TULBURĂRILE DE

METABOLISM

DISTROFIILE LIPIDICE
 DISTROFIILE LIPIDICE

• DISTROFIILE LIPIDELOR SIMPLE

(trigliceride)

• DISTROFIILE LIPIDELOR
COMPLEXE
DISTROFIILE LIPIDELOR SIMPLE
• 95% din substanțele grase ale țesutului
adipos
• provin din alimentație
• sunt fie metabolizate în ficat, fie se depun
în țesutul adipos, sub forma de grasimi de
rezerva
• acumularea în cantitate crescuta a
trigliceridelor se numește steatoza
 DISTROFIILE LIPIDELOR SIMPLE

• STEATOZA SIMPLĂ: creşte cantitatea de

substanţe grase din sânge (regim alimentar
copios, efort fizic scăzut, factor
constituţional, endocrin); obezitate, lipoame;
este reversibilă
STEATOZA SIMPLĂ- LIPOM
MAMAR
DISTROFIILE LIPIDELOR SIMPLE

• STEATOZA DEGENERATIVĂ: alterarea

metabolismului lipidic (hipoxie celulară,
factori toxici, infecţioşi, alcool); macro:
organe mărite în dimensiuni, culoare
galbenă, consistenţă moale; micro:
vacuole de lipide; distribuţie diferită în
organe (ficat, miocard); este ireversibilă
STEATOZA DEGENERATIVĂ-
FICATUL GRAS
 STEATOZA DEGENERATIVĂ-
FICATUL GRAS

• distrofia adipoasa periferolobulara (sau

periportala)
• distrofia adipoasa centrolobulara
• distrofia adipoasa panlobulara (sau difuza)

Coloratii: oil red, Sudan IV, Scharlach-

sectiuni prin congelare
DISTROFIA GRASĂ HEPATICĂ-
DISPOZIŢIE PERIPORTALĂ
STEATOZA HEPATICĂ-
DISPOZIŢIE DIFUZĂ
 STEATOZA MIOCARDULUI
• distrofia adipoasa striata (focala) cord
„tigrat”, (striații mai deschise alternate cu
cele închise la culoare); hipoxie cronica
(anemii), de intensitate medie;
• distrofia adipoasa difuza, fibrele
miocardice sunt interesate în totalitate, ele
fiind galbene și friabile; infecții, substanțe
toxice, hipoxie severa
DISTROFIILE LIPIDELOR SIMPLE

• SCĂDEREA LIPIDELOR: boli cronice

grave, tumori maligne, insuficienţă
hipofizară
• tesutul adipos se înlocuiește treptat cu un
țesut mucoid, de culoare cenușie
 DISTROFIA LIPIDELOR
COMPLEXE: colesterolul
• Arterioscleroza: plăci ateromatoase
• Colesteroloza vezicii biliare
• Calculii biliari de colesterol
• Xantelasme, xantoame
• Focare vechi de hemoragie sau necroză
• Colesteatoame
• Histiocitoza X: boala Letterer-Siwe, boala Hand-
Schuller-Christian, granulomul eozinofil (celule
Langerhans- celule mononucleare dendritice)
 DISTROFIA LIPIDELOR
COMPLEXE: colesterolul
• Tezaurismoze: defecte ereditare in
metabolismul lipidic
• Boala Gaucher (defect de glucocerebrozidaza=
cerebrozide)
• Copii, adulti
• Hepato-splenomegalie, adenopatie generalizata
și insuficiența osteomedulara
• Depunerea în macrofagele din aceste organe a
cerebrozidelor
• Celule Gaucher: mari, rotunde, cu 1-2 nuclei
excentrici și citoplasma clara sau vacuolara
abundenta
PLĂCI ATEROMATOASE
FORMAREA PLĂCII
ATEROMATOASE
COLESTEROLOZA VEZICII
BILIARE
CALCULI BILIARI DE
COLESTEROL
XANTELASMA PALPEBRALĂ
XANTELASMĂ GASTRICĂ
CRISTALE DE COLESTEROL ÎN
FOCAR VECHI DE HEMORAGIE
HISTIOCITOZA X
DISTROFIILE
GLUCIDICE
 DISTROFIILE GLUCIDICE
• Normal: în ficat, mușchi, alte țesuturi
• Microscopic: PAS-hematoxilina (granulații de culoare
roșie-violacee)
• Cresterea cantitatii de glicogen: diabet (nefroza
glicogenică Armani-Ebstein; leziuni hepatice, in
pancreas)
• Glicogenoze: deficienţa ereditară a unor enzime ale
metabolismului glucidic (ex: boala von Gierke- deficit de
glucozo-6-fosfataza- ficat, rinichi)
• In tumori maligne: carcinomul renal cu celule clare
• Scăderea glicogenului: în leziuni precanceroase ale
mucoasei cervicale, în anoxia tisulară
GLICOGENOZA I (BOALA von
GIERKE)
CARCINOMUL RENAL CU
CELULE CLARE
SCĂDEREA CANTITĂŢII DE
GLICOGEN ÎN DISPLAZIA
CERVICALĂ
Proba Schiller: iodura de potasiu
(solutie Lugol)
DISTROFIILE
MINERALE
 DISTROFIILE MINERALE
• Tulburarea metabolismului calciului este cea mai
importanta distrofie minerala
• În organism, 99% din calciu se găsește în oase și dinți,
1% în sânge și lichid interstițial
• Calciul ajunge în organism prin aport alimentar,
absorbindu-se în intestin
• Depunerea calciului în oase: favorizata de vitamina D și
calcitonina, iar parathormonul mobilizează calciul din
oase
• Nivelul seric al calciului este de 9-11 mg% în mod
normal
• Depozite albe, dure
• Este hematoxilinofil
 DISTROFIILE MINERALE

• DISTROFIILE CALCARE
• CALCULII
 DISTROFIILE CALCARE
• DEPUNEREA CALCIULUI ÎN ŢESUTURI
(calcificare): infiltraţie calcară şi
degenerescenţă calcară
• Infiltraţia calcară: tesuturi normale dar
absorbţia crescută de calciu prin tubul
digestiv; mobilizarea excesivă a calciului
din oase (boli cronice, cosmonauţi, tumori
osoase, hipertiroidism, hiperparatiroidism)-
calculi renali şi depunere în organe
(nefrocalcinoza)
INFILTRAŢIE CALCARĂ
 DISTROFIILE CALCARE

• Degenerescenţa calcară (tesuturi

modificate patologic): în ţesutul necrotic
(necroză cazeoasă, grăsoasă, de
coagulare, necroză tubulară renală), în
ţesutul fibro-hialin (cicatrici, trombi
organizaţi, senilă), în tumori, boala
Monckeberg
 ADENOCARCINOM OVARIAN
SEROS CU CORPI PSAMOMATOŞI
MENINGIOM CU CORPI
PSAMOMATOŞI
BOALA MONCKEBERG
 DISTROFIILE CALCARE

SCĂDEREA CALCIULUI ÎN ŢESUTURI:

1. Rahitismul
2. Osteomalacia
3. Osteoporoza
 RAHITISMUL
• Caracteristică copiilor (6 luni-2 ani): prematuritate si
expunere insuficienta la soare
• Cauza: deficit de vitamina D, cu mineralizare insuficientă
şi tulburări de creştere a oaselor
1. Craniotabes (os moale occipital)
2. Fontanela bombată
3. Dinţii erup târziu, deformaţi
4. Torace turtit
5. Stern în carenă (proeminent)
6. Mătănii costale
7. Deformarea coloanei vertebrale (cifoza- c toracica,
scolioza- c laterala, lordoza- c lombara)
8. Deformarea oaselor bazinului
9. Deformarea oaselor lungi ale membrelor
 OSTEOMALACIA

• Rahitismul la adulţi (gravide, rezectie

gastrica, boli renale)
• Carenţa vitaminei D
• Scade mineralizarea ţesutului osos
1. Deformări ale scheletului
2. Fracturi numeroase
 OSTEOMALACIA

Coloratia argint Kossa: roșu zona de țesut osteoid și în negru zona de țesut
osos mineralizat; mineralizarea este defectuoasă și prezentă doar în centrul traveelor
osoase (zonele de culoare neagră) în timp ce ea este absentă la periferia traveelor (zone roșii)
 OSTEOPOROZA
Reducerea progresivă a densităţii
ţesutului osos (scade cantitatea de
calciu)
Predispune la fracturi
1. Osteoporoză de menopauză
2. Osteoporoză senilă
3. Osteoporoză juvenilă
4. Osteoporoză idiopatică
OSTEOPOROZA

Coloratia cu argint (sus): negru travee

osoase normale;
Jos: traveele osoase, colorate în
negru sunt mai subțiri și mai reduse
numeric
 CALCULII
• Formaţiuni solide care apar în cavităţi sau
conducte cu producerea litiazei
• Se datorează unor tulburări de metabolism ale
substanţelor minerale, modificări de ph sau a
cantităţii umorii respective, scăderea vitezei de
scurgere, inflamaţii
• Nucleu: celule epiteliale descuamate, bacterii,
mucină, fibrină, exsudat, corpi străini
• Calculii: unici sau multipli, nisip sau dimensiuni
mari, rotunzi faţetaţi sau neregulaţi, consistenţă
moale sau dură, culoare variabilă
 CALCULII
• CALCULII BILIARI (colesterol, bilirubina sau
saruri de calciu)
• CALCULII URINARI (urați, oxalat de calciu și fosfat
de calciu)
• CALCULII SALIVARI
• CALCULI INTESTINALI
• TARTRUL DENTAR
• ARTERIOLIŢI, FLEBOLIŢI
• ÎN CRIPTELE AMIGDALIENE
Complicaţii: colică, infecţii (piocolecist), perforaţie, scleroză,
atrofie, obstructie si acumularea de secreţii sau mucus
(hidrocolecist, mucocel), icter (stagnarea bilei),
malignizare
CALCULI BILIARI DE
COLESTEROL
CALCULI BILIARI DE
BILIRUBINĂ
 INFLAMAŢIA CRONICĂ ŞI
SCLEROZA VEZICII BILIARE CU
CALCULI DE CALCIU
CARCINOM DE VEZICĂ BILIARĂ
CALCULI RENALI
SIALOLITIAZA IN GLANDA
SIBMANDIBULARA
SIALOLIT
NECROZA
 NECROZA
• Moartea unei porţiuni de ţesut sau organ
într-un organism viu
• Diferita de: moartea intregului organism,
de moartea fiziologica, de apoptoza
• Factori: direcţi (mecanici, fizici, chimici) şi
indirecţi (tulburari de circulatie)
• Activarea şi eliberarea enzimelor
lizozomale şi enzimele din PMN: autoliza
celulelor
 NECROZA
• ME: 5-15 minute
• Histoenzimologic: 2 ore (disparitia glicogenului)
• Modificarile microscopice: la 6-8 ore
• Morfologic: intumescenţă vacuolară, sau
micşorare progresivă, eozinofilie citoplamatica,
membranoliză, citoliză
• Nuclear: cariopicnoză, carioliză, cariorexis
(nucleul dispare)
• Macroscopic: 12-24 ore
 TIPURI DE NECROZĂ
Necroza uscată (de coagulare):
• organe cu structura compacta
• coagularea proteinelor si a plasmei
• activarea enzimelor lizozomale
leucocitare (necroza ischemica)
• macro: uscat, sfaramicios, albicios,
lizereu de demarcatie
• TBC, sifilis, boli de colagen, infarct
INFARCTUL DE MIOCARD
NECROZĂ CAZEOASĂ
POLIARTERITA NODOASĂ
 TIPURI DE NECROZĂ
Necroza umedă (de lichefiere sau
colicvaţie):
• lichefierea tesutului necrozat
• macro: consistenta scazuta, lichida
• SNC (obstructie arteriala), tumori
maligne, feţi morţi reţinuţi
(maceratie)
NECROZĂ UMEDĂ CEREBRALĂ:
ramolisment cerebral
 TIPURI DE NECROZĂ

Necroza grasă (adipoasa): traumatisme

(lipogranulom), enzimatică
(steatonecroza)
Necroza gangrenoasă: conditionata de
contactul cu mediul extern; uscată
(aer), umedă (infectie microbiana),
gazoasă (bacterii anaerobe), escara,
noma
 LIPOGRANULOMUL

Macroscopic poate fi o leziune solida galbena (uneori dura si poate simula un carcinom).
Apare ca urmare a unui traumatism sau ruperii unui chist dar si terapiei prin iradiere
LIPOGRANULOMUL
 LIPOGRANULOMUL

Poate fi si o leziune chistica, mai ales postsectorectorectomie pentru o leziune mamara

sau in urma necrozei de lichefiere care apare
LIPOGRANULOMUL MAMAR
NECROZA GRASĂ
 GANGRENA USCATĂ ÎN
TROMBANGEITA OBLITERANTĂ
AUTOAMPUTAREA DEGETULUI
DATORITĂ GANGRENEI UMEDE
NOMA
 EVOLUŢIA NECROZEI

• ORGANIZAREA
• ÎNCAPSULAREA
• ELIMINAREA (sechestru)
• SUPRAINFECŢIA
 ATROFIA
HIPERTROFIA
HIPERPLAZIA
METAPLAZIA
DISPLAZIA
Adaptarea: modificarea reversibila a
numarului, dimensiunii, activitații
metabolice și diferitelor funcții ale celulelor,
datorita modificarilor aparute în mediul
înconjurator
Adaptarea:
• fiziologica (in sarcina)
• patologica
 HIPERTROFIA

• Creşterea în volum a unui organ sau ţesut pe

seama creşterii volumului celulelor
• Cresc proteinele structurale si organitele celulare
• Se pastreaza arhitectura tesutului
• Poate fi fiziologică (sarcina) sau patologică
• Patologică: prin cauze mecanice (miocard,
musculatura gastrică, musculatura vezicii urinare),
compensatorii, endocrine (ginecomastie)
HIPERTOFIA
UTERULUI ÎN
SARCINĂ
HIPERTROFIA MIOCARDULUI
STANG ŞI DREPT
HIPERTROFIA FIBRELOR
MIOCARDICE
 STENOZA URETRALĂ CU
HIPERTROFIA VEZICII URINARE
GINECOMASTIA
 HIPERPLAZIA

• Cresterea in dimensiuni si volum a unui

organ pe seama inmulţirii celulelor care
duce la creşterea în dimensiuni a unui
organ sau ţesut
• Poate fi fiziologică (hormonala- in faza de
proliferare a endometrului) sau patologică
(hiperplazia endometrială, mastopatia
fibrochistică, tumori benigne sau maligne)
HIPERPLAZIA ENDOMETRULUI
ADENOZA SCLEROZANTĂ
MAMARĂ
ADENOZA SCLEROZANTĂ
MAMARĂ
MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA
MASTOPATIA FIBRO-CHISTICA
MASTOPATIA FIBROCHISTICĂ
 HIPERPLAZIA
• Proces controla si reversibil
• Unele situatii reprezinta leziuni
precanceroase
• Exemplu: hiperplazia endometriala )prin
acumularea de modificări genetice
succesive și prin influență hormonală se
poate transforma într-un adenocarcinom
endometrial invaziv)
Transformarea maligna: acumularea de
mutatii genetice suficiente
ca sa permita invazia stromala
 ATROFIA
• Scăderea în volum a unor organe în urma
diminuării dimensiunilor celulelor fara
modificari ale compozitiei chimice
• Celulele atrofice: celule vii, cu functii
diminuate
• Macro: organ mic, de culoare bruna, vasele cu
traiect sinuos
• Aplazia
• Hipoplazia
• Atrofia: fiziologică sau patologică
 ATROFIA
• Fiziologică: de involuţie (structuri embrionare-
arcurile branhiale, timus, organe limfoide sau
genitale), senila
• Patologică: generalizata, localizata (hipoxia
cronica, datorita tulburarilor de circulație, factori
mecanici-compresivi, care acționeaza timp
îndelungat, inactivitate, lipsa stimulilor
hormonali, radiații ionizante, inflamații cronice,
tulburari de inervație)
 ATROFIA SENILĂ LA
PERSOANELE ÎN VÂRSTĂ
BERTRAND RUSSEL-
ELASTOZĂ DERMALĂ
ATROFIA UTERULUI
POSTMENOPAUZĂ
ATROFIA GLANDEI SALIVARE
ASOCIATĂ CU SIALOLIT
 METAPLAZIA
• Transformarea unui ţesut matur într-un alt tip de
ţesut matur
• Pseudometaplazia (migrarea celulelor,
modificarea formei celulelor)
• Cauze: inflamaţii, iritaţii cronice, cauze
hormonale, biologici
• Tipuri: epitelială (scuamoasă, intestinală,
apocrină), mezenchimală (osoasă a ţesutului
conjunctiv, cartilaginos)
• Unele tipuri de metaplazie reprezintă leziuni
precanceroase
• Evoluţie: reversibil, displazie
METAPLAZIA SCUAMOASĂ A
EPITELIULUI ENDOCERVICAL
METAPLAZIE INTESTINALĂ A
GLANDELOR GASTRICE
 METAPLAZIA APOCRINĂ A
EPITELIULUI DUCTELOR ŞI ACINILOR
MAMARI
 DISPLAZIA
• Nu este un proces de adaptare
• Tulburare de diferenţiere şi maturare a celulelor
epiteliale
• Termenul corect: neoplazia intraepiteliala
• Cauze: inflamaţii, iritaţii cronice
• Localizare: mucoasa exocervicală, endocervicală,
epiteliul tranziţional al căilor urinare, mucoasa
bronşică
• Se gradează: uşoară, moderată, gravă (leziune
precanceroasă)
• Poate fi un proces reversibil sau se transformă
într-o formă de carcinom invaziv
DISPLAZIA EPITELIULUI
EXOCERVICAL
DISPLAZIA EPITELIULUI
ENDOCERVICAL