FACULTATEA DE MEDICINA DISCIPLINA ANATOMIE PATOLOGICA

LEZIUNI DISTROFICE (CELULARE SI INTERSTITIALE) DEFINITIE

Leziunile

distrofice sunt leziuni patologice elementare, care reprezinta expresia morfopatologica a alterarilor metabolice survenite la nivel celular si/sau tisular.

Pot apare in orice afectiune, fie congenitala, fie dobandita, datorita

perturbarilor metabolice care apar indiferent de cauza procesului patologic

CLASIFICAREA LEZIUNILOR DISTROFICE

Tulburari ale metabolismului
I. II. III. IV. V. PROTEINELOR GLUCIDELOR LIPIDELOR MINERALELOR PIGMENTILOR

TULBURARI ALE METABOLISMULUI PROTEINELOR

CLASIFICARE

A) DISTROFII PROTIDICE INTRACELULARE Distrofii hidroprotidice citoplasmatice Distrofia hialina Distrofia ceroasa B) DISTROFII PROTIDICE EXTRACELULARE Distrofia hialina Distrofia fibrinoida Distrofia amiloida (amiloidoza) Distrofia mucoida

TIPURI DE DISTROFII HIDROPROTIDICE CITOPLASMATICE

In functie de gradul afectarii:

1) Intumescenta clara 2) Intumescenta tulbure 3) Distrofia granulara 4) Distrofie vacuolara

Toate aceste modificari sunt reversibile.

Intumescenta tulbure
- apare in special la organele parenchimatoase (cord, ficat, rinichi) - Macroscopic - organele sunt marite de volum, mai ferme, fara luciu - la sectionare, parenchimul pare sa se omogenizeze (aspect de carne fiarta) - Microscopic - celulele turgescente, cu numeroase granulatii de marimi diferite in citoplasma - se constata diferite grade de anizocorie

Intumescenta clara ( hidrops, edem celular)

Ex. nefroza osmotica Microscopic - celulele sunt marite de volum - citoplasma transparenta, clara - nucleii mariti de volum cu cromatina dezorganizata
6

Distrofia granulara - apare in stadiile mai avansate - granulatiile intracitoplasmatice sunt vizibile - nucleii sunt picnotici Distrofia vacuolara - citoplasma tumefiata, palida, clar conturata, cu putine granulatii intracitoplasmatice si cu numeroase vacuole mari, uneori acestea putand masca nucleul - celula capata un aspect spumos si reticular

Distrofie granulovacuolara in celulele epiteliale ale tubilor renali Col HE, ob 40x

Distrofie granulo-vacuolara renala

Celulele tubilor contorti cu prezenta de granulatii si vacuole intracitoplasmatice

DISTROFIILE PROTIDICE EXTRACELULARE

1) DISTROFIA HIALINA (degenerescenta hialina) - consta in transformarea elementelor care alcatuiesc interstitiul intr-o masa structurata, omogena, eozinofila. - apare la nivelul cicatricelor, seroaselor, fibroamelor uterine Macroscopic: - Hialinul apare albicios, translucid, consistenta regiunii este crescuta.

Distrofie hialina- corp albicans ovarian, stroma cu vase sanguine Col HE, ob 10x

2) DISTROFIA FIBRINOIDA
- apare frecvent in tesutul conjunctiv al valvelor cardiace sau al miocardului si in testurile periarticulare. - Mai poate apare si in periarterita nodoasa, lupusul eritematos diseminat, dermatomiozita , placenta (mai ales in cazul hipertensiunii de sarcina) etc Microscopic: - apar modificari la nivelul substantei fundamentale si al fibrelor colagene, care se edematiaza, capatand aspect omogen - in interstitiu, se depune o substanta extrem de eozinofila, cu aspect similar fibrinei - in cazuri severe, cand tesuturile in care isi are sediul leziunea sufera o distructie completa, se poate vorbi de necroza fibrinoida

10

Distrofie fibrinoida placentara

Fibrinoidul substanta eozinofila, amorfa, cu resturi nucleare si celulare

11

STEATOZA
Este cea mai frecventa distrofie lipidica, caracterizata prin acumularea excesiva de trigliceride in celule CAUZE: A. Aport crescut (hiperlipidemiile) B. Tulburari metabolice:
1. 2. 3. 4.

Anoxia Intoxicatiile metalele grele: arsenic, mercur, cloroform, tetraclorura de carbon Tulburari ale metabolismului glucidic: la diabetici, in inanitie Deficitul factorilor lipotropi necesari sintezei fosfolipidelor la nivel hepatic

Histopatologic Acumularea de trigliceride pe preparatele prelucrate uzual (fixare cu formol,

deshidratare si includere in parafina) se evidentiaza indirect prin prezenta unor vacuole optic goale, cu limite precis trasate, datorita dizolvarii trigliceridelor in solventii folositi in cursul prelucrarii Daca se efectueaza sectiuni la gheata, trigliceridele pot fi evidentiate prin folosirea de coloranti liposolubili (Suddan)
12

Steatoza hepatica (ficatul gras)

Este cea mai frecventa forma de steatoza

Macroscopic: Ficatul este difuz marit de volum, greutatea este mai mare decat cea normala, consistenta redusa La sectionare parenchimul hepatic are culoare galbena Microscopic - picaturile de grasime apar ca vezicule transparente, nedelimitate de o membrana structurala, de diferite dimensiuni
In functie de tipul si gradul afectarii, steatoza poate afecta:

Zona din jurul venei centrolobulare (zona acinara 3) Zona intermediara (zona acinara 2) Zona periportala (zona acinara 1) Intreg lobulul steatoza panacinara

13

STEATOZA HEPATICA

Daca testul hepatic a fost prelucrat la parafina si apoi sectiunile sunt colorate cu hematoxilina- eozina, celulele apar vacuolizate, transparente, cu citoplasma dispusa la periferie si nucleii proeminand intr-o portiune a inelului citoplasmatic Vacuole optic goale, intracitoplasmatice

14

STEATOZA HEPATICA

In cazul preparatelor sectionate la criotom si colorate cu Sudan celulele hepatice apar ca purtand un numar mare de picaturi lipidice colorate in rosu -portocaliu sau o singura vezicula lipidica centrala mare

15

 ASPECTE MORFOLOGICE - DISTROFII

16

Ficat normal

Distrofie granulovacuolara hepatica

Distrofie granulo-vacuolara

Glicogenoza hepatica

Corpi Mallory (distrofie hialina)

Distrofie protidica renala

Distrofie protidica renala

Ficat gras

Ficat gras

Ficat gras

Splina cu hialin

Splina cu hialin