depunerea amiloida
trecand prin doua stadii:
1Bforma nodulara (spl 'agu) * dep amil la niv foliculilor splenici
6Bforma difuza (spl sunca) * dep in tot parenchimul, care ii confera un
aspect brun rosiatic de carne afumata
-+2: amiloidul incon?oara struct foliculare, inlocuindu-le complet, dar se depune
si interstitial si in sinusurile spl
". Distrofia fi#rinoida
-distrof prot extracel datorata dep in tes a unui mat granular, omogen, eozinofilic
C
-+: fb de colag tumefiate, dilacerate si omogenizate
-dpdv chimic: compus din fibrina, gama-globuline, +P4 si resturi nucleare
-localizare: interstitial, cu aparitia unei reactii inflam limfoplasmocitare si
macrofagice -;formarea unei cicatrici
-apare in: vasculite, boli de colagen (.'), ,%! maligna (necroza fibrinoida a
mediei arteriolelor), ulcer gastric, P!3
$. D%
-def: afectare cronica a celor C metab:lip, gluc, prot, caratc prin ,glic cu utiliz
defectuoasa a glugozei pe sema unui raspuns ineficient al secretiei de insulina
-clasificare:
-forma primara ce poate fi insulino-dependent/independent aceasta avand
la randul ei C forme: forma obeza, forma nonobeza si tipul +2)D (mature on set
diabetes in &oung)
-forma secundara care apare secundar inflam, admin de corticosteroizi,
hemocromatozei
-factori:
-susceptibilitate genetica (fenotipurile ,.!-)3C si ,.!-)3:)
-autoimunitatea * auto-!c anti celule beta-pancr
-virusuri (urlian, al rubeolei)
-morfologie: atrofia insulelor .angerhans, degranularea celulelor beta-pancr,
fibroza stromala, depunere de amioloid perivasc, infiltrat inflamator cu .%/5 periacinar
(proces de insulinita)
-complicatiile sistemice: infectii tegumentare cu staf/strepto (erizipel), mucoase
(candida albicans oral sau genital) si pielonefrita acuta, macroangiopatia, microangiopatia
&. 'acroangiopatia dia#etica
-ateroscleroza carotidiana si vertebro-bazilara -; accidente ischemice tranzitorii
cerebral (!I%0) mergand pana la !80
-ateroscleroza coronariana cu aparitia cardiopatiei ischemice si I+!
-ateroscleroza renala cu necroza papilara
-ateroscleroza ilio-femurala cu gangrena umeda la haluce/calcai
(. )efroangiopatia dia#etica
-microangiopatie diabetica afecteaza arteriolele si capilarele si se caract histopat
prin arterioloscleroza hialina si ingrosarea +5 prin glicozilare non-enzim a prot
-microangiopatia diab cupr C entitati: nefropatia diabetica, retinopatia diabetica,
neuropatia diabetica
-nefroangipatia se manifesta prin albuminurie, datorita ingrosarii +5 si crsterii
permeab capil
-histopatol apare glomeruloscleroza nodulara cu hialinizare (nodulii (immelstiel-
Eilson), urmata de o glomeruloscleroza difuza
-evolueaza spre I30
:
1*. +etinopatia dia#etica
-poate fi de 6 tipuri:
-retinopatia de fond caract prin exsudate retiniene si microanevrisme
-retinopatie proliferativa caract printr-o retea capil de neoformatie intre
retine si cp vitros
-evolueaza spre cecitate
11. )europatia dia#etica
-apare prin ingrosarea capil cu ischemie nv si se caract prin degenerescenta cel
'c7ann si demineralizare
-la niv nn perif somatici apare pierderea sensibilitatii tactile in Fciorapi si manusiG
(polineuropatie simetrica periferica, cu parestezii si disparitia reflexului de intindere)H in
timp apar ulcere trofice
-afectarea nn perif veget det disfct esofagiene, diaree, incontineneta urinara si
impotenta la barbati
12. ,licogenozele
-sunt boli de tezaurizare a glicogenului prin deficit enzimatic cu acumularea lui in
lizozomi si aparitia unor celule mari cu mb groasa si citopl 2 (Fcel vegetaleG)
evidentiate cu carmin amoniacal 5'% sau P!' cu diastaza
-se descriu 16 tipuri grupate in C grupuri:
1B grupul hepatic * are pa prototip bB von $ierc# (deficit de $IP)
6B grupJul miopatic * are ca prototip bB +c!rdle (deficit de fosforilaza)
CB grupul miocardic * are ca prototip bB Pompe (deficit de maltaza)
13. 'ucopolizaharidozele
-b autosomale recesive caract prin acumul de +P4 in lizozomi cu aparitia unor
cel balonizate P!'9
-bolnavul prezinta: an#iloze articulare, deform ale schel, retard mintal, pierdere de
+P4 prin urina, opacifieri ale corneei, facies dismorfic, grosier (garguilism)
-se descriu @ tipuri dintre care mai importante sunt:K
-sd ,urler * deficit de alfa-.-iduronidaza cu acumulare de dermatan si
heparan sulfat in piele
-sd ,unter * deficit de sulfataza
14. -teatoza hepatica
-steatoza = depunere de %$ in organele parenchimatoase in care in mod normal
nu exista lipide, cel mai fracvent la niv hepatic, renal si miocardic
A
-steatoza hepatica se caract macrosc prin ,+ moale, friabila, de culoare galbena
(ficat de gasca), cu margine anterioara rotun?ita
-+2: se observa vacuole mici, multiple intracelular, sau o vacuola mare, unica ce
impinge nc la perifH prezenta vac lipidice cu pastrarea nc este semn de reversibilitate, in
timp ce disparitia nc este semn de ireversibiliatate
-lipidele pot fi evidentiate histochimic cu coloratii speciale cum ar fi:
-'udan
-'charlach
-2il red -pe preparate la gheata
-depunerea se face diferentiat pe regiuni
-steatoza centrolobulara datorata alcoolului
-steatoza periportala in carente proteice
-steatoza intermediara in staza cronica
-in patogeneze steatozei hepatice sunt implic urmat factori: cresterea aportului de
!$ liberi, sinteza crescuta de !$ si scaderea sintezei de apoproteine
subnutritie crestrea !$ liberi
alcool crestrea !$ liberi
esterificarea !$ -; %$
scaderea oxidarii !$
hipoxie scaderea oxidarii !$
toxine scaderea oxidarii !$
scaderea utilizarii apoproteinelor
malnutritie scaderea utiliz de apoprot -; insuf export %$ prin .P
-toate acestea duc la acumul de %$
1. -teatoza renala si miocardica
steatoza renala
-se caract prin prezenta unor rinichi mari, friabili, galebn-moi
-+2: apar dep de lip in epit glomerular spre polul bazal si in epit %0P/)
steatoza miocardica
-se caract macrosc prin miocard moale, galben, friabil
-se descriu doua forma:
1B focala (miocard tigrat) * vizibil la niv mm papilar sub forma de benzi
transversale galben roscate
6B difuza
-apare in hipoxie, infectii (ex: difteria), stari toxice
1". .. )iemann-/ic0
-maladie autosomal recesiva datorata deficitului de sfingomielinaza
-se prez cu ,'+, limfadenopatie, xantoame cutanate, atrofie cerebrala
- %ip ! * @A-L=> din cazuri
I
-atingere neurologica si acumulare viscerala marcata de sfingomielina
-deces in primii C ani
-%ip 5 * organomegalie fara atingere '"0
-%ip 0 * asemanator tip !, apare dupa 1= ani
-+2: caracteristica este celula "iemann-Pic# = macrofag cu citoplasma
spumoasa si nucleu central ce apare prin incarcarea lizozomilor cu sfingomielina
1". .oala ,aucher
-maladie autosom reces datorata deficitului de glucocerebrozidaza
-se prezinta cu ,'+, spl cantarind pana la 1= #g, anemie, leziuni cerebrale
vasculare (celulele $aucher periarteriolar, incon? de cel adventiceale=
-C subtipuri: tipul cerebral, tip noncerebral (ML=>), tip intermediar
-+2: caract este cel $aucher, un macrofag cu nc excentric si citopl cu aspect de
hartie creponata sau matase mototolita, P!'9
1$. .oala 1a2--achs
-maladie autosomal recesiva dat deficitului de galactozidaza
-se recun C subtipuri: infantil, tardiv, ?uvenil
-+: prezenta unor lizozomi plini cu formatiouni membranare in varte?uri in
citopl cel ggl
-b evol prin acumul de gangliozide in cel gliale din gg nv si retina care apar
balonizate, iar clinic se prezinta prin idiotie amaurotica familiala (amaurozis fugax = tulb
tranzitorii ale vederii), cu dementa si paralizie flasca
1&. Distrofii pigmentare ! #iliru#ina
-53= pigment endogen rezultat prin reducerea biliverdinei derivate din
protoporfirina, ce se depune in tes elestic din piele, producand icterul
-icterul poate fi: prehepatic (hemolitic), hepatic (hepatite acute, cronice), posthep
atice (mecanic)
1(. Distrofii pigmentare ! melanina
-melan este un pigm endogen sintet de tirozin sub act melanocorticotropului, cu
depunere in melanozom, in stratul bazal al epid, iris, coroida, locus coeruleus, +'3 si
evidentiabile prin coloratia +asson */ontana (!g"2C amoniacal)
-def de melanina poate fi generalizat in albinism si localizat in vitiligo
-excesul poate fi generalizat (b !ddison) sau localizat in lentigo, cloasma si
efelide
2*. Lipofuscina
-este un pigment de uzura, galben-brun, insolubil in apa, colorabil cu 'udan III/I8
@
-se acumul odata cu varsta in neuroni, miocard, hepatocite, organela aparand mici
si cafenii (atrofia bruna3
21. 4eritina
-este un complex feroproteic derivat din fractiunea hem a ,b, evidentiabila cu
coloratia Pearls (albastru de Prusia), care se depune in ficat (cel (upffer), spl si +2,
(macrofage) si muschi striati
-apare prin exces local in hemoragii si staza pulmonara cronica din I0' sau prin
exces generalizat in hemocromatoza (caracterizata prin ciroza hepatica micronodulara,
)4, pigmentare generalizata)
22. /orfirina
-este un pigment endogen derivat din protoporfirina fractiunii hem a ,b, ce se
dpune in piele, ficat, spl, rinichi
-da nastere unui sd clinic = porfirie, manifestat prin rectie cutanata la expunerea la
soare (urticarie si vezicule), pierderea sensibilitatii cutanate5 ,'+, porfirinurie, dureri
abdominale
23. .oala 6ilson 7degenerescenta hepato-lenticulara3
-def: b autosom recesiva caract prin dep 0u la un niv toxic in ficat, creier, ochi
-lez hep constau intr-o succesiune de evenimente ce implica steatoza, hepatita
acuta apoi cronica si, in final, ciroza
-degenerescenta lenticulara consta in acumulare de 0u in neur si cel gliale din
corpii striati, manifestandu-se printr-un sd extrapiramidal K
-la niv ocular apar dep de 0u (verde-brun) la niv corneei cu aparitia inelului
(a&ser-/leischer
2". .oala /aget 8 9steodistrofia deformanta
!fecteaza frecvent craniul, vertebrele, pelvisul si poate fi monostotica/
poliostoticaB !fectiunea evoulueaza in C etape:
1) faza osteolitica
caracterizata de prezenta a numeroase osteoclaste in ?urul spiculilor ososi
6) faza osteoblastica
caracterizata prin trabecule osoase delimitate de osteoblaste cu leziuni
hipervasculare
C) faza osteosclerotica in care leziunea are aspect de FmozaicG(zone de osteoid
calcificat alternand cu osteoid necalcificat si fibroza maduvei)
5 Paget 2soasa poate evolua spre un osteosarcom secundar multicentricB
2$. ,uta 7Distrofie nucleo-protidica3
!fectiune manifestata in special prin artrita datorata depunerii cristalelor de urat
monosodic in articulatii, ca urmare a unui nivel seric crescut de acid uricB !fecteaza in
L
principal barbatii de varsta mi?locie si se asociaza cu un turn-over crescut al acizilor
nucleici (prin cresterea catabolismului purinelor) datorat unei alimentatii bogate in carne
si alcool sau secundar unor boli ca leucemia, psoriazisul, carcinomatoza, medicamente
citotoxiceB
+arca histologica este toful gutos, granulom de corp strain, care contine crsitale
de acid uric (cu aspect birefringent in lumina polarizata) celulele gigante de corp strain
epitelioide, macrofage, limfociteB
)ebutul clinic cu atac de guta care se produce dimineata, precipitat de ingestia de
carne, alcool, diuretice tiazidice sau interventii chirurgicale si se caracterizeaza prin
tumefierea dureroasa si eritematoasa a articulatiei halucelui cu deformarea luiB )e obicei
este afectata o singura articulatie, cu precadere la nivelul membrelor inferioareB 5olnavii
pot avea ,%! si afectiuni renovasculareB
2&. )ecroza 7definitie 5 cauze5 efecte5 clasificare3
reprezinta o moarte celulara violenta a unui grup de celule dintr un organism viuB
0auze:
- ischemie ex: I+! aparut prin tromboza pe o placa de aterom fisurata a unei
artere 0oronare
- toxine ex: lecitinaza produsa de 0lostridium Eelchi (bacterie anaeroba ce
produce gangrena) degradeaza membranele celulare
- reactii imune ex: activarea complementului sau a limfocitelor % cu distrugere
celulara
- factori fizici ex: traume mecanice cu rupturi celulare, caldura cu accelerarea
ratei degradarii proteice, inghetarea tesuturilor duce la formarea de cristale intracelulare
cu rupturi membranareB
'emnele de laborator * eliberarea de enzime din citoplasma in exteriorul celulei
(se pot gasi si in sg): creatin0inaza (0() pentru necroze musculare striate (mm cardiac
sau scheletal), aspartat ! aminotransferaza (!'%) si alanin - aminotransferaza (!.%)
pentru necroze hepatice sau lactat dehidrogenaza (.),) pentru hematii si necroze in
generalB
xista 6 tipuri ma?ore de necroza: de coagulare(uscata) si de colicvatie (umeda/ de
lichefactie)
2(. )ecroza de coagulare si de lichefactie
a. )ecroza de coagulare
apare in organe solide cu circulatie vasculara terminalaB )upa 16-6: de ore tesutul
necrozat are o culoare alb-galbuie, este umflat si densB In ?urul lui se dezvolta un lizereu
rosiatic, indicand o reactie inflamatorie perinecroticaB "ucleii devin picnotici si densi
(#ariopicnoza = condensarea cromatinei cu aparitia unui nucleu mai mic si tahicromatic),
apoi se fragmenteaza in blocuri (#ariorhexis = fragmentarea nucleului si amestecarea
continutului nuclear cu citoplasma astfel incat la +B2B celula pare lipsita de nucleu) si se
dizolva (#arioliza = prin endo-nucleaze cu aparitia unui nucleu mai mare si palid)B .a
nivel citoplasmatic are loc coagularea si denaturarea proteinelor, urmata de plasmorhexis
si plasmolizaB In tesuturile necrozate este pierduta activitatea enzimatica a succinat
dehidrogenazei ('),) * folosita ca test de viabilitate in infarctul miocardicB
-macroscopic: patognomonic aspectul palid central in zona de necroza si hipermia
periferica vicarianta
<
-teritoriul de necroza de coagulare este al#-cenusiu in miocard, splina, rinichi
(infarcte albe) si rosu hemoragic in organele cu circulatie dubla (infarct pulmonar) sau
in organele cu circulatie abundenta colaterala (infarcte de intestin subtire sau gros)
xemple : necroza ceroasa, necroza cazeoasa, necroza fibrinoidaB
#. )ecroza de lichefactie
apare in tesuturi bogate in apa si lipide cum ar fi creierul sau maduva spinariiB In
infarctul cerebral, tesuturile devin moi si formeaza un chist plin cu un lichid tulbure,
dezorganizand arhitectura tisulara normalaB
"ecroza de lichefactie sau de colicvatie = FinmuiereaG tesutului care devine o
pasta/zeama, datorita unui tesut bogat in enzime hidrolitice din celulele moarte (infarct/
ramolisment cerebral) sau datorita lizozomilor leucocitelor (necroza de colicvatie,
suprainfectata de inflamatiile supurate/ purulente: gangrena, flegmon, abcesB
necroza de lichefactie cerebrala = necroza de coagulare care f rar si pt f scurta
perioada este surprinsa ca o zona duraH continutul bogat in lipoizi favorizeaza
lichefierea cu transformarea substantei nervoase intr o magma albicioasa
(encefalomalacie) sau ramolismentul cerebralB
3amolirea, complexa, cuprinde C etape:
ramolismentul alb = masa albicioasa, ulterior invadata de sange
ramolismentul rosu = apare in zona de necroza unde exista hipoxie si p, acid,
deci capilarele devin permeabile pentru hematiiH sangele se amesteca cu detritusul
ramolit de culoare, initial, albicioasa
ramolismentul galben = defineste aceasta zona de ramolisment rosu, care capata
culoare galbena din cauza dezintegrarii sangelui in hemosiderina, fagocitata de
macrofage (corpi granulosi) * cel rotun?ite care provin in special din cel gliale, la
care prelungirile s au fragmentat (plasmexodendrioza) si au capatat proprietati
macrofagiceB 0orpii granulosi au aspect spumos, cu picaturi fine de grasime,
provenite din dezintegrarea hematiilor si a tecilor de mielina si prezenta de
pigment feruginosB 0orpii granulosi se pot deplasa pe tecile perivasculareB In timp
in zona de ramolisment apar formatiuni pseudochistice avand continut
xantocromatic delimitat de fenomene de glioza sau impaslirea fibrelor gliale cu
ingrosarea leptomeningeluiB
abcesul = inflamtie localizata purulenta, in tesuturile solideB
5acteriile piogene realizeaza abcese prin diseminare de tip bacteriemic
(septicemie), trombi septici, plagi infectate sau pe calea foliculilor pilosi (furunculoza)B
Puroiul atrege P+" * uriB 0antitatea de puroi determina presiune pe tesuturile din ?ur
care pot conduce la leziuni distrofice pe tesuturile vecine prin compresie si factori toxiciB
!fluxul P+" * urilor reprezinta un manson masiv in ?urul abcesului cu aparitia
membranei piogene care nu este o realitate anatomicaB .a periferie se realizeaza o reactie
fibroblastica (membrana) uneori realizandu se inchistareaB
3*. ,angrena
este o forma speciala de necroza cu suprainfectie cu microorg anaerobe, care
produc enzime ce degradeaza tesuturile (putrefactie) si se extind de a lungul spatiilor
anatomice, ducand la soc toxico * septic si decesB
1=
Poate fi uscata, umeda sau gazoasaB
aB $angrena uscata
in acest tip de gangrena tesuturile sunt dense, de culoare neagra si cu linie de
demarcatie intre zona viabila si cea necrozataB
bB $angrena umeda
in acest tip de gangrena tesuturile sunt moi, albastrui fara linie de demarcatieB
cB $angrena gazoasa
in acest tip de gangrena zona are culoare cenusiu verzuie, cu aspect emfizematos
si miros putridB
fectele necrozei (depind de tipul si marimea organului afectat)
- pierderea splinei * nu afecteaza supravietuirea pe termen lung (dar pacientii au
risc crescut de a face infectie cu pneumococ)H
- pierderea unei mici portiuni a sistemului excitoconducator cardiac * poate fi
fatalaH
- pierderea unui rinichi * poate fi compensata de celalalt care se hipertrofiaza si
lucreaza la capacitate dublaH
- pierderea tesutului cerebral * este ireversibila si duce la paralizii sau parezeH
-pierderea a @A> a parenchimului hepatic * nu este fatala, ficatul regenerandu se
in cateva saptamani (in conditii experimentale)B
%esuturile necrozate sunt indepartate printr un proces inflamator local si reparateB
P+" urile si macrofagele sunt atrase in zona necrotica prin chemotaxie si
elibereaza enzime ce lichefiaza tesuturile, urmata de fagozitozaB In zonele cu necroza
intinsa, tesuturile moarte sunt inlocuite printr o cicatrice fibroasa sau prin calcificareB
"ecroza tisulara duce la eliberarea in circulatie a unui varietati de macromolecule
ce produc efecte nespecifice (febra, transpiratie)H alte enzime sunt specifice tesutului
necrozat (amilaza in pancreatite, 0P(-+5 si .), in infarctul miocardic, transaminazele
in necroza hepatocitelor din hepatite)B
)in punct de vedere morfologic in necroza se constata o eozinofilie intensa
celulara, cu un nucleu picnotic, uneori disparut si limite celulare neclareB Nneori in
citoplasma sau nucleu pot aparea Ffiguri mieliniceG (stucturi lamelare lipidice derivate
din plasmalema, ce au inglobat o picatura de apa)B
%ipuri speciale de necroza : escara (necroza de decubit), citosteatonecroza
(necroza grasoasa), sechestrulB
0auza cea mai frecventa a necrozei este ischemiaH cei mai sensibili la ischemie
sunt neuronii din hipocampus si cerebel iar cele mai rezistente sunt fibroblastele tesutului
con?unctivB
31. :poptoza 7caderea frunzelor in greaca3
termen preluat de la ,omer in 1<@6 de (err pentru a defini sinuciderea celuleiB
' a aratat ca daca nu ar avea loc apoptoza, mucoasa intestinului subtire ar realiza
in timpul vietii o lungime de C6 de #m, maduva osoasa ar produce C t de tesut
hematopoetic iar pielea s ar ingrosa de 1=== de oriB
!poptoza este o moarte celulara programata geneticB !re : faze:
1. Inductia
11
- in aceasta faza nu se observa modificari celulareH
- organitele celulare se compacteazaH
- volumul celulei se reduce prin pierderea apeiH
2. Executia
- apar pliuri pe suprafata celulei ce formeaza o serie de cavitati si cratere
- condensarea cromatinei in mase granulare mari subiacent membranei nuclere
3. Degradarea
- are loc fragmentarea nucleilor si formarea corpilor apoptotici
4. Fagocitoza
- corpii apoptotici sunt fagocitati de macrofage si celulele incon?uratoareB
0resterea calciului citosolic duce la activarea unor endonucleaza ce fragmenteaza
!)" ul la nivel internucleozomal, cu formarea unor fragmente de 1L=-6== pb si
solubilizarea mono- si oligonucleotidelorB
'e recunosc C tipuri de apoptoza: normala, abuziva si aberanta, in care sunt
implicate 1: gene (din care cele mai importante sunt bcl-6 * care inhiba apoptoza si pAC *
care induce apoptoza si ?oaca rolul de gardian al ciclului celular arestand celula in
momentul in care ea prezinta leziuni ale !)" ului)B
In cadrul apoptozei exista : sisteme de activare a programului mortii celulare:
- transductia semnalului in celula activata, prin legarea de un receptor ce contine
un domeniu citoplasmatic Fal mortiiG (sistemul /as//as - .)
- leziuni mitocondriale prin activarea caspazelor (ex 0a)
- leziuni !)" prin activarea pAC-p@C (ex: citostatice)
- leziuni celulare membranare prin activarea sfingomielinazei cu generarea
ceramidelor (ex: radicalii liberi de 2)
0ele mai importante elemente in desfasurarea apoptozei sunt caspazele si
mitocondriaB 0aspazele sunt cistein * proteaza care au capacitatea de scindare a
reziduurilor de acid aspartic in proteinele tinta celulareB !ctivarea mitocondriei duce la
eliberarea 0a ce activeaza o serie de endonucleze si cliveaza !)" ul la nivel
internucleozomalB Pierderea potentialului transmembranar mitocondrial duce la
deschiderea unor pori mitocondriali (FmegacanaleG), care sunt complexe de transport
proteic si ionic, cu eliberarea citocromului 0 si factorului initiator al apoptozei (!I/) in
citosol, ce activeaza la randul lor cascada caspazelor, cu inducerea apoptozeiB /enomenul
deschiderii canalelor de transport mitocondriale este inhibat de proteina 5cl * 6 si activat
de 5axB
)in punct de vedere morfologic, apoptoza este caracterizata prin condensarea
cromatinei, distorsionarea celulei si formarea corpilor apoptoticiB 0orpii apoptotici poarta
diferite denumiri: corpi tingibili in ganglioni, corpi 0ouncilman in ficat, corpi 0ivatte in
piele si mucoaseB
)etectarea apoptozei precoce se poate face cu !nnexina 8, care se leaga de
fosfatidil serina membranara (se gaseste in stratul intern al membranei celulare si sufera o
miscare de translatie in stratul extern al membranei * miscare de Fflip-flopG)B
)etectarea apoptozei tardive se poate face cu iodura de propidiuB
!poptoza afecteaza celulele individual si nu se insoteste de inflamatie sau
cicatriceB
32. :trofia si involutia
16
3eprezinta scaderea dimensiunilor celulelor cu scaderea dimensiunilor si
diminuarea functiilor unui organ sau tesutB 0elulele atrofice isi pierd functiile specializate
si acumuleaza un pigment de uzura galben brun numit lipofuscina (ex: atrofia bruna a
inimii)B
!trofia poate fi determinata de malnutritie sau inanitie prin pierderea celulelor
adipoaseB )eficientele nutritionale localizate se datoreaza vascularizatiei insuficiente (ex:
arterite)B
!trofia difuza a unui organ poate aparea prin diminuarea activitatii sale
functionale (ex: atrofia musculara prin imobilizare si pierderea 0a din oase)B
)enervarea duce la atrofie musculara ireversibila (ex: distrugerea neuronilor din
coarnele anterioare ale maduvei spinarii in poliomielita, duce la atrofii cu paralizie
musculara)B
!bsenta stimularii hormonale duce la atrofie (ex: leziuni ale hipofizei duc la
atrofia tiroidei, iar atrofia tiroidei duce la atrofia pielii)B
In cazul presiunii exercitate de o tumora sau un chist pe un organ invecinat se
produce o scadere in dimensiune a acestuia (atrofia de presiune)B
In atrofia celulara, constituentii celulari (proteine, organite) sunt eliminati printr
un proces de autofagozitozaH acesta este un mecanism adaptiv ce permite celulei sa
supravietuiasca in conditii ostile prin scaderea ratei metaboliceB !stfel organitele
defective sunt incon?urate de o membrana ce provine din 33, dupa care are loc
formarea unui corp autofagicB /uzionarea corpului autofagic cu lizozomul are ca efect
degradarea organitelor cu formarea unor corpi membranari tubuloveziculariB 0orpii
autofagici tardivi se vor transforma in corpi reziduali cu material lipidic lamelar
(lipofuscina)B
33834. ;ipertrofia si ;iperplazia
,ipertrofia reprezinta cresterea dimensiunilor celulare, cu pastrarea numarului
constant al acestoraB
,iperplazia reprezinta cresterea numarului de celule parenchimale, cu pastrarea
dimensiunilor acestoraB
xista 6 cauze principale care duc la aparitia celor 6 fenomene:
1) cresterea necesitatilor functionale, mai ales in organele musculare
- hipertrofia ventriculara stanga in ,%! sistemica
- hipertrofia muschilor scheletici la atleti
- hipertrofia musculaturii vezicii urinare ca rezultat al obstructiei fluxului urinar
cauzata de adenomul de prostata
6) stimularea hormala excesiva
- cresterea dimensiunilor sanilor in lactatie, prin hipertrofia si hiperplazia
lobulilor, consecutiv stimularii prin hormoni placentari sau ai corpului galben
- hiperproductia de '%, de catre adenoame hipofizare duce la gigantism la copii
si acromegalie la adult
- hipertrofia si hiperplazia musculaturii uterine in sarcina, consecutiv stimularii
progesteronice
3. 'etaplazia
reprezinta transformarea reversibila a unui tip de tesut matur in alt tip de tesut
maturB
a poate fi de tip epitelial sau mezenchimal, tipica sau atipicaB
1C
xemple:
- transformarea (metaplazia) epiteliului respirator pseudostratificat cilindric ciliat
in epiteliu scuamos stratificat la fumatori
- refluxul gastro esofagian determina metaplazia columnara e epiteliului scuamos
esofagian (esofagul 5arrett)
- metaplazia poate aparea adiacent zonelor neoplazice cum ar fi existenta unor
focare de metaplazie intestinala in ?urul unui carcinom gastricB
%esut de origine stimulul %esut metaplazic
piteliul ciliat bronsic /um de tigara piteliu scuamos
piteliul tranzitional 0alculi urinari vezicali piteliu scuamos
piteliul columnar col Infectii cronice piteliu scuamos
piteliul scuamos
esofagian
'ucul gastric piteliu columnar
%esut fibros %raumatisme repetate %esut osos
3". Displazia
Nneori celulele au o rata de proliferare mare si atunci nu mai pot atinge maturatia
completa (dezvoltarea in intregime a citoplasmei) inainte de a intra intr un nou ciclu
celularH acest lucru duce la aparitia unei populatii celulare cu structura anormalaB 0elulele
au raportul nucleu * citoplasma crescut, cu nucleu mari de cromatina intunecata si cu
nucleoli proeminentiB 0itoplasma este putina si cu lipsa unor structuri specializate
(vacuole de mucus sau cili)B %oate acestea arata insuficienta diferentiere iar celulele se
numesc atipiceB
!tipia celulara poate aparea si ca o consecinta a multiplicarii rapide, ca raspuns la
distrugerea epiteliuluiH in acest caz atipia este rezultatul turn * overului celular crescut, in
incercarea de a regenera epiteliul si care dispare dupa incetarea stimululuiB
)isplazia este o atipie celulara persistenta si este privita ca o leziune
precanceroasa, ea poate aparea pe arii de metaplazie sau de novo si se insoteste de
anomalii ale unor oncogene sau anti * oncogene celulareB
3$. +egenerarea 7def5 etape5 varietati3
mecanism adaptativ de a lungul filogenezei, constand intr un proces de inlocuire
si refacere a tesuturilor ce au fost distruse prin diferite mecanisme patogeneB
3egenerarea presupune 6 procese:
- +ultiplicare celulara din celule stem nediferentiate
- )iferentiere celulara spre un anumit tip de tesut
/actorii care influenteaza regenerarea:
- hiperemia
- factor endocrin ('%, * stimuleaza, cortizonul - inhiba)
- dieta (aport proteic)
8arietati de regenerare:
- regenerarea completa (restitutia) in care vindecarea se face in totalitate
(restitutio ad integrum)
1:
- regenerarea incompleta (su#stitutia) care consta in organizare reparatorie cu
inlocuirea tesutului lezat cu un alt tip de tesut
- hiperplazia regeneratorie de tip compensator * apare la nivelul rinichilor in
nefrectomii sau in ficat prin nodulii de regenerare ce insotesc evolutia crizelor si care pot
fi puncte de plecare pentru hepatoame maligneB
3&. <indecarea per primam intentionem
'e face in plagile simple, cu margini drepte si aseptice(placi chirurgicale)B
tape:
- astuparea plagii cu un mic cheag sangvin
- fibrina leaga marginile plagii si formeaza o crusta la suprafata
- in 6: de h in ?urul plagii se dezvolta o reactie inflamatorie acuta si in exsudat se
aduna mai multa fibrina, P+" si macrofageH ele elibereaza enzime litice care incep
digerarea cheagului
- in :L de h se face regenerarea epiteliala de la marginile plagii spre centruB in 6:
de h celulele bazale se hipertrofiaza si intind intre ele niste punti citoplasmatice, apoi
FalunecaG una spre cealalta (migrare laterala) si tunelizeaza cheagul sangvin, formand un
plan de cliva? intre tesutul viabil si cel distrusH epiteliul regenerat se extinde si in ?urul
materialului de suturaB
3(. <indecarea per secundam intentionem 7</-=3
!pare in plagile cu margini neregulate anfractuoase si infectateB +arginile plagii
sunt indepartate si se formeaza un cheag mare, ce necesita un numar mare de P+" uri si
macroface pentru a fi digerat si indepartatB 3egenararea epiteliala dureaza mai mult iar
tesutul de granulatie este mai abundent formand o suprafata granulara rosie la baza plagiiB
0aracterele ma?ore 8P'I sunt :
- vascularizatia bogata si infiltratul inflamator abundent
- colagenul se aseaza in benzi perpendiculare pe plaga, iar dupa reepitelizare se
orienteaza paralel
- miofibroblastele stabilesc punti de ancorare pe ambele margini ale plagii, se
contracta si trag marginile una spre cealalta, diminuand suprafata necesara cresterii
epiteliului
- intr o plaga infectata celulele inflamatorii intarzie proliferarea fibroblastelor si
regenerarea epitelialaB
Indiferent de tipul de vindecare al unei plagi in orice plaga se formeaza un tesut
de granulatie compus din capilare, macrofage si fibroblasteB
"oile vase capilare se formeaza initial sub forma unor cordoane de celule solide
ce se desprind din vasele existenteB 0elulele sunt putine si nu au membrana bazalaB Pe
masura ce cresc cordoanele se unesc intre ele si se tunelizeaza dezvolta un lumen si
restabilesc circulatia sangvina (transformarea in venule si arteriole dureaza cateva zile)B
/ibroblastele migreaza in plaga din tesutul con?unctiv incon?urator si produc
colagen de tip I si IIIB /ibrele de colagen unesc marginile plagii si le apropieB In decurs de
I luni colagenul de tip III (mai slab) este transformat progresiv in colagen de tip I (mai
rezistent) si se aliniaza paralel cu liniile de stress mecanicB
Proliferarea fibroblastelor duce la cicatrizare si formarea unor structuri fibroase,
cu ingustarea lumenelor organelor cavitare (esofag, stomac, ureter)B
4*. ;iperemia activa 7Congestie3
,iperemia reprezinta cresterea masei sangvine intr o regiune a organismuluiB
1A
,iperemia activa reprezinta cresterea aportului sangvin arterial cu circulatie
venoasa normalaB
!pare tipic in inflamatii, dar poate fi cauzata si de stimuli neurogeni (emotii),
hiperactivitate (efort muscular) sau la calduraB
,iperemia activa patologica se numeste congestie si se prezinta sub forma de
eritemB 0and este confluent, eritemul formeaza :
- exantemul (la nivelul pielii)
- enantemul (la nivelul mucoasei)B
,istologic vasele sunt dilatate si pline cu hematii, este temporar si reversibilB
Prelungirea hiperemiei data de inflamatii poate determina diapedeza hematiilor in
tesutul interstitialB
41. ;iperemia pasiva 7-taza3
reprezinta cresterea aportului sangvin venos intr o zona cu circulatie arteriala
normalaB
,iperemia pasiva poate fi acuta sau cronica, regionala sau sistemicaB
xemple:
- insuficienta cardiaca dreapta determina staza hepaticaH
- insuficienta cardiaca stanga determina staza pulmonaraH
!B 'taza acuta
- macroscopic: prin cresterea dimensiunilor organului, care este cianotic cu
temperatura scazuta si umed
- microscopic: se observa capilare si venule dilatate pline cu hematii alipite si de
colorabilitate inegala
5B 'taza cronica
- macroscopic: cianoza, induratia si scleroza teritoriului afectat prin proliferarea
fibroblastilor in conditii de hipoxie
- microscopic: se constata capilare dilatate cu extravazari de hematii (care vor fi
fagocitate de macrofage) si depuneri de hemosiderina si leziuni distrofice cu fibrozaB
42. /lamanul de staza
'taza acuta
!pare in edemul pulmonar acut ca o consecinta a insuficientei ventriculare stangi
prin infarct acut de miocard sau valvulopatii mitraleB
+acroscopic: pe sectiune se scurge un lichid de edem spumos rozat aerat, iar la
docimazie fragmentele plutesc intre 6 apeB
+icroscopic: vasele sunt dilatate si pline cu hematii alipite si alveole, pline cu
serozitate (lichid de edem vacuolizat prin bule de aer cu aspect dantelat), in care plutesc
pneumocite descuamate si hematii
'taza cronica
+acroscopic: este indurat prin fibroza, brun cianotic, pe sectiune se scurge sange
venos negricios (induratie bruna)
+icroscopic: septurile sunt ingrosate prin fibroza si au vase dilatate pline cu
hematiiB !lveolele au lichid de edem, hemoglobina din hematiile intraalveolare se
transforma in hemosiderina, care este fagocita de macrofage (celule cardiace)B
1I
,emosiderina contine /e 69 care poate fi determinat histochimic prin coloratia
Perls (albastru de Prusia)B
43. 4icatul de staza cronica
+acroscopic: se prezinta cu capsula $lisson destinsa, cu suprafata neteda, culoare
cianotica, marginea anterioara rotun?ita, iar la sectiune se scurge un sange venos
negriciosB .eziunea evolueaza in etape:
- 'taza incipienta - desen lobular accentuat (sub forma de puncte vinetii alternand
cu zone brune)
- 'taza prelungita si intensa * nuca muscada
- 0iroza cardiaca
+icroscopic
- 'taza venoasa incipienta pericentrolobulara * cu cordoane hepatocitare atrofiate
prin compresia capilarelor sinusoide dilatate* aspect de nuca muscadaB
- /icatul in cocardO cu C zone diferentiate:
zonO cianoticO de staza * centrolobulara cu capilare dilatate si
atrofie celulara
zonO galbenO (distrofie grasO mediolobularO * zona sensibila "oel)
cu steatoza cu distrofie lipidica datorita hipoxiei
zonO brun-roPcatO periportalO (cvasi-normal) aparent indemna
- /icatul intervertit * celulele centro si medio lobulare sufera necroza, iar cele de
la periferie sunt relativ normalaH se disting 6 zone: zona cianoticO - galbena
pericentrolobularO Pi zona brunO periportalO
- in faza tardivO, fibroza ce QnlocuiePte parenchimul pericentrolobular poate duce
la cirozO cardiacO (micronodulara) * nu este obligatorie
44. -plina de staza
+acroscopic: aspect de Fsfecla coaptaG, pe sectiune se scruge un sange venos
negricios, capsula este destinsa, cianotica cu suprafata neteda omogenaB
+icroscopic: sinusurile pulpei rosii sunt dilatate, pline cu hematii, cu pereti
fibrozatiH cu timpul apar o serie de noduli sidero-fibrotici, rosu maronii, centrati de vase
dilatate (noduli $amna - $and&)B Nneori se poate depune hialin dand un aspect Fin harta
geograficaG
4. +inichiul de staza
+acroscopic: se prezinta ca un rinichi Fmare pestritG cu suprafata neteda, capsula
destinsa, consistenta elastica friabilaH la sange se scurge un sange venos negricios,
corticala este violacee cu picheteuri rosii, iar medulara este mai intens colorata cianotic
decat corticalaB
+icroscopic: capilare dilatate pline cu hematii, epiteliile tubulare au leziuni
distrofice, uneori cu hematii extravazateB
4". >demul
reprezinta acumulare excesiva de lichid in celule, interstitiu sau cavitatile
organismuluiB
/actorii patogenici:
1@
- cresterea presiunii hidrostatice in capilar
- scaderea P02 in capilar
- cresterea permeabilitatii vasculare
- staza limfatica
%ipuri dupa locatie:
- generalizat (anasarca)
- localizat (cardiac/ renal)
- se poate acumula in cavitati (pleural * hidrotorax/pleurezie, pericardic *
hidropericard, peritoneal * ascita, articular * hidroartroza, testicul * hidrocel)
+acroscopic: organe marite de volum cu consistenta pastoasa, la digitopresiune
ramane o depresiune (godeu)H pe sectiune se scurge un lichid incolor sau palid galbuiB
+icroscopic: edemul poate fi exsudat (lichid inflamator bogat in proteine ;
Cmg/dl, cu reactie 3ivalta 9) sau transsudat (lichid de staza, sarac in proteine R C mg/dl,
fara celule)
%ipuri clinico * etiologice:
- edem cerebral * infectii, traume, tumori
- edem facial * angioneurotic (Suinc#e), in sd nefrotic, insolatie
- edem laringeal * soc anafilactic
- edem pulmonar * insuficienta cardiaca congestiva, ')3! (sd de detresa resp
acuta), stenoza mitrala
-edem bratului * obstructie limfatica postmastectomie ('dr +ilro&)
- edem gambier * insuficienta cardiaca, sarcina, boli renale, tromboza venoasa
profundaB

1L
"&. 4aza alterativ? a inflama@iei
InflamaTia reprezintO una din modalitOTile de reacTie Pi apOrare a organismului faTO
de acTiunea agresivO a unor agenTi de mediuB Un cadrul inflamaTiei, orgenismul tinde sO
localizeze acTiunea agentului nociv sau sO restrVngO aria de penetraTie a agentului QnsuPiB
!ceasta o realizeazO capturVndu-l, degradQndu-l Pi anihilVndu-l sub raportul efectelor ce le
prezintO adupra organismuluiB
InflamaTia cuprinde C faze -faza alterativO
-faza exsudativO
-faza proliferativO
Faza alterativ a inflamaiei constO Qn alterarea Tesuturilor, cu distrugeri celulare
si conformaTionale ale Tesutului, alterare datoratO toxinelor (ensotoxine produse de
germeni gramm neg, exotoxine produse de germeni gramm poz, anaerobi sau paraziTi) Pi
mediatorilor chimici :amine biogene, #inine plasmatice, complement, lipide biogene
activeB
!minele biogene sun reprez de histaminO Pi serotoninO, care sunt amine
vasoactive, elib din granulele mastocitelor Pi bazofilelor, det vasodil Pi crePterea permeab
capilareH serotonina este Pi dolorigenOB
!lte elemnte participante la aceastO fazO a inflam sunt constituenTii lizozomali din
P+" Pi mastocite Pi cito#ineleB 0onstituenTii lizozomali acTioneazO la ph aprox A Pi sunt
reprez de hidrolaze acide (proteaze, lipaze, etcB), mieloperoxidaze, radicali liberi de
oxigenB
0ito#inele (ex: I.-1, %"/) stimuleazO aderenTa leucocitelor, vasodil, crePterea
permeab capilare Pi chemotactismulB
1<
"(. 4aza exsudativ? a inflama@iei : vasodilata@ia Ai creAterea permea#ilit?@ii
capilare
8asodilataTia : iniTial Qn teritoriul lezat apare o vasoconstricTie reflexO, pasagerO,
probabil de orig neurogenOH apoi, sub influenTa mediat chimici apare vasodil cu crePterea
fluxului sgH vasodil este masivO Qn arteriole Pi capilare producVnd calor, rubor Pi edemW
pornePte de la nivelul venelor postcapilare, permiTVnd crePterea fluxului sg local
(hiperemie)H Qn timp, datoritO Qncetinirii circulaTiei, apare staza urmatO de crePterea pres
hidrostatice intravasc cu depOPirea pres interstiTiale ceea ce permite miPcarea fluidului
(transsudat) cu apariTia unui exces de lichid interstiTial(edem)B
0rePterea permeabilitOTii capilare: schimburile normale Qn fluidul intravasc sunt
dependente de legea 'tarling Pi de endot intactB 0rePterea permeab capilare se produce
prin C mecanisme:
a) contracTia cel endot duce la formarea de ?oncT intercel mari (FgapsG)B ste cea
mai obiPnuitO formO de a acT a mediatorilor chimici, apare imediat dupO prezentarea
mediat Pi este de viaTO scurtO: FrOspuns imediat tranzitivG care atinge doar venule de 6=-
I= mmB nu sunt afectate arteriole Pi capilareB
b) reacT endot data de reorganizarea citoscheletalO a ?oncT, rezultVnd ?oncT inter-
endot largiB !cest effect persistO Pi este mediat de c&to#ine, ca I.-1 Pi %"/XB
6=
c) lezarea cel endot -directO - datoritO cel endot lezate necrozate Pi detaPateH apare
Qn agresiuni necrazante severe (arsuri severe) afectVnd venule, capilare, arterioleB
-mediatO leucocitar * rezultatO prin agregare leuc, adeziune Pi
migrarea prin endotH aceste leucelib radicali liberi ai oxigenului Pi enz proteolitice ce
induc agresiuni endot sau detaPOri celB
0onsecinTele sunt reprez de trecerea plasmei Qn interstiTiu, cu apariTia edemului Pi
crePtere vVscozitOTii sgH lichidul de edem poate fi: -exsudat : bogat Qn prot (mai mult de C
>) : albuminO,fibrinO, Ig$, conTine apO Pi sOruri minerale ("a,(,0l)
-transsudat : sOrac Qn prot (mai puTin de C>), apO,
sOruri puTine Pi cel descuamate
3olul exsudatului este de diluare a subst toxice,drenarea lor limfaticO, iar Ig$ au
rol Qn opsonizarea bact, iar fibrina faciliteazO fagocitozaB

$*. 4aza exsudatic? a inflama@iei : extravazarea leucocitar?
a) +arginaTie si aderare : Qn timpul stazei vasc (hiperemie pasivO) leuc (Qn special
P+" Pi monocite) Qncep sO se depunO pe supraf endot vaselor afectate (marginaTie)B .euc
aderO la endot vasc datoritO electroneg mb cel Pi 0a69B
b) )iapedeza : este un fenomen prin care leuc traverseazO peretele vascH leuc
exprimO pe supraf lor 0)C1 prin care se leagO de P0!+ exprimatO de endot, cu rol Qn
extravazareB .euc emit pseudopode Pi se insinueazO Qntre endot si mb bazalO, apoi prin
secreTia unor colagenaze trec prin mb bazalO si a?ung Qn interstiTiuB
c) +igrarea : se realiz datoritO chemotactismului poz (locomoTia unidirecTionalO a
leuc de-a lungul unui gradient chimic)B ste un process active ce se desfOPoarO cu consum
de energieB Primele cel a?unse sunt P+"B P+" se deplaseazO cu a?utorul pseudopodelor
cu aprox 6= micrometri pe minutB Interiorul pseudopodului conTine o reTea ramificatO de
actinO Pi miozinO, ce se contractO sub acTiunea 0a69 citosolic Pi este reglatO de
calmodulinOB Pseudopodul aderO la substrat printr-o serie de contacte focale Pi atrage
dupO sine corpul celular dezvoltVnd o forTO de propulsieB

$1. 4aza exsudativ? : activarea celular? Ai fagocitoza
61
a) !cticarea leucocitarO
b) /agocitoza are C etape :
i)aderarea se realiz prin interacT specificO ligand-recept de pe supraf celH bact sunt
opsonizate (acoperite pe toatO supraf cu Ig$ Pi 0Cb), dispunerea !c fiind uniformO, iar
interacT recept leuc cu !c se face printr-un mec de tip FfermoarG (membare zipper)
ii)ingestia particulei se face prin QnvOluirea ei cu pseudopodele leuc Pi Qnglobarea
ei intr-un fagozomH ulterior, fagozomul fuzioneazO cu lizozomul formVnd fagolizozomB
iii)ingestia particulei se realizeazO cu consum de energie Pi oxigen furnizate de
glicoliza aerobO, prin revOrsarea hidrolazelor acide Pi a rad liberi de 26 asupra
microorganismelorB
)egradarea poate avea loc *prin mec oxigenodependente: activitatea bactericidO
este mediatO de oxidaze care transformO 26 Qn h&drogen peroxide
-prin mec oxigenoindependente: -proteine -lizozom
-proteine
cationice
-lactoferin
(prot bogatO Qn /e)
-ioni de ,9 ce
creeazO ph acid
P+" dupO ce fagocit germenii Pi QPi consumO enz lizozomale, suferO proc de
degenerescenTO grasO si mor, transformVndu-se Qn globule de puroi (piocite)B +acrofagele
66
au capacitatea de a dint enz lizozomale Pi de a rezista la ph-ul acid din focarul inflam,
continuVnd fagocitozaB
$2. 4aza proliferativ?
!re 6 etape: infiltrarea focarului cu macrofage, ce curOTO zona inflamatO Pi
repararea lez tisulare, cu formarea unui tes de granulaTieH Qn aceastO etapO se disting:
angiogeneza, migrare Pi proliferarea fibroblaPtilor, depunerea de matrice extracel prin
sinteza de colagen Pi maturarea Pi remodelarea con?unctivOB
Y!ngiogeneza: reprez formarea de noi capilare prin Qnmugurirea vaselor
preexistenteH aceasta se face prin degradarea proteoliticO a mb bazale cu formarea unui
mugure capilar sub influenTa unui fact de crePtere (8$/- vascular endothelial gro7th
factor), migrarea cel endot spre stimulul 8$/, prolif cel sub formO de cordoane Pi
tunelizarea lor cu formarea de tubi capilariB
YIniTial Tes de granulaTie are multe capilare si puTine fibroblasteH apoi crePte nr
fibroblastelor Pi scade cel al capilarelorH Qn final, capilarele dispar Pi apar fibre de colagen,
iar Tes se reparO printr-o cicatriceB
$3. Besutul de granula@ie
6C
Indiferent de tipul de vindecare al unei plOgi, Qn orice plagO sau focar inflamator
se formeazO Tes de granulaTie compus din capilare, macrofage, fibroblasteB
"oile vase capilare se formeazO iniTial sub forma unor cordoane de cel solide, ce
se desprind din vase preexistenteB 0el sunt puTine Pi nu au mb bazalOB 0ordoanele pe
mOsurO ce cresc, se unesc cu alte cordoane Pi se tunelizeazO, dezvoltVnd un lumen Pi
restabilesc circulaTia sgH transformarea Qn venule Pi arteriole dureazO cVteva zileB
/ibroblastele migreazO Qn focar din Tes con? Qncon?urOtor Pi produc colagen de tip
II Pi IIIB /ibrele de colagen unesc marginile plOgii Pi le apropieB Un catul inflam, aceste
fibroblaste produc cant mai mici de colagen, astfel rez unei inflam nu es7te neapOrat o
cicatriceB
Prolif fibroblastelor duce la cicatrizare Pi formarea unor stricturi fibroase, cu
Qngustarea lumenelor organelor cavitare (esofag,stomac,ureter)B
$4. =nflama@ii alterative : clasificare5 descriere.
Descriere : se caract prin alterarea epit cu descuamare, prez unui exsudat seros, ce
devine muco-purulentH Qn corion apare vasodil cu edem Pi un infiltrat inflam leucocitarB
Clasificare : Qn aceastO categorie a inflam intrO :
- inflam cataralO : apare frecvent la nivelul mucoaselor bronPice, tub digestiv, cOi urinareH
evolueazO spre resorbTie sau cronicizare
- inflam unor organe parenchimatoase: unele hepatite, miocardita diftericO
- inflam necrozantO, ulceroasO Pi gangrenoasO
-inflam ulcerativO: apare Qn dizenterii bacilare Pi amoebiene
-inflam necrozantO: cuprinde angina necrozantO cu fuzospirili (Plaute-8incent),
hepatite acute grave fulminante cu virus ! ce evol spre atrofie galbenO acuta a ficatului
(3o#itans#&) Pi intoxicaTie cu mercur
-inflam putridO: apare prin pOtrunderea Qn exsudat a bact de putrefacTie, cu
necrozO Pi distrugeri tisulareH exsudatul este cenuPiu-verzui murdar, cu miros respingOtorB
$". =nflama@ia fi#rinoas?
ste caract prin mari cantitOTi de prot (albuminO, fibrinogen) din plasmO, cu
depozite vizibile de coagului de fibrinOB
Evoluie: coagulul exsudat se poate resorbi, se poat organiza (aparaTia de Tes de
granulaTie) Pi poate forma cicatrice consecutiveB
ocalizri: a) pe mucoaseH exsudatul fibrinos Pi zona de necrozO formeazO
pseudombB Prototipul Ql reprez difteria cu localizarea falselor mb pr faringe, laringe,
trahee, det crupul difteric ce duce la asfixie Pi moarteB !gentul etiologic este
0orinebacterium )ifteriaeB
Y+acroscopic: se constatO depozite aderente, cenuPiu-gOlbui, proeminente, care la
QndepOrtarea de pe mucoase lasO o ulceraTie sVngerVndO, cu un fond hemoragic murdarB
Y+icroscopic: se observO o reTea de fibrinO Qn ochiurile cOreia se gOsesc epit
necrozate Pi leuc alterateB 3eTeaua se formeazO prin acT necrozantO a exotoxinelor
bacilului difteric, cu precipitarea fibrineiB
b) pe seroaseH se constatO depozite de fibrinO filamentoase, albicioase,
cu aspect de ZtartinO cu unt deslipitOG (.aenec)H microscopic se observO filam eozinofile
6:
dispuse linear sau granular pe un mezoteliu alterat, iar sub mezoteliu hiperemie, edem Pi
puTine leucB !pare Qn pleurezia fibrinoasO (din %50, infarct pulmonar,pneumonie lobarO),
pericardita fibrinoasO (3!!, uremie, infarct miocardic) Pi peritonita fibrinoasO (din
ulcerul gastro-duodenal, apendicitO, colecistitO)B
0Vnd exsudatul e Qn cant redusO, e QndepOrtat prin fibrinolizO, fagocitare
macrofagicO, drenare limfaticO, cu resorbTie Pi vindecareH cVnd exsudatul e Qn cant mare se
organizeazO: fibrina e un stimul pt prolif fibroblastelor cu sintezO de colagen Pi formarea
unui Tes de granulaTie ce oblitereazO cavitOTileH apar asrfel bride Pi aderenTe pe seroase (pe
cord=acretio cordis)B Un parenchimul pulmonar inflam fibrinoasO apare Qn pneumonia
francO lobarO cu pneumococB +icroscopic, Qn faza de hepatizaTie roPie se observO o reTea
de fibrinO cu hematii, iar Qn faza d hepatizaTie cenuPie, o reTea de fibrinO cu P+"B
+acroscopic, plOmVnul este dens, cu o culoare Pi consistenTO asemOnOtoare ficatuluiB
voluTia este spre resorbTie sau organizare cu cicatrizare colagenO Pi carnificaTieB
$$. =nflama@ia purulent? 7a#cesul Ai flegmonul3
xsudatul purulent se datoreazO germenilor piogeni, cu mare putere de invazie, cu
necroza Tes (staf auriu, strept piogen)B
Y+icroscopic: exsudatul conTine cel alterate, germeni distruPi, piociteB
Y+acroscopic: puroiul poate fi galben-cremos, vVscos, Qn infecTiile cu staf, verzui-
apos, Qn infecTiile cu strept, albastru Qn infecTiile cu piocianic, grun?os, ca ZgrOunTele de
porumbG Qn infecTiile cu !ctinom&cesB
Prin amestec cu serozitate sau fibrinO se formeazO un exsudat seropurulent sau
fibrinopurulentB
voluTia inflam purulente poate fi spre fistulizare (traiect patologic Qntre douO
cavitOTi), resorbTie prin intermediul macrofagelor, cu vindecare Pi cicatrizare, drena?
chirurgical (Zubi pus, ibi vacuoG), sau persistenTa puroiului, cu transformare chisticO
rezidualO Pi calcificareB
Inflam purulentO circumscrisO=abcesH abcesul se caract prin acumularea puroiului
Qntr-o cavitate apOrutO prin distrugerea Tes sub acTiunea enz lizozomaleH la peroferie
abcesul este delim de mb piogenO compusO dintr-o reTea de fibrinO, leuc, iar la perif, Tes
de granulaTie Pi fibre de colagen denseB
Particularitate: abcesul hepatic care poate fi pileflebitic (cu poartO de intrare pe
ena portO Pi apariTia unor abcese parenchimatoase ce dau ficatului aspect de ZbureteG-
abces 0hauffard), arterial (poartO de intrare artera hepaticO, cu abcese subcapsulare) Pi
colangitic (pe calea ductelor biliare, cu o culoare verde)B
/urunculul este o varietate de abces ce se dezvoltO Qn derm, la nivelul unitaTii pilo-
sebaceeH este constituit dintr-un dop necrotic centrat de un fir de pOr, Qncon?urat de puroi
Pi o zonO hiperemicO dureroasOB
Nn buchet de furuncule formeazO carbunculul, mai frecvent Qn zona sacratO Pi
interscapulo-vertebralB
Inflam purulentO difuzO=flegmonH flegmonul se caract prin acumulare de puroi
fOrO tendinTO la Qncapsulare, ce se extinde difuz, de-a lungul septurilor con?unctive Pi a
spaTiilor anatomiceB
6A
!cumularea puroiului intr-o cavitate preformatO=empiemH empiem
pleural=piotorax, pericardic =piopericard, Qn articulaTie= pioartros, la nivelul
colecistului= piocolecist, Qn trompa uterinO= piosalpinxB
'e descriu Pi inflam purulente aseptice, prin acTiunea unor substanTe ca
terebentina, sublimatul, zinculB
$&. =nflamaAia hemoragic?
xsudatul inflam conTine multe hematii Pi fibrinO Pi apare Qn lez vasculare grave,
Qn infecTiile gripale, variolO, antrax, tifos exantematic, lez alergice Pi hiperergice (ex:
glomerulonefrita focalO din endocarditele subacute), I30 cu uremie Pi la nivelul
seroaselor Qn %50 sau cancerB
)iferenTierea faTa de hemoragie: pe reTeaua de fibrinO apar hematii (milioane) Pi
leucocite (mii)B
$(. 1.C ! generalt?@i 7etiopatologie3
%50-ul face parte din categoria inflam croniceB
Un 1LL6 3obert (och identificO bacilul acid-alcoolo rezistent care Qi va purta
numele (5acilul (och= 5()H acesta este colorat prin metoda 4iehl-"ielsen, crePte foarte
lent Qn culturi (timp de diviziune :L ore): 5( sunt strict anaerobiB
)pdv al patogenezei sunt implicate virulenTa 5(, hipersensibilitatea indusO,
imunitatea sau rezistenTa, geneza modelului granulomatos de reacTie, patognomonicB
0Oile de pOtrundere a germenilor Qn organism sunt, Qn ordinea frecvenTei:
-calea respiratorie (prin inhalarea de 5( de la persoane bolnave care eliminO
sputO baciliferO) Qn <A> din cazuri
-calea digestivO (prin ingestie de lapte infectat) Qn :> din cazuri
-calea cutanatO (mai frecvent iatrogenO) Qn 1> din cazuri
.a prima expunere 5( acTioneazO ca particule inerte ce det un rOspuns inflam
nespecific cu P+"B Un aceastO perioadO 5( intrO Qn fagocite Pi disemineazO pe cale
limfaticO sau sgvinO la distanTO unde pot muri sau pot rOmVne dormanzi (pot induce alte
focare ale bolii)B
2datO sensibilitatea instalatO (rip I8, mediatO celular) reacT inflam devine
granulomatoasOB Un centrul granulomului este prezentO, de obicei, necroza de coagulare al
cOrei aspect de cazeificare cu formare de tuberculi tipici este vizibil mocroscopicH Tes
rezistente: cord, muPchi striaTi, tiroidO, pancresH Tes favorite: plOmVn, mOduvO osoasO,
limfoganglioni, fucat, splinO,etcB
&*. Leziuni macroscopice Cn 1.C
Un ordinea crescOtoare a dimensiunilor se pot QntVlni:
a) .eziuni nodulare (circumscrise):
a1) granulaTiile miliare sunt mici 1-6 mm, cenuPii, translucide (lez recente) pVnO
la alb mat (Qn necroza de cazeificare)B )iseminarea miliarO poate fi limitatO pulmonar sau,
cVnd atinge venele, poate disemina Qn oricare alt organ al corpuluiB
6I
a6) nodulii simpli au aceleaPi caract, dar dim =,A-C cmB )iseminare pe cale
hematogenO, limfogenO Pi canalicularOB "odulii acinoPi caract localiz pulmonare se
gOsesc mai ales la vVrful pulmonuluiB
aC) tuberculom are dim de A-1= cm, unic de regulO, localiz Qn pulmon, rinichi,
ficat sau creierB
- tuberculom amogen: masO de cazeum, alb-gOlbuie, matO, Qncon? de capsulO con?unctivO
- tuberculom polimorf: (multinodular): mai mulTi tubercului aglomeraTi cu zone de
cazeificare alternVnd cu zone de fibrozO la perif
- tuberculom stratificat: zone de cazeificare Pi fibrozare concentrice
b) .eziuni difuze:
b1) infiltratul pulmonar poate ocupa zone Qntinse de cazeificare omogenOH
teritoriul afectat este mOrit, de consintenTO crescutO, cu diminuarea pVnO la disparTia
crepitaTiiloH masele cazeificate se eliminO, ducVnd la constituirea de caverne
b6) serozitele cu caracterele unei inflam exsudative serofibrinoase care poate
evolua spre resorbTie sau transf cazeoasO sau cazeopurulentO
c) .eziuni alterativ-ulcerative:
c1) cazeumul este o necrozO de coagulare influenTatO de un numOr mare de
bacili, mai exact de capsula ceroasO a acestoraB 0azeunul se ramolePte prin fenomenul de
necrozO de colicvaTie, secundar a C grupe de factori:
-intervine o multiplicare de bacili, apoi intervin fact de ordin alergic (abcesul
rece al %50)
-asocierea la 5( a florei microbiene banale, Qn cand masive, antreneazO
componenta supurativO
-urmarea fenomenelor de inhib lichidianO Pi aflux de P+" Qn zona de necrozO
este elim pe cale naturalO (arbore traheo-bronPic, tub digestiv, cOi urinare sau genitale)
sau pe cOi patologice (fistule din scrofulozO)B 0onsecutiv apar ulceraTii sau caverneB
c6) ulceraTia %50: este o pierdere de subst cutanatO sau mucoasO, de fromO
neregulatO, cu marg anfractuoase, dezlipiteB .a nivel cutanat denumirea este de lupus
%50, format din lupoame (noduli cu aspect de Zpeltea de mereG la vitropresiune) Pi
adenopatie satelitOB
d) 0averna:
ste localiz pulmonar sau extrapulmonar Pi se constituie Qn perioada primarO de
evoluTie a bolii (caverna precoce) sau, mult mai frecvent, Qn perioada secundarO a %50
(ftizia de organ)B
'emnificaTia acestor lez este existenTa unei deficienTe de apOrare a organismuluiB
voluTia zonelor de necrozO de cazeificare este spre Qnchistare, calcificare, osificare,
remaniere proliferativO Pi ramolireB
&1. Leziuni microscopice Cn 1.C
xamenul microscopic evidenTiazO lez prolif specificO, foliculul (oster care, ca
formaTiune maturO, este formatO de la centru spre periferie din:
-cazeum * necrozO acidofilO, cu aspect anhist, fin granular, eozinofil, cu tendinTO
la confluare, Qn care persistO filam de reticulinO Pi de elastinO ale vaselor sgvineH elem
patognomonic, dar nu obligatoriuB
6@
-la perif se gOsesc cel gignate, multinucleate .anghans cu diam Qntre :=-1A=
micrometri Pi nuclei Qn nr mare (:=-A=) dispuPi la perif cel, la secTiune luVnd aspect de
semilunO, potcoavO sau cercB 0itoplasma este amiofilO spre acidofilO, uneori granularO Pi
se gOsePte Qn centrul celB 'e pare cO aceste cel apar prin contopirea macrofagelor care nu
au degradat complet 5(, vizibili intracitopl prin coloraTii specialeH elem patognomonic
dar neobligatoriuB
-la perif apar cel epiteloide * elem patognomonic Pi obligatoriuH sunt cel aPezate
Qn coroanO Qn ?urul cazeumului Pi sau cel .anghansB 3eprez o zonO lipsitO de vaseB !ceste
cel au citopl abundentO, palidO, cu limite neclar precizateB Un centru este nucleul, frecvent
cu marginaTie cromatinianO, de formO ovoidO sau alungitOB
-la perif este prez coroana de limfocite, elem patognomonic Pi obligatoriuB
vol folicului %50 este fie spre caueificare (urmatO de remaniere prolif prin Tes
de granulaTie, specific cu evol ulterioarO spre ramolire Pi fibrozO) fie direct spre fibrozO
(eventualitate QntVlnitO mai ales sub tratament tuberculostatic)B
&2. 1.C primar pulmonar
%50 primarO este definitO ca individualO deoarece lipsePte un contact ant cu 5(B
Un infecTia primarO pulmonarO este prez o sungurO lez (focarul $hon) gOsit f frecvent
imediat subiacent pleurei Qn zona inf a lobilor sup sau partea sup a lobolor inf, zone f bine
aerateH rar focare multipleB
Focarul !"on *afectul primar- are diam de 1,A cm, circumscris consolidat, de
culoare gri-albOB )in sapt 6 de evol urmeazO transformarea necroticO a centrului, care
devine molae, cazeosB 5( se gOsesc liberi sau migreazO de-a lungul canalelor limfatice
peribronPice regionale, spre limfoggl traheobronPici unde apar granuloame cazeoaseB 0a
regulO, sunt atinPi doar limfoggl de pe o parteB !ceste C elem: efectul primar, limfangita
de legOturO si atingerea limfggl traheobronPici = complexul primar (complexul $hon)B
)e cele mai multe ori complexul primar evolueazO spre Qnchistare cu fibrozO,
calcificare Pi uneori osificare, rezultVnd o cicatrice fibroasO Pi QncreTitO a supraf pleuraleB
Un acelaPi timp, cicatricea fibrocalcicO QnlocuiePte focarele de %50 din limfoggl regionali
traheobronPiciB
0omplexul primar este destul de mis Pi poate fi dificil de detectat morfologic sau
la studii 3xB 2rganismele infectate nu sunt toatl vindecate Pi 5( pot presista pentru ani
sau poate pe viaTO, ceea ce explicO recT poz la tuberculinOB
&3. 1.C pulmonar secundar
%50 secundarO sau postprimO apare pe organisme sensibilizate ant, 5( derivVnd
din surse endogene sau exogene ca urmare a QnsOmVnTOrii hematogene discrete de la ggl
%50 (QnsOmVnTOri miliare cu nr mic de 5( care rOmVn dormanzi), de obicei Qn urma
modificOrilor din perioada de crePtere sau a afecT intercurente cu scOderea rezistenTei
organismuluiB %50 sec Qncepe Qn segm apicale sau post ale unuia sau ambilor lobi
pulmonari sup, Qn apropierea claviculei (focare 'imon) chiar multe decade mai tVrziu de
la prima infecTieB
.ez pulmonare minimale de la apex sunt arii focale de 1-C cm de cazeum
consolodat, de obicei la 1-6 cm de supraf pleuralOB .a bolnavii imunosupresaTi, Qn absenTa
activitOTii cel, lez este reprez de focare de necrozO sOrace Qn cel epiteloide Pi bogate Qn
microbactB
6L
vol infecTiei apicale este f variatO:
-proc parologice se pot vindeca, cicatriza, calcifica rezultVnd %50 fibrocalcificatO
ZarestatOG
-infecTia parenchimatoasO se QmprOPtie spre alte arii ale pulmonului prin cOi
anatomiceB 3ezultO %50 pulmonarO progresivO (ftizie) Pi difuzO cu lez acino-nodulare,
infundibulare, lobulare, pseudolobulare - pneumonia cazeoasOB 0ele mai grave lez sunt
cele de la vVrfuri, apoi descendent spre bazeB
-lez cavitare: caverna este o lez care apare dupO elim necrozei (cazeumului) pe un
duct bronPicB +aterialul de necrozO este delim prin lez prolif specifice, apoi prin Tes de
fibrozOB )acO asterele se QntVlnesc cu 5( se produce o erodare a adventicei, a mediei, fOrO
distrugerea struct elastice Pi de reticulinO, cu prolif anevrismalO a intimei (anevrisme
3asmunsen)H aceste anevrisme explicO hemoptiziaB
&4. Luesul primar
.uesul (sifilisul) este o boalO venericO transmisibilO, cu o evol insiduoasO, datO de
%reponema PallidumB
.uesul este una din infecT Qn care limfocitele gazdei secretO fact serici puTin
importanTi Pi aceastO slObiciune prematur instalatO Qn reactivitatea imunO a gazdei explicO
evol lentO, cronicO a boliiB )upO 6 sOpt de la Pancrul iniTial se constatO cO gazda devine
rezistentO la reinfecT, reexpunerea nemaifiind urmatO de un alt Psancu: Zimunitate de
PancruGB %rat rapid instituit blocheazO evolB
#ifilisul $rimar apare dupO o perioadO de incubaTie de 1=-<= zile (C sOpt Qn
general)B 0ontaminarea este cu atVt mai scurtO cu cVt nr de treponeme a fost mai mareB
)acO se iau antibiotice (!5) pt alte motive, stadiul I lipsePte (sifilis decapitat)B
ocalizarea este Qn organele genitale ext (<=> din cazuri)B .a bOrbaTi poate fi
localizat pe gland, PanTul balanoprepuTial, teaca penisului sau teg vecineB .a femei lez se
localiz pe porTiunea vaginalO a colului uterin sau vulvOB Un 1=> din caturi sunt localiz la
nivel extragenital: mameloanele doicii care alOpteazO copii cu heredosifilis, degetele
moaPei, buze, anorectal, gastric (diag diferenTial cu gastrita)B
%acrosco$ic: lez specificO este sifilomul primar Pi adenopatia satelitOB IniTial se
evid la locul de inoculare o maculO roPiaticO, nedureroasO, punctiformO, bine delim care
se transformO repede Qn papulO care erodeazO superfB NlceraTia sau Pancrul dur este
rotund-ovalarO, bine delim, unicO sau multiplO, cu contur regulat, de cul arOmie-
?ambonatO, nedureroasO, suplOB 0entral se scurge o serozitate care coag ca un lacB
!denopatia satelitO este nedureroasO, durO, bine delim, mobilO Pi persistO mai mult timp
(patognomonic)B
)iag diferenTial se face cu alte ulceraTii:
-Pancrul moale (apare dupO 6:h de la contaminarea cu 'treptobacilul )ucre&)
-Pancrul granulomatos "icolas /avreB
,istopatologic se evid infiltrat inflam limfomonocitar, dispus ca un manPon Qn
?urul arterelor mici Pi arteriolelor cu endotelitO prolifB
&. Luesul secundar
6<
!pare dupO 6-16 sOpt de la apariTia Pancrului sau dupO IC-IA zile de la contactul
infectant Pi se caract printr-o erupTie generalizatO, simetricO Pi contagioasO Qn urma
septicemiei cu treponemeB 5olnavii pot acuza cefalee, icter, iritaTie meningealO, sd
nefroticH poate persista 6-C ani, perioadO cu serologie pozB
.ez care pot apare sunt cutanate (sifilide), mucoase Pi visceraleB
Y'ifilidele sunt macule sau papule indurate, nedureroase, de cul roz-roPiaticO,
superf Pi diseminate care se vindecO fOrO cicatrice Pi conTin un nr mare de spirocheteB
!cestea sunt QnsoTite de microadenopatie, cu o crePtere generalizatO de volum a limfoggl
(nedureroPi Pi fOrO periadenitO) mai ales cervicali Pi epitrohleeniB
Y'ifilidele eritematoase: rozeolele sunt o erupTie de macule rotund-ovalare, roz-
pal, diam A-1A mm, marg estompate, care dispar la vitropresiuneB .a baza gVtului apare
pleucomelanodermia sifiliticO, fOrO sau cu alopecie, supranumitO Pi Zcolierul lui 8enusGB
Y'ifilidele papuloase (cele mai frecvente) apar Qn lunile :-16, diam C-1= mm, roz-
roPie-arOmie, acoperite de o scuamO finO, uscatOB ,istopatologic: Qn dermul superf se
gOsePte infiltrat lueticH epidermul prezintO acantozO Pi hiperacantozOB
Y'ifilidele micropapuloase * Qn ?urul foliculilor piloPiH prez cel .anghans- diag
difenreTial cu %50B
Y'ifilidele psoriaziforme sunt lez ale epidermului cu acantozO Pi scuame
paracheratoziceH diag diferenTial cu psoriazisulB
Y'ifilida papulohipertroficO (sau condilomatO latO)- proeminenTO turtitO, roPie-
brunO, 6-C cm diam, care se diferenTiazO de condiloamele acuminate (etiologie: virusul
papiloma uman)B
.a nivelul mucoaselor lez sunt mai rare, se numesc plOci mucoase (sifilide
papuloerozive prin ulcerarea rapidO a epit)B
.a nivelul fanerelor apare Zalopecia Qn luminiPuriGB
&". Luesul ter@iar
!cesta a devenit f rarB 0Vnd apare, urmeazO unei perioade de latenTO de 6-: ani
(extreme: de la cVteva sOpt la C= de ani)B .ez au caracter prolif Pi alterativ, cu dispoziPie
nodularO sau difuzO (gome sau infiltrate de tip gomos)B
+orfologic, goma evolueazO Qn : stadii:
i)goma crudO: la 6-C sOpt, se evid nodozitOTi indurate, elaste, bine delim, neinflam,
mobile Pi nedureroaseB ,istopatologic: se observO un infiltrat sifilitic circumscrisB
ii)goma ramolitO: centrul lez, care devine fluctuent, se lichefiazOB Pielea care
acoperO lez este de culoare roPie-violaceeB
iii)goma ulceratO: se formeazO un orif pustulos prin care se scurge un lichid
vVscos, filant, de consistenTa Pi aspectul gumai arabiceB !poi se evid Tes necroptic
compact, de culoare albO, asemeni cOrnii de morunB NlceraTia poate fi invazivO Pi
mutilantOB
iiii)goma cicatricealO: produce retracTii importante ale Tes cu perforaTii
(comuniacre gurO-nas cu tulb Qn ingestie, fonaTie, etc), caract de cicatrice mutilantOB
+icroscopic tabloul lez este dominat de panvascularitO cu fenomene de obliterareB
Y.ez cardio-vasculare (L=-LA> din cazuri) ating, Qn principal, aorta ascendentO
(caract puternic celulipet faTO de lez de aterosclerozO care au caract celulifug) Pi devin
manifeste Qn ani, producVnd cicatrice inflam Qn tunica medie (mezaortitO) cu slObirea Pi
C=
dilatarea peretelui (formarea anevrismului), cu lOrgirea incompletO a inelelor valvulare
aortice (induf aorticO purO) Pi Qngustarea arterelor coronare (infarcte masive) 9 ,8' cu
apariTia cordului bovin (cord cu greutate Qntre I==-1===g)B
Y.ez meningo-vasculare sunt reprez de meningoencefalita lueticO, bazilarO cu
interesarea vaselor subarahnoidieneH se observO QngroParea leptomeningelui Pi
hidrocefalieB
Y.ez ale '"0:
a)paralizia general-progresivO
b)tabesul dorsal (ataxie locomotorie) este localizatO la nivelul mOduvii spinOriiH se
caract printr-un mers zvVcnit, asemOnOtor lOcustelor, cu dureri fulgurante si absenTa 32%B
c)lez din alte Tes Pi organe
-gomele cutanate
-manifestOrile osteoarticulare: osteoperiostita Pi osteomielita gomoase
-la nivelul muPchilor: miozita difuzO sau nodularO gomoasO
-la nivelul ficatului: prin organizare fibroasO apare o pseudolobulare a
organului, lez denumitO Zficat legat Qn sforiGB
&$. Luesul congenital precoce Ai tardiv
Un primul trimestru de sarcinO placenta este o barierO Qn calea treponemelorB
!cestea sunt transmise din al doilea trimestru de sarcinO, odatO cu dispariTia
citotrofoblastuluiB .ez sunt clasificate Qn:
-sifilis congenital precoce (lez apar chair Qn momentul naPterii Pi Qn primii doi ani
de viaTO)
-sifilis congenital tardiv (lez apar Qn adolescenTO)
a) .uesul congenital precoce prezintO:
Ylez incom$ati&ile cu viaa: care se exprimO prin moartea fOtului Qn uter cu
naPterea unui fOt maceratB %egumente edemeTiate, pulmoni cu zone de consistenTO
crescutO, ficat mOrit, cu duritate crescutO, supraf netedO de cul cenuPieB
Ylez com$ati&ile cu viaa:
-lez cutanate: pemfigus palmo-plantar constVnd din bule cu lichid clar sau
serosangvinolent cu treponemeH sifilide: fie erupTie cutanatO,fie aspect infiltrativ difuzB
-lez mucoase: coriza sifiliticO bilateralO la nivelul mucoasei nazale faringiene
Pi laringiene
-lez osoase: craniotabes cu deformOri ale cutiei craniene, cu bose prin
persistenTa oaselor moi Pi a dehiscenTei suturilorH osteocondrita diafizo-epifizarO cu
dezlipirea epifizei Pi pseudo paralizie ParrotH osteoperiostitO sifiliticO, osteitO Pi
osteomielitO gomoasOB
-malformaTii congenitale: cheiloschizis, cheilognatopalatoschizis sau lez
cardiaceB
b) .uesul congenital tardiv poate apare de la A ani pVnO dupO 6A-C= de ani, lez
QntVlnite fiind:
-lez osoase: procese gomoase distructive Qn os dar Pi osteoperiostitO plasticO
mai ales la nivelul palatului dur, piramidei nazale producVnd comunicare oro-nazalO Pi
respectiv nas Qn PaB
C1
-lez distrofice dentare: apariTia tardivO a dentiTiei cu dinTi friabili, cu modificOri
de formO, separaTi prin intervale largi (dinTi ,utchinson)B
-lez oculare: #eratita interstiTialO perenchimatoasO cu opacifiere corneeanO cu
aspect de sticlO matO (cecitate), corioretinitO pigmentarO Pi nevritO opticOB
-lez ale nervilor I Pi 8III-ramura acusticO (surditate)
.ez dentare, #eratita parenchimatoasO Pi surditatea alcOtuiesc triada
,utchinson
-hidartroza, osteocondrita, lez neuropsihice, lez testiculareB
&&. Lepra
.epra sau boala ,ansen este o inflam lent progresivO transmisibilO,
micobacterianO (bacilul acido-rezistent ,ansen) afectVnd preponderent pielea Pi nervii
periferici (pOrTile mai reci ale corpului)B 'e considerO cO aceastO boalO infecTioasO aratO
cea mai bunO corelaTie Qntre reactivitatea limfocitelor % Pi evoluTia clinicO ZpolarOGB .a
unul din poli se aflO Zlepra tuberculiodOG: bolnavii rOspund la agentul etiologic printr-o
crePtere importantO a .% care produc o agregare localO Pi activarea de macrofage sau
granuloamele tuberculoide cu cVTiva bacili vii Qn lezB %estul cutanat la leprominO este
intens poz la :Lh (testul /ernandez) sau la C-: sOpt (testul +itsuda)B .a celOlalt pol se aflO
Zlepra lepromatoasOG caract prin absenTa imunitOTii mediate cel, cu rezistenTO scOzutO a
gazdeiB %estul cutanat la leprominO este negB
e$ra le$romatoas: din sg organismele sunt localizate preferenTial: faTa ant a
ochilor, viscerocraniul, testicule, mVnO, picior (zone reci tisulare)B .ez cutanate sunt
macula, papule, noduliB .ez avanseazO progresivB .imfoggl au histiocite spumoase
agregate Qn ariile paracorticale cu crePterea centrilor germinativiB +ai sunt afectate pulpa
roPie a splinei,ficatul, testiculiiB
e$ra tu&erculiod: lez cutanate maculareB .ez a?ung la nivelul nervilor, det
paralizii Pi dispariTia durerii Qn zonele afectateB
xamenul microsco$ic evid un granulom constituit din cel 8ircho7 -cel leproase-
niPte macrofage cu citopl spumoasO, pline cu bacili acido-rezistenTi ,ansen, cel gigante
.anghans, cel epiteloide, coroanO de limfocite la perifB !semOnarea microscopicO cu %50
este f mare, lipsind doar necroza de cazeificareB

L<B 3inoscleromul
o infecTie produsO de bacili gram QncapsulaTi : Dle#siella rhinoscleromatis,
boalO transmisibilO mai ales Qn !sia, !merica .atinO, bazinul +Orii +editeraneB
!fecteazO mucoasa 3'PI3!%23I din nas5 laringe5 traheeB IniTial mucoasa e uscatO,
granularO, apoi devine "2)N.!3[ datoritO apariTiei de mase pseudotumorale
submucoase, ducand la insuficien res$iratorie prin obstruarea cOilor resiratoriiB
+icorscopic se constatO I"/.!+!\I 032"I0[ 'P0I/I0[ alcOtuitO din:
.imfocite
Plasmocite
+acrofage spumoase cu nucleu central = celule 'i0ulicz
/ibroblaPti
C6
)iplococi QncapsulaTiB
piteliul de acoperire prezintO +%!P.!4I P!8I+"%2!'[
<=B 5oala ghearelor de pisicO Pi limfogranulomatoza venerianO "icolas-/avre
5oala ghearelor de pisicO
o infecTie bacterianO autolimitantOB5acteriile sunt identificate extracelular prin
impregnOri argentice sau la +B 'unt bacterii gram (-), pleomorfice, gOsite Qn leziunile
primare Pi Qn limfoganglioniB 0linic se manifestO prin .I+/!)"2P!%I
.20!.I4!%[ mai frecvent la copii (L=> dintre cazuri)B .imfadenopatia regionalO e
mai frecventO Qn axil? Pi cervical cu sau fOrO noduli sau escare cutanate la locul de
agresare al felinelorB 5oala ghearelor de pisicO e cauza obiPnuitO a ')B
20N.2$.!")N.!3 (sau ') P3I"!N) * tumefierea ochilor, a mandibulei Pi
limfoganglionilor din regiunea cervicalO QnaltO)B +anifestOrile sistemice sunt:
/ebrO
"eutrofilie
ozinofilie
8', crescutO
/oarte rar au fost semnalate neuroretinite, pleurezie, artritO, abcese splenice, mase
mediastinale Pi chiar osteomielitOB
+orfoligic limfoganglionii de drena? cresc semnificativ Pi uneori sunt fluctuenTiB
Un * perioada recentO, examenul microscopi evidenTiazO: .I+/!)"I%[ 3!0%8[
"2"'P0I/I0[, granuloame sarcoid-li0e Qn ?urul capsulei Pi Qn peretele venelor de
drena?B
* faza de stare, cea mai distinctO leziune este formarea de :.C>-> -1>L:1>. !ici,
prin coalescenTa granuloamelor apare o acumulare centralO, neregulatO, de puroi Pi
/')-uri, Qncon?uratO de o proeminentO acumulare de epiteloide aPezate Cn palisad?B 0u
toate cO aceste abcese sunt distincte, ele )E sunt patognomonice Pi se aseamOnO cu
limfogranulomatoza benignO "icolas-/avreB
.imfogranulomatoza venerianO "icolas-/avre
ste consideratO a patra boalO produsO de Chlam2dia trachomatis, obligatoriu
patogenO I"%3!0.N.!3 Qn celulele epiteliale columnareB
0hlam&dia poate exista sub douO forme: 023PI .+"%!3I (care nu se divid
Pi care sunt infecTioPi) Pi 023PI 3%I0N.!\I (care se multiplicO Qn vacuolele create Qn
celula gazdO Pi nu sunt infecTioPi)B
.imfogranulomatoza debuteazO printr-un mic W!"03N $3!"N.2+!%2'
greu vizibil Qntre pliuri, QnsoTit de o !)"2P!%I '!%.I%[ inghinal?5 pelvic? Ai
rectal?. $anglionii sunt tumefiaTi Pi supureazO prin mai multe orificii, asemenea unui
Fcap de stropitoareGB xamenul microscopic descrie o leziune specificO Qn ganglion cu
aspect H) C9C:+DI (centrul este purulent * supuraTie cu P+"-uri alterate), mi?locul
este ocupat de celule epiteloide cu nuclei Cn palisad? Pi rare celule gigante, la periferie
se gOsePte un infiltrat cu : limfocite, plasmocite, P+, P+"B Pentru conunctivitO,
mucoasa este hiperemicO, edemaTiatO Pi aratO un infiltra cu monociteB
CC
<1B$ranuloame din boli autoimune (prototip: nodulul reumatoid)
ste format din necroz? fi#rinoid? central?, delimitatO de celule epiteloide Qn
palisadO Pi un infiltrat limfoplasmocitar periferic
<6B 'arcoidoza (5B 5oec#-5esnier-'chaumann)
'e caracterizeazO prin apariTia unor granuloame compuse din celule gigante
multinucleate, celule epiteloide, macrofage, limfocite Pi plasmociteB
%rebuie fOcut diagnostic diferenTial cu %50 prin: lipsa necrozei de cazeificare,
foliculi bine individualizaTi fOrO tendinTO la confluare, prezenTa fibrozeiB lementul
caracteristic este prezenTa corpilor asteroizi -chaumann (formaTi din proteine Pi 0a)B
0linic, Qn sarcoidozO apar -indrom Lofgren 7adenopatie hilarO bilateralO, eritem
nodos Pi artritO)B 1estul Dveim (I)3 cu extract de splinO sarcoidoticO de iepure) este
pozitiv Qn @A> din cazuriB
!fecTiunea rOspunde excellent la corticosteroiziB
<CB "odulul !schoff
!pare Qn infecTiile post streptococice (cu streptococ beta-hemolitic de grup !), Qn
miocardita reumatismalO (care produce aritmii, Qn special fibrilaTieB )in cauza fibrilaTiei
se pot dezvolta trombi arteriale care sO constituie surse potenTiale de embolii)B
+orfologic, leziunile inflamatorii focale sunt QmprOPtiate Qn diferite localizOriB Un
cord leziunea patognomonicO poartO numele de granulom reumatismal :schoffB l se
localizeazO Qn Tesutul con?unctiv vascular fiind, de obicei, Qn relaTie cu vasele
intramiocardiceB +iocitele adiacente suferO leziuni distrofice sau sunt distruseB "odulul
evidenTiazO iniTial o necroz? fi#rinoid? a fibrelor de colagen din axul con?unctivo-
vascular (faza distrofic-alterativO)B NrmOtoarea etapO este faza proliferativO: constituirea
granulomului reumatismal. /ocarul de necrozO fibrinoidO este Qncon?urat de limfocite,
macrofage Pi ocazional plasmociteB ,istiocitele (6=-:= ]m) suferO o bombare pe seama
unei citoplasme amfifile abundente, cu nuclei rotund-ovoizi, centrali, Qn care cromatina
este dispusO Qn centru (celulele 'sc"off)B 0Vnd nucleii sunt alungiTi, subTiri, cu aspect de
Z#ar? din@at?G sau Gomid?G, histiocitele se numesc celule 'nitsc"o(B Un timp (ani, zeci
de ani) corpii !schoff sunt QnlocuiTi de cicatrice fibroaseB
<:B /ebra tifoidO Pi tifosul exantematic
/ebra tifoidO
$ranulomul tipic se dezvoltO la nivelul pl?cilor /e2er Pi Cn ganglionii sateli@iB
$ranulomul este format din celule +indfleisch (macrofage modificate spumoase)
%ifosul exantematic
ste produs de 3ic#ettsiaB
'e caracterizeazO printr-o endotelit? proliferativ? trom#otic? Pi granuloame
4raen0el (infiltrate limfoplasmocitare Pi macrofagice nodulare perivasculare)
C:
<AB Poliomielita Pi rabia
Poliomielita
'e caracterizeazO prin alterarea neuronilor motori din coarnele anterioare ale
+', sub efect citopatic al virusului poliomielitei, a?ungVnd pVnO la necrozOB 'tructurile
neuronale necrozate sunt eliminate printr-un proces de satelitoz? (=,iperplazie de
elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi, aparand in ?urul celulelor
nervoase din ganglionii simpatici sau din creier, ca urmare a unor leziuni inflamatorii si
procese distrofice consecutive ale neuronilor a#a: nevrogliile se de$un )n *urul neuronilor
lezai) Pi neuronfagie urmatO de un process de glioz? (proliferare patologicO a celulelor
gliale)B
3abia
3eprezintO leziuni ale encefalului (predominant Qn hipocamp) sub forma
nodulilor ra&ici, compuPi din celule gliale ce conTin incluzii virale intracitoplasmatice
(noduli .a#eA-)egri), date de virusul rabic (are formO de glon@)B
<IB InfecTia cu Pneumocistis carinii
Pneumocistis carinii este un fung evidenTiabil cu o coloraTie specialO5 colora@ia
,rocott (impregnare argenticO), care produce o $neumonie interstiial cu plasmocite la
imunosupresaTi Pi nou-nOscuTiB Un alveole apare un exsudat spumos ce conTine fungulB
<@B !ctinomicoza
^ !ctinomicoza - reprezintO o infecTie cu !ctinom&ces Israelii (&acil !ram $ozitiv+
anaero&) care se localizeazO cu predilecTie Qn regiunea cervico-facialO, dar Pi Qn
alte regiuni ale organismului (toracic, abdominal, Qn particular asociat cu
dispozitive de contracepTie intrauterine sau cicatrici apendiculare)B
^ InfecTia este endogenO, bacilul fOcVnd parte din flora normalO a orofaringelui,
vaginei Pi tractului gastro-intestinalB
^ +icroorganismul poate invada osul sub?acent Pi ocazional poate disemina
hematogen Qn creier sau prin aspiraTie Qn plOmVnB 5olnavul se poate prezenta
clinic cu tumefierea FlemnoasOG a regiunii cervico-faciale, febrO, pierdere Qn
greutate, leucocitozO Qn sVngele periferic, tuse Pi hemoptizie cVnd este implicat Pi
plOmVnulB
^ ,istopatologic, caracteristic este prezenTa unui granulom ce conTine Qn centru
granule ,de sulfur- (colonia de actinomicete, care are aspectul de ,soare care
arde-.+ Qncon?urate de neutrofile Pi fibrinOB
<LB 0andidomicoza
produsO de 0andida albicans Pi se caracterizeazO prin prezenTa unor inflamaTii
subacute mixte (limfoplasmocite Pi P+")H evidenTierea filamentelor fungice se poate
face cu coloraTia P!'B
0andidoza poate fi superficialO (tegumente, mucoase), visceralO sau septicemicO
prin vehculare sanguinOB
CA
<<B %oxoplasmoza
produsO de %oxoplasma gondii =; limfadenitO cronicO, ce e caracterizatO prin:
- insule de celule epiteloide (leziuni /iringer3
- hiperplazie folicular? limfoid?
- limfocitoz? . monocitoid? perisinusal?
1==B ,istoplasmoza
ste o infecTie sistemicO cu fungi din genul ;istoplasma (capsulatum sau
dubiosii), endemicO Qn !merica de " Pi !fricaB
/ungul este inhalat sub formO de spori, a?unge Qn alveole, se multiplicO Qn
macrofage, ducVnd la formare de granuloame cu calcific?riB 5oala se poate
manifesta Qn cVteva variante:
- asimptomatic?
- infecTie pulmonarO acut? sub formO de grip?
- infecTie pulmonarO cronic? (cu tuse, febrO, scOdere Qn greutate, cavitate
pulmonarO vizibilO radiologic)
- infecTie diseminat? cu afectarea mOduvei osoase, a ficatului Pi a splinei
InfecTia rOspunde la !+/2%3I0I"[ 5B
1=1B !spergiloza
ste o afecTiune cauzatO de o specie de fungi aflaTi Qn mediul Qncon?urOtor, din
care !spergillus fumigatus Pi !spergillus niger sunt hife septate cu ramificaTii
dihotomice la 4* de grade Pi cu capete de fructificareB 'porii sunt inhalaTi de om
odatO cu praful Pi a?ung Qn alveolele pulmonare unde genereazO o inflamaTie subacutO
cu P+" Pi macrofageB 'porii germineazO Pi produc hife care invadeazO Tesutul
pulmonar care invadeazO Tesutul pulmonar Pi vasele sanguine, producVnd ocluzie sau
necroz? hemoragic?B
)in plOmVn pe cale sanguinO fungul poate disemina Qn $iele (producVnd foliculit?
hemoragic?) sau Qn creier (unde produce infarct cere#ral cu hemiplegie)B
Un plOmVn poate produce $neumonie, as$ergilom $ulmonar sau alveolit alergic
(reacTie alergicO asociatO cu Ig crescute, eozinofilie Pi infiltrat pulmonar fugace
.oeffler * vizibil radiologic)B
1=6B %richineloza Pi echinococoza
%richineloza
ste produsO de un parazit animal (%richinella spiralis) Pi se caracterizeazO
histologic prin prezenTa Qn mu/c"ii striai a unor granuloame cu eozinofile5 celule
gigante la periferie, iar Qn centru larva torsionat?B
chinococoza
ste produsO de %aenia chinococcus ce formeazO chistul hidatic cu localizare
mai frecventO Qn plOmVn sau Qn ficatB
,istopatologic se observO prezenTa unui @esut de granula@ie, pere@ii chistului
(substanTO anhistO) Pi veziculele fiice cu larveB 0histul conTine un lichid limpede ca
a$a de izvorB
CI
1=CB $ranulomul de corp strOin
0orpi strOini exogeni
/ul#ere de talc * Qn chirurgie, poate rOmVne QnBBBB, cu apariTia unor
granuloame al&icioase, cu diametrul de aproxB 1 cm, compuse din talc, celule
epiteloide, celule gigante multinucleate de corps strOin (dispoziTie neregulatO a
nucleiolor Qn citoplasmO)
'ateriale de sutur? 7catgut3 * granulom cu fire de catgut (care e resorbabil)
-u#stan@e uleioase 7ihalate sau inJectate3 * determinO oleogranuloame (Qn
regiunea fesierO, noduli superficiali cVnd sunt in?ectate sau Qn hilul pulmonar,
oleu camforat, utilizat Qn rinitele cronice atrofice)
/ul#eri inhalate * Qn bolile profesionale (pneumoconioze), de ex, siliciu 6
cristalin (-uartz) Qn silicozO determinO granulomul silicoid (macrofage ce
fagociteazO -uartz-ul nu-l pot degrada, mor Pi acesta se elibereazO, e preluat de
altfage Pi apare o reacTie granulomatoasO de corp strOin)H cOrbunele "N duce
la apariTia granuloamelor de corp strOin (ci la apariTia antracozei)B
0orpi stOini endogeni
/roduAi de dezintegrare lipidic? Qn necrozele Tesutului adipos duc la
formarea unui lipogranulomB
Deratina, Qn chistul epidermal, se acumuleazO Qn lumenul chistului, iar Qn
?urul lui se formeazO un granulomB
Cristalele de acid uric se depun periarticular la vVrstnici, cu generarea unui
granulom = toful gutosB
Colesterolul
1=:B !genTi carcinogeni chimici
0arcinogenii chimici necesitO activare meta#olic? Qnainte de a reacTiona cu
produPi celulariB !ctivarea metabolicO este produsO de un ini@iator ce determinO
modificOri nedetectabile Pi ireversibile celulareB
0elule iniTiatO necesita un al doilea agent carcinogenic (ce produce modificOri
adiTionale) numit promotor pentru a-Pi Qncepe dezvoltareaB
!genTii carcinogeni chimici pot fi:
Carcinogeni DI0EC1I+ ce determinO leziuni directe ale !)", cu dezvoltarea
unei neoplazii sau
Carcinogeni I2DI0EC1I I (numiTi procarcinogeni), ce pot fi activaTi de
citocromul P :A= sau inactivaTi de glutation '-transferaza ($'%)
0arcinogeneza chimicO este un proces tristadial ce cuprinde:
1B iniTierea
6B promoTia
CB progresia
%ipul +ecanism de acTiune xemplu
$enotoxic .eziuni directe !)"
cu formarea unui
adduct-!)"
!genTi
al#ilanTi
'unt electrofilice Pi
reacTioneazO cu !)"
inducVnd mutaTiiH pot
Enele metale
7/#5 )i3
C@
produce carcinoame
nazo-faringiene Pi
#ronhopulmonare
+itogenic .eziuni indirecte !)"
prin legarea de
receptori celulari Pi
stimularea diviziunii
celulare
"itrozamine 'unt implicate Qn
cancerele digestiveH ele
se formeazO din nitrii
adOugaTi Qn alimente
pentru conservare
0itotoxic )eterminO leziuni
celulare cu hiperplazia
Pi regenerarea ciclicO
tisularO
,idrocarburi
policiclice
aromatice
= ,P!
'unt metabolizate de
oxidaze dependente de
citocromul 3445 Pi
transformaTi Qn epoxizi
care reacTioneazO cu
acizii nucleiciB ,P! se
gOsesc Qn fumul de
igar
.enzpiren5
Di#enzantracen
'unt metabolizaTi Qn
ficat Pi detoxifiaTi prin
glucuronareH hidroliza
lor Qn vezica urinarO Qi
transformO Qn hidroxi-
amine active, ce pot
iniTia un cancer
tranzi@ional
:mine
aromatice5
Coloran@i azoici
1=A !genTi carcinogeni fizici
+adia@iile ultraviolete 7+E<3, Qn special tipul . cu _= 6<=-C@= nm, sunt asociate
cu apariTia tumorilor cutanate (carcinoame &azocelulare+ s$inocelulare+
melanoame), cu predilecTie la albi, Qn zonele expuse la soareB
3N8 produc dimeri de pirimidin?, deteriorVnd lanTul !)"B Un 6E07DE0%'
3I!%E287#9%, o afecTiune autozomal recesivO Qn care existO o reparare ineficientO
a !)", tumorile induse de 3N8 apar chiar Pi fOrO expunere la luminO puternicOB
+adia@iile ionizante produc ionizarea #azelor azotate, cu 3NP%N3I catenare
ale !)"B
le sunt reprezentate de:
1. $articule : ;nuclee de <EI9.
2. $articule = ;EEC8072I.
CB $articule > ;F7872I.B
%umorile produse sunt Qn special leucemii Pi limfoameB Iradierea timusului la copil
poate duce la apariTia unui cancer tiroidian la adultB %232%3!'%N. (subst de contrast
iodatO, radioactivO) folosit Qn angiografii poate duce la hemagiosarcom hepaticB
4i#rele de az#est (cele subTiri, lungi de crocidolit) pot produce mezotelioame
pleurale sau peritoneale dupO o latenTO de M 6= de aniB
CL
1=IB !genTi carcinogeni biologici
!genTii biologici pot fi :
nevirali:
1B .acteriile (<elico&acter $ilori+ ce poate produce limfoame non-;odg0in
de tip ':L1 gastrointestinale)
6B /arazi@ii (#"istosoma <aemato&ium, ce poate produce carcinom
tranzi@ional de vezic? urinar?)
CB 'ucegaiurile (de tipul aflatoxinelor, ce pot produce cancere hepatice)
?irali (virusuri cu genom !3" sau !)")
1=@B 3olul virusuilor !)" Pi !3"
!cePtia sunt blocanTi ai materialului genetic atVt !)", cVt Pi !3"B 2datO pOtrunPi
Qn celulO, virusurile pot modifica informaTia geneticOB
0ele mai importante infecTii virale asociate cu o crePtere a incidenTei
malignitOTilor sunt reprezentate de infecTiile cu:
1B virusuri !)"
Virusul Epstein-Barr (limfom .ur0itt Pi carcinom nazo-faringian prin
transformarea limfocitelor 5 Qn limfoblaste, mai ales Qn 0hina)
Virusurile hepatitice B Pi C (carcinom hepatocelular)
Virusul herpetic HHV8 e asociat cu apariTia sarcoului Daposi
HPV produce veruci vulgare la nivel cutanat, condiloame acuminate pe vulvO,
vagin, penis sau papiloame laringieneH serotipurile 1I Pi 1L sunt asociate cu
apariTia carcinomului de col uterinB
6B virusuri !3":
Virusul uman al leucemiei/ limfomului cu celule T/ HTLV1 determinO leucemie
Ai limfom cu celule 1 ale adultului, endemice Qn `aponia Pi 0araibe
HIV determinO limfoame5 sarcoame DaposiB
(3etrovirusurile sunt virusuri !3" care rin replicare formeazO !)" proviral care
se integreazO Qn !)"-ul gazdei, transmiTVnd informaTie geneticO modificatO la celulele
descendenteB !ceste secvenTe nucleotidice (oncogene virale) induc transformarea
malignO experimental Pi sunt Qn stadiul de a produce cancere sau ,I8B
2ncogenele sunt gene care induc malignitOTi Pi derivO din gene celulare normale
denumite protooncogeneB le conferO celulelor tumorale condiTii preferenTiale de
crePtereB )iferite oncogene:
- au funcTii diferite
- apar sub formO intercorelatOB
Protooncogenele se activeazO Pi devin oncogene prin : mecanisme: mutaTii
punctifiome, amplificare genicO Pi mutagenezO prin inserTieB
$enele supresoare tumorale sunt gene supresoare tumorale care acTioneazO ca
gene autozomal dominante, QmpiedicVnd diviziunea anormalO a celulelorH ele favorizeazO
C<
crePterea tumoralO prin pierderea sau deleTia lor (de exemplu, mutaTiile PAC au fost
identificate Qn mai multe tipuri de celule tumorale, favorizVnd crePterea tumoralO)B
8irusurile !)" au un rol mai puTin cunoscut Qn geneza tumoralOB 8irusurile !)"
carcinogeni au coduri pentru anumite proteine asociate membranei Pi activitOTii
protein#inazceB)
1=LB 0auze genetice ale neoplaziilor
xistO unele familii cu predispoziTie pentru cancer (ereditar)B !nomaliile
cromozomiale ne-ereditare cresc, de asemenea, riscul de apariTie al unor cancereB
2bservaTiile clinice evidenTiazO 5!4! +").I!"[ a transmiterii malignitOTilor:
6eroderma $igmentosum (cancer cutanat)
Polipoza familialO a colonului (adenocarcinoame)
"eurofibromatoza de tip I (neurofibrosarcoame)
'dB 8on ,ippel-.indau (angiom al retinei, hemangioblastom al cerebelului Pi risc
Qn dezvoltarea cancerului renal)
%oate cele de mai sus se gOsesc mai frecvent la vVrstO QnaintatOB )e asemenea, copii cu
boli imunitare promare au o ratO foarte QnaltO a malignitOTii limfoide: copiii cu &oala
Do(n au o crePtere a incidenTei leucemiei acute de pVnO la C= de oriB
8ranslocaia t(8;1! cu am$lificarea genei c@mAc este asociatO cu limfom
.ur0itt (= limfom non-,odg#in difuz cu celulO 5)
+etino#lastomul (= tumorO ocularO, cu celule mici, rotunde, albastre, uneori
dispuse Qn rozete) poate fi moPtenit autozomal recesivB 'e caracterizeazO prin
deleii ale genei 0& de pe cromozomul 1CB
Cromozomul 3"iladel$"ia 3"1B este mar#er pentru leucemia granulocitar?
cronic?
Cromozomul inelar Br12 apare Qn liposarcomul #ine diferen@iat
8ranslocaia t(";1#! apare frecvent Qn ra#domiosarcomul alveolar.
1=<B 0elula canceroasO (aspecte morfologice)
0aracteristic unei tumori maligne sunt:
1B /leomorfismul celular = variaTia Qn dimensiuni Pi formO a celulelor tumorale,
precum Pi un raport ":0-;1, cu nucleoli proeminenTi
6B 'itoze atipice: sunt asimetrice Pi multipolare (cele tipice sunt simetrice
Pibipolare)
CB ;ipercromazie nuclear? (Pi mulTi nucleoli Qntr-un nucleu neregulat)B
11*. Caracterele celulei tumrale #enigne si a celulei tumorale maligne
celula tumorala benigna
-celule mature, foarte asemenatoare cu tesultul de origine
-strucrura nucleilor (cromatina, nucleol) se deosebeste putin sau deloc de structura
nucleilor celulelor tesuturilor din care provine tumora benigna
-au multe mitocondrii si putini ribozomi
celula tumorala maligna
:=
-caracteristic tumorilor maligne este pleomorfismul cellular, mitozele atipice si
hipercromazia nucleara
-pleomorfism = variatia in dimensiuni si forma a cel tumorale, cu raport
nucleu/citoplasma tinzand spre valoarea 1, si nucleoli proeminenti
-talia celulelor maligne este mai mare decat a celulelor de origine
-pot apare celule monstruoase (de A-1= ori mai mari ca restul celulelor) sau celule
gigante (de @A-1== de ori mai mari ce celulele normale)
-forma este globuloasa cu frecvente pseudopode
-prezinta modificari nucleocitoplasmaticeH raportul nucleu/citoplasma este in
favoarea nucleului, depasind valoarea de 1/C (normal in faza intermediara a diviziunii
celulare)
-prezinta modificari nucleare:
-cresc dimensiunile nucleare
-se constata aparitia anizocariei (inegalitati de talie nucleara)
-apar formele nucleare anormale (pleomorfism nuclear)
-nucleolii cresc in dimensiuni si numar
-apar modificari in numarul cromozomilor si continutului de !")
-au putine mitocondrii cu multi ribozomi
-prezinta modificari citoplasmatice
-polimorfism celular (modificari de forma)
-policromazie (colorabilitate variata a citoplasmei) cu tahicromazie (creste
colorabilitatea) sau bazofilie pe seama sintezei crescute de proteine
-prezinta mitoze atipice
-prezenta de fusuri de diviziune multiple (cu aspect de trefla, carou sau
stea cu repartizari inegale a cantitatii de cromatina)
-multe (aproape toate) celulele maligne sunt aneuploide (au un numar
anormal de cromozomi)
-sunt caracterizate de invazivitate si metastazare datorita aparitiei a C modificari
specifice celulelor maligne: - emiterea de pseudopode
- pierderea inhibitiei de contact
- pierderea adezivitatii la elementele stromale
111. Caracterele macroscopice ale tumorilor #enigne si maligne
tumorile benigne
-cresc lent, expansiv,comprimand tesutul vecin
-au suprafata neteda
-pe sectiune sunt omogene, culoarea este uniforma
-sunt in general bine incapsulate, dar pot da complicatii locale
-pot comprima circulatia din ?ur
-hipersecretie (%5 ale glandelor endocrine: '%,, tiroxina, calcitonina,
!0%,)
-hemoragii produse la nivelul tubului digestiv sau urinar
-dupa exereza nu mai recidiveaza
-au prognostic bun, nu invadeaza tesuturile locale si nu se imparstie in alte
tesuturi (nu metastazeaza)
tumori maligne
:1
-cresc rapid, invadeaza tesutul local cu sau fara distrugerea lui
-marginile tumorale nu sunt marcate (suprafata neregulata), capsula nu se
formeaza si pot disemina in alte tesuturi (metastaze) cu invazia canalelor limfatice si a
vaselor sanguine
-pe suprafata de sectiune sunt neomogene cu zona de necroza si hemorgie deci
culoarea este neuniforma
-tumorile maligne dau complicatii printre care:
-anemie (feripriva, in cc genitourinare si $I)
-malnutritia (cc la cap si gatfie inhiba nutritia fie post radio si
chimioterapie)
-casexie (tumorile secreta c&to#ine, ca %"/ care stimuleaza catabolismul
si implicit pierderea de tesut adipos si muscular)
-pierderea functiei (invazia tumorii cu distugerea tesutului normal)
-sindroame paraneoplazice
-hipercoagulabilitatea cu acuze complexe la bolnavii cu metastaze macroscopice sau prin
hormonii secretati de catre tesutul tumoral
-infectia
112. =nitierea si promotia procesului neoplazic K 113. Conversia si progresia
tumorala
-carcinogeneza reprezinta o succesiune de evenimente in urma carora o celula normala e
transformata intr-o celula maligna prin mutatii aditionale sub actiunea unor agenti
initiatori si promoteri
-agentii: fizici, chimici, biologici a (vezi sub 1=:-1=L)
celula normal initiator
perioada de latenta cu leziuni !")
instabilitate genetic a promoter
proliferare
tumora benigna mutatii genice additive
conversie
tumora mailgna in situ
progresie
invazie metastazare
114. Carcinomul in situ L C=-
-faza in care celula transformata este capabila sa genereza alte celule sub forma de clona,
ce va alcatui un fenotip de cancer, la care participa unele oncogene
:6
-este de obicei recunoscut in malignitatile epiteliale (nu in sarcoame sau limfoame) prin
variate transformari specifice malignitatii strict localizate la nivelul epiteliului fara
depasirea membranei bazale
-aproximativ 1=
A
de celule (1 mg)
-se hraneste prin inhibitie si difuziune, neavand vascularizatie sangvina sau limfatica
proprie -; neoplasmul nu se extinde (diamB max 6 mm)
-aceasta faza ocupa @A> din timp, dar nu prezinta semen clinice sau imagistice
-cresterea numarului de celule tumorale se coreleaza cu greutatea tumorii si evolutia
-aceste modificari se identifica si prin examene citologice ceea ce permite relizarea de
screening-uri in depistarea cancerelor asimptomatice
-metoda cea mai buna din clinica consta in investigarea priodica prin metoda 5abes-
Papanicolau a frotiurilor cervico-vaginale ale unui mare numar de persoane, aparent
sanatoase
-aceste leziuni recunoscute si tratate au sczut in mod impresionant numarul persoanelor
decedate prin cancere epiteliale ale colului uterin
11. =nvazia tumorala M 11". 'etastazarea
tumorile maligne invadeaza tesutul gazda prin urmatorul mecanism: celulele tumorale
adera la o component a membrane bazale (laminina) prin integrina, apoi secreta o serie
de enzime litice care digera membrana bazala si matricea extracelulara
-matrix-metal proteinaza care degradeaza colagenul tip I8
-colagenaze interstitiale care degradeaza colagenul de tip I, II si III
-gelatinaze care degradeaza colagenul de tip I8 din membrana bazala
-stromolizine care degradeaza colagenul de tip I8 si proteoglicani
-enzimele litice secretate de cancere sunt neutralizate de inhibitori tisulari de
metaloproteinaze (%I+P) care limiteaza invazivitatea cancerului
metastazarea parcurge mai multe etape
-detasarea celelelor invazive din tumora maligna
-invazia membranei bazale si a tesutului con?unctiv
- celulele tumorale emit pseudopode, dezvoltand forta de propulsie, se deplaseaza
liber si patrund intr-un vas sangvin/limfatic (intravazare)
-diseminarea celulelor maligne prin fluidul intravascular: sanguin sau limfatic
-anocrarea la celulele endoteliale la distanta de tumora
-extravazarea celulelor maligne
-proliferare umorala la distanta
clasic, invazia si metastazarea se realizeaza prin:
-contiguitatea de la un organ la altul, din aproape in aproape, infiltrand direct
tesutul incon?urator (invazie tumorala)
-insamanatarea tumorala pe seroase: celulele maligne a?ung in cavitatile seroase,
plutesc in lichidul respectiv si se ataseaza pe suprafata organelor acoperite de peritoneuH
acest mod de metastazare este specific pentru cancerele ovariene
-cai limfatice: metastazele apar specific in tumorile maligne epiteliale si se
explica prin abundenta retelei limfatice asa cum se intalneste la nivelul sanului sau a
intestinului gros (limfaticele au pereti vasculari discontinui)
-cai sanguine: sunt specifice pentru tumorile maligne mezenchimale (sarcoamele)
care contin spatii sau lacune vasculare delimitate de celule tumorale prin care circula
:C
sangele si celulele maligne a?ung usor in circulatia sistemicaB )easemenea, tumorile care
au originea in organe bine vascularizate si cu putine limfatice (ex: osul) tind sa
metastazeze omogenH aceasta particularitate explica si rata inalta de metastaze
hematogene a sarcoamelor osoase si a cancerelor de ficat si rinichi (organe bine
vascularizate)
-ca sedii preferentiale de metastazare in cazul tumorilor maligne se intalnesc:
-tesutul osos pentru canceerul de prostata, glanda mamara, stomac, rinichi
-tesutul pulmonar pentru osteosarcoame, sarcoame si coriocarcinoame
-in creier pentru cancerele pulmonare
-organe in care nu se intalnesc sau se intalnesc foarte rar metastaze sunt splina, care este
un tesut limfoid imunocompetent, bogat in enzime litice, pancreasul (enzime litice) si
cordul care este foarte mobil (proprietati oncolitice)
-nu metastazeaza carcinomul bazocelular si tumorile primitive cerebrale
11$. :ngiogeneza tumorala
-la nivelul oricarui neoplasm se dezvolta o serie de capilare de neoformatie, cu rol in
vascularizatia si nutriti tumorii, process numit angiogeneza tumorala
-angiogeneza tumorala presupune cresterea de noi vase in ?urul si in interiorul tumoriiH
acesta presupune proliferarea si migrarea celulelor endoteliale, astfel incat sa formeze noi
lumene, plexuri si retele vasculare
-angioblastii prolifereaza sub influenta 8$/ si /$/, proliferare urmata de formarea
unor lumene delimitate de celulele endoteliale immature, dupa care se dezvolta canalu#l
vasculare mrginit de celule endoteliale mature
-prin legarea !ng 1 (angiogenina) de celulele endoteliale are loc recrutarea de celule
support pentru vase, iar sub influenta !ng 6 are loc maturarea si remodelarea vaselor
sangvine
-studii pe culturi in vitro: celulele endoteliale nu cresc pe suprafata de plastic ci pe
membrane ce contin fibronectina sau gelatin (proteoglicani), adica pe componente ale
tesutului con?unctiv
-in depistarea mar#erilor tumorali angiogenetici, metodele imunohistochimice sunt
folosite pentru: - aprecierea precisa a densitatii microvasculare a tumorii
- urmarirea rapoartelor vaselor cu celulele tumorale
- evidentierea receptorilor pentru factori de crestere (exB $/, %$/)
-valoarea densitatii microvascularizatiei ca factor de prognostic a fost acceptata pentru
carcinoame mamare ductale in situ, 0I' de col uterin, prostate, tumori invasive
pulmonare, glioblastoame
-caracterele vascularizatiei tumorale:
- permeabilitate si friabilitate crescute
-vascularizatie inegala (mai abundenta la periferie si mai saraca in centru)
-vasele de angiogeneza sunt de tip vanular sau capilar , ramificate/neramificate,
cu lumene mici
-exista corelatie direct proportionala intre densitatea vascularizatiei tumorale si
probabilitatea de metastazare
-dispozitia vaselor de angiogeneza e de doua tipuri:
-capilare isolate satellite tumorii
::
-arcade vasculare mar ice incon?oara insulele tumorale
-vasele de angiogeneza sunt mai frecvente la nivelul frontului de invazie
tumorala decat in centrul tumorii
-mecanismul angiogenezei tumorale: celula tumorala emite pseudopode -; citoplasma
creste si celula divide -; in celulele fiice se form vacuole -; vacuolele fuzioneaza
formand un nou lumen
11&. :pararea anti-tumorala
-tumorile se pot asocia cu infiltrate inflamatorii compsue in special din limfocite
(%I.=infiltratul limfocitar asociat tumorii)
-in carcinomul mamar si seminomul testicular este prezent un infiltrat inflamator masiv,
fiind asociat cu un prognostic relative favorabil
-in bB ,odg#in apare un complex de celule mixte (celule 3eed * 'ternberg, eozinofile,
plasmocite, limfocite)H forma numita cu depletie limfocitara au prognosticul cel mai
rezervat
-in apararea anti-tumorala sunt implicate: .%0, 0)L9 si .!(= limfo#ine activated
#iller, prin citotoxicitate (cel "( stimulate repetitiv cu I.6)
-macrofagele distrug celulele tumorale printr-un mechanism nespecific
-celB "( prin citotoxicitate celulara anticorp dependent (!)00)
-din punct de vedere antigenic, tumora reprezinta un mosaic cellularH puterea antigenic a
unei tumori este maxima in faza $1 a ciclului cellularH !g tumorale = histotipice
11(. 'ar0eri tumorali serici 7generalitati3
-0! (!g carcino-embrionar) in cancerul de colon (tumori $I)
-,0$ (hormon coriogonadotrop) in carcinom (tumora maligna a trofoblB), tumori cu
celule germinative
-0! 16A (!g carbohidrat) in tumorile ovariene
-0! 1A-C si %!$ @C * tumori mamare
-0! 1<-< in cancer de col
-!/P (alfa fetoproteina) in cancer hepatic si tumori cu celule germinale (tumora de sac
Dol#), teratoame si tumori trofoblastice
-fosfat acB in cancer de prostate
-fosfatB !lcB in tumori osoase
-hormoni in tumori secretante endocrine
12*. 'ar0eri tumorali imunohistochimici 7generalitati3
121. ;ormonii si cancerul
-unele tumori se afla sub influenta tumorala sau au receptori pentru hormone
-astfel, celulele tumorale din cancerul de san pot avea receptori pentru estrogeni sau
progesteron detectabili imonohistochimic si pot raspunde favorabil la tratamentul cu
%amoxifen
-tot in cancerul de san, supraexpresia genei c-erb 56 (ce codifica un receptor $/3-li#e
este un indicator necesar inceperii tratamentului cu ,erceptin
:A
-carcinomul de prostate se afla sub influenta testosteronului secretat de celulele .e&dig
testiculare si pot avea receptori androgeniciH pot raspunde favorabil la tratament
estrogenic sau la orhitectomie
-incidenta cancerului endometrial este mai mare la femei cu tumori de granuloasa la care
ovarul secreta estrogeni
-carcinomul vaginal cu celule clare (mezonefroid) poate apare la aprox =,1> din femeile
expuse intrauterin la dietilstilbestrol, pana la 6= de aniH altele pot dezvolta adenoza
vaginala, care este benigna
-tumorile endocrine produc hormini si se prezinta clinic cu sindroame paraneoplazice de
tip neuroendocrin
-tumorile derivate din celulele sistemului neuroendocrin difuz !PN) secreta
pol&peptideH ele se numesc carcinoide si sunt compuse din celule mici, rotunde, asezate
in insule, ce contin granule neuroendocrine vizibile electronomicroscopic sau cu coloratie
$rimelius
-unele tumori produc hormoni ce nu sunt asociati cu celulele de origine (ex: carcinomul
pulmonar& cu celule mici producatoare de !0%, si !),)
122. -indroame de paraneoplazice
-carcinom pulmonar& scuamos
-hipercalcemie
-osteoartropatia hipertrofianta pneumica (degete hipocratice * forma de bat de
toba)
-carcinom pulmonar& cu celule mici
-sdB 'ecretante ectopice de !0%, (sdB 0ushing)
-sd secretiei de !), cu hiponatremie (sdB 'ch7artz * 5arter)
-sd miastenic aton * .ambert
-carcinom renal
-policitemie prin hipersecretie de eritropoietina
-,%! prin hipersecretie de renina
-hipercalcemie prin secretie de P%,-li#e
endocrin: productie de hormoni * sdB 0using (!0%, 9 !), in carcinomul pulmonar
cu celule mici), hipercalcemie (polipeptide paratiroid-li#e in carcinomul pulmonar cu
celule scuamoase) sau hipoglicemie (hormon insulin * li#e secretat de leiomiosarcomul
uterin)
neuromuscular: miastenia gravis se asociaza cu timoameH sdB .ambert-aton
(slabiciune muscular ) este dat de !c pentru prot ale ?onct neuromusculare la bolnavii cu
carcinom pulmonar cu celule mici
hematologic: policitemia vera este date de eritropoietina secretate de carcinomul de
celule clare renal, tromboflebita migratorie (sdB %rousseau) este data de eliberarea de
tromboplastina din cc pancreaticeH anemia este data de autoanticorpii la rece din
limfoame
dermatologic: acanthosis nigricans este o hiperpigmentare a gatului si a ariilor
intertriginoase la bolnavii cu carcinoame gastriceH dermatomiozita se asociaza frecvent
cancerelor
:I
renal: sd nefrotic dat de depunerea de complexe imune tumorale pe membrana bazala
glomerulara
123. -taging-ul si grading-ul tumoral 7sistemul 1)' ! generalitati3
gradul malignitatii este definit de:
-diferentierea celulelor tumorale / cat de mult seamana cu tesutul de origine
(gradul 1 * bine diferentiate, gradul : * aspect anaplazic)
-pleomorfism nuclear
-indexul mitotic (numarul de mitoze pe unitatea de camp microscopic)
-prezenta necrozei si extinderea invaziei
-prognosticul bolnavului depinde de gradul malignitatii si ghideaza evolutia clinica si
tratamentul
stadiul determina extinderea si diseminarea tumorii
-sistemul %"+ ia in discutie:
-talia (%) tumorii (de la %
=
pana la %
:
H %
=
=0I')
-numarul de limfoganglioni (" * noduli) prinsi ("
=
= limfogangliono fara celule maligne,
"
1
= noduli locoregionali invadati, "
6
= noduli invadati tumoral la distanta)
-metastazele (+: +
=
* fara metastaze viscerale, +
1
* cu metastaze viscerale)
-stadializarea clinica este mult mai utilizata clinic (stadiul =-:) , decat grading-ul dat de
histologie
'istemul %"+
%is * tumora in situ non-invaziv
%
=
* tumora neidentificabila macroscopic
%
1
* tumora mica, cu invazie minima
%
6
* tumora medie, cu invazie in limitele organului afectat
%
C
* tumora mare, cu invazie dincolo de limitele organului afectatV
%
:
* tumora foarte mare, cu invazie in organele adiacente
"
=
* fara invazie ganglionara
"
1
* cu invazia ganglionilor regionali
"
6
* invazie ganglioni ?uxtaregionali
"
C
* invazie ganglionara la distant
"
x
* nu se poate aprecia
+
=
* fara metastazare
+
1
* cu metastaze
+
x
* fara grad de metastazare cunoscut
$
1
* bine diferentiata
$
6
* mediu diferentiata
$
C
* slab diferentiata
$
:
* nediferentiata
$
b
* borderline
$
x
* grad nedeterminat de diferentiere
124. :denomul
:@
-aceasta categorie defineste tumorile benigne care formeaza modelele galandulare, fara a
fi obligatorie reproducerea modelului glandular al organismului parenchimatos, a
glandelor exocrine sau endocrine in care se formeaza
-celulele epiteliale tumorale sunt dispuse pe o memebrana bazala intacta pe 1-6 straturi
-macroscopic * formatiunile nodulare pot fi unice sau multiple, de dimensiuni variabile,
bine delimitate sau incapsulate
-microscopic * celulele tumorala pot fi dispuse in travee (adenom trabecular hepatic,
pancreatic, etcB) sau tubular (in glanda mamara, la epiteliul tubular renal etcB)B Nnele
glande se dilata chistic prin acumulare de mucus sau lichid seros: chistul adenom seros
sau mucos de ovarB Nneori apar proiectii digitiforme cu ax con?unctiv-vascular denumirea
fiind de adenom papailifer seros sau mucos de ovarB 0and apar dilatatii chistice
denumirea este de chist adenom papilifer seros sau mucos de ovarB
-tumorile dezvoltate din glandele endocrine pastreaza adesea functia secetorie hormonala,
cu aparitia unei hiperfunctii endocrineH astfel glanda tiroida produce hipertiroidism,
glanda paratiroida prodice osteodistrofie fibroasa, celulele acidofile din adenohipofiza
dau acromegalie iar celulele bazofile dau sindromul 0ushing
-adenoamele pot fi insotite de proliferarea altor tesuturi, de exemplu tesutul fibros in
fibroadenoamele sau adenofibroamele peri- si intercalare de glanda mamara
-componenta epiteliala imprastiata in stroma mixoida, condroida sau osteoida defineste
adenomul pleomorf de parotida
fibroadenomul mamar
-este o tumorO benignO cu punct de plecare la nivelul epiteliului glandular mamar,
caracterizandu-se printr-o proliferare adenomatoasO, Qncon?uratO de o stromO con?unctivO
ce comprimO epiteliulB ste o tumorO hormono-dependentO, ce apare Qn perioada de
fertilitate a femeii, frecvent Qnainte de C= de aniB
-se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 - A cm), gri-albicios, de consistenTO
fermO, bine delimitat, mobil la planurile supra- sau sub?acente, care se dezvoltO frecvent
Qn cadranul supero-extern al sVnuluiB
-microscopic, se constatO spaTii glandulare delimitate de un epiteliu cubic, care are
la periferie stratul de celule mioepitelialeB
-spaTiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele con?unctive fiind dispuse
concentric (fi&roadenom $ericanalicular)B
-uneori, lumenul canalicular este comprimat de proliferarea neuniformO a fibrelor
con?unctive, cu aspect de Fcoarne de cerbG (fi&roadenom intracanalicular)B
-I,0 tumora este pozitiva la 3, Pg3, 0( * pentru celulele epiteliale, actina, 0)1=
pentru celulele mioepiteliale
tumora mixta de parotida (adenomul pleomorf)
-reprezintO IA-L=> din tumorile glandelor salivare ma?oreB !pare cel mai frecvent Qn
decada a A-a Pi a I-a, cu o usoara predominanTO femininOB )e obicei este unicO, dar poate
fi multiplO, uni- sau bilateralB
-excizia tumorii poate fi dificilO prin Qnvecinarea cu nervul facial Pi datoritO micilor
proiecTii ce se pot extinde la distanTO de masa principalOB 3ecidivele sunt frecvente Pi apar
uneori dupO zeci de ani de la prima excizieB !proximativ 6> din adenoamele pleomorfe,
de obicei recidivante, se transformO malignB
:L
-macroscopic, tumora este fermO, elasticO, nodularO, net delimitatO de o capsulO
con?unctivOB Pe secTiune este albO sau gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori
ferma, albastru translucid * zone condroideB
-microscopic se evidenTiazO elemente epiteliale ce formeazO ducte, acini, tubi neregulaTi
sau insule, pla?e celulareH frecvent celulele mioepiteliale, mici, Qntunecate, fusiforme,
mOrginesc epiteliul cuboidal, creVnd douO straturi distincte de celuleB )e asemenea, se pot
evidentia arii de Tesut mixoid lax care poate include insule cu matrice condroidO Pi, mai
rar, matrice osoasOB
12. /apilomul
-este o tumorO benignO a epiteliului pavimentos (#eratinizat sau nu), a uroteliilor sau a
epiteliilor metaplaziate pavimentosB
-macroscopic, papilomul apare ca o crePtere exofiticO papilarO, FQn fire de iarbOG, rugoasO
sau netedO, cu un diametru de M 1-6 cmB
-exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat)
-papilomul poate fi:
-sesil (bazO de implantare largO, axul tumorii fiind paralel cu suprafaTa unde s-a format)
sau
-pediculat (bazO de implantare QngustO, axul tumorii fiind perpendicular pe suprafata unde
s-a format)
-unic (redus sau voluminos) sau multipluB
-microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii papilare, digitiforme,
ce contin un ax con?unctivo-vascular tapetat de un epiteliu pavimentos cu:
-a#antoza (ingrosarea stratului spinos)
-hiper#eratoza (ingrosarea stratului cornos)
-papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)
-evolutia se manifesta prin ulcerare si infectare secundara cu infiltrat inflamator in corionH
daca etiologia este data de ,P8, se poate produce malignizarea
condilomul
-proliferare epiteliala (acantoza si hiper#eratoza) cu prezenta unui bogat infiltrat
inflmator limfomononuclear, in corionul imediat subiacent
cheratoacantomul (moluscum sebaceum)
-apare prin expunere la soare ale zonelor descoperite ale pielii, mai ales la femeile
albe de peste A= de ani
-macroscopic apare ca un nodul cutanat, neted, cu centru ombilicat pe seama unei
gramezi de cheratina sau sub forma de noduli multipli, voluminosi
-microscopic se evidentiaza insule si/sau cordoane de celule epidermoide care
patrund in dermul superficialB +itozele sunt in numar redus iar mitozele atipice sunt
absenteB 'e observa cheratinizari voluminoase centrale cu aspect de perleH infiltratul
inflamator cu aspect granulomatos cu celule gigante apare doar in faza proliferativa
-evolutia inregistreaza o regresie lenta pana la vindecare
12". /olipul
:<
-polipul reprezinta o tumora benignO a epiteliului cilindro-cubic de pe suprafaTa
mucoaselor din organele cavitare, proeminVnd Qn lumenul cavitOTilor (intestinale,
endometriale, bronsice)B
-macroscopic, tumora poate fi unicO (M A=> din cazuri) sau multiplO, sesilO sau
pediculatO, de obicei aPezatO pe creasta pliurilor mucoaselor (cel mai frecvent recto-
sigmoidiene), cu diametru de M 1-6 cmB
-suprafaTa tumoralO este Qn general netedO, umedO, lucioasOB
-microscopic, tumora este constituitO din multiple lumene glandulare cu celule Qnalte, cu
nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificaTi, hipercromi Pi cu citoplasmO bazofila in care
pot persista mici picOturi de mucusB
-la nivelul intestinului gros se descriu polipi non@neo$lazici:
-hiperplazic
-?uvenil
-hamartomatos (din polipoza Peutz `eghers),
-limfoid
-regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)
@$oli$i neo$laziciC
-polipul adenomatos
-polipul vilos
-polipul mixtB
polipi hiperplazici
-micoscopic apar ca glande cu epiteliu diferentia spre celule caliciforme sau de
absorbtie
-lumenul glandelor este festonat datorita proliferarii epiteliului secretor
-tesutul con?unctiv care separa glandele este abundent iar celulele inflamatorii
sunt separat de lamina propria a mucoasei
polipi ?uvenili (hamartomatosi)
-unici sau multipli
-prezinta componente ale mucoasei normale dispuse anormal
-poliploza ?uvenila este diagnosticata in ?urul varstei de A ani ca un sindrom
ereditar, localizat in rect cu diseminare spre colon
-microscopic se observa glande dilatate chistic cu mucus, strom abundenta si
inflamatie
-evolutie: polipul se poate ulcera, torsiona, infarctiza, autoamputa si elimina prin
scaun
polipi Peutz-Degers (hamartomatosi)
-boala autozomal dominanta
-macroscopic sunt unici, multipli, pe tot traiectul I' sau chiar a intregului tub
digestiv si se asociaza cu pigmentarea Fin cafea cu lapteG cutaneo-mucoasa (buze,
mucoasa bucala, fata, organe genitale, palme)
-microscopic apar structuri ramificate de tesut con?unctiv si muschi neted
acoperite de epiteliu intestinal normal, bogat in celule Paneth si glande alungite,
torsionate
-tumora este fara potential malign dar insoteste cancerul de pancreas, san, ovar,
uter sau pulmon
polipi inflamatori: bB 0rohn (enterita cronica segmentara)
A=
-constituie o reepitelizare a ulceratiilor
-microscopic se constata tesut con?unctiv in zona centrala cu infiltrat inflamator
granulomatos acoperit de epiteliu regenerativ cu glande dilatate chistic
polipi limfoizi
-sunt proeminente ale mucoasei, secundare hiperplaziei reactive a tesutului
limfoid al mucoasei (local sau difuz la copii)
polipi (adenom) tubulari
-componenta vilozitara este de maxim 6A>
-microscopic sunt glande cu aspect uniform: celulele sunt inalte, slab diferentiate,
mucosecretoare, cu nuclei pseudostratificatiB 'e gasesc rare celule caliciforme iar
proliferarea nu depaseste muscularis mucosaeB 'troma con?unctivala este saraca, nu apar
glande in axul fibrovascular al pedicululuiB
-se pot transforma malign iar potentialul de malignizare este corelat cu diametrul
tumorii
-daca diametrul tumorii este sub 1 cm malignizarea apare in aproximativ 1> din
cazuriH dac diametrul tumorii depaseste 6 cm, malignizarea apare in :=> din cazuri
polipi vilosi
-repr leziuni precanceroase
-diametrul este mai mare, depasind 1= cm
-macroscopic sunt sesili, usor lobulati eventual ulcerati sau hemoragici in
suprafataH predomina pe suprafata mucoaselor
-microscopic, in peste A=> din cazuri apare o stratificare papilara pe axe
fibrovasculare (aspecte digitiforme: vili/firisoare de par), acoperite de epiteliu inalt,
columnar, mucosecretor, bogat in proteine
-datorita secretiei proteice abundente poate sa apara hipoproteinemia,
hipoalbuminemia sau hemoragiile
polipii tubulovilosi
-prezinta un procent al componentei viloase de 6A-A=>
poliplozele intestinale
Ypoliploza colonica familiara este o boala tumorala ereditara autosomal dominantaB
)iagnosticul este pus, de obicei, in copilarie si se manifesta clinic dupa 6= de ani
(tumorile nu sunt prezente la nastere), iar dupa varsta de := de ani se dezvolta
adenocarcinom la toti pacientiiB .a nivelul colonului sunt prezenti intre 1==-6A== de
polipiB +acroscopic se vad zone de adenom tubular cu arii de adenom vilosB )eoarece
riscul de degenerare maligna este foarte mare, in mod constant se practica colectomie
profilacticaB
Ysd $ardner este o boala autozomal dominanta, cu polipi tubulari in colon, asociata cu
osteonul multiplu, chistul epidermoid si fibromatoza
Ysd %urcot este o poliploza de colon asociata cu tumori a '"0 (glioame)
12$. 4i#romul
-tumora benigna ubicuitara
-macroscopic prezinta o forma nodulara, bine delimitata, incapsulata de culoare
albicioasa, slab roscata, sidefie sticloasa, cu diametru de la cativa milimetri pana la 1=-
1A cm
-in sectiune aspectul este in varte?uri sau fascicule, de consistenta variabila
A1
-fie dur, adesea pediculat, bine incapsulat, format din celule con?unctive adulte,
foarte bogat in tesutul con?unctiv dens
-fie moale, din tesut con?unctiv imatur cu dispozitie laxa, amstecat cu tesut gras
-diagnostic diferential cu pseudotumorile fibromatoase
12&. Leiomiomul
-tumora benigna care imita muschiul neted si pate sa apara oriunde in partile moi cu
muschi neted sau in peretii vaselor
leiomiofibromul uterin
-leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumorO benignO (apare la una din A femei
Qn perioada de fertilitate) hormono-dependentaB Poate fi asimptomatic, dar poate produce
meno-metroragii sau dureri prin compresia vezicii urinareB
-macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau multiple cu variate
dimensiuni (A mm * 1A cm)B Un general se dezvoltO Qn miometru, Qn mod excepTional Qn
colul uterin sau Qn ligamentele uterineB
-tumorile pot fi localizate Qn miometru (intramurale), Qn apropierea seroasei (subseros)
sau Qn apropierea endometrului (submucos)B Pot proemina Qn cavitatea peritonealO sau Qn
cavitatea endometrialOB
-pe suprafaTa de secTiune, apare un model Qn vVrte?uri pe seama benzilor de muPchi netedB
%umorile mari prezinta arii galben-brun-roPcate, moi (degenerare chisticO)B .a vVrste
avansate (cVnd se produce o regresie Qn postmenopauzO) masele tumorale atrofiate tind sO
devinO colagenice, hialinizate, Pi uneori prezintO o calcificare parTialO sau completOB
-microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare netede (cu
nucleu Fin trabucG) dispuse in varte?uri sau fascicule, incluse intr-o stroma con?unctiva
-tumorile sunt hormonodependente: cresc mai repede in tipul sarcinii sau in
timpul utilizarii de contraceptiveH de asemenea pot pune probleme mecanice in timpul
sarcinii si pot interfera cu functia de conceptie
leiomiomul gastric
-cea mai frecventa tumora mezenchimala gastricaH mai frecvent se foloseste
termenul de tumora stromala benigna deoarece atat la microscopia electronica cat si I,0
diferentierea spre muschi neted este dificil de evidentiat
-histognetic se considera ca celula de origine este fie in celulele fusiforme fie in
celule epitelioide deoarece s-au identificat componente fibrocitare, fibrohistocitare, de
teaca nervoasa periferica, musculare, lipidice etcB, astfel ca denumirea este de tumora
stromala benigna
-leiomioamele pot sa apara la orice varste dar cel mai frecvent apar la varste
cuprinse intre C= si @= de aniH pot fi identificate accidental, iar cand au peste C cm pot da
sangerari, durere sau alte simptome
-talia tumorii este intre 1-6= cm (unii autori considera ca la dimensiuni mai mari
de I cm tumora este un leiomiosarcom)
-tumora este de obicei intramurala, producand o discreta ridicare a mucoaseiH
uneori este atasata la muscularis mucosae printr-un pedicul care proiecteaza spre oment
leiomiomul cutanat
-este identificat, dupa excluderea altor origini, prin prezenta unor noduli durerosi
-microscopic, leziunea este compusa din benzi de celule eozinofile, alungite, cu
citoplasma fibrilara asemeni musculaturii netede
A6
-mitozele sunt rare
12(. +a#domiomul
-tumora benigna foarte rara care imita musculatura striata scheletica
-apare iin limba sau ventriculi (cord), la sugari si copii, reprezentand :=> dintre toate
tumorile de la aceasta varsta si fiind, probabil, hematoame fetale derivate din mioblasti
cardiaci embrionari
-o treime dintre bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora este de obicei multipla si de
dimensiuni mari, proeminand in cavitatile cardiace
-microscopic tumora este formata din celule mari care contin glicogen abundent iar focal
se demonstreaza miofibrile maligne
-corespondentul malign este rabdomiosarcomul
13*. Lipomul
-este cea mai obisnuita tumora de parti moi
-seamana cu tesutul adipos dar este incapsulata cu mici invaginatii in tesutul vecin si
lipsita de lobulatia tesutului adipos normal
-poate fi mic sau poate avea talii considerabile
-se gaseste frecvent pe extremitati sau pe spate
-degenerarea lipomului in liposarcom nu este clar documentata
131. Condromul 7encondromul3
-este o tumora catrilaginoasa benigna, solitara sau multipla, cu afectarea oaselor mici ale
mainii si piciorului la persoane cu varste cuprinse intre 6=-I= de ani
-condroamele multiple realizeaza doua sindroame cu un risc relativ inalt de transformare
maligna, cu aparitia condrosarcoamelor (in metafiza oaselor plate):
-bB 2llier: rara, nonereditara, cu multiple condroame in metafiza si diafiza oaselor
-bB +affucci: congenitala, caracterizata de discondroplazie si multiple
hemangioame in piele si viscere
-clinic, tumorile sunt asimptomaticeB xamenul radiologic arata defecte chistice,
localizate, radiotransparente, cu deformari ale conturului ososB Pot fi prezente arii de
calcificare
-morfologic, tumora benigna este originala in tesutul cartilaginos heterotopic din
cavitatile medulare ale oaselor
-macroscopic, leziunea apare ca o masa confluenta, albastruie de cartila? hialin avand
configuratie lobulara
-microscopic, cartila?ul apare moderat celular cu rare celule binucleate, mitozele sunt
absente
-tratamentul consta in cureta?ul tumorii
132. ;emangiomul
-tumorO vascularO benignO compusO din canale sangvine nou formate, dezvoltat la sugariB
-apare pe piele, pe Tesut subcutanat, pe mucoase, pe buze, Qn cavitatea orala sau Qn
viscere(ficat, splinO, rinichi)H apar discrete ridicOturi la nivelul unde se dezvoltOH rar
pedunculat cu periferia mOciucatOB
AC
-culoare roPie sau albastrO, luminoasO
-crePte rapid Qn cVteva luni, Qncepe sO se regreseze la 1-C ani Pi dispare la A aniB
-microscopic: tegumentul este atrofiat, leziunea e la nivelul dermuluiH tumorO bine
diferenTiatO, neQncapsulatOH sub formO de mici cavitOTi cu peretele unistratificat, aPezate
sub formO de grOmezi, separate Qntre ele prin Tesut con?unctivB
-unele cavitOTi au nucleii endoteliului pe o membranO bazalOH Qn cazul capilarelor
embrionare nu e membranO bazalOB
-diagnostic diferenTial cu:
hemangiom cavernos: la ficat, limba, canale vasculare mari, inegale,
lacunare(asemOnOtoare Tesutului din corpii cavernoPi)B 8asele tumorale conTin
sVnge, pot apOrea trombozeB
$ranulom piogenic: nodul roPu pe piele, gingie, mucoasa bucalO, ulcerat, prezintO
edemB
.imfangiom: congenital, la buze, limbO(macroglosie, macrocheilie), perineu, faTa
antB a gVtuluiH limfangioame cavernoase ce conTin limfOB
-se poate produce complicaTii la hemangioamele care cresc rapid Qn dimensiuni =;
trombocitopenii(sindrom (asabach-+erittBB
133. -chNannomul7neurilemom3
-tumorO benignO a '"0, QncapsulatOB
-microscopic: compus din cellule fusiforme cu nuclei aPezaTi Qn ZpalisadaG(Zca scVndurile
Qntr-un gardGH zone mixoide alterneazO cu zone celulare cu nuclei dispuPi paralel) pe fond
lax, vacuolar prin degenerescenTa tumorii(tipul !ntoni !), sau cu dispoziTie
neregulatO(tipul !ntoni 5) formVnd structuri organoide numite corpi 8eroca&B
-pot exista vase hialinizate(tipic) cu pereTi groPi, proeminenTiB
-cVnd apare pe traseul nervului cranian 8III se numePte neurinom de nerv acustic=;
pierdere auz, dezechilibru, ameTeli, ataxieB
134. 9steomul osteoid
-tumoare benignO a sistemului osos, apare la persoane tinere, mai ales bOrbaTi la diafiza
oaselor lungi Pi scurteB
-clinica: durere care tinde sO devinO severO noaptea Pi care se amelioreazO la
administrarea de aspirinOB
-radiologic se observO o leziune radiotransparentO centratO, Qncon?uratO de os dens,
scleroticB
-macroscopic: masO rotundO sau ovalO, R1cm, cu o arie centralO friabilO, de culoare roPie-
brunO(nidus)H frecvent, nidusul apare ca un labirint neregulat de travee osoase, Tesut
fibros Pi oase/
-microscopic: osteoid mOrginit de osteoblaste inclus Qntr-o stromO fibroasOHcentrul
nidusului e bogat Qn substanTO, calcificOri Pi celule gigante multinucleateB
-se trateazO prin excizia Qn Qntregime a nidusuluiB
13. 'ixom
-tumora benignO de Tesut con?unctiv, Qn unele pOrTi ale corpuluiB
-clinic: localizatO la mandibulO, regiunea intramuscularO a coapsei Pi a umOruluiB
A:
-macroscopic: masO gelatinoasO, albicioasO, albicioasO, nevascularizatO, dar poate depOPi
1= cm si mima sarcomulH frecvent prezintO capsulO perifericOB
-microscopic: leziunea avansatO e compusO din substanTO Zmucin-li#eG(proteoglicani) cu
celule QmprOPtiate, alungiteB
-6A> din bolnavi au un traumatism Qn antecedenteB
13". )evii
-tumori benigne de piele cu punct de plecare Qn celulele neviceB
-celule nevice= cuboidale/rotunde, bine delimitate, cu citoplasmO palidO Pi nucleu mare
rotund-ovalar, vezicular Pi granule de melaninOH nu au procese dendritice Pi se grupeazO
Qn cuiburi sau insuleH cele intraepidermice au activitate tirozinazicO, iar cele intradermice
activitate colinesterazicOB
-C tipuri histologice de nevi: intradermici, ?oncTionali(la copii) Pi micPti(compuPi)B
-nevii ?oncTionali pot deveni nevi displazici, avVnd criteriile macroscopice !50)(!=
asimetr&, 5=border(margini neregulate), 0=colour(culoare neomogenO de diferite
nuanTe), )=dimension(dimensiune;Imm), =elevation(proemina in suprafata))
-nevii displazici: celule fusiforme, cu dispoziTie transversalO, care formeazO ZpunTiG Qntre
papilele dermiceH prognosticul e favorabil daca apare fenomenul de migrare din epiderm
Qn derm(Zdropping-offG) al celulelorB
13$. Carcinomul #azocelular
-tumora maligna nemetastazanta, exclusiv cutanata, cu predilectie localizata la fata(<=>),
de obicei la oamenii in varstaB
-porneste din stratul bazal al epiteliilor pavimentoase cheratinizate sau necheratinizate
sau din celulele epiteliilor bulbului pilosB
-macroscopic: tumora rotunda/ovoida, dimensiuni mici(1-1,Acm) cu aspect de papulaH
ulcereaza foarte repede, avand margini usor proeminente, baza uleratieit rosie/rosie-
cenusie, atonaB
-microscopic: celule maligne mici, cuboidale, fuziforme, asemanatoare cu celulele din
stratul bazal epiderm, rup membrana bazala si patrund in dermH nuclei rotunzi, centrali,
tahicromatici, citoplasma intens bazofila, mitoze atipiceH delimitate la periferie de celule
cilindrice asezate in palisadaH
-daca apar spatii chistice in interior se numeste cilindromB
13&. Carcinomul spinocelular
-tumora maligna epiteliala a pielii cu diferentierea tuturor straturilor mapighieneH cea mai
frecventa forma de cancer dezvoltat din epiteliu pavimentosH frecvent la persoanele in
varsta, se poate extinde limfatic si hematogenB
-macroscopic: apare la nivelul pielii, mucoaselor pavimentoase si mucoaselor
metaplaziate pavimentos(bronhii, cai biliare, col uterin)H apar proliferari vegetante,
formatiuni ulcerate acoperite de cruste uscate, margini indurate si infiltrate cu baza
ulceratiti dura=;placa solzoasa rosie initial, apoi hiper#eratoza, nodulara cu ulceratiiB
-microscopic: celule poligonale, citoplasma eozinofila, nuclei mari cu nucleoli
proeminenti, mitoze atipiceH, celule dispuse in pla?e, insule, travee digitiforme,
incon?urate de stroma con?unctiv-vasculara bine reprezentata situate continuu in dermH
AA
intre celule sunt dezmozomiH in masa tumorala apare cheratinizarea prin prezenta
cheratinei in Zfoi de ceapaG sau ZperleG orto-/paracheratozice(cheratina matura/imaturaB
-cand diferentierea spre cheratina e doar intracelulara/absenta =;carcinom scuamos putin
diferentiat/nediferentiatBH
13(. :denocarcinomul
-tumora epiteliala maligna a epiteliilor cavitare(tub digestiv, cai biliare, arbore respirator,
pancreas, prostata, glanda mamara) sau a epiteliului parenchimatos(ficat, rinichi)B
-clasificarea se face in functie de sediul tumorii primare, tipurile histologice, gradul de
diferentiere, caracterul mucosecretor, numarul de mitoze atipice, necroze, hemoragii, etcB
-microscopic, varietatile sunt:
nesecretante =prezinta lumene glandulare atipice iar invazia e prezenta in tesutul
subiacentH
mucosecretante(mucipare) =in organele al caror epiteliu secreta in mod obisnuit
mucus(colon, ovar)H macroscopic are un aspect gelatinos(encefaloid)H microscopic
celula maligna mucipara are aspect de Zinel cu peceteGB
-chistadenocarcinomul de ovar,pancreas etc =macroscopic: in ovar tumorile seroase sunt
mai voluminoase decat cele mucoaseH microscopic: lumene glandulare dilatate, delimitate
de epiteliu malignH daca exista formatiuni digitiforme pe suprafata=;chistadenocarcinom
papilifer de ovar sau adenocarcinom papilifer in glanda tiroidaB
-schirul = in glanda mamara, stomac, prostata, e o tumora dura, pe seama unui exces de
reactie desmoida, stroma fiind abundenta si neomogenaH celule tumorale in cordoane de
6-C celule separate prin stromaB
-cancerele de organe parenchimatoase apar mai ales in ficat(hepato/colangiocarcinom) si
rinichi(adenocarcinom cu celule clare-tumora $ravitz)B
-la tumorile maligne din celule germinale(testicul,ovar) e seminomul, ce porneste de la
celulele rotunde seminale cu aspect de celule cu citoplasma bogata in glicogenH
carcinomul embrionar, format din celule mari, nediferentiate cu atipii, celule gigante,
monstruoase si elemente de cito/sincitiotrofoblastB
-carcinoame endocrine mai ales in tiroida si suprarenalaB
-cancerul gastric = 6 modele macroscopice de aparitie: precoce si avansat
=precoce se caracterizeaza prin despfasurarea procesului neoplazic in mucoasa si
submucoasa indiferent de invazia ganglionara sau prezenta de metastaze si are C forme:
protruziv, superficial, escavatB
=clasificat in :adenocarcinoame(tubular, papilar,mucinos, cu celule Zin inel de peceteG),
adenoscuamos, adenoacantom, carcinom cu celule scuamoase si nediferentiatB
=placarde de carcinom in situ se extind invizibile in ?urul tumorii vizibile, evolutia de la
precoce la avansat are loc in L aniBH disemineaza pe cale limfatica in ganglionii
regionali(gastrici, celiaci)=;adenopatia supraclaviculara stanga(semn 8ircho7-%roisier),
adenopatia axilara stanga(semn Irish), metastaza din ombilic(semn ?oseph)B
!denocarcinom gastric mucipar= porneste de la mucoasa gastricaB
=macroscopic: tumora sesila, conopidiforma, suprafata neregulata, lacuna radiologica, in
regiunea antropilorica sau la nivelul micii curbucriB
=microscopic: celule meteplaziate intestinal cu picaturi mari intracitoplasmatice de
mucus ce imping nucleul la periferie=;celul in inel cu peceteH nuclei tahicromatici,
AI
inegali, pleomorfiH dispuse in pla?e dezordonate, mici aglomerari, sau singure in mase de
mucusB
14*. 1umori neuroendocrine7carcinoidul3
-tumorile neuroendocrine au punct de plecare Qn celulele sistemului difuz !PN)B
-tipuri:
tumori bine diferenTiate(carcinoide tipice), compuse din celule mici, rotunde
dispuse Qn insule, trabecule sau microaciniB
%umori mediu diferentiate(carcinoide atipice), compuse din insule de celule rotunde
cu necroza centrala de tip comedo si mitoze atipiceB
%umori slab diferentiate(carcinoame cu celule mici si carcinoame cu caractere
neuroendocrine)B
-carcinoidele din stomac, intestin subtire si colon au model de crestere lent, sunt
multicentrice si dau frecvent metastaze hepatice si in ganglionii regionaliH carcinoidele
din apendice si rect cresc rapid, produc obstructie si nu dau metastazeB
-tumorile neuroendocrine ce produc serotonina determina clinic sindromul carcinoid:
flush, bronhospasm, diaree, ,%!B
-sindromul 4ollinger-llison se caracterizeazO prin ulcere gastro-duodenale rezistente la
tratament, diaree cu malabsorbtie si cresterea gastrinei sericeH e produs de gastrinom cu
localizare pancreaticaB
-macroscopic(carcinoid): tumora alba *gri sau sub forma de placi mucoase galbui de 1-
6cm cu epiteliu de acoperire intactH unele tumori patrund in muscularis mucosae si se
extind in mezender=; reactie desmoplastica cu aderente fibroase si pseudo-ocluziiB
-microscopic: celule rotunde sau cuboidale cu nuclei rotunzi, regulati, citoplasma
eozinofila abundenta, mitoze rareH celulele sunt aran?ate in functie de tipul de carcinomH
prezinta granule de neurosecretie argirofile, 9/- argentafileB
141. 4i#rosarcomul
-tumora con?unctiva maligna cu originea Qn Tesutul con?unctivB
-macroscopic: oriunde in corp, mai ales retroperitoneal, la nivelul coapsei, spre genunchi
si extremitatile distaleH neincapsulat, infiltrativ, moale, cu arii de hemoragii si necrozaB
-microscopic: celule de tip fibroblastic, fusiforme, cu dispozitie in Zos de pesteG (herring
bone) sau in fascicule, cu lacune vasculare(spatii vasculare delimitate de celule
fusiforme), uneori cu celularitate bogata, densa, uniforma, in formele bine delimitate,
alteori cu rata mitotica inalta, mitoze atipice Pi monstruozitati nuclearea si celulare in
formele slab diferentiate(nuclei strangulati, in bisac, globulosi)B
-diagnostic diferential:
histiocitom fibros malign =mai frecvent in varianta pleomorfic-storiforma/in
varte?uri, cu histocite poligonale, fibroblasti fusiformi si celule nespecializare
mezenchimale sau ovale cu nuclei mici cu aspecte storiformeB
/asciita nodulara =proliferare fibroblaste agresiva local, plecare din aponevroza
muschi drept abdominal/aponevroza centurii scapulareH lipseste polimorfismul
nulcear si metastazeleB
142. Leiomiosarcomul
-tumora maligna de muPchi, foarte raraB
A@
-microscopic: celule alungite, eozinofile, cu citoplasmO fibrilarO, dispuse Qn benzi Pi
fascicule, care uneori se intersecteazO Qn unghi dreptB
-tipuri histologice: bine diferenTiat, epitelioid, mixoid, pleomorf, dediferenTiatB
-dO frecvent metastaze sangive Qn plOmVn Pi ficatH
-pronostic defavorabil cand are diametrul ;Icm Pi necroze sau ;A mitoze/,P/ (cVmp cu
obiectiv mare)
-pozitiv al alfa actina muPchiului netedB
-clasificare: uterin, gastric, subcutanat
uterin =cel mai frecvent sacom uterin
gastric =histologic e o tumoare stromalO gastricO malignOH rata mitozelor ;6/1=
campuri cu obiectiv x:==, talia ;IcmH frecvent disemineazO hematogen in ficat si
pulmon, tratat prin rezectieB
'ubcutanat =origine in peretele muscular al venelor mariH dimensiuni variabile,
tumora moale, cOrnoasa, alba pe sectiuneH
=microscopic: celule musculare netede alungite, roz, citoplasma fibrilara9celule mari,
bizareBH C-A= mitoze/ camp cu obiectiv
143. +a#domiosarcomul
-tumora muscularO benignO ce recapituleazO miogeneza embrionara cu model
dezorganizatB
-clinic: mase care nu produc durere sau tensiune ce cresc foarte repedeB
-microscopic comun la toate formele: rabdomioblastul, celula rotund ovalara cu nucleu
alungit, citoplasma eozinofila, cu miofibrile abundente(stiaTii), alungitO, ca o ZcoadOG=;
celulO mormoloc(tad-pole cell)
-are 6 forme: adult Pi ?uvenilB
aB `uvenil
rabdomiosarcomul embrionar = la copii RI ani
=macroscopic: fibre musculare asemanatoare embrion @-1= saptamani, la cap sau gVt, mai
ales in orbita, nazofaringe, ureche medieH apare si retroperitoneal sau tract
urogenital(vezica urinara, vagin)
=microscopic: pla?e de celule rotunde, mici, cu nuclei ovali uniformi, rabdomioblasti
nediferentiati ce alterneaza cu diferentiati *3+' clasicH celule rotunde alternand cu
celule fusiforme cu aspect angular (semn al paiului rupt) *3+' fusiform
=diagnostic diferenTial cu limfoame, leucemii, sarcom 7ing, neuroblastomB
sarcom botroid= la copii foarte mici, Qn tract genitourinar, biliar, respirator superiorB
=macroscopic: aspect ciorchine strugure cVnd e lVngO mucoasOH tumora polipoidO, moale,
gelatinoasOB
=microscopic: caracteristic e stratul cambial "icholson(celule tumorale rotunde
nediferenTiate dispuse in pla?e aflate subepitelial Pi despOrTite de epiteliu prin Tesut
mixoidB
rabdomiosarcom alveolar=celule musculare fetale de stadiu tVrziu, apare la 1=-6A
ani, la nivelul extremitOtilor(arie flexori de pe antebrat si mana pana la eminenta
hipotenaraB
=microscopic: celule rotunde nediferentiate, rabdomioblasti, celule gigante multinucleate
cu nuclei periferici Zin coroniTO QmpletitOGH celulele dispuse in cuiburi delimitate de septe
colageneB
AL
=microscopic: rabdomioblasti asezati neregulat, in insule separate prin septuri
con?unctive dense din care un singur strat de celule tumorale ramane ferm asezat=;aspect
alveolar sau pseudoangularH rare celule giganteB
bB !dult=e rar, la :=-@= aniB
=macroscopic: tumora profunda in muschii striati de forme si dimensiuni diferite,
consistenta moale, cOrnoasO, rosie maronieB
=microscopic: rabdomiosarcom polimorf(numai la adulti) mai ales la extremitati si in
special pe coapsaBH rabdomioblasti mari, citoplasma abundenta, eozinofila cu miofibrile,
celule asemanatoare cu celulele musculare adulteB
144. Liposarcomul
-tumoare malignO de Tesut moale, apare la extremitOTi, mediastinal, retroperitoneal sau Qn
glanda mamarOB
-histologic sunt descrise cVteva tipuri: bine diferenTiat, pleomorf, mixoid/rotundo-celular,
dediferenTiatB
forma bine diferenTiatO = potenTial local distructiv Pi poate fi de C tipuri: lipoma-
li#e, sclerogen, inflamatorB
%ip pleomorm = compus din fibroblasti maligni asemanatori cu celulele adipoase
embrionare nediferentiateB
%ip dediferentiat = diferentiere fibroblastica, rabdomioblastica sau de tip
histiocitom fibros malignB
%ip mixoid/rotundo-celular = A=> din totalul liposarcomelor, cu localizare la
coapsO si regiunea poplitee(@A>)H macroscopic prezintO mase cu aspect gelatinos
sau opacH daca scade gradul de diferentiere se face tranzitia .P' mixoid-;.P'
rotund celular(iniTial o entitate anatomo-clinica)B
-.P' mixoid = arii multinodulare cu celularitate scOzutO pe fond mixoid(matrix ce
conTine acid hialuronic) Pi celularitate densO la periferie, reTea capilarO plexiformO cu
aspect arborescent sau de Zpiciorul cioriiG, uneori lacuri de mucus printre celule ce dau
un aspect cribriform(Zin sitaG) sau chistic, uneori diferenTiere fibroblast-li#eH evoluTie
favorabilO faTa de alte .P'B
-.P' rotundo-celular =datorat scOderii gradului de diferenTiereH existO 6 moduri de
tranziTie:
abrupta: noduli bine delimitati cu celule mici rotunde Pi arii mixoide lobulare bine
delimitateB
ProgresivO: zone de .P' mixoid intercalate cu zone de .P' rotundo-celular
-microscopie: celule mici, rotunde, cu nuclei suprapuPi, dispuse Qn agregate(clusters)
dense sau cordoane, undeori cu stromO hialinOB
-imunohistochimic: vimetina 9, '-1== 9, aP6(adipoc&te lipid binding protein) (9) in
lipoblasteB
14. Condrosarcomul
-tumoare cartilaginoasO maligna, cu localizare metafizarO, Qn axul scheletului (coloanO
vertebralO, pelvis, centurO scapularO), frecvent ;C= aniB
-central, periferic sau ?uxtacortical Qn functie de localizareB
A<
-microscopic: proliferare condrocite mari, binucleate, pleomorfe, aPezate cVte 6 Qn
lacune(diade) sau cVte :(tetrade), fOrO pOstrarea structurii lobulare a cartila?ului hialinBH
densitatea celularO, atipiice celulare Pi mitozele descriu gradul de malignitateB
-tipuri:
bine diferenTiat(diagnostic diferenTial cu condrom dens celular)H
tip cu celule clare(citoplasma aspect de Zsticla sfaramataG)H
mixoid *grad II(diag diferential cu fibrom condromixoid)H
dediferentiat(contine o zona sarcomatoasa diferita)= are 6 zone: una de
condrosarcom nediferentiat(high-grade) si alta cu alt sarcom bine diferentiat(lo7-
grade) de tip histiocitom fibros malign sau osteosarcomH intre cele 6 zone limita e
distincta si brusca
mezencimatosB
- '-1== 9, vimetina 9, cito#eratina 9B
14". 9steosarcomul
-tumora osoasa maligna primitiva, frecventa la barbati 1=-C= ani, cu localizare metafizara
la nivelul oaselor lungi, respectVnd regula Zfuge de cot Pi se aproprie de genunchiGH cea
mai frecventa tumora maligna primara a osuluiB
-osteosarcom secundar in boala Paget(e multicentric Pi apare ;A= ani), post iradiere Qn
maxilO sau pe focare de displazie osoasaB
-macroscopic: culoare gri-albicioasa in centru, omogena, cu masa mare necrotica si
hemoragica pornind din mi?locul epifizei distale cu extindere posibila in spatiul articular
vecinH la periferie pot apare zone vitroase putin dure(cartila?) sau zone ferme albe
(osteoid)B
-microscopic: pla?e de celule fusiforme(osteoblaste maligne), cu pleomorfism Pi mitoze
atipice ce produc matrice osteoidOH se necrozeazO spontan Qn I=-IA> cazuri Pi dO
metastaze pulmonareH celulele sunt la periferia traveelor osoase, alterna
-: tipuri histologice: osteoblastic, condroblastic, fibroblastic, telangiectazicB
-dupa localizare e: central, periferic, ?uxtacortical(malignitate ?oasa)B
-pozitiv la vimetina, osteonectina, colagen I, fosfataza alcalinaB
14$. 'elanomul
-tumoare malignO agresivO cu punct de plecare Qn melanocite, celule aflate la ?oncTiunea
derm-epiderm, ce derivO din creasta neuro-ectodermalOB
-6 tipuri celulare:epitelioide sau fusiformeB
-diseminarea localO se face pe orizontalO(radial Qn derm), apoi vertical, invadVnd
hipodermul, cu metastaze Qn ganglionii limfatici regionaliB
-: tipuri histogenetice(dupO 0lar#): superficial-extensiv, lentiginos, acral, nodular(cu
varianta acromicO)B
-A tipuri de nivele de invazie 0lar#:
"ivel I =melanom in situ
"ivel II =melanocite extinse Qn papilele dermice
"ivel III =invadarea dermului papilar
"ivel I8 =invadarea dermului reticular
"ivel 8 =invadarea hipodermului
-indicele 5reslo7 apreciazO grosimea tumorii prin intermediul micrometrului ocular
I=
$rupa I R=,@Amm
$rupa II =,@A-1,Amm
$rupa III 1,A-C mm
$rupa I8 ;Cmm
-aprecierea activitOTii mitotice: $1 =R1 mitozO/A cVmpuriH $6 = ;1mitozO/A cVmpuriH $C
= ;1 mitoza/campB
-indicele de proliferare: IBPB = "rB mitoze/mm
6
x ,, ,=grosimea tumoriiB
-alte elemente de pronostic:
existenTa unei ulceraTii pe tranPa de parafinO
invadarea vascularO
prezenTa unui infiltrat inflamator limfomo-plasmocitar
existenTa unor semne de regresie tumoralO
prezenTa melaninei(coloraTia +asson-/ontana)
-pozitivitate la vimetinO, proteina '-1==, antigen ,+5:A
14&. -eminomul
-cea mai frecventa tumora maligna testiculara, C=-:A aniB
-macroscopic: tumora alb-cremoasa, omogena, circumscrisa, cu pattern lobular, poate
inlocui intregul testiculH da metastaze in ganglionii iliaci si paraaorticiB
-C forme:
spermatogonic(clasic) =populatie celulara monomorfa, cu nuclei mari, veziculosiH
celule rotunde, citoplasma clara, cu granule glicogen, limite celulare distincteH
celulele sunt grupate in insule compacte, incon?urate de septuri con?unctive, pline
cu limfociteB
'permatocitic =la ;IA ani, crestere lenta, rare metastaze, tumora gli palida, moale,
friabila, 6 populatii celulare, una mai numeroasa cu celule cu nuclei rotunzi dispusi
la margine, citoplasma eozinofila asemanatoare spermatocitelor secundare, si alta
de celule gigante imprastiate uni/multinucleateH nu exista infiltrat limfocitar, mitoze
tipiceB
!naplazic =celule cu neregularitati nucleare, multe celule gigante nucleare
asemanatoare sincitiotrofoblast placentar9 capacitatea de secretie gonadotropine
corionice umane, multe mitoze(C/camp mare)
-diagnostic diferential: carcinom embrionar
14(. 1umori disem#rioplazice7teratomul5 hamartomul5 coristomul3
teratomul =grup de tumori complexe avVnd reminescente din variate componente
organoide, organismoide sau celulare din derivatele normale a cel putin unui strat
germinativB
= poate sa apara la orice varsta, de la sugar la adultB
= frecvente la sugar si copil mic(:=> din tumori testiculare la sugar)
= microscopic, in functie de gradul de diferentiere sunt C variante:
-mature -; colectii de celule diferentiate inco?urate de stroma fibroasa/mixoida
-chist dermoid -;la ovar, retroperitoneal, pelvis sau mediastin, incapsulat, sebum, par
prezente in interion in cavitati chisticeB
I1
-imature -;elemente incomplet diferentiate, dar cu elemente clar identificabile, ,
marligneH grad tumoral I-la ovar, metastazeaza rapidH poate coexista cu alte tumori de
celule germinative(coriocarcinom placentar, carcinom embrionar etc)B
hamartomul =crestere focala excesiva de tesut si celule normale mature(fara
arhitectura normala) intr-un organ care contine in componenta si elemente celulare
identiceB
=hamartoame pot fi considerate hemangioame, limfangioame, rabdomioameH dar sunt
considerate si neoplasme adevarate(dar hemangiamele regreseaza spontan pana la
disparitie)
=frecvent la sugar si copiiB
coristom =dezvoltarea unor celule sau tesuturi microscoscpoic normale, prezente in
localizari anormaleB
=este o masa coeziva de tesut aberant sau heterotropic: resturi de tesut pancreatic in
peretele stomacului sau in peretele intestinului subtire sau mase de suprarenale in pulmon
= pot fi confundate cu neoplasme, dar in general nu sunt periculoaseB

1*. 'ezoteliomul
-tumora bifazica maligna cu punct de plecare in mezoteliu(ce intra in alcatuirea
seroaselor organismului: pleura, pericard, peritoneu) ce poate apare prin expunerea la
azbest dupa o perioada de 6=-6A aniB
-cel mai frecvent este cel pulmonar(pleural, <=> cazuri), mai frecvent la barbati ;A= ani,
care au fost expusi la azbestB
-are o componenta sacomatoasa sub forma unor celule fusiforme dispuse in benzi si o
componenta epiteliala sub forma unor structuri glandulare delimitate de celule epitelialeH
lipsa uneia dintre componente atrage denumirea de mezoteliom monofazic(celule
epiteliale columnare ce delimiteaza fante si fomreaza papile ce protruzioneaza in
interior)B
-celule bombate cu aspect de ZTOruPG sau ZcuieG
-pozitiv la cito#eratina, vimetina, mezotelina, calretininaB
-secreta acid hialuronic, vizibil in celulele tumorale sub forma de vacuole la coloratiile
speciale
11. -arcomul sinovial
-tumora bifazica maligna localizata la extremitati, in apropierea articulatiilor mari, mai
ales genunchi si gleznaB
-6 componente histologice:
epiteliala, ce conTine celule cubo-cilindrice, cu dispozitie in cordoane sau glandeH
sarcomatoasa, ce contine fascicule dense de celule fusiforme, alungiteB
-pozitiv la vimentina, cito#eratinaB
-pot exista sarcoame sinoviale monofazice(numai componenta sarcomatoasa)B
I6