Disciplina Anatomie Patologica

Facultatea de Medicina
Universitatea Ovidius Constanta
Distrofii intracelulare Extracelulare

Protidice Hialina
Hialina Fibrinoida
Lipidica Amiloida
Ceroasa
Mucoida
Glicogenoze
 Distrofiile hidro-protidice sunt distrofii ale
compartimentului intracelular si
reprezinta urmarea unor perturbari ionice
caracterizate prin patrunderea in exces a
apei si a sodiului in celula cu pierderea
concomitenta de potasiu din celula cu
tumefierea celulei.
Asociaza aspecte de intumescenta

tulbure sau distrofie granulara cu distrofie

vacuolara.
 Distrofia vacuolar (intumescena clar) se caracterizeaz
prin organomegalie, cu consisten friabil, iar microscopic
se constat vacuolizri citoplasmice cu balonizarea celulei.
Distrofia granulara(intumescena tulbure): celulele
cresc n dimensiuni cu apariia unui material granular fin n
citoplasm.
Electrono-microscopic se constat dilatarea RER, balonizare
mitocondrial, cu diminuarea cristelor i hiperhidratare.
Delimitarea ntre cele 2 tipuri de distrofii este pur didactic,
n realitate ele asociindu-se n aceeai celul sub denumirea
de distrofie granulo-vacuolar.
Imagine de ansamblu in interiorul unei celule: m = mitocondrie, r = ribozomi,
cG = complex Golgi, n = nucleu cu heterocromatina (intunecata) si
eucromatina (clara). TEM, 4500x
 organomegalie, consisten flasc, friabil, cu aspect
de carne fiart
 Hepatite acute/cronice
Hipoxie acuta
Intoxicatii cu substante chimice sau
medicamentoase
Stari de inanitie
 Ficat marit de volum si greutate
Capsula destinsa, subtire
Aspect de carne fiarta
Friabil
 Hepatocite intumescente
Nuclei bazofili bine conturati isi pastreaza
locul in celula
Citoplasma contine vacuole multiple cu
limite imprecise, optic goale si granule
eozinofile cu aspect spumos
 Ficat normal

Distrofie granulo-
vacuolara hepatica
Distrofie granulo-
vacuolara
Glicogenoza hepatica
Cauze
Nefropatii tubulo-interstitiale

Tubulo-nefroze toxice, hipoxice

Alterarea filtrarii glomerulare

 Rinichi marit de volum si de greutate
Aspect palid, mat de carne fiarta
Stergerea limitei dintre corticala si
medulara
 Tubii contorti proximali
Distrofie granulara marirea in volum a
celulei epiteliului tubular cu citoplasma
intens eozinofila, cu granulatii
fine/grosiere
Distrofie vacuolara: vacuole fine, optic
goale, fara pereti proprii in citoplasma
celulelor nefrocitare balonizate
Nuclei de aspect normal (leziuni
reversibile)
Distrofie protidica renala
Distrofie protidica renala
 Depunerea de trigliceride la nivelul
tesutului hepatic
Etiologie:
Aport crescut de grasimi
Intoxicatii cu fosfor, cloroform, tetraclorura
de carbon
Alcoolism cronic

Obezitate

DZ
 Cel mai frecvent steatoza apare la nivel hepatic, renal i
miocardic.
Prezena vacuolei lipidice cu pstrarea nucleului indic
caracterul ei reversibil, n timp ce dispariia nucleului este
semn de ireversibilitate.
Lipidele pot fi evideniate histochimic cu coloraii speciale,
cum ar fi Sudan, Scharlach sau oil red pe preparate la gheata
 In patogeneza steatozei hepatice sunt implicai urmtorii
factori :
creterea aportului de acizi grai,
sinteza crescut de acizi grai,
scderea sintezei de apoproteine, care acioneaz n mediu
hipoxic
Macroscopic se descrie ficatul de gasca (galben,
omogen, marit)
Ficat gras
 Microscopic, lipidele se depun selectiv pe regiuni,
functie de etiologie. Astfel se descriu :
steatoza pericentrolobular, de cauza etanolica
steatoza periportal, n carene proteice
steatoza intermediar, n staza cronic
 Forma mediolobulara : la nivelul
citoplasmei mici vacuole optic goale,
diseminate, cu limite precise
Forma periferica: citoplasma contine cate
o vacuola optic goala care impinge
nucleul la periferie
Forma difuza asocierea celor doua
aspecte cu afectarea in totalitate a
lobulului hepatic
Ficat gras
Steatoza hepatica micro- si
macroveziculara, HE, 10x
 Se caracterizeaz prin depunerea de picturi omogene,
glicoproteice n citoplasma celulelor.
Corpii Mallory incluzii eozinofile perinucleare, in
hepatocite la alcoolici (contin citokeratina si ubiquitina)
Corpii Russell (agregate de IgG) in plasmocite
Celulele Crooke (contin incluzii omogene, sticloase) in
adenoamele hipofizare, la pacientii cu sindrom Cushing.
Cristalele Reincke (incluzii rectangulare perinucleare) in
celulele interstitiale Leydig.
Corpi Mallory (distrofie hialina)
Celule morulare cu incluzii globulare hialine
PAS (+) intr-un plasmocitom, 100x
 Reprezint depunerea interstiial a unei substane proteice
amorfe, omogene, eozinofile, pe structurile fibrilare
extracelulare.
Organele sunt dure, translucid-sticloase, alb-sidefii, cu
aspect de glazur de tort
Hialin fiziologic se intalneste in:
Corpul albicans ovarian
Depunerile din capsula splenica in imbatranire (splina
glazurata)
 Hialin patologic se intalneste in:
Cicatrici (cheloidul, la arsi)
Tumori (leiomiofibroame, schwannoame)
Peretii arteriolelor (in diabet) cu aparitia HTA
Corp albicans ovarian HE 4x
Cilindri hialini in pielonefrita cronica HE 4x
Splina cu hialin
Splina cu hialin
 Este o distrofie proteic extracelular, datorat depunerii n
esuturi a unui material granular, omogen, eozinofilic.
Electrono-microscopic se constat fibre de colagen
tumefiate, dilacerate i omogenizate
Chimic, fibrinoidul contine : fibrin, gamma-globuline,
mucopolizaharide, resturi nucleare.
Apare n vasculite, boli de colagen (lupus), HTA malign
(necroza fibrinoid a mediei arteriolelor), ulcerul gastric,
placenta din sarcina la termen sau in diferite
patologii ale sarcinii (HTA de sarcina, diabet).
Se localizeaz interstiial, cu apariia unei reacii inflamatorii
limfo-plasmocitare i macrofagice i formarea unei cicatrice.
Nodul reumatoid cu necroza fibrinoida (in centru) si celule epitelioide
in palisada (la periferie), asociate cu un infiltrat cronic limfo-
plasmocitar, HE, 10x