Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic.
Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea
cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea,
racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si
conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel
actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta
initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa
24-36 ore de la moarte.
2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de
scurta durata sau absenta. Clasificare:
1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).
2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii)
3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie
5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3.Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in
evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cauzalitate sau lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte
pe de alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind anterioara in timp fata de efect.
4.Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea
unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare
un strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt
hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa
5.Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc:
1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv.
Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice
-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus
-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10 )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare: epiglotite; react. Alergice; crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante violente/neviolente; -anemice violente/neviolente
A.stagnante violente impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox. cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal
de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare lant enz. resp. celular;
-efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport )
Stabilirea caracterului vital: modului de producere violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac tablou asfixic- uneori se observa mici
echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile.
6.Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au
marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile), marca electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului,
edem electrogen care e dur plid dureros trenant.
7.Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr de sg minore:Kidd-Cellano,Lewis,Duffy.. Sisteme
enzimatice eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo 6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat
transaminaza,adenozindeaminaze,6-fosfo gluconat
dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2 globulina cu 3 forme fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific
component,Hb,etc.Sisteme HLA; -Alte sisteme: secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND
8.Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt
suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in
incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au
concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist
medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica
medico-chirurgicala.
Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene(contuzie cerebrala grava, dilacerare cerebrala), socul traumaticohemoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia mecanica.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele
mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de
serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series
au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist
medicale sau in aplicarea
masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.
10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii
cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare
medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal
al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza
de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator
fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele
sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna. Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate
de doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.
Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp
decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B,
exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M.
Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.
Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea
cateva luni.
8.Pruncuciderea; durata vietii extrauterine
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului
nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Durata vietii extrauterine este un element important
in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. - cordonul
ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare
mumifierea (deshidratare se observa
bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.
- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de
minute dupa expulsie- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
1. moarte violenta , chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele
penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei,
moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de
tratament violent sau inuman.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitent
f. cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii,
i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir
10.Diagnosticul de moarte
Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale :
1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, deshidratarea cadaverica, autoliza cadaverica.
2.modif cadaverice tardive distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile si de anim omnivore)
Conservatoare:
a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala
b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea.
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS):
1. pierderea complet a vieii de relaie
2. areflexie i atonie muscular total
3. prbuirea TA cnd se ntrerupe susinerea iatrogen
4. oprirea respiraiilor spontane
5. linite electric persistent pe EEG (se specific i condiiile de nregistrare EEG)
6. la nivelul circulaiei cerebrale:
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a glucozei.
Urmrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dup legislaie (4 72h)
Subiectul 3
1.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod
obisnuit, rigiditatea cadaverica (RC) trece prin urmatoarele etape: - etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat post-mortem si se iniiaz la 30 min - 4 ore
i este total pn la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal ( legea Nysten). Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt
timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza), muschii erectori ai
firelor de par (piele de gaina), dartrosul (retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu eliminare de urina, fecale, sperma), muschiul
uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de stare - sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. In cursul ei,
RC intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza- etapa de rezolutie - incepe la 1-2 zile postmortem si este completa (in functie de
factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut.
Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, zdrobiri ale capului, intoxicatii supraacute cu substante
convulsivante, fulgeratii, dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara
existenta unei perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le-a surprins; - absenta RC la membrele
paralizate.
Mecanisme implicate n producerea rigiditii cadaverice:
1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creterea concentraiei acidului lactic pre i postmortem. Argument: a) RC apare mai rapid i e mai puternic la
mucii supui antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele al cror snge are pH alcalin muchii rmn flexibili.
2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaiate b) secionarea membrelor edemaiate pentru scurgerea apei este urmat de apariia
RC.
3. Anoxia puternic - inhibiie enzimatic - blocarea ireversibil a cilor de sintez a ATPului- transformarea rapid a ATP n ADP - supercontracia miozinei
(creterea vscozitii ei i a consistenei muchiului. Argument: RC se instaleaz rapid dac intravitam ATP-ul i glicogenul muscular sunt sczute (efort fizic).
Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera indicatii pentru stabilirea datei mortii; - valoare orientativa
asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra cauzei mortii; - pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae
rigiditatii.
2.Moartea subita:definitie,clasificare
1. Definiie: este moartea survenit brusc, neateptat, la o persoan n plin stare de sntate aparent, sau la o persoan cu o anumit suferin n a crei evoluie nu
era prevzut sfritul letal.
2. Clasificare (dup Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiac- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza
hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea subita funcionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o
anumita boal: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase .a
10.Diagnosticul de moarte
-se pune pe baza prezentei semnelor mortii reale(corespund mortii reale si se grupeaza in:
4. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere.
Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur,
obisnuit sunt mai putin grave.
5. Clasificarea anoxiilor Fct. de niv. la care are loc:
1.
Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare
2.
Anox. de transport-implicat sg.+Hb
3.
Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular
d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ) -O2 e consumat in aerul respirator-PO2 e f. scazuta; oxigen redusobstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze )
-inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )
-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare)
-la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )
-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir
-PNX traumatic
-compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10 )
b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. capilare
-epiglotite-react. alergice-crup difteric
c. anoxii de transport-stagnante violente/neviolente-anemice violente/neviolente
A.stagnante violente impiedicare circ de intoarcere - vasodil. paralitica
- soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe
A. stagnante neviolente-ICC grava
A. anemice violente-hemoragii-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in
competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta
A. anemice neviolente- anemii cr.
d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN )
-CN- blocare lant enz. resp. celular
-efect rapid
-ICR centrala = SCR instantaneu
-edeme -tulburari echilibru A-B intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea caracterului vital
modului de producere violent/ neviolent
Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac tablou asfixic- uneori se observa mici
echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile.
6. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) :
a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie- mortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree
aritmie astenie- mortalitate rara
c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra,
vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem
pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza coma- mortalitate 15-40% g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA
salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5%
7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei
amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.
8. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete penale(viol, incest). Pseudomaturitate precocecapacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub 9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de
procreere. Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim 60% mobili cu max 25% forme anormale.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele
mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de
serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series
au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist
medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica
medico-chirurgicala.
10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii
cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare
medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal
al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza
de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator
fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
SUBIECTUL 6
1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii.
Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)
-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor, modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale
Semnele mortii reale:
- modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza
- modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte
Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea
-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea.
Stabilirea momentului morii:-ncadrarea ntr-un anumit interval cu att mai restrns cu ct se face mai rapid examinarea cadavrului, deosebit de important n
omucidere; diferite categorii de criterii pt. stabilire:
1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi i cel mai valoros; semnele morii reale devin manifeste n 3-6 h-> dezv. complet n 12-24h; cele mai
importante sunt lividitatea i rigiditatea
2. Studiul modificrilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariia petei Liarch>6-8 h; persistena reflexului pupilar: 4h la atropin, 8h la
pilocarpin
3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea coninutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-8h; din momentul consumului ultimului prnz
(ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prnz-> data, n ce a constat), timpul de staionare digestia diferitelor alimente n stomac se pot obine date extrem
de precise->ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> n condiii obinuite vezica urinar se umple pe parcursul nopii->pn spre diminea
4. Metode de tanatochimie: modificri pe care le sufer diferite substane n snge, LCR, alte umori, unele org. dup moarte; supus erorii-> valoroas n primele
15h, valoare relativ 15-30h, >30h nu pot fi luate n considerare
5. Metode moderne de tanatoenzimologie
6. Alte criterii: modificri de pH-> pH-ul scade brusc dup deces (24h)->alcalin(amine de putrefacie, amoniac); glicogen hepatic (coloraie Carmin best)-> n mod
normal dispare la 10h de la instalarea morii; cadavru cu plgi->aspectul microscopic al plgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plgilor); ventricolul stng i
golete coninutul n 18-24 h de la deces
2.Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian, globi oculari, testicole, organe genitale externe feminine (vulva),
pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa foarte rece.
Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani), loviti in precordiala de mingie de baseball, puk de hokey, lovitura de
karate, lovire cu genunchiul, etc. Mec. cel mai probabil este inducerea unor tulburari de ritm cardiac. In 60% din cazuri victima cade si moare imediat dupa lovitura; in
40% din cazuri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari constiente/inconstiente (deschide ochii, se scoala in sezut sau in
picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange, vomita) apoi urmeaza stopul cardiac. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul toracic. In cele
40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie ventriculara urmata rapid de instalarea fibrilatiei ventriculare. In 12 cazuri in SUA s-au putut inregistra
trasee EKG. In 10 din cazuri era vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara, in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si respectiv de asistolie.
3. Clasificarea lanturilor cauzale
- In functie de natura cauzelor: exogene externe (de nat traumatica) / endogene interne (netraumatice)
- In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze directe conditionate (mediate) / cauze indirecte
- In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale determinante / cauze asociate (de egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante)
- In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza primara in cauzalitatea directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta
- In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant policauzal)
- In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre cauzele multiple pot fi: predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) /
favorizante (grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor primare esentiale/determinante)
4.Hematomul extradural= acumulare de snge ntre planul osos i dura mater
- n majoritatea cazurilor este nsoit de fracturi craniene usu. liniare
- apare la intersecia unui vas cu zona de fractur
- ruptura arterei meningee : - mijlocie-> localizare temporo-parietal; -anterioar-> localizare frontal; - posterioar-> localizare occipital
- rareori sursa este reprezentat de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendina de a se limita la un singur os cranian datorit aderenei durei mater de planurile osoase
- apar numai n zona de impact-> sugereaz o leziune meningo-cerebral; nu apare niciodat n focarul de contralovitur
- moarte rapid-> devine compresiv (->24h)
- clinic: traumatism-> pierderea cunotinei de durat variabil; fenomene neurologice trectoare / persistente; interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul i
revine; agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea strii de contien-> com; semne neurologice de focar; tulburri vegetative; midriaz paralitic
homolateral cu anizocorie
- evoluie grav-> moarte dac nu se intervine chirurgical: urgen neurochirurgical
5. Clasificarea anoxiilor. Spinzurarea
Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec.
resp. cel. de la niv. intracelular
D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente
Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp
-juridic=>accident / sinucidere / omucidere
CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa.
-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)
-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)
MECANISME :
1. asfixic pur traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta
2. hemodinamic pur circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot. comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la
12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)
3. neuro-reflex direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )
CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)
ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa
nodului); latime sant corespunzatoare lat
SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie
gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor
6. Decesul prin cresterea presiunii atmosferice
Cresterea lenta la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari
Cresterea exploziva:
- Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta tesutului: -Muschi, ficat relative neafectate
- Cele mai expuse timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale
- Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei. Hemoragii petesiale in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici
ale undei de soc. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul exploziilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. La nivelul urechii se produc rupture
de timpan si leziuni ale cohleei. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si
oscioarele dislocate sau fracturate.
- La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub forma unor benzi hemoragice subpleurale, bule de emfizem
posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, hemotorax sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi, edem pulmonary, rupture ale peretilor
alveolari, comunicari alveolo-pulmonare.
- Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. Colonul este organul cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor
intestinale se intinde de la hemoragii subperitoneale, hemoragii subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva
zile dupa trauma initiala.
7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8.Pruncuciderea: starea de nou-nascut
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de
tulburare pricinuita de nastere"
Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-60cm, este turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in
plicile axilare, inghinale, ale gatului); craniul cu perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este
acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini depasesc pulpa degetului;-testiculele sunt coborate in scrot;labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul terminal se gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este epicranian, nu
respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere
9. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii
cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare
medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal
al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza
de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator
fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
10.Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se
refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica
Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)
-apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)
Subiectul 7
1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului
a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este
completa in 6 luni-1 an.
b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic,
stearic) care mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul
formeaza adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se
produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani.
c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea
aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se
adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.
d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza accelerat.
2. Moartea subita: definitie. Clasificare
Definitie: reprezina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta
durata sau absenta (sudden unexpected unexplained death) reprezina 40-50% din mortile autopsiate.
Clasificare: A.I.Cauze coronariene: a-ateroscleroza coronariana-tromboza acuta de coronare-infarctul miocardic acut b.-anomalii congenitale coronariene c.anevrism coronarian disecant d-displazie fibromusculara a coronarelor e.-boala Kavasaki f.-arterita coronariana II.Boala hipertensiva
III.Cardiomiopatii IV.Boli valvulare V.Miocardite VI.Malformatii congenitale ale sist.excitoconductor
VII.Morti reflexe.
B.Cauze meningoencefalice: epilepsia, hemoragii subarahnoidiene, hemoragii intracerebrale, tumori cerebrale primitive, meningite, hidrocefalia, afectiuni
psihiatrice, tromboza sinusului sagital superior, comotie cerebrala minora asociata cu intoxicatie etilica, malaria cerebrala.
C.Cauze respiratorii: a.epiglotita b.embolii pulmonare:-trombembolii pulm. -embolia amniotica
-embolie gazoasa -embolia grasa . c.criza de
astm d.hemoptizii e.pneumotorax spmntan al nou nascutului
f.pneumopatii interstitiale g.hipertensiune pulmonara esentiala
D.Cauze digestive: rupture de varice esfofagiene, ulcer duodenal perforat intr-un vas mare, rupture spontana de splina, pancreatita acuta fulminanta, hepatita
fulminanta, hemoragii intraabdominale netraumatice.
E.Cauze endocrine: diabet zaharat(coma cetoacidotica, coma hiperglicemica, hipoglicemia), feocromocitom, insuficienta cortico-suprarenala(boala Addison,
necroza hemoragica a suprarenalelor), tiroidita cronica.
F. Cauze infectioase: soc septic streptococci, fasciita necrozanta, soc septic stafilococic fulminant.
G.Cauze imunoalergice: reactii anafilactice
H. Dezechilibre hidroelectrolitice: hiperK, intoxicatia cu NaCl
I. De etiologie necunoscuta: sindrom Reyes, Sarcoidoza, moartea subita a carausilor, sindromul mortii subite a sugarului.
J. Decese subite la sportive.
3. Legatura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile lez.traumatice:
-lez.intereseaza organe vitale-intre lez.(cauza)si moarte(effect) exista o inlantuire continua, cauza actionand direct dar pe fondul unor factori conditionali
interni(morbiditate preexistanta) sau externi(tratament inadecvat si prin asocierea unor circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul traumatic
-traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circumstantele san u aiba semnificatie-se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza si
factorul extern/intern: nici una nu pot determina decesul luate separate, dar impreuna prin interconditionare result.se amplifica sau se declanseaza complicatii acute
severe de natura a declansa in mod deteminat decesul. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt. a constitui o legat.directa conditionata: -lez.principala survine pe
un teren patologic: fie lez.principala agraveaza starea morbida, fie acesta din urma agrav.lez principala,fie ambele.
-lez.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului..
4. Hematomul subdural-produs prin ruperea unei vene emisare ( dreneaza emisferele in sinusurile venoase ale durei mater) , frecv prin acceleratie sau deceleratie(
ce determ o acceleratie brusca, de scurta durata si intense a vv. Emisare)
- netraumatic: prin ruperea unui anevrism sau efractia unei hemoragii intracerebrale in sp. Subdural
Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de:
- viteza de acumulare a sangelui; cantit hemoragiei;
Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent.
In fctie de evol clinica, hemoragia subdurala se clasif in: acuta: manifesta in 72 ore; subacuta: manif clinice apar la 3-21 zile de la traumat; cronica: manif ce apar
dupa 21 zile dupa traumat.
Evol histol a unui hematom subdural cr:
dupa 24 h: pare un strat de fibrina intre dura mater si hematom
dupa 36 h apar fibroblaste
dupa 4-5 zile: exista un strat de 4-5 cel fibroblastice intre dura mater si hematom
dupa 5-10 zile: se prod o invadare a hematom de catre capilare, fibroblaste si macrophage
dupa 3-4 sapt: hematomul este complet inchis intr-o membr fibroasa
dupa 4-5 sapt: grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul hematom este lichefiat, de culoare galben-rosietica.
5. Clasificarea anoxiilor. Sugrumarea
Subiectul 9
1) Putrefactia.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot
masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba
cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium) Etapele
macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu
aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie
neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros
rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2) Moartea subita: definitie. Clasificare.Reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un indivit in plina stare de sanatate aparenta, cu
simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.
Clasificarea se face in functie de cauza care a determinat decesul. Astfel mortile subite pot avea cauze cardiace cel mai adesea (coronariene, hipertensive, boli
valvulare, miocardite,etc),cauze meningoencefalice(hemoragii intracerebrale,meningite), respiratorii, endocrine-metabolice(B Addison autoimuna sau comele
hipo/hiperglicemice, cetoacidotice),infectioase(soc septic), imunoalergice si in final cu etiologie obscura (neclasificate-moartea subita la sportivi)
3) Clasificarea agentilor traumatici. Echimoz.I)Agenti traumatici fizici sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3)
Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii
ionizante;II) Agenti traumatici chimici substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse
de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu
extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma
diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la
violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati,
echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat
sugerand varfurile degetelor.
4) Caracteristicile orificiului de intrare in impuscarea cu glonte.Efectul glontelui depinde de energia cinetica si viteza sa(in functie de tipul de arma). Pentru
tragerea de aproape(20-30 cm pistol sau 50-100 pt arme mari) : central se afla plaga circulara de diametru egal sau putin mai mare ca cel al glontului, cu lipsa de
substanta si margine neregulata.Pe marginea interna se afla un inel negru(de stergere) dat de stergerea reziduului de pe glonte; in jurul lui se afla inelul de escoriere
inconjurat de zona de tatuaj, cenusie data de impregnarea pielii cu factori secundari. Urmeaza zona de actiune a gazelor fierbinti care dau arsuri superficiale. Daca
tragerea e de la distanta sunt prezente doar orificiul plagii, inelul de stergere si de escoriere. Daca tragerea s-a facut cu arma lipita orificiul central are aspect de plaga
neregulata sau pleznita iar zona de tatuaj se afla pe peretii canalului produs de glont.
5) Clasificarea anoxiilor. Anoxii de utilizare (histotoxice): exemple.1.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia
orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii,
perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme); de cauza non-violenta (obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratoriipneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb alveolo-capilara
violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine)
3.Anoxii de transport violente (cantitative anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de Hb toxice : metHb, COHb CNHb) sau non
violente(cantitative- anemii hemolitice sau calitative-Hb patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice,
barbiturice, CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)
6) Intoxicatia cu CO, DML.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut. E incolor si inodor. CO se leaga cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce
nu mai permite transportul O2 la tesuturi, dar el interfera si cu enzime celulare si din lantul respirator. Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce
frecventa si debitul cardiac, iar la doze mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e importanta, indivizii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai
susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale. Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la 20-30% COHb apar cefalee pulsatila
si astenie, la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma apoi convulsii si moarte. La o concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierdere
de constiinta si deces. La necropsie cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare.
7) Clasificarea simularii.1.Simularea propriuzisa. A) a unei afectiuni inexistente. Se simuleaza semne obiective (febra, tahicardia, albuminuria, hematuria,
diabetul, hemoptizii, varsaturi, epilepsie,anchiloza, paralizii si tremuraturi) si subiective (durerea, tulb de vedere,de auz, oboseala fizica sau intelectuala, halucinatii,
amnezia). B)Crearea artificiala de boli (inhalarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea pleurala- pleurezie purulenta, ingestie de fosfor-anemie,
arsuri cu acizi, ingestie de sapun- hemoragie intestinala, ingestie de efedrina- HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor, intepaturi,
autoimpuscare).2.Agravarea. Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav : durere, infectarea unor rani, sinistroza.3.Disimularea. E proces opus
simularii presupune ascunderea unor simptome reale : boli de ochi, auz, boli venerice, psihice, echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele beneficii
nemeritate.
8) Definitia pruncuciderii. Obiectivele expertizei medico-legale. Este uciderea copilului nou-nascut prin comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre
mama care prezinta o tulburare legata de actul nasterii(o stare psihofiziologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate
explica conduita femeii imediat dupa nastere).Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de nounascut, varsta intaruterina daca nu s-a nascut la termen,
viabilitatea nn, dovezi de instalare ale vietii intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s-au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cauza mortii), examenul femeii
suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere) si al locului unde s-a produs nasterea.
9) Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta
Conform cu art.114 CPP autopsia e obliagatorie in cazuri de moarte violenta, cauza mortii este necunoscuta sau moartea este suspecta si aici avem urmatoarele
situatii : morti subite sau morti la persoane care efectueaza controale medicale periodice sau la care decesul survine in misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sau
intreprinderi, deces in custodie(arest, penitenciare), cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decese in locuri publice sau izolate, morti legate de o deficienta
a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale sau deces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica/terapeutica. Vorbim de moarte violenta cand
cauzele de producere sunt traumatice(fizice, mecanice, chmice, biologice, psihice). Ca mod de producere putem vorbi de accidente, sinucideri sau omucideri.
10) Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea.Durata ingrijirol medicale se refera la durata efectiva de timp in care o persoana victima a unui traumatism
necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite complicatiile lor. Legistul trebuie sa precizeze gravitatea leziunilor pentru ca legea ia in considerare
leziuni de la cele mai putin severe la cele mai grave. Aceasta gravitate se exprima cuantificat conform unei conventii medico-juridice ca zile de ingrijire mediacala.
Slutirea este deformarea evidenta morfologica si/sau estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creeaza victimei un prejudiciu real fizic/psihic.
Cand implica faa se numete desfigurare. Evaluarea unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor mijloacelor de interventie (chirurgie plastica si
reparatorie). In unele cazuri victima nu poate efectua aceste interventii si specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare.
Subiectul 10
1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea
Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior. (definitia medicala).
Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale se grupeaza in:
modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati cadaverice;- rigiditate cadaverica
modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari distructive ; - putrefactia ;
- distrugerea cadavrului de
animale, insecte necrofage sau larvele lor
- modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; - artificiale : inghetarea, imbalsamarea
Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea cadaverica; procesul este mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii
oculari (tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate sau marg. plagilor
2. Moartea subita. Emboli grasa
- cel mai frecvent, se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai
ales femur); formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare
- mai pot apare in.:- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat; arsuri grave; pancreatita acuta; anestezii inhalatorii; la bolnavi cu steatoza hepatica,
in conditii de crestere a presiunii intraabdominale
- din punct de vedere fiziopatologic, in aceste cazuri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua
capilarele pulmonare
- pot fi:- cu grasimi libere; - cu maduva osoasa grasa
- apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave; in majoritatea cazurilor sint asimptomatice
- clinic:- insuficienta respiratorie acuta; - eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace, axile, fata); eventual, febra si tahicandie, ev. IR ac.
- diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole); lipidograma sangvina - evidentiaza acizi grasi liberi si grasimi neutre
- uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale
- la autopsie: macroscopic, nu se evidentiaza elemente sugestive; microscopic, pe proba recoltata din virf pulmonar si colorata special (Sudan, Scharlach) se observa
picaturi de grasime in capilarele pulmonare
3. Clasificarea ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
1. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete,
infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri magnetice; radiatii ionizante
2. Ag. traumatici chimici
3. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)
4. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice, abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin,
vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de
localizare, profunzime si reactivitatea organismului.
Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.
In functie de aspectul macroscopic, se descrie:
a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata. Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica,
margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de
producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.
b. Plagi produse prin instrumente ascutite
1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata
2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;
- uneori adancimea plagii scade progresiv si se
termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare codita de soricel(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se
retracta
3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente
4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate
- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari
c. Plaga impuscata
4.Precipitarea: caracterul leziunilor in precipitare
Precipitarea= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior palnului de
sustinere
Lez. din precipitare au urm caracteristici:vsunt multipolare;vsunt prezenta pe partile proeminente, dar si in alte reg., uneori chiar opuse; frecvent sunt insotite de
escoriatii si alte semne cu cracter vital la locul de impact, dar care in cazurile cu lez. garve pot fi mult reduse sau chiar absente ; obisnuit sunt grave (precipitarea se
face de pe un plan pe un plan situat mai jos decat primul)
5.Clasificarea anoxiilor. Hidrocutia
Clasif asfixiilor:
7. Anoxii de aport (anoxii anoxice):
Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):
f.
insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari
g.
obstructia orif. respiratorii (sufocare)
h.
obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare
de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare, sugrumare)
i.
impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie
j.
scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum
anoxii de aport de cauza neviolenta:
e.
obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)
f.
perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis
g.
obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii
h.
scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale
8. Alterari ale membranei alveolo-capilare
De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile
De cauza neviolenta: boala membranelor hialine
9. Anoxii de transport
De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu CO, nitriti)
De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza)
10. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare
De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs
(hipotermia)
De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie
Hidrocutia este numita si inec uscat, deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii victimei. Moartea se produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal),
declansate de intrarea brusca in apa rece.
6.Intoxicatia cu alcool etilic. Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. DML
- 95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, ac acetic, CO2 si apa
- aprox. 5% se elim. urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de abs., apoi e mai mare) si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva,
lapte
- val. medie a ratei de metabolizare in faza desc. este de 0,15g/1000ml/h la barbat si de 0,18g/1000ml/h la femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera
ca rata de eliminare este de 0,15g/1000ml/h. la consum. cr. rata de eliminare este de 0,27g/1000ml/h
- elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis-Menten:
dC= VmaxC, dt= Km+ C, unde rata de elim.(dC/dt) depinde de rta max de elim. (Vmax), ct. Michaelis (Km) si concentratie.
DML= 4-7g/1000ml
7. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala
- agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului se obtine prin analiza celulelor spermatice
- omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri delicte(pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.)
- accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat cu victime umane, at cand vahiculul paraseste locul faptei
- identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos sau dentar(chiar cand sunt partial carbonizate).
- cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputi prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii: vagin septat, absent, infantilism)
capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
Subiectul 11
1.Putrefactia Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot
masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba
cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium) Etapele
macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna sub actiunea bacteriilor endocavitare E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu
aspectul exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie
neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros
rinced, mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata
2.Moartea subita: definitie, clasificare
Def.=moarte neviolent de cauz patologic instalat cel mai adesea brusc, survenit pe neateptate la persoane de sntate aparent sau la bolnavi care anterior
decesului nu au avut o simptomatologie s determine o agravare a bolii de baz sau evoluie letal.
Clasificare (dup Simonen):
A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata
- ruptura cardiac
- ruptura de anevrisme
B. MS cu leziuni organice cronice
- ciroza hepatica
- ateromatoza generalizata sau localizata
- moartea subita funcionala: leziuni organice de fond + factor favorizant
C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boal: staza sanghina, sufuziuni sanghine
subseroase .a.
D. MS cu absenta elementelor anormale(autopsia alba)
3. Clasif ag. traumatici. Plaga
Clasif ag. traumatici
5. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete,
infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri magnetice; radiatii ionizante
6. Ag. traumatici chimici
7. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)
8. Ag. traumatici psihici
Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii
Plagile pot fi, in fct de profunzime:
- superficiale
- profunde, care pot fi: nepenetrante; penetrante (in cavitatile craniene, toracice, abdominale) si care pot fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin,
vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ (spre exemplu ficatul).
Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia e prelungita. In general, evolutia este influentata de
localizare, profunzime si reactivitatea organismului.
moarte subita
decesul unei pers, a carei sanatate, prin natura serviciului, este verf. periodic dpdv medical
deces care survine in custodie (arest preventiv, spital penitenciar, spital de psihiatrie, inchisoare, arestul politiei) sau deces care ridica suspiciunea de tortura
sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman
deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii
deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. diagnostica sau terapeutica medico-ch
10.Dg. de moarte
Diagnosticul pozitiv de moarte cerebral este stabilit pe mai multe criterii
(conform OMS):
1. pierderea complet a vieii de relaie
2. areflexie i atonie muscular total
3. prbuirea TA cnd se ntrerupe susinerea iatrogen
4. oprirea respiraiilor spontane
5. linite electric persistent pe EEG (se specific i condiiile de nregistrare EEG)
6. la nivelul circulaiei cerebrale:
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;
- scderea diferenei arterio-venoase cerebrale a glucozei.
Urmrirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, dup legislaie (4 72h)
SUBIECTUL 12
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic.
Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea
cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.
Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive:
distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea)
Etapele mortii
- Stari terminale preagonie agonie
- Moarte clinica (oprirea functiilor vitale)
- Moarte reala: Etapa postmortem precoce (sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalare sau deja instalate; Moarte celulara moarte
biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului; Moarte cerebrala (moartea celulara a creierului) moartea juridica (5-8 minute); Moartea somatica
individul nu mai este o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii; Moartea biologica toate tesuturile si celulele sunt moarte; Etapa
postmortem tardiva (peste 24 ore): semnele mortii reale prezente: lividitati, rigiditate, racire, deshidratare, autoliza putrefactie continuarea descompunerii
2. Embolia gazoasa
- este o cauza rara de moarte subita
- cantitatea letala de gaz depinde de locul de patrundere a gazului ( artera sau vena) si ritmul de patrundere:
- ritm lent permite tolerarea unei cantitati mari; ritm rapid tolerarea unei cantitati mici; introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100 250
cm gaz; din vene ajunge in vasele pulmonare unde det ocluzie si vasoconstrictie reflexa. In artere cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin
obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale.
Modul de patrundere a gazului:
- in artere: patrunderea directa este rara, de obicei gazul ajunge prin sunturi arteriovenoase, comunicare interatriala ( foramen ovale), sunturi arterio-venoase
formate dupa traumatisme toarcice;
- in vene: plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept ( bust, gat ); procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu, encefalografie
gazoasa, histerosalpingografie); toracocenteze; lezarea venelor abdonino-pelvine prin drenare de hematom retroperoitoneal, rezectia unor formatiuni tumorale pelvine,
chiuretaj, placenta praevia, histerectomie, insuflatie tubara; perfuzii din flacoane de sticla sau prin manevre legate de perfuzie; vantilatie mecanica cu presiune
pozitiva; punctii si cateter v. Subclavie; endoscopie gastrointest cu insuflare de aer (aerul patrunde in venele gastrice deschise de un ulcer)
Manifestari clinice: moarte subita, cord pulmonar acut:_cianoza, tahicardie, cresterea presiunii venoase centrale, edem pulmonar acut, mai rar, simptome
neurologice( daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulele de aer trec in circulatia generala si ajung in creier)
Paraclinic: radiografie (hipertransparente in artera pulmonara), eco
Tratament: bv se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu O2 100% sub presiune, sustinerea fct vitale
Autopsia:
necesita suspicionarea dg
debuteaza la niv toracelui unde se efctueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se incizeaza si in care se pune apa, pana aceasta acopera
complet cordul; apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer
aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa genereze gazele
dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele meningeale
3.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare; Orificul de intrare/de iesire; distanta de la care s-a efectuat tragerea; directia din care s-a efectuat tragerea
si parcursul proiectilului prin corp(canalul); pozitia victimei in momentul executarii focului; .tipul armei folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii;
evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice; dc supravietuieste,aprecierea
infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).
4. Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto
Coliziunea frontala
- Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever (izbire cu toracele de volan, cu producerea de fracturi
costale, rupturi de aorta, contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un
TCC moderat/minim.
sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior
sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive
5. Clasificarea anoxiilor
1.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide
sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme); de cauza nonviolenta (obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo intrapulmonare-astm si
pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine)
3.Anoxii de transport violente (cantitative anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de Hb toxice : metHb, COHb CNHb) sau non
violente(cantitative- anemii hemolitice sau calitative-Hb patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice,
barbiturice, CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)
6. Intoxicatia etanolica: tanatogeneza
-decesul se produce la 4-7 g/1000 prin : inhibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric,
refrigeratie, hipoglicemie
7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH. Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dup prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel
pentru c n contact cu anticorpul corespunztor aglutineaz celulele pe care se gseste) s-au identificat grupele O, A, B, AB. Antigenele se detecteaz la circa 6
sptmni dup conceptie, fiind bine reprezentate la nou-nscut (spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dup 6 luni de la nastere.
Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se considera tacuta deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u
exista antiser care sa o evidentieze, se manif fenotipic numai dc se afla in doza dubla la amii parintii.
Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau Ocate un cromozom dl fiecare parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AAhomozigot, genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup AB(fenotip AB:genotipABhetero-)
O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:
Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc.
Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar grup tataluinici nu se mai ia in discutie.
Pe lng aceste grupe s-au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele corespunztoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si
A2 sunt utilizate n expertiza medico-legal a paternittii, deoarece se transmit dup legile mendeliene; celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se
manifest fenotipic ca grup O.
Subgrupa A1 (factor tare, dominant) se ntlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti A din serurile grupelor B si O.
Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slab. Cele dou antigene sunt antitetice.
S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente n populatie.
In cazuri rare, gena H lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt prezente. In schimb aglutininele A, B,
H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay.
Himerismul este o stare genetic rar ntlnit n care gemenii pot avea dou tipuri
de celule, care deriv din dou sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale
implantndu-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup
sangv minoritar. Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de
nastere.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte
ale constitutiilor lor genetice.
Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele
sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna. Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate
de doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.
Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp
decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B,
exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M.
Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.
Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea
cateva luni.
8. Investigatii paraclinice in probarea violului. Examene de laborator: - este necesara datarea raportului sexual:
- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastreaza 3 zile)
- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual
- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate produce liza spermatozoizilor)
- pentru evidentierea spermei, se pot determina: - fosfataza acida de origine prostatica
- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista in vagin 13-47 ore
- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind la pubertate. Folosindu-se electroforeza
conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4 saptamini.
- human prostate specific antigen (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei
vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele
menstrual.
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta
1. moarte violenta , chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces
2. cauza mortii nu e cunoscuta
3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical
c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele
penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este
suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.
e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de
profilaxie ori de protectie a muncii, i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir
10.Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii. Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravita
cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.
Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma unui traumatism sa conduca cu cea mai mare pro
moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in a
medical/ chirurgical sustinut.
Subiectul 13
1. Semnele mortii
Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia si aspectul cadavrului-tonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea
circulatiei ; abolirea reflexelor ; modificari oculare ; suspendarea activitatii cerebrale.
Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice precoce(lividitate si hipostaza viscerala; racirea; rigiditatea; deshidratarea; autoliza)
si modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor; conservatoare: naturale (mumifierea,
adipoceara, lignifierea, inghetarea) si artificiale (inghetarea, imbalsamarea)
2.Moartea subita: definitie. Clasificare
Def: reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata
sau absenta.
Clasificare: dupa V.Belis : A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiac
ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea subita funcionala: leziuni organice de
fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boal: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase
dupa Simonin: 1 MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala ex. Infarct miocardic.; 2 MS organica fara leziuni caract pt o anumita boala(staza,
petesii edem pulmonar); 3MS functionala cu stare patologica preexistenta ; 4 MS functionala prin inhibitie ; 5MS functionala esentiala (necropsia alba)
3. Definitia reactiei vitale si semnificatia ei
Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica,
fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor,
inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare,
embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice.
4. Mecanisme lezionale la pietoni in accidentul rutier
Sunt mecanisme simple: lovirea, caderea, calcarea(comprimarea)
lovire simpla( leziunile apar la locul de impact in fct de inalt autovehic); proiectare (lez la locul de impact cu auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului);
calcare(desenul pneurilor poate fi imprimat pe haine si pe piele sub forma de benzi echimotice); tarare (apar excoriatii pe supraf intinse, cu aspect asemanator cu
arsurile superficiale); comprimare intre autovehicul si alt obiect dur.
Si mecanisme complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere-calcare, lovire-proiectare, lovire-cadere-calcare-tarare.
Uzual pietonii adulti pot avea 5 traiectorii cinematice in urma impactului initial: 1 proiectarea inainte, 2 bascularea-proiectarea inainte, 3 bascularea si caderea
peste aripa, 4 bascularea-proiecarea inapoi peste plafon cu rotatie cu capul in jos, 5 lovirea-proiectarea inainte cu rotatie; Pietonii copii au uzual 2 traiectorii
1proiectarea inainte (copii mici), 2 bascularea-proiectarea inainte (copii mai mari)
5. Cauze de tanatogeneza in arsuri
Mecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt : 1 intox cu CO determina cresterea concentratiei carboxihemoglobinei; 2 intoxicatii cu diferite
substante rezultate din arderea unor materiale : cianuri (din arderea poliuretanului, poliacrilonitrili, DML = >100mol/l), NO2 (letal la >2000ppm), hipoclorit (rezultat
din PVC, letal la >2000ppm), acroleina (lana lemn EPA la >10ppm), aldehide, benzen, fenol, bioxid de sulf.; 3 scad cantit de O disponibil pentru respiratie si
acumulare de CO2; 4 inhalarea de gaze fierbinti si iritante determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau edem laringian sau moarte reflexa
prin mecanism vagal.
6. Intoxicatia cu HCN, DML
HCN este un lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare; este folosit ca inscticid si rodentecid.
Mod de actune: efectele toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator celular (mai ales citocrom-oxidaze); moartea se produce prin paralizie
bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie ( ingestie, inhalare, transcutanat) .
Clinic : forma supraacuta( strigat diabolic, pierderea brusca a constientei, convulsii, apnee si stop cardiac in cateva zeci de secunde); intox acuta (simptome
nervoase, dispnee, cianoza, tulb circ, gust amar si halena caracteristica, confuzie, convulsii, colaps, paralizie respiratorie, deces in minute); intox usoara ( asem cu cea
precedenta dar simptomele in forma clinica usoara disparla iesirea din mediu).
La necropsie: lividitati de cul rosie, continut gastric cu miros de migdale amare, leziuni de tip asfixic. DML pt HCN = 0.5g (30-40 samburi) iar pt cianuri =
0.1g sau 0.3g/l aer
7. Trasnmiterea in sistemul secretor
Dup localizarea si propriettile lor, antigenele A, B, H se clasific n :
- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor, trombocitelor, celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente n
organele hematopoetice si n ser, dar nu si n or-ganele excretorii si nici n secretii sau excretii; persoanele care posed astfel de antigen ABH se definesc ca
nesecretoare (se);
- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente n secretii si excretii (saliv, suc
gastric, sput, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginal, sperm, urin, lichid amniotic, continutul chistelor ovariene, dar nu si n lichidul cefalorahidian); ele
nu se gsesc n organele hematopoetice; persoanele care posed astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).
Starea de Se se este controlat de dou gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care se transmit dup legile mendeliene, alela Se fiind dominant. Aceast
alel regleaz sinteza substantelor hidrosolubile ABH si deci prezenta lor n umori la genotipurile SeSe si Sese.
Din analiza genetica reiese c din printi Se se pot naste copii se, dar din printi se nu pot apare copii Se.
n practic s-a constatat c exist posibilitatea ca saliva s fie contaminat cu substante de origine bacterian, ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea
antigenelor A si B
8. Etapele expertizei medico-legale in viol
Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si se adreseaza intrebari generale in cadrul unui sumar examen psihologic, se
evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se efectueaza identificarea victimei, se solicita persoanei
examinate sa se dezbrace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru analiza laboratoarelor serologic. B se examineaza fizic cu atentie victima
notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe care le prezinta. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se
efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale.
D in finalul exam genital medico-legal se recolteaza secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in scopul probarii prezentei spermei.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
suferite sau complicatiilor lor.
Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile
traumatice)- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica.
Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale de natura exclusiv traumatica ce consta din prezenta unor sechele ce determina indiferent
de localizarea lor o deformare morfologica, un deficit estetic local si de ansamblu, dizarmonie corporala evidenta si tulburari functionale, apte de a pune persoana
respectiva in conditii de inferioritate si de a-i produce tulburari de ordin psihic. Cand slutirea se refera la fata se numeste desfigurare.
10. Concluziile certificatului medico-legal.
CML se consemneaza o data cu examinarea, concluziile sale putand fi incheiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile
constatate impun pentru obiectivare consultatii de specialitate.
Concluziile CML trbuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte : 1realitatea traumatismului, 2 mecanismul de producere, 3
natura agentului traumatic,4 data probabila a traumatismului, 5 aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata tratamentului medical(numarul zilelelor de
ingrijire medicala)
SUBIECT 14
1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului
a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in
luni-1 an.
b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2).Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) ca
mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaz
adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide
cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani.
c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste med
au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se adreseaza in speci
structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.
d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza accelerat.
2. Embolia gazoasa cauza rara de moarte subita
-cantitatea letala de gaz depinde de ritmul de patrundere si de locul de patrundere a gazului
Ritm de patrundere:-ritmul lent permite tolerarea unei cantitati mari
-patrunderea rapide determina tolerarea unei cantitati mici
-introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100-250 cm3 gaz; gazul ajunge in venele pulmonare unde determina ocluzie si vasoconstrictie reflexa.
-in artere, cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale.
Modalitatea de patrundere a gazului:*in artere:-rar patrundere directa, de obicei gazul aj prin sunturi arterio-venoase,comunicare interatriala,sunturi arterio-venoase forma
dupa traumatisme toracice
*in vene gazul patrunde prin: -plagi taiate situate mai sus de nivelul atriului drept
-procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu)
-toracocenteze
-lezarea venelor abdomino-pelvine prin: drenare hematom retroperitoneal, rezectie de formatiuni tumorale pelvine, chiuretaj, control uterin, histerectomie, insuflatie tubara
-manevre legate de perfuzie
-ventilatie mecanica cu presiune pozitiva
-punctii si cateter vena subclavie
-endoscopie gastrointestinala cu insuflare de aer (prin venele gastrice deschise de un ulcer)
Tablouri de manifestari clinice:
a. moarte subita
b. cord pulmonar acut (frcvent) cianoza,tahicardie,cresterea presiunii venoase centrale, EPA
c. simptome neurologice (rar, daca exista orificiul interatrial permeabil)
Paraclinic: ecografie/radiografie care evidentiaza hipertransparente in artera pulmonara
Tratament:-bolnavul se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu oxigen 100% sub presiune, sustinerea functiilor vitale.
Autopsia: -incepe la niv toracelui, se efectueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se incizeaza si in care se pune apa; apoi se incizeaza ventriculul drept
se verifica existenta bulelor de aer.
3.Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) -Coagularea sangelui -Retractia tesuturilor - Inflamatia
4. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici
A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):
-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul proiectilului
-pe marginea interna a plagii s
observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu
rosiatica -urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari (fum, particule de pulbe
nearsa)=zona de tatuaj-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti arsuri superficiale,modificari ale firelor de par Fenomenul de retroproiectie cons
in proiectia retrograda de material biologic (sange,os) si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului.
B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie
C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta): -orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita stelata
-inel de stergele -inel de escoriatie -zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont.
5.Marca electrica-apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire al curentului electric. -aspect characteristic: -macroscopic:lez.cu form
care sugereaza forma supraf.de contact de culoare alb-cenusie, indurate cu
margini reliefate si centru mai ombilicat , carbonizat si cu depuneri metalice(Al, Cu,) care insa lipsesc in cazul marcii lectrice de iesire.-microscopic: tumefierea stratul
epidermic, alungirea intense a cel.bazale din str.Mal-Pighi si prezenta de vacuole in epiderm si derm, tecile foliculuilor pilosi sunt ondulate, mansoane hemoragice perivascular
descuamari endoteliu capilar.
6.Intoxicatia acuta cu heroina poate aparea in context intentional (suicid), ca metoda de eutanasie sau din cauza erorilor de calcul al dozelor. DML este de 120 mg dar pr
dezvoltarea tolerantei se poate ajunge si la 2 grame de aceea e greu de diferentiat un toxicoman de un act de suicid. Rapid dupa administrare apare respiratie superficiala, c
tendinta la bradipnee severa (2-4/ min ) , bradicardie cu cresterea pe EKG a duratei complexului QRS, edem pulmonar acut, cianoza, mioza punctiforma inlocuita de midreaza
instalarea anoxiei cerebrale, decesul fiind consecinta insuficientei cardio-respiratorie. Edemul pulmonar este masiv,brusc aparut si rezistent la tratament.
7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala:
1.Expertiza filiatiei
2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de tesut) -identif speciei pt diferentierea originii
animale/umane-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie-identif resturilor cadaverice-identif victimelor-confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte
sexuale-confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate
3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor.
8. Pruncuciderea definitie si probarea vietii extrauterine
Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de
tulburare pricinuita de nastere" Criteriul pentru probarea instalarii vietii extrauterine este aparitia respiratiei pulmonare. Docimazia macroscopica:
-daca fatul a
respirat: plamanul este expansionat, umple cavitatile pleurale, pe suparafata are culoarea roz, usor neregulat de perle fine egale (alveole cu aer); la palpare-elastic si
prez crepitatii. Pe sectiune se scurge spuma fina rozata.
-daca fatul nu a respirat: plam colabat, nu umple cavitatile pleurale. Pe suprafata are culoarea rosie-visinie, consistenta crescuta, crepitatii absente, aspect de
organ parenchimatos. Pe sectiune se scurge sange negricios fara bule de aer.
Docimazia pulmo-hidrostatica: -plam respirat- docimazie pozitiva-fragmentele pulm plutesc;-plam nerespirat- docimazie negativa- fragm pulmonare cad la fundul
vasului. Este fals negativa in sindromul de condensare(pneumonii), sedere prelungita in apa.
Docimazia pulmonara histopatologica.:- la plamanul respirat: alveolele sunt destines, celulele alveolare cubice, bronchiole destines cu epiteliul intins;- la plamanul
nerespirat: alveole colabate, cellule alveolare plate, bronchiole nedestinse cu epit plicaturat, fb elastice ondulate.
Docimazia gastrointestinala: evidentiaza prezenta aerului in stomac si intestine care indica deglutitia extrauterina (nu are valoare la cadavrele in putrefactie):
-stomacul n.n. care nu a respirat contine doar mucus vascos. Dupa 5-10 min de viata extrauterina aerul patrunde in stomac si proba este pozitiva
-in jejun aerul patrunde dupa 15-20 min
- in colon- dupa o zi
9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta;
3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul
unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese
repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in
acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau
terapeutica medico-chirurgicala.
10. Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se
refera numai la leziunile traumatice) - se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica Ex: - fractura
costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)
-apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele
de sutura, medic antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura).
SUBIECTUL 15
1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic.
Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea
cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.
Semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive:
distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea)
Autoliza este un proces atat intravital cat si postvital. Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum
de energie si abacterian. Ca proces intravital proces localizat care genereaza de obicei necroza focala si reactie inflamatorie. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces
postmortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau
functiile vitale. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz.
2.Moartea subita:
Definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau .
Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem
pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) absenta3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei
patologii recente acute severe)
4. MS functionala prin inhibitie5. MS functionala esentiala( necropsia alba)
3. Reactii vitale generale
a. Aspiratul pulmonar
- prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau pasiv, postmortem; prezenta acestor substante la nivel alveolar este
cauzata doar de un proces activ de aspirare
b. Diferite tipuri de embolie- prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului sangvin (a contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei
c. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic- plaminul de soc: - este congestionat si edematiat- prezinta zone de atelectazie si zone de
emfizem compensator- ulceratii gastroduodenale (ulcere de stress Curling) - acidoza- cresterea catecholaminelor- cresterea Pg E2 , leucotrienei B4, a tromboxanilor
4.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare: Orificul de intrare/de iesire; distanta de la care s-a efectuat tragerea; directia din care s-a efectuat tragerea
si parcursul proiectilului prin corp(canalul);
- pozitia victimei in momentul executarii focului;.tipul armei folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii; evaluarea lez traumatice specifice
impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice; dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de
ingrijiri med).
5. Aspectele necroptice in hipertermie: staza si edem cerebral; microhemoragii intracerebrale (talamice, hipotalamice, paraventriculare); petesii; staza viscerala
generalizata; bronho-pneumonie, distrofie hepato-renala
6.Intoxicatia cu cocaina Intoxicatia acuta apare dupa consumul a circa 1-15 rocks, bucati de crack.
Clinic: coma cu midriaza, HTA severa, EPA, hemoptizii, IMA, aritmii severe, HVS, miocardita, disectie acuta de aorta, ischemie de membre, tromboflebite prin
cresterea agregarii trombocitare si a productiei de tromboxan, HIC si hemoragii subarahnoidiene, infarct cerebral, convulsii, afectare hepatica, GN cu proliferare
mezangiala, infarctizari renale, necroza tubulara, rabdomioliza, hipertermie, cu crampe musculare, epuizare, mergand pana la soc termic si uneori CID, pneumotorax,
necroza de mucoasa gastro-intestinala si perforatie de sept nasal si anosmie consecutive sau perforatii oro-faringiene. Exista riscul de moarte subita la personae atopice
la contactul cu cocaine, sau de dezvoltare a unui soc anafilactic, situatie intalnita si la unele anestezii locale. Administrarea uzuala a cocainei este urmata de o
hipomanie, stare de bine euforica, locvacitate, agitatie, grandomanie, de inlaturare a oboselii si a stress-ului, permeabilitate dispozitionala, usurinta miscarii,
hiperexcitabilitate genitala, hiperfagie, indiferenta fata de durere, dar si accentuarea agresivitatii, izbucniri coleroase, alogie cu modificarea comportamentului psihic:
suspiciozitate de intensitate paranoica, anxietate, halucinatii, reducerea si superficializarea somnului, stereotipii ale limbii si gurii, leziuni de grataj. Clinic se deceleaza
tahipnee, HTA, tahicardie, dureri toracice, tremor, hiperreactivitate reflexa, mioclonii, convulsii, transpiratii, hipertermie, constrictie bronsica, disfonie, greata, rinoree.
Sevrajul de cocaine: 3 faze:
- crash-ul de abstinenta: agitatie psihomotorie, anorexie, depresie, oboseala, somnolenta, dorinta extrema de administrare a drogului, alungirea intervalului ST pe
ECG
- urmeaza o perioada de anxietate, anhedonie, torpoare, activitate onirica ampla, cu vise dinamice, scenice, cinematografice, dar cu cresterea marcata a dorintei de
consum, cu orientarea exclusive a comportamentuui spre procurarea drogului
- faza de disparitie, cu cedarea treptata a simptomelor, dar cu riscul recaderilor present
7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei
amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus.
8.Pruncuciderea:
Def=(art. 177 CP)Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere Probarea ingrijirilor
acordate dupa nastere Daca nasterea este neasistata, femeia se afla in imposibilitatea de a acorda ingrijiri n-n (omisiune involuntara) sau in mod voit nu a acordat
ingrijirile (omisiune voluntara). La necropsie se examineaza cu atentie: tegumentele pentru a vedea daca fatul a fost spalat; cordonul ombilical daca este sectionat sau
rupt, ligaturat; orificiile si caile respiratorii daca au fost dezobstruate; stomacul: daca la 24 h de la nastere fatul este alimentat cu ceai; daca la 24 h de la nastere a fost
alimentat cu ceai; daca urina are o densitate peste 1012, iar in stomac nu sunt gasite alimente, acestea dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul
9.Certificatul ML: Concluziile: realitatea traumat; mecanismul de prod; natura ag traumatic; data probabila a traumat.; aprecierea gravitatii traumat exprimata
prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).
10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii
cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a
ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:
medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului
medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este indisponibil pentru constatare
medicul specialist/primar pentru decesele din spital
In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML. Completarea CMCD dupa examenul medico-legal
al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza
de sus in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator
fiziopatologic.
- are mai multe parti:
Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a pasaportului
Cauzele mortii
I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala
b.cauze intermediare
c. cauze initiale
II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice
Subiectul 16
1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si
activitatii SNC. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care trebuie precizat, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drep
Semnele mortii reale sunt: racirea, deshidratarea, autoliza, lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala, rigiditatea cadaverica. Racirea cadavrului se datoreaza initial oprir
circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 or
postmortem, iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre interior. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul plicelor. Dupa 10-1
ore de la moarte, temperatura intrarectala este de 20 grade. Exista factori acceleratoti (boli cronice, hemoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , casectictici)si facto
inhibitori(boli febrile , convulsii, septicemii, soc caloric, hipertermie maligna, intoxicatii cu CO, stricnina, nicotina, alcool, hidroniazida, asfixii, adulti obezi) ai pierderii d
caldura postmortem.
2.Moartea subita:cardiomiopatii=MS reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatolog
premonitorie de scurta durata sau absenta. Crdiomiopatiile reprezinta una din cauzele cardiace posibile de MS. Cardiomiopatiile obliterative nu se asociaza cu MS si sunt cauza
de boli cronice( amiloidoza, sarcoidoza, hemocromatoza). Cele congestive apar de obicei in alcoolismul cronic, prin combinarea efectului toxic direct al etanolului cu efect
denutritiei si cu efectul cobaltului. De curand s-a demonstrat ca alcoolul deprima cel. Kupffer ceea ce favorizeaza patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipozaharidice
E. Coli cu efect toxic pe miocard. Tot congestive sunt si cardiomiopatia peripartum(apare in ultima luna de sarcina si in primle 6 luni dupa nastere; esta cauzata de suprasolicitar
inimii in perioada sarcinii; in 50% din cazuri cordul isi revine la normal in 6-12 luni); cardiomiopatia cronica idiopatica si cardiomiopatia toxica. Aspectul anatomopat. In CMPC
inima este intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari; microscopic, se obs fibroza interstitiala difuza. CMP hipertrofice se caract printr-un v.stg hipertrofiat, zona de ma
hipertrofie este la niv septului; grosimea sa medie este de 20-22mm(pana la 50 mm); constitue cea ma I frecventa cauza de MS la adolescenti si adulti tineri. Trebuie facut d
diferential cu hipertrofia adaptativa a sportivilor(canotaj, ciclism, sky fond maraton, inot). CMP ischemica este instalata in timp det de insuf de perfuzie indelungata prin A
coronariana; miocitele sunt hipertrofiate, cu nc mari si intunecati, fibroza interst. Mai exista si displazia aritmogena de v. dr, caract prin inlocuirea miocardului normal al v. dr c
fibroza interstitiala si tes gras, dilat marcata a atr. Dr contractilitate scazuta, miscari paradoxale ale septului interventricular. Clinic se expr prin insuf card dr si aritmii ventr dr.
3.Clasificarea agentilor traumatici. Excoriatia= Clasificarea agentilor traumatici -clasificare:
Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un corp dur), fie prin izbirea corpului
miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizic
variatiile de temperatura, electricitatea (industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.
3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologi
medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico-legale.
4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime, cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni
culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie c
sange heterolog.
Excoriatia= soluie de continuitate superficial a pielii prin lovire activ (tangeniale cu corpuri rugoase, ascuite sau cu muchii) sau pasiv (frecare cu un corp dur c
suprafa rugoas -> cdere)
- pot s apar pe piele sau pe mucoase; cnd e foarte superficial (epiderm)=> limforagie iar cnd se usuc=> crust seroas (glbuie); cnd e mai profund (interesate
papilele dermice)=> hemoragie iar n evoluie apare o crust brun-roietic (crust hematic)
- pe mucoase=> pseudomembrane de fibrin
- sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafee mici
- placard sau zon escoriat= suprafee mari
- pe cadavru escoriaiile se pergamenteaz
- n primele 4-6h-> umed, >12h crust, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade lsnd o zon rozacee ce dispare treptat fr urm
- escoriaiile liniare, semilunare n jurul nasului i gurii sugereaz sufocare, cele n regiunea vulvar i faa intern a coapselor sugereaz viol; liniare pe zonele proeminente
>trre
- se acorda 1-2 zile de ngrijiri medicale (4-6 zile n caz de escoriaii mari sau suprainfectate)
4.Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocupantul dreapta fata= la ocupantul din dr nerestrictionat (fara centura aplicata) miscarea este de propulsie sp
ant a corpului uman( ca o alunecare/translatie) cu o usoara ascensionare a corpului; este posibila: proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpului din dreapta;
proiectarea inainte det ejectarea prin pabriz;
proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord
se produc:
contactul cu bordul prin genunchi( fracturi ale rotuleu, femurelor, gambei, bazinului)
fracturi ale mb sup la contactul cu bordul (mb sunt spre ant in scop de protectie0 frecvent antebrat, mana
TCC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra parbrizului sau de stalpul fata der parbriz ( cu barbia de obicei in poz intermed
si /sau de perbriz. Uneori proiectarea prin parbriz sau prin usa de partea sa care e poate deschisa in mom impactului mai ales in lovirile fronto-oblice cu coltul dr-fata. Lez d
proiectare, lez faciale (plagi taiate)
Lez faciale (plagi taiate) date de parbriz (frecvente si grave)
Revenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical (mec indirect) prin deflexiune daca nu are tetiera.
Deci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic TCC si TCF cu multiple plagi date de parbriz si in general lipsa lez gambei date de pedalier. Aceste lez subt ins
grave( locul mortului)
La ocupantul din dr restrictionat :
Sindrom de centura
Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae habitaclului
Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei ( abs pedalierului)
Traumatism vertebro-cervical (mec indirect)
5.Clasificare asfixiilor (anoxiilor) violente= a. insuf oxigenului in aerul respirat
- spatii inchise, procese care consuma oxigenul flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon), altitudini mari
b. obstr orif respiratorii( sufocare)
c. obstr cailor respiratorii
- de cauza interna obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec
- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)
d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm. respiratori, intox cu subst curarizante, electrocutie
e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor
6.Intoxicatia cu ecstazy=substanta de sinteza derivat de amfetamina. Clinic se deceleaza hipertermie (consecinta a vasoconstrictiei cu scaderea [pierderii de caldura, ef fizi
dar si expunerea prelungita la temperatura ambientala crescuta) uneori de rang malign, mai ales in asociere cu alte stimulante, chiar si cafeina (asocierea de manif neurologice
delir, stupor, convulsii-are prognostic grav, posibil chiar sa tradeze un sdr serotoninergic sau neurologic malign-agitatie, mioclonii, hiperreflexie, transpiratii, frison, tremo
diaree), hipertonie musculara cu trismus, bruxism, rabdomioliza HTA, tahicardie, aritmii cardiace, transpiratii profuze( cu risc de deshidratare si hipo Na). Dupa 4-8 ore de
consum apr oboseala severa, mers greoi, anorexie, bruxism, depresie progresiva ce atinge max in 2 zile, disparand la cca 5 zile de la consum, asoc tulb de concentrare. Rar au fo
raportate cazuri de anemie aplastica si purpura trombotica. Afectarea hepatica este frecventa la consumatorii cronici. Mai apar acnee rabdomioliza si CID.
7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:
a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor
b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati
c) investigarea agresiunilor homosexuale
d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin
e) studii de genealogie si antropologie
8. Pruncuciderea definitie si probarea varstei nou nascutului= Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsi
imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de naster.
a)Varsta se apreciaza functie de lungimea fatului:
-cd L<25cm, din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare( luna lunara are 4 sapt sau 28 zile fata de luna calendaristica care var intre 30-31 zil
gestatia dureaza 10 luni lunare sau 9 luni calendaristice
4. Caderea/precipitarea (comparatie)
Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Se
constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive ( corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care se loveste, forta de lovire forta de actiune fiind
egala si de sens contrar cu forta de reactiune) . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt unilaterale, pe partile proieminente, mai putin grave de obicei si se insotesc de
excoriatii (semn al frecarii de planul dur). Caderea poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata (impingere) , situatie in care
leziunile sunt mai grave, implicare capului fiind mult mai frecventa.
Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior
planului de sustinere. Pentru precipitarea de la mica inaltime se foloseste cadere de la mica inaltime . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt multipolare, sunt
prezente pe partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori chiar opuse, sunt insotite de excoriatii si semne cu caracter vital la locul d eimpact., obisnuit sunt grave.
Gravitatea leziunilor depinde de : viteza de cadere/ precipitare, suprafata pe care se cade, zona afectata. Topografia : in cadere : leziunile apar pe acelasi
plan, pe partile mai declive. In precipitare : leziuni multipolare, mai grave sau chiar daca sunt unipolare sunt mai garve decat cele produse prin cadere.
5. Leziuni traumatice la ocupantul fata dreapta
A) nerestrictinat (fara centura) : propulsia spre anterior ca o alunecare si translatie cu o usoara ascensionare a corpului. Proiectarea inainte si in sus determina
lovirea capului de stalpul din dreapta; proiectarea inainte determina ejectarea prin parbriz, proectarea inainte si in jos determina lovirea capului de bord. Se produc :
fracturi ale rotului, femurului, gambei, bazinului, fracturi ale membrelor superioare, traumatism cranio cerebral grav, leziuni faciale, revenire in scaun cu traumatism
vertebro cervical.
B) restrictionat (cu centura) : sindrom de centura (leziuni viscerale interne prin decelerare, echimoza in banda, traumatism inchis toracic), extensia membrelor
superioare care se pot lovi de parti din habitaclu, traumatism vertebro- cervical, extensia membrelor inferioare dar rar fracturi.
In izbirea din spate principala leziune este la nivelul coloanei cervicale(prin hiperextensie si hiperflexie) si dilacerarea trunchiului cerebral intre bulb si punte
6. Clinica la barbiturice
Substantele hipnotice sint in special medicamente, iar intoxicatiile survin mai ales in scop de sinucidere. Actiunea acestor substante difera dupa doza, avind in doze
mici efect sedativ, iar in doze mari efect hipnotic general. Cele mai raspindite hipnotice sint
barbituricele, care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu medicamente.
Intoxicatiile apar la doze de 10-15 ori mai mari decit dozele terapeutice. D.M.L. = 1-1,5 g pentru barbituricele de scurta durata, 1,8-2 g pentru fenobarbital si 8-10 g
pentru veronal.
Moartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de congestii pulmonare, precum si prin paralizia respiratiei. Vindecarea poate avea loc fara
sechele, dupa o coma care are o evolutie lunga 4-6 zile.
Clinic la doze mari apar episoade de somn paradoxal prelungite, vise agitate, bradipsihie, hipomnezie, stari confuzive, tulb de judecata, idei paranoide, ataxie,
dizartrie, hiporeflexie, nistagmus, strabism, tremor, acnee, paradontoza, pana la delir confuzie sevara si halucinatii.
Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea, discreta agitatie psihomotorie, anorexie si greata, dar se poate ajunge pana la varsaturi, hipotensiune, pirexie, tremor,
dezorientare, halucinatii. Un prognostic sever il reprezinta crizele comitiale.
7.Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice
Se efectueaza atat pentru cauze penale cat si pentru cauze civile , la cererea instantelor de judecata sau a organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele
cazuri prevazute de regulament si la solicitarea persoanelor fizice. Este obligatorie in caz de omoruri deosebit de grave, pruncucidere, la minori intre 14 si 16 ani si
oride cate ori instanta sau organul de urmarire are indoieli asupra capacitatii psihice a invinuitului. Obiectivele : daca persoana expertizata prezinta sau nu tulburari
psihice si diagnosticul actual al acestoral; excluderea simularii / disimularii unei afectiuni psihice; capacitatea psihica actuala si daca subiectul poate fi cercetat /
inculpat; capacitatea psihica la momentul savarsirii faptei; aprecierea discernamantului fata de fapta comisa; recomandarea masurilor de siguranta cu caracter medical
sau a masurilor educative prevazute de codul penal, in functie de prognosticul tulburarilor psihice constatate si aprecierea gradului de periculozitate sociala. Tot prin
expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste discernamantul, responsabilitatea, iresponsabilitatea, capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta,
8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si examene de laborator
Expertiza medico-legala in viol
Pentru victima expertiza medico-legala se efectueaza astfel:
- anamneza scurta se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia daca are intelegerea faptei pe care o reclama; se retin date dupa istoric care se
consemneaza; se efectueaza identificarea victimei. Se solicita persoanei exameninate sa se dezbrace total, se retin toate corpurile delicate care se pastreaza pentru a fi
trimise pentru control laboratoarelor serologic, criminalistic si de genetica medico-legala
- se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe care le prezinta
- examenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se efectueaza un examen atent al perineului si al introitului vaginal: in cazul
actului sexual intravaginal se constata urmarile penetrarii penisului in vagin, ejacularea si eventual deflorarea recenta.
Pentru agressor expertiza se desfasoara astfel:
- se efectueaza o anamneza scurta si I se adreseaza intrebari generale in cadrul unui examen sumar psihologic. Se evalueaza capacitatea psihica a agresorului si se
evalueaza daca recunoaste fapta comisa si in caz afirmativ daca o intelege in contextul gravitatii sale sociale
- se solicita sa se dezbrace pentru a i se face un examen extern complet
Definita violului
Actul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se
pedepseste cu inchisoare 3-10 ani.
Examene de laborator:
- este necesara datarea raportului sexual:
- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastreaza 3 zile)
- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual
- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate produce liza spermatozoizilor)
- pentru evidentierea spermei, se pot determina:
- fosfataza acida de origine prostatica
- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista in vagin 13-47 ore
- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind la pubertate. Folosindu-se electroforeza
conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4 saptamini.
- human prostate specific antigen (PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de 23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei
vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele
menstrual.
9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita; b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical; c.deces care survine in timpul unei misiuni
de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii; d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele
in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care
decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta
forma de tratament violent sau inuman; e.multiple decese repetate in serie sau concomitent; f.cadavre neidentificate sau scheletizate; g.decese survenite in locuri
publice sau izolate; h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii;
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala
10. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Avortul posttraumatic
Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.
Avortul posttraumatic
Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare corporala grava.
Din punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii de graviditate a victimei, dar dsigur ca, in caz afirmativ si indeosebi
daca prin lovire intentioneaza sa produca avortul, aceste considerente constituie o circumstanta agravanta.Principalele probleme medico-legale in aceste cazuri, si care
trebuie rezolvate in cadrul examinarii sint:
- felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice;
- prezenta si virsta sarcinii in momentul lovirii;
- realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestuia;
- daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii.
Subiect 18
1. Diagnosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.Rigiditatea
Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biolog
moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo d
care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratar
autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetare
Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastic
impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigidita
sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte.
2. Cauze coronariene de moarte subita
(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut
(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor
coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie coronariana, fistula coronariana arterio-venoas
bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o anumita lungime in grosimea miocardului.
(3)Anevrism coronarian disecant
(4)Displazia fibromusculara a coronarelor
(5)Boala Kawasaki
(6)Arterita coronariana
3. Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza
Agenti traumatici mecanici
-corpuri contondente
-corpuri cu varfuri sau lame ascutite
-proiectile
Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii ionizante
Agenti traumatici chimici: subst. toxice
Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.
Agenti trauma psihici
Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever (izbire cu toracele de volan, cu producerea de fractu
costale, rupturi de aorta, contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un TC
moderat/minim.
Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-ului frontal (fracturi nazale etc.), uneori leziune de arsura (airbag-ul
deschide printr-o explozie pirotehnica).
Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). Mai pot apare dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte
Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung
sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior
sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive
OCUPANTUL DIN DREAPTA
Nerestrictionat: -fracturi ale rotulei,femur, gamba, bazim (contact cu bordul prin genunchi) -fracturi ale membrelor superioare
la contactul cu bordul (antebrat, mana) - TCC grav. Leziuni de proiectare, leziuni faciale (plagi taiate) -revenirea in scaun cu traumat vertebro-cervica
Resctictionat cu centura: -sindrom de centura -rar fracturi ale gambelor, mb superioare- traumat vertebro-cervical
OCUPANTII DIN SPATE leziuni indirecte prin deflectarea coloanei cervicale
-traumat inchise ale gatului-trumat cranio-faciale
-fracturi ale claviculei, fracturi/entorse ale genunchiului,gambei,gleznei
5. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici
A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):
-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul proiectilului
-pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe proiectil
-in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu-rosiatica
-urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari (fum, particule de pulber
nearsa)=zona de tatuaj
-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti arsuri superficiale,modificari ale firelor de par
Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic (sange,os) si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului.
B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie
C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta):
-orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita stelata
-inel de stergele
-inel de escoriatie
-zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont.
6. Clasificarea agentilor traumatici biologici: exemple
1.Animale
* Animale de uscat
* Animale marine
-veninoase:-pesti veninosi si conditionat veninosi (calcan)
-alte anim marime veninoase (caracatita)
SUBIECTUL 19
1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Adipoceara
Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala)
Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea creierului si se term cu cea a ultimului tes din
organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la un mom prcis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea
individ. Este sinonima cu moartea cerebrala.
Semnele mortii reale sunt:
a. modificari precoce: _lividitatea, _racirea, _rigiditatea, _deshidratarea, _autoliza
b. modificari tardive: - distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea,
inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare
Adipoceara - contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O 2. Grasimile neute se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic,
stearic) care mai departe, in lipsa O 2, se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze.
Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu
ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani (3-4) luni. Daca acizii se oxideaza (in prezenta O 2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei.
Completa in 1-2 ani.
2. Cauze meningoencefalice de moarte subita
a. epilepsia det 1-2 % din cauzele de moarte subita
- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul noptii sau in cada, fara semen de convulsii
- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de epilepsie
b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore
cauze rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip berry, discrazii sangvine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante: - malf arterio-ven frecv
cortexul parietal: sdr Sturge-Webber; / - anevrisme berry: consecintele rupturii 96% hemoragie subarahnoidiana si 4%hemoragie subdurala
c. hemoragii intracerebrale apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.
- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor), emisf cerebeloase( pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)
- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia edem cerebral cu hmoragii sec in TC.
d. tumori cerebrale primitive
e. meningite:- f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta;- la autopsie constatarile sunt reduse: edem cerebral, meninge tulbure;- cel mai frec
se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ, Pneumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta hemolytic.
f. hidroencefalia - det rar moartea subita
g. afectiuni psihiatrice frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii cardiace, hipertermie, hTA)
h. tromboza sinusului sagital superior
i. comotia cerebrala minora asociata
j. malaria cerebrala
3. Clasificarea agentilor traumatici. Plaga taiata
A) Clasificarea agentilor traumatici
I)Agenti traumatici fizici sint reprezentati de:
1) Agenti traumatici mecanici: a) actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in momentul impactului; b) de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia
mecanica
2)Variatii exterme de temperatura
3) Electricitate
4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete
6) Radiatii
electromagnetice 7) Cimpuri magnetice 8) Radiatii ionizante
II) Agenti traumatici chimici substante toxice
III) Agenti traumatici biologici sint reprezentati de: - Bacterii; - Virusuri; - Otraviri vegetale sau animale; - Leziuni produse de animale
IV) Agenti traumatici psihici sint practic imposibil de obiectivat I.1 agtenti fizici : mecanici (actiunea lor se datoreaza energiei cinetice eliberate in momentul
impactului, de studiul efectelor se ocupa traumatologia mcanica); 2. variatii extreme de temperatura; 3. electricitate; 4. variatii extreme ale presiunii atmosferice; 5.
unde sonore, ultrasunete si imfrasunete; 6. radiatii electromagnetice; 7. campuri magnetice; 8 radiatii ionizate; II . agenti chimici : toxici; III agenti biologici : bacterii,
virusuri,otravuri vegetale sau animale, leziuni produse de animale; IV. Agenti psihici : imposibili de obiectivat
Plaga taiata:
- poate fi produsa de lame sau brice
- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii
- uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al plagii apare codita de soricel care ofera informatii despre directia de
actiune a agentului vulnerant
- frecvent, marginile plagii se retracta
- margini netede, drepte, regulate, lipsa punilor tisulare, dehiscen mare a plgii
- lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului i micarea instrumentului
-profunzimea depinde de: gradul de ascuire, fora micrii de apsare, rezistena esuturilor (gt, coapse, fese, abdomen-> rezisten sczut)
-date despre direcia loviturii i poziia victim-agresor
-plag mutilant-> profund cu secionarea unei regiuni anatomice=> sluire, infirmitate, invaliditate
-plag n lambou->oblic=> un lambou tisular
4. Hematomul subdural
- poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin
efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale.
Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si
depinde de: _ viteza de acumulare a sangelui, _cantit hemoragiei;
Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent.
Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa
5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa
5. Examenul necroptic in hipotermie
Autopsie:
- examen extern: - degeraturile sunt leziuni intravitale (dar pot sa lipseasca in refrigeratie)
- lividitati rosii (se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat); culoarea rosie este cauzata de: _scaderea consumului de O2 la nivel tisular in
refrigeratie;_modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei - HbO2
- examen intern: - nu se evidentiaza leziuni caracteristice (refrigerarea este diagnostic de excludere)
- raportul adrenalina:noradrenalina este de 24 ori mai mare decit normalul
- la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici (1-2 mm diametru), maronii-negricioase (microhemoragii care prin actiunea HCl => hematina) = pete
Visnievski
6. Aprecierea distantei de tragere in impuscare
In cazul armelor cu glont se poate preciza daca este vorba de
- tragere cu teava lipita ( vezi mai sus..)
- impuscare in raza de actiune a fact secundari( apare zona de tatuaj det de fum si gaze fierbinti)
- impuscare in afara razei de actiune a fact secundari
In cazul armelor cu alice, acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s-a tras se poate determina fctie de gradul de dispersie a alicelor
- impuscare de la 0.5-1 m: este present un singur orif de intrare cu margini dantelate
- de la 2.5-3 m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date de alicele satellite
- de la 5 m nu exista orif central ci un cerc cu raza de 15-20 cm ce contine orificiile date de alicele satellite.
7. Clasificarea simularii
In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita, provoca, ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau
obiective, in scopul obtinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.
Forme de simulare
-Propriu-zisa : -simularea unei afectiuni inexistente : -de semne subiective
- de semne obiective
- crearea artificiala - de boli
- de infirmitati (automutilare)
- Agravare
- Disimulare
8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale
Expertiza este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc. Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:
capacitatea
de coabitare (potentia coeundi) se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala, ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin
normal si permeabil.;
capacitatea
de procreere (potentia generandi) incepe odata cu instalarea maturitatii sexuale, la 13-16 ani si pina cind ovulatia inceteaza, aprox. intre 40-50 ani,
rareori mai curind sau mai tirziu. Aceasta capacitate este conditionata de starea generala de sanatate a femeii, de ovare in functiune si de permeabilitatea trompelor
uterine.;
capacitatea
de a suporta o sarcina (potentia gestandi) poate fi compromisa de malformatii congenitale, procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cauze
genetice, endocrine etc, ce duc la moartea intrauterina a fatului si care se identifica cu cele ale avortului spontan.;
capacitatea
de a naste pe cai naturale (potentia perturiendi) Este conditionata de contractii uterine normale si cai permeabile (uterocervicovaginale) care sa
permita coborirea, avansarea si expulzia copilului. Anomaliile bazinului osos dar si a cailor amintite mai sus pot impiedica nasterea normala. Problema se rezolva
eficient prin operatie cezariana.
9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Pierdere de organ si incetarea functieie. Exemple.
Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor
suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se
refera numai la leziunile traumatice)
- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica
Art. 182 c.p. prevede:
- Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs
vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori pshica, slutirea, avortul, ori
punerea in primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu mult mai grav.
Pierdera de organ
Consecinta lezionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate.
Organul este o formatiune anatomica unica sau pereche,care biologic nu poate fi inlocuita sau poate fi inlocuita numai prin transplant,alcatuita dintr-un tesut
specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care acesta indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica care se pierde
implicit in cazul pierderii organului unic.Pierderea anatomica a unui organ(unic sau pereche)constituie vatamare corporala grava.Pierderea unui organ pereche poate sa
nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de organe,atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta.Pierderea unui organ
unic,semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ.
- se acorda mai mult de 60 z i m pt dezlipire postraumatica de retina, fractura cu deplasare ambe oase ale antebratului, tr. vertebro-medular cu fractura si interesare
mielica, tr cc cu dilacerare cerebrala;
Pierderea unui GO in tot constituie pierdere de org, infirmitate, dar nu pierderea functiei analiz vizual. Costituie invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si
schimbe locul de munca ca urmare a pierderii vederii. Plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet n. radial la niv brahial in 1/3 proximala duce la paralizia
mainii. Nervul este anatomic prezent, dar fct este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectiv- deficit fct ce constituie infirmitate. Cd infirmit este numai
morfologica ea nu se asimileaza cu o invaliditate.
10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea suspecta (enumerare)
1.moarte violenta
2.cauza mortii necunoscuta
3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:
a.moarte subita
b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical
c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii
d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale
penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau
orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau inuman
e.multiple decese repetate in serie sau concomitent
f.cadavre neidentificate sau scheletizate
g.decese survenite in locuri publice sau izolate
h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii
i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chirurgicala
Subiectul 20
1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care
substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice. Ea continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de
conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul semn
al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta.
- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradrii sub aciunea enzimelor microbiene. Mucoasa cecal, permeabilizat n
urma autolizei, permite trecerea H2 S rezultat din degradarea aminoacizilor n vase, unde se combin cu hemoglobina, ducnd la formarea de SHb i SmetHb, ambele
de culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rmas se formeaz hematina, care n combinaie cu H2S formeaz FeS3 de culoare cenuiu-verzuie. De
asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realiznd in ansamblu asa-zisa "circulaie
postum". Fermentatia glucidelor in prezena O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc datorita microbilor aerobi. Gazele rezultate destind
stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe),
pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea
continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, s expulzia fatului (nastere in sicriu). Bulele de
gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea
lui din corp la nivelul plagilor. Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie. Faza
gazoas este urmat de faza de lichefiere i topire a organelor, care treptat setransform ntr-o magm negricioas. Factorii care influenteaza putrefactia sint
reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel: - temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei
care indica orele, vara);
- excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de
putrefactie in sol); - felul si adincimea solului in care s-a produs inhumarea- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.
Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele sunt metabolizate la CO 2 , apa, acid lactic, acid
butiric, aldehida
acetica, alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:- este determinata de microbii din colon- proteinele sunt metabolizate la amoniac, CO2 , acizi
organici, amine cadaverice/ ptomaine (histamina, putresceina, cadaverina), H2S, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate produce
alcool etilic (pina la 50- 100 mg), cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice: cloralhidrat, nitrit de sodiu, aconitina; produsele toxice volatile se
volatilizeaza. Multe toxice ramin insa nemodificate: antidepresive triciclice, barbiturice.
2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. Definiie: este moartea survenit brusc, neateptat, la o persoan n plin stare de sntate aparent, sau la o persoan cu o
anumit suferin n a crei evoluie nu era prevzut sfritul letal- M.S. se caracterizeaza prin: - durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces (secunde,
minute, ore); - caracterul imprevizibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoana bolnava care, in orele sau zilele precedente, nu a acuzat
simptome care sa tradeze o agravare a bolii de baza sau evolutia spre o complicatie mortala; de aceea, ea survine in cele mai variate locuri (domiciliu, mijloace de
transport, in drum spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc); - instalarea ei poate sa fie (sau nu) precedata de acuze prealabile; atunci cind acestea
exista sint, de regula, minore si nespecifice; - cauza precisa- autopsia relevind totdeauna o cauza tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor
neviolente. In aceste cazuri autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. Cauzele mortii subite apartin practic intregii patologii. Ea
atinge cu predilectie virstele extreme. La copii, cele mai frecvente cauze sint reprezentate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu inaintarea in virsta sa predomine
cauzele cardio- vasculare; la batrini, alaturi de bolile cardio-vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului respirator.
2. Clasificare (dup Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiac
- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea subita funcionala: leziuni organice de
fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boal: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase .a.
3.Def reactiei vitale si semnificatie: In intelesul cel mai larg, reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca
raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse
infiltratul hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile
vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii,
modificarile endocrine, umorale si dismetabolice.
4.Obiectivele EML in impuscare:1.Dg lez de impuscare;2.Orificul de intrare/de iesire;3.distanta de la care s-a efectuat tragerea;4.directia din care s-a efectuat
tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul);5.pozitia victimei in momentul executarii focului;6.tipul armei folosite;7.autoimpuscare/heteroimpuscare;8.cauzele
mortii;9.evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez traumatice;10.dc supravietuieste,aprecierea
infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).
5.Factorii suplimentari(sec) ai impuscarii:fum,gaze fierbinti,flacara,particule de pulbere nearsa.
6.Intox cu CO,DML: :Efectele CO asupra org uman depinde de:conc CO si timpul de expunere: -o expunere de 30 min la o conc a CO de 1/5000vol det cefalee
pulsatila si astenie; dc expunerea continua asthenia se accentueaza si apar greturile si varsaturile; la o conc de 40-50% HbCO individual isi pierde constiinta,iar peste
50% coma,tulb vegetative grave,convulsii,moarte; iar la o conc a CO in aer de 1/100 vol,sunt suficiente 1-2 resp pt pierderea constientei si moarte.
7.DML la alcool metilic:adult:30-100ml(conc serica de 30-80mg% alcool metilic).Exista o mare variabilitate individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt
persoane care au decedat la doze de 7-8 ml metanol,doza la care altele nu prezinta nici un symptom clinic.Luand in considerare aceste aspecte,maj autorilor considera
ca doza toxica este de 5-10ml metanol,ingerarea a 15ml metanol producand cecitate.
8.Def. pruncuciderii:obiectivele EML:Def=(art. 177 CP)Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de tulburare
pricinuita de nastereObiective:-starea de nou-nascut; -varsta intrauterina,dc nu s-a nascut la termen; -viabilitatea nou-nascutului; -dovezi de instalare a vietii
intrauterine; -durata vietii extrauterine; -dc s-au acordat ingrijiri medicale necesare imediat dupa nastere; -cauza mortii nou-nascutului.
9.Sit in care autopsia ML este obligatorie in Rom.Moartea violenta:1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt
suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in
incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au
concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist
medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica
medico-chirurgicala.
Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene si tulb neurologice grave;socul traumatico-hemoragic,socul
hemoragic si/sau hem insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica.
10.Certificatul ML:parti componente,concluzii:1.Partea introductiva(date personale,istoricul faptei,date medicale in relatie cu agresiunea suferita). 2.Partea
descriptive(consemnarea aspectelor lezionale obiective,consemnarea acuzelor subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate) 3.Concluziile:-realitatea traumat;-
mecanismul de prod;-natura ag traumatic;-data probabila a traumat.;-aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire
medicala).