1.

Microbiologia 
reprezintă o ramură a biologiei , care se ocupă cu studiul microorganismelor unicelulare, invizibile cu
ochiul liber (ciuperci microscopice, alge, bacterii, virusuri, protozoare) și influența acestora
asupra oamenilor și a altor organisme.

2.Microorganismele
- numite şi microbi – cuprind bacterii, viruşi, ciuperci şi paraziţi.

3.BACTERIILE
Bacteriile sunt microorganisme vii, vizibile cu microscopul optic, unicelulare (alcatuite dintr-o singura
celula), asexuate (celula somatica fiind si celula reproducatoare – diviziune simpla prin sciziparitate),
haploide (cu unic set de gene).

SRUCTURA CONSTANTA A BACTERIEI

Elemente structural (constante intalnite la toate cellule bacteriene)

-perete cellular

–membrana citoplasmatica

–citoplasma

-nucleu

- organite citoplasmatice

–incluziuni citoplasmatice

5 .STRUCTURI FACULTATIVE ALE BACTERIEI

1)Glicocalix

-apar înconjurate de o capsulă transparentă, dispusă la exteriorul peretelui bacterian;

-Capsula / glicocalixul funcţionează ca ligand la mucoase, celule eucariote, bacterii, suprafeţe
inerte;are rol în nutriţia şi virulenţa bacteriilor.
Funcţii:conferă rezistenţă la fagocitoză şi agenţi chimici (complement, antibiotice);

2)Flageli:Conferă mobilitate bacteriilor;Pot fi observaţi la microscopul optic doar în coloraţii speciale;Au

dispoziţii particulare:

3 ) Pili comuni (fimbrii) şi pili sexuali asigură aderarea la receptorii specifici de pe suprafeţele celulare;

4) Endospor-celulă bacteriană inactivă metabolic, posedă rezistenţă deosebită la factori de mediu (agenţi fizici şi
chimic)

PERETELE PEPTIDOGLICANULUI- Structura peptidoglicanului

-reţea macromoleculară alcătuită din lanţuri glicanice legate prin punţi peptidice;
este mai bine reprezentat cantitativ la bacteriile gram-pozitive;

-lanţurile glicanice sunt formate din două aminozaharuri: N-acetilglucozamina şi acidul N-acetilmuramic;
-la bacteriile gram-pozitive unităţile tetrapeptidice ale lanţurilor glicanice adiacente sunt legate prin punţi
transversale polipeptidice.
Funcţiile petidoglicanului
-structură rigidă şi rezistentă, previne explozia protoplastului în medii hipotone;

-conferă forma stabilă caracteristică: coci, bacili, cocobacili, spirili, spirochete;

-participă la diviziunea celulară;
-reprezintă ţinta de acţiune pentru lizozim şi unele antibiotice.

6. RELATII MICROORGANISM-GAZDA
Aderenta –atasare
Invazie –se raspandeste
Infectie –multiplicare agentului infectios

MICRORGANISMELE

SUNT
patogene
nepatogene :Niseria gonoree,Micobaterium tuberculosis,Treponema palidum etc
conditionat nepatogene(oportuniste )-Eschericia Coli,Klebsiela etc

PROCESUL INFECTIOS

Patrunderea-prin tractul respirator,gasto-intestinal,genito-urinar,tegumente ,mucoase lezate

Aderarea la substratul spcific-cel mai adeseade o celula epiteliala

Multiplicarea bacteriana (multiplicarea)-dupa localizarefocarul incepe multiplicarea

Diseminarea-direct prin tesut (in suprafata,in profunzime ,regionala ) sau direct in sange ( bacteremie ,septicemie )

Eliminare –poate fi eliminat in tot organismul infectat

7. MICROBIOTA INDIGENA A OMULUI

Contaminarea şi colonizarea microbiană a organismului uman

contaminare – depunerea unor microorganisme pe o suprafaţă;

colonizare – multiplicarea microorganismelor pe suprafeţele gazdei microbiota indigenă –

SIMBIOZA . Simbioza = asociere de vieţuitoare din specii diferite care işi duc viaţa în comun
TIPURI DE SIMBIOZA :1.Forezia –asociere intamplatoare intre doua specii ,gazda transporta cealalta
specie in alt loc (bacteriile de pe maini le lasm in locuri diferite)

2.Mutualismul –asocierea intre doua specii,apare avantajul reciproc (bacterile ce neau colonizar colonul )

3.Comensalismul –specie mai mare,ofera adapost si hrana unei specii mai micifara afectarea gazdei (bacteriile de pe
piele)

4.Parazitismul –primeste adapost si hrana in defavoarea gazdei

5.Oportunismul -oricare dintre bacterii in relatie cu noi (tip foreziei,comensalismului ,mutualismului ) se pot
transforma in parazite datorita unor cinditii prielnice

8. PATOGENITATEA MICROORGANISMELOR
Prin patogenitate se intelege capacitatea microorganismelor de a determina boala la o anumita specie gazda ,este
considerata un caracter de specie, deoarece sunt unele microorganisme nepatogene din cauza incapacitatii lor de a
se inmulti in organismul uman (agentii etiologici ai holerei gainilor) sau animal (gonococul) etc., in timp ce altele
sunt intotdeauna patogene: salmonele, brucele, rickettsiil, virusurile. Patogenitatea poate fi deci determinata de
caracterul de:

a) virulenta al bacteriilor- Virulenta este capacitatea microorganismelor de a patrunde, a se adapta, inmulti si a

invada tesuturile si umorile organismulu

b) toxinogeneza. - Unele bacterii isi exercita efectul patogen asupra organismului prin elaborarea unor otravuri
puternice numite toxine pe care unii autori le denumesc si "antigene bacteriene solubile". Se diferentiaza doua feluri
de toxine: exo- si endotoxine.

Endotoxinele sunt prezente in special la bacterii gram-negative (salmolenele, shigele, costridium tetani)
Exotoxinele sunt substante eliberate de celula vie in mediul exterior, fiind prezente si in filtratele microbiene.

c)fenomene de sensibilizare: streptococ, b.Koch, enterobacteriaceae

Evolutia procesului infectios:

-Incubatia este perioada care se scurge de la patrunderea microbului in organism si aparitia primelor simptome de
boala.

- perioada de debut sau prodromala cu simptome necaracteristice: febra, frison, cefalee, indispozitie.

-perioada de stare in care apar simptomele caracteristice fiecarei boli: digestive, respiratorii, diferite eruptii
cutanate sau mucoase,

-peroada de covalescenta -dispare brusc boala febra

8, APARAREA ANTI-MICROBIANA A GAZDEI - specifica si nespecifica

Imunitatea se ocupa cu studiul imunitatii totalitatea mijloacelor de aparare

ale microorganismului fata de factorii patogeni bacterieni

Imunitate -inascuta nespecifici de aparare

- dobandita cu factori specifici

1 )Factorii de aparae (nespecifica )

prin bariere tegumentare si mucoase ;prin microbiocenoze sunt peste 40-500 de specii microbiene in cavitatea
bucala ce apara local ce creeaza un ph ce defavorizeaza flora bacteriana ,contin specii nepatogene din acelasi gen
cu alte specii patogene si competitineaza pentru hrana cu aceasta ex stfilococul epidermidid ce se gaseste pe piele
(alb ,nepatogen ) se hrraneste cu stafilococul auriu (pathogen) ,daca pe piele se aseaza stafilococul auriu ,stafilococul
alb nu il lasa se se inmulteasca sis a atinga numar prag .

In cavitatea bucala predomina streptococcus Viridans (el ataca hematiile ,nepatogen ),pathogen este streptocul B-
hemolitic ce ataca total hematiile si hemoglobina

La nivel intestinal ex bacilul COLI predomina in intestine si e implicat in producerea vitaminelor B si K

La nivel gaginal flora dominanata este alcatuta dintrun bacil gram pozitiv Doderline ce creeaza ph si reface flora
vaginala

Factori umorali de aparare sunt : serul ,saliva ,laptele matern ,sperma

Factori tisular apara cellule prin fagocitoza in functie de natura fagocitului se declanseaza inflamatie acuta sau
cronica

2) IMUNITATEA DOBANDITA SPECIFICA

Este dobandita pe parcursul vietii ,este declansata de antigene , substante straine in organism capabile sa
decalnseze formarea de factori specifici de aparare

Conditii de antigenitate :

-trebuie sa fi eo substanta non-self , sa aiba greutate moleculara ,cu structura mica (cele mai bune antigene sunt
proteinele ), cu complexitate structural (stabilitate in structura cgimica ) , si remenenta ca atare substanta sa vina
in contact cu imunocompetenta .

ANTIGENELE prezinta imunitate si valenta ele determina in organism in imunitaea umorala specifiaca de factori
de aparare care circula in umori (anticorpi ),unirea antigen –anticorp se face specific

ANTICORPII sunt factori aparuti in ser sub actiunea atimului antigenic denumirea lor sunt imunoglobulinele -
proteine serice din categoria gama-globuline ce participa la raspunsul imun .

Clase de imunoglobuline sun:t IgM (apar in procesul infectios 5-6 zile de la debutul bolii )IgMG(sunt anticorpi cu
viata lunga persist ape parcursul bolii ) ,IgA(imiedica aderenta bacteriana de smaltul dentar ) , IgE (apar in
fenomene alergice de tip soc anafilactic ,hipersensibilizari) , IgD .(are rol de aparare in timpul travaliului –prot
ancestrala .)

9.INFECTIA SI BOALA INFECTIOSA

Infecție
 înseamnă o pătrundere activă sau pasivă a unor germeni patogeni (paraziți, microbi sau virusuri) care o
dată ajunși în organism pot rămâne la locul porții de intrare, sau să ajungă în curentul sanguin.
În cazul în care sunt numai vehiculați de sânge fără a se înmulți excesiv, această înmulțire fiind frânată
de forțele de apărare ale sistemului imun, fenomenul este numit „bacteriemie” sau „viremie” în funcție de
natura germenului infecțios.
În cazul unei înmulțiri excesive în sânge fenomenul este numit „septicemie” cu consecințe grave pentru
organismul infectat

Se clasifica in :
Exogene -exista rezervor ,cale de transmitere ,gazda

Endogene –determinate de microorganism ale microbiotei indigene

Rezervorul de infectie este :-omu l( pacienti cu boli infectioase ,purtatori sanatosi ),:animalele ccu infectii acute si de durata
(sol, ,apa ,alimente )

Pot fi deschise , picturi Flugge ,maini cintaminate ,contact sexual (sifili ,gonoree),transmitere transplancetara
(sifilis).apa .alimente ,sol.

Pot fi inchise –bacteria se gaseste in sange ,nu se elimina in mediul extern .este preluat de un vector
biologic (capuse ,tantari , purici ,paduci. accesul agentului infecţios poate avea loc prin diferite porţi
de intrare (mucoasa tractusului Infecţii deschise respirator, mucoasa tractusului digestiv, mucoasa
tractusului urinar,

Etapele bolilor infecţioase

perioada de incubaţtie : (toxiinfectie alimentara: 1 – 48 ore ;guturai, gripa, dizenteria: 2 zilefebra tifoida: 10 – 21
zile, hepatita cu VHB, VHC: 180 zile;;lepra, HIV: cativa ani
-perioada de debut : indispozitie, frison, febra, cefalee.
-perioada de stare : semne caracteristice diferitelor boli infectioase, complicatii prin agravarea leziunilor: -
perforatii intestinale, suprainfectii pulmonare in gripa,
-perioada terminală: disparitia simptomatologiei clinice, disparitia microbului infectant din leziuni si cicatrizarea
acestora

10.INFESTAREA

11.INFECTIA IN SPITAL

.Infecţia nosocomială

-infecţii localizate sau sistemice care apar în cursul spitalizării, -consecutiv condiţiilor de vieţuire în acest ambient a
actului medical sau chirurgical, explorator sau terapeutic;
-pot evolua ca infecţii sporadice sau izbucniri epidemice;
-sursa de infecţie poate fi exogenă (de la un alt pacient, de la -personalul de spital sau din mediul ambiant – fondul
microbian de spital sau endogenă;
-tulpinile “periculoase” de spital sunt multirezistente la antibiotice şi cu capacităţi de colonizare şi de virulenţă
crescute.
Investigaţia infecţiilor nosocomiala :-precizează sursa şi a modul de transmitere a infecţiei prin
demonstrarea identităţii izolatelor (de la pacienţi, personal de spital, elemente de mediu)
prin ,metode fenotipice: biotip, serotip, lizotip, bacteriocinotip, rezistotip; metode moleculare:
profilul elecroforetic al ADN sau proteine din membrana externă şi enzime constitutive celulare,
analiza endonucleazelor de restricţie a ADN cromozomal sau plasmidic etc. ,urmăreşte eficienţa
metodelor antiepidemice instituite.

Profilaxia infecţiilor nosocomiale

-Supraveghere epidemiologica
-Include măsuri care reduc riscul câştigării şi transmiterii infecţiei la pacienţii spitalizaţi prin
-izolarea pacienţilor colonizaţi sau cu infecţii determinate de tulpini “periculoase”;
-măsuri care să evite ca personalul de spital să constituie sursă de infecţie;
-spălarea mâinilor înainte şi după orice contact cu pacientul;
-respectarea cu rigurozitate a metodei lucrului aseptic în orice manevră invazivă;
-colectarea materialului contaminat (ace, seringi, pansamente etc) în cutii sau pungi etanşe şi incinerarea acestora;
-circuite distincte pentru materialul steril şi cel contaminat;
-izolare de protecţie a pacienţilor cu receptivitate înaltă la infecţii etc
13. BAZELE MICROBIOLOGICE ALE TRATAMENTULUI
ETIOLOGIC AL BOLILOR INFECTIOASE
Prevenim o boala transmisibila daca anulam cel putin una din cele 3 conditii esentiale pt aparitia ei,

1 )Nutralizarea sursei de infectie prin izolare(supravegherea cintactului bolnav ) ,caraantinare(adresata

purtatorilor patogeni ce le este interzis accesul sau activati ce pot implica ris de transmitere ), diluate(reducerea
numarului de persoane in incaperi ) ,distrugere ((sacrificare vitelor produce bruceloza ,deratizarea)

2) Intreruperea cailor de transmitere : fecal –orala (apa ,alimente ) a cailor aerogene ,acontaminarii
plagilor ,transmiterii sexulae ,infectiilor inchise

3) protectia gazdei prim masuri specific de vaccinare si imunizarepasiva de anticorpi

VACCINAREA
Vacinul are capacitaea de a da gazdei raspuns imun ,caliati imunogene

Sunt vacinuri vii attenuate cu nivel redus stabil al virulentei asi stimuleaza efficient imunitatea celulara

Suspensii inactivate (omorate )

Clonate biosinteze de EColi

Sintetce sintetici ai antigenilor de vurulenta

Indicariile vaccinurilor : vizeaza intreaga populatie infantile sau adulta ,cu un program bine stability in functie de
gravitatea si prelevanta a anumitor infectiii .

Vacinuri bateriene ce contin corpi microbieni ANATOXINE formate din exotoxine bacteriene tratate cu formol
(ex tetanic ,difeteric )

ATPA anatoxina tetanica vaccinurilor modificata se administreaza in

copilarie ,monovaccinuri ,difterotetanic ,BCG –antituberculos se face in a 5 a zi de la nastere

14.STAFILOCOCII
Sunt coci gram pozitiv ,sferici ,sau ovali ,asezati in garmezi ,catalaza pozitivi ,facultative anaerobi ,neperetentiosi
nutritive ,pot da beta –hemoliza pe medii de cultura cu sange .sunt tafilococ aureu ,epidermidis saprofiticus .

STAFILOCOCUL AUREUS

Este rezistent la uscaciune ,traieste in puroi uscat ce suparvetuieste 2-3 luni este rezistent pe tegument produce
boala infectii comunitare sau nosocomiale ,unele cu evolutie deosebit de grava (soc septic ,soc toxic stafilococic
_.este capabil sa dezvolte rezistenta la toate antibioticele folosite ,prezenta bateriei in sange .

Risc personalul medical ,habitat 20-70 %purtatori nazali ,prezenta tranzitorie pe tegument ,mediul extern prin
maini ,secretii,scaune .
Este rezistent in conditii de disecatie ,sensibil la actiunea unor dezinfectante si antiseptic (alcool iodat ,alcool etilic
70grade C ,distrus in 30 minute la temeratura de 60 grade C

STAFILOCOCUL EPIDERMIDIS

Flora rezidenta la nivelul tegumentului ,prezinta glicocalix -aderenta la suprafete inerte implanturi proteice si
catetere produc infectii de cateter ,de pace –maker ,infectii associate cu proteze articulare , dializ
peritoniala ,infectii de tract urinar

STAFILOCOCUL SAPROPHYTICUS

Este conditionat pathogen da infectii ale tractului urinar la femei tinere active sexual ,infectii ale palgilor ,sepsis

15. STREPTOCOCII
Sunt streprococicoci gram pozitiv cu forma ssferica sau ovalara dispusi in perechi sau lanturi de lungimi
variabile ,unele specii poseda capsula ,imobili ,pretentiosi nutritive ,facultative anaerobi .Speci de cci
Streptococ Pyogenis S. pneumoniae , S, Agalactiae ,S. viridans

STREPTOCOCUL PYOGENIS
Este pathogen primar ,rezervoru de infectie doar omul se transmite pri picaturi pluge ,saliva ,contact cu
leziuni cutanate ,sunt rezistenti la factori de mediu ,supatvetuiesc in sectretii faringiene uscate de
cateva saptamani ,sensibili la antiseptic si dezinfectante uzuale ,moare in 30 minute la 54 rade
C ,produn bola infectii ale mucoaselor (faringite ,otite ,sinuzite ) ,scarlatina .sindrimul socului
streptococic ,

Complicatii tardive : R.A.A. dupa faringita streptococica in copilarie care evolueaza cu febra ,poliartrita
,miocardita ; glomerulonefrite acuta dupa o inectie bacteriana sau cutanata

Tratament cu penicilina de prima linie ,persoanele immune sensibile la pneicilina pot fi tratate cu
macrolide ,clindamicina ,cefalosporine

ASLO este un test de sange ce verifica o infecrie streptococica ,acest test masoara anticorpii produsi de
corp ca raspns la toxina streptoloizina O care este produsa de bacteriile din grupa A-Streptococus

In faringita se recolteaza exudat faringian cu tampon steril ,dimineata pe nemancate si nespalat pe

dinti si inaintea de inceperea unui tratamnent cu antibiotic ,cand recoltarea se face sub tratament
antibiotic se va perciza acest lucru si sntibioticul respective ,este interzis fiumatul cu 2 ore inainte de
recoltare .

STREPTOCOCUL PNEUMONIAE
Sunt diploci gram pozitiv cu aspect lanceolate dispusi cu axul lungin prelungire in produse patologice
prezinta capsula ,produc boala pneumonie lobara ( cu tuse uneoti expectoratie ,junghi thoracic ,febra
_ produc ,laringite ,sinuzite ,otite acute la copii ,meningite pneuococice (cel mai sever prognostic )
In pneumonii recoltam SPUTA –intrun recipient steril cu gura larga ,punem pacientul sa tusesc din piept
pt desprinderea secretiilor si se transoprta imediat la laborator in maxim o ora ,nu sr tine la frigider

STREPTOCOCUL AGALACTIAE
Sunt streprococicoci gram pozitiv cu forma ssferica sau ovalara dispusi in perechi sau lanturi de lungimi
variabile ,unele specii poseda capsula ,imobili ,pretentiosi nutritive ,facultative anaerobi

Detremina infectii

la nou nascuti –infectii precoce (bacteremia cu sepsis sever cu sau fara pneumonii ; infectii tardive
dupa o saptamana de la nastere pana la 3 luni cel mai frecvent

la femeia gravida –endomeetrite febrile cu posibila evolutie bateriemica

la adult -infectii ale tractului urinar ,endocardite ,meningite ,cellulite

tratament aminopiciline ,aminoglicozide

STREPTOCOCUL VIRIDANS
Sunt streptococci ce se gasesc in cavitatea bucala ,intestinala ,genito-urinara ,conjunctivala ,pe tegument

Sunt implicate in carii dentare ,endocardite infectioase la pacienti cu leziuni valvulare cardiace

16. NISIERIA
Sunt diplococci gram negative ,fotrma de boaba de cafea ,imobili ,strict aerobi

specii nepretentiosi nutritive ,se gasesc in oro-farige si nasofaringe, produc

boala ,meningite ,septicemii ,endocardite( Nisieria mucosa )

specii pretentioase nutritive Niseria gonoree (gonoreea ) si Nisieria meningitides (meningococ )

NISERIA MENINGITIDIS – (MENINGITA MENINGOCOCICA)

Sunt diplococci gram negative ,fotrma de boaba de cafea ,imobili ,strict aerobi

Traiesc in nasofaringe le purtatorilor sanatosi sunt sensibili la tmeperaturi joase ,uscaciune .produc boala
meningia diagnostic prin LCR punctie lombara ce se recolteaza de medical infectionist ,simptome prezinta dureri de
cap ,voma ,nu suporta lumina ,redoarea cefei apare rigiditate datorita presiunii LCR-ului

Tratament cu penicilina de elective ,ceftriaxone proxilaxie cu vaccine antimeningococic

NISERIA GONORRHOEE ( GONOREEA )

Sunt diplococci gram negative ,fotrma de boaba de cafea ,imobili ,strict aerobi
Gonoreea e ste o infectie ce se transmite pec ale sexuala ,Nu exista purtatori sanatosi rezervorul de infectie este
pacient asimptomatc (persoane cu infectii rectale ,faringiene mai frecvent asymptomatic decat cele genitale ) se
transmite pec ale sexuala la fete in urma abuzului sexual la nou nascuti in cursul nasterii .

La barbati : uretrite - dau usturime ,90 % au evolutie simptomatica (disurie ,secretii uretrala
purulenta ) ,compicatii locale rare (abcese periuretrale ,stricture uretrale )

La femei :produci nfectii genitale,(endocervicite) ,aproximatic 50% evolueaza asimptomatic

La fetite : vulvo-vaginite (dorm in acelasi pat cu mama ,fac baie in cada )

.complicatii sarcina ectopica sterilitate (inflamatie pelvin –ingustarea trompelor _ la nou nascuti dau conjunctivite
(contaminarea la nastere ,netratate pot duce la orbire

Diagnostic cultivare pe medii de cultura insmantate imediat dupa recoltare ; tehnici de bilogie moleculara sensibile
,specific , rapide

Profilaxia :depistarea si tratarea persoanelor infectate ,urmarirea contactilor

17.FAMILIA ENTEROBACTERICEE
Include specii cu habitat nomal (in intestiunul omului sai a animalelor ) , specii patogene primare ce cauzeaza
infectii locale sau cu poarta de intare digestive ,specii saprofite ale mediului extern mai rare implicate in infectii

Sunt bacilli gram negative ,cu extremitai rotunjite ,uneori cu aspect poliform

Tipuri de specii : klebsiela ,. E,Coli ,.Proteus

Patogeni intestinali: Salmonela ,Shigella ,Yersenia

E.COLI
pot de termina infectii ale tractusului intro-abdominale (colecistite ,abcese hepatice ,peritonite

,pot determina diaree acuta ,infectii urinare ,meningite neo-natale

Simptome :febra ,durerei de spate ,usturimi la urinare ,se duc foarte des la baie ,urineaza foarte putin ,disurie

Pentru diagnostic de laborator al infectiei urinare se va preleva URINA ce se recolteaza prima urina
dimineata ,intron urocultor special de urina cu gura larga si capac etans dupa toaleta cu apa si sapun se va recolta
din jetul din mijloc (pentru o urina curate prinsa in zbor) .bacteriile din primul jet se gasesc pe tegument ,din
vagin .dupa recoltare se transoprta la laborator timp de ora etichetat cu buletinul de analiza indicat in caz ca nu se
prelucreaza imediat se va pune la frigider (pentru a nu se multiplica bacteriile

Tratament : reechilibrare hidroelectrolitica a bolnavului , antibiotic nu este necesar

SALMONELA
Taieste in tractusul intestinal al omului ( S.TYPHI )

Poarta de intrare digestive ,o gasim in contaminarea solului a apei suparvietuieste in oua ,pulberi de
oua ,carne ,produse animale produce toxinifectie alimentara, scaune diarecice .diagnostic

Prosudul patologic :materii fecale

Tratament antibiotic cu permeabilitate intracelulara (ceftriaxone ,fluorochinolone _ ,ampicilina

streilizarea purtatorilor fecali

YERSENIA
Speciile Yersinia sunt bacterii Gram-negative, coccobacili, cu câțiva micrometri lungime și fracțiuni de micrometru în
diametru și sunt anaerobe facultative. Unii membri ai Yersinia sunt patogeni la om;produc enterocolite

Traieste in intestinul animalelor porc ,pasari,se elimina prin materiile fecale ,contamineaza solul apa ,alimentele ,conservare
prin refrigerare a alimentelor cde durata este un factor de risc

Yersinia enterocolitica care provoacă cel mai adesea enterocolită, diaree acută , diareea (cea mai
frecventă manifestare clinică a acestei infecții, poate fi sangvinolentă în cazuri grave), dureri abdominale
(se pot localiza în cadranul inferior drept), vărsături. Se transmiteprin cionsumul de lapte crud
nepasteurizat si consumul apei contaminate, transmitere pe cale fecal-orala 

Pentru diagnosticul infectiilor acute cu Yersinia bacteria este izolata din diverse produse patologice.
Testele serologice sunt utile mai ales in diagnosticul artritei reactive si a infectiilor cronice. Anticorpii
aglutinanti apar imediat dupa debutul bolii, ating un varf in cea de-a doua saptamana si dispar in general
in decurs de 2-6 luni, Utilizarea unor medii de cultura selective si imbogatite, permite izolarea mai
usoara a yersiniilor din materiile fecale

SHIGELLA
Genul Shigella apartine familiei Enterobacteriaceae si include bacili Gram-negativi de dimensiuni mici, imobili si
necapsulati .Dizenteria bacilara constituie cauza cea mai frecventa de diaree bacteriana .Traieste in in intestinul
omului produce patogenitate -dezinetrie bacilara ,doza infecta mai mica de 200 bacterii Produce baoala diareica
acuta prn mechanism invaziv sindrom dezinteriform ,cu scaune dese APOASE mucosnginolente pfebra tenesme
si dureri abdominale

Se izoleaza si se identifica bacteria prin scaunul emis cat mai aproape de debutul bolii .

Se urmareste epidemiologic este rezervor pathogen intestine cu transmitere fecal orala dupa consum de alimente
si apa contaminate cel mai expususi sunt copii sub 5 ani .

18. VIBRIO CHOLERE - - -HOLERA-

Sunt bacilli gram negative incurbati in virgule ,bazofili cu ph 9.5 ,cu sensibiltate la actiunea luminii
solare, mor la ph de 5,8, distrusi instantaneu la 100GCelsius.

Rezervorul de infectie sunt bolnavi, purtatori, fructe de mare.

Se trasnmite fecal-oral prin apa, alimente contaminate: legume, fructe de mare, lapte.

Are receptivitate crescuta la pacienti cu hipo-aclorhidrie gastrica.

Factorul de virulenta- toxina holerica- determina pierdere de apa si electroliti.

Boala, numita holera, produce diaree apoasa( fiertura de orez)- pierderea e de 1L pe ora, soc
hipovolemic.

19 . PSEUDOMONAS AERUGINOSA
Sunt bacilli gram negative, drepti sau usor incurbati, fini, dispusi izolat, in perechi sau scurte lanturi.

Se cultiva si cresc la temperaturi intre 5-42gCelsius, colonii cu tendinta de invadare a mediului, cu miros
characteristic ( flori de tei sau iasomie), produc pigmenti fluorescenti, difuzabili in mediu ( piocianina,
pioverdina), tulpini pigmentate frecvent mucoide)

Culturile au un luciu metalic si plaje de liza se cultiva pe celoze sange.

Coloniile sunt hemolitice.

Caractere biochimice: oxidaza pozitivi cu sensibilitate naturala la antibiotice( piperaciclina, cefepim,

imipenem, ceftazidim).

Ca si patoginitate, virulenta redusa fata de gazda normoreactiva, oportunista.

Determina infectii endogene/exogene la pacienti cu plagi, arsuri, neoplazii, fibroza chistica, interventii
urologice, otite, septicemii.

Sunt multi rezistenti la agenti antimicrobieni, rezistenta naturala la o gama larga de antibiotice, este
implicat in infectiile nozocomiale, profilaxie, controlul masurilor de igiena, vaccinare la pacientii cu
arsuri.

20.ACINETOBACTER
Sunt bacilli gram negativi, scurti si grosi chiar cocoizi cu dispozitie neregulata sau in diplo, frecvent
capsulati, imobili

Caractere de cultivare: nepigmentogeni

Caractere biochimice: catalaza pozitivi, oxidaza negative.

Sunt saprofiti, se gasesc in sol si apa.

La om se gaseste pe tegument, tract digestive, tract respirator, fac parte din fondul microbian de spital
( instalatii sanitare, instrumentar).

Sunt oportunisti, determina infectii la gazde, imunocompromise: cu infectii respiratorii, urinare,

septicemii.

A.baumannii- da infectii nozocomiale ( in terapie intensive, sectii arsuri). Tratament: asociere cu

betalactamine+ aminoglicozide.

Este natural rezistent la numeroase antibiotice.

21.HEMOFILUS INFLUENZE
Sunt cocobacili gram negative, pleomorfi, dependenti de factori de crestere X ( hemina) si V ( NAD),
prezenta in sange.

Traiesc in tractul respirator superior, intenstin.

Specii comensale sunt hemofilus influenze, h.parainfluenze.

H.influenze colonizeaza faringele la 75%dintre copii, dependent de factorii X si V, se cultiva pe geloza

CHOCOLAT la 37gCelsius in atmosfera cu 5-10% CO2; mor repede la uscaciune sau refrigerare, la
4gCelsius; factor major de virulenta e capsula; protejeaza de fagocitoza cu rol in colonizare.

Patogenie: bronsite cronice, otite medii, sinuzite, meningite, epiglotite.

Rezervor de infectie sunt bolnavi purtatori sanatosi, se transmit prin picaturi flugge, au receptivitate la
persoane cu deficiente ale raspunsului imun umoral, boli pulmonare cronice, splenectomie.

22. TREPONEMA PALIDUM

Sunt spirochete subtiri, necultivabile in laborator.

Traieste in habitat uman, are rezistenta in mediul extern, este extrem de fragile ( uscaciune,
dezinfectante), produce:

1) sifilis primar cu incubatie de 3 saptamani.

Simptome- sancru dur- ulcer nedureros aparut la poarta de intrare; limbadenopatie cu vindecare
spontana in 2 luni;

2) sifilis secundar- 2 pana la 12 saptamani de la debutul sancrului cu eruptie diseminata cutaneo

mucoasa ( palme, plante); are vindecare spontana.
3) Sifilis tertiar: cu gome osoase cutanate ce duc la scleroze, neurosifilis si sifilis cardiovascular.
 4) Sifilis congenital: malformatii multiorganice cu moarte fetala in lipsa tratamentului, distructii
osoase, sifilis cardiovascular.

-Supraveghere epidemiologica: sursa- omul bolnav; transmitere: contact sexual congenital

tratament cu penicilina

23. CHLAMIDIA TRACOMATIS

Sunt bacterii atipice obligatoriu intracelulare, total dependente energetic de gazda, cultiva precum
virusurile ( gazde vii).

Chlamidia Tracomatis se transmite pec ale sexuala ,maini contaminatae cu secretii genitale

La barbate: produce uretrita mucopurulenta

La femei :cervicita –salpingita da sterilitate sau sarcina ectopica

Nau nascut este contaminat in canalul de nastere produce cojuctivita foliculara ,pneumonie interstitiala

Tratament: tratamentul durează 1-2 săptămâni și constă în administrarea de antibiotice

Proxilaxie contact sexual protejat si igiena mainilor

24.MYCOPLASMA PNEUMONEE
Sunt bacterii fara perete rigid, au dimensiuni foarte mici, mare polimorfism si plasticiditate, traiesc pe
mucoasa orofara faringiana si urogenitala.

Microplasma pneumonee se manifesta fara forma caracteristica, pneumonia tipica primara: angine,
sinuzite, otite, meningite, traheo-bronsite.

Predispusi sunt copiii si adolescentii- contact strans mai frecvent toamna si iarna.

Tratament

Profilaxie

25. CORYNEBATERIUM DIFTERI

bacilul difteric
Sunt bacilli gram pozitivi, cu extremitati maciucate, dispusi in litere unghiulare, sunt inalt patogen pt om.
Factorii de virulenta sunt toxina tip A si B, produsa prin conversie lizogenica ce determina oprirea
sintezei proteice si necroza tisulara.

Manifestari: neuorologice si cardiace ce duc la deces prin insuficienta cardiaca.

Poarta de intrare: faringiana, pe suprafata leziunii se acumuleaza exudat fibrinos care se organizeaza sub
forma unei false membrane ( deposit cenusiu, greu detasabil), determina crup laringian si asfixie
mecanica.

se transmite prin picaturi flugge sau obiecte contaminate cu secretii nazofaringiene, receptivitatea
maxima: intre 2-5 ani.

Tratament: antitoxina difterica si penicilina.

Epidemiologic: se identifica sursa- omul bolnav, purtator sanatos, convalescent.

26. LISTERIA
Sunt bacilli gram pozitivi fini ,nesporulati ,mobile la 18 -25 grade C ,rezistenti in mediu ,supravetuiesc in
sol,apa ,sunt distrusi dupa o ora la 55 grade C, la 5 minutetepm de 80 grade C,pasteorizarea laptelui poate
fi uneori ineficienta ,factorii de virulenta sunt bacteriile facultative intracelulare cu potential invaziv .

Produce LISTEROZA

Infectia la om ,este accidentala dupa consumul de alimente contaminate ,lapte si derivate sau contact
direct (veterinari),gazde receptive sunt gravidele, nou nascutii ,imunosupresati .

La adult infectia este inaparenta

Alcoolici fac meningiencefalita

Imunocompromisi –bactermie

Liserioza perinatala duce la avort spontan ,nastere premature , sepsis sau meningita la nou nascuti

Produce si tixiinfectie alimentara severa dupa consumul de lapte ,branzeturi peste afumat

Tratament

Profilaxie

27. BACILLUS
Bacilii sunt gram pozitivi mari, cu extremitati taiate drept, sporulati, dispusi in lanturi, spor oval, central,
nedeformat.
Sunt bacilli aerobi, facultativ-anaerobi ( exp bacillus antracis, cereus, clostridium strict anaerobi cu spor
deformat).

Bacillus antracis: ANTRAX

-bacil gram pozitiv mari cu extremitati taiate drept, dispusi in lanturi cu spor oval, central, nedeformat

- habitat: erbivore

- sporii supravietuiesc zeci de ani in sol

- produce toxina carbunoasa cu liza celulelor endoteliale ce duc la hemoragii si necroza

Determina: ANTRAXUL

cutanat ( cu pustula maligna, septicemie), pulmonar( sepsis, edem pulmonar acut), digestiv ( produce
gastroenterita severa cu scaune diareice sanguinolente).

Toxinfectiile alimentare sunt determinate de baccilus cereus si bacillus subtilis ( sporii contamineaza
orezul, legumele, fructele uscate).

Tratament :

Profilaxie :

28. CLOSTRIDIUM
Bacilii sunt gram pozitivi mari, cu extremitati taiate drept, sporulati, dispusi in lanturi, spor oval, central,
deformat, strict anaerob.

Tipuri de clostridii: clostridium botulinum, clos. Perfringens, clostr. Tetani, clostr. Difficile.

Clostridium Botulinum

Bacilii sunt gram pozitivi mari, cu extremitati taiate drept, sporulati, dispusi in lanturi, spor oval, central,
deformat, strict anaerob.

este o neurotoxin ce determina paralizii flasce ale nervilor cranieni- botulism.

Este rezistenta la aciditatea gastrica

Este termosensibila
Alimentele cu risc sunt conservele, legume, carne, preparate in casa, peste sarat, carne conservate prin
sare. Exeptie: conserve cu Ph acid, compoturi

Botulismul infantile la copii sub 6 luni dupa consum de miere contaminate cu spori; are loc germinarea
sporilor si colonizarea intestinului cu eliberarea toxinei.

- Tratament:
- Profilaxie:

Clostridium Perfringens
Bacilii sunt gram pozitivi mari, cu extremitati taiate drept, sporulati, dispusi in lanturi, spor oval, central,
deformat, strict anaerob.

Determina boli: gangrene gazoaza in cazul plagilor profunde contaminate cu pamant (spori)

Toxinfectie alimentara ce se multiplica in carne si derivate, sporuleaza in colon si secreta enterotoxina

Jejunita nerozanta la persoane cu activitate enzimatica scazuta ( dieta hiproproteica), da scaune

mucosanguinolente cu perforatie intenstinala- soc

Tratament:

Profilaxie:

Clostridium Tetani
Bacilii sunt gram pozitivi mari, cu extremitati taiate drept, sporulati, dispusi in lanturi, spor oval, central,
deformat, strict anaerob.

Microorganisme ubicuitare ( se gasesc peste tot), animal sau vegetal, flora intenstinala a erbivorelor, sol

- Este un spor sferic, terminal, deformat

Bacteria neinvaziva ramane la poarta de intrare, sporii germineaza

Factorul major de virulenta- tetanospasmia, toxina de tip A si B ( difuzeaza la locul leziunii in sistemul
nervos central cu blocarea neurotransmitatorilor si inhiba influxul nervos, da contracture spastice ale
musculaturii striate)

produce boala :tetanos

-tetanusul se produce prin contaminarea unei plagi traumatice cu spori de clostr. Tetani

-la nou-nascuti poarta de intrare este plaga ombilicala;

-multiplicare in anaerobioza cu eliberare de toxina

-da toxinfectii cu incubatie de 2 sapt, ulterior apar contracturi spastice ale muschilor striati si duc la
deces prin insuficienta cardiorespiratorie.

-Infectia naturala nu confera imunitate post-infectioas

Tratament: ser antitoxinatetanica, metronidazol, penicila

Profilaxie: vaccinare generalizata cu anatoxina tetanica ce stimuleaza producerea de anticorpi anti

toxina tetanica

29. MYCOBATERIUM TUBERCULOSIS

TUBERCULOZA
Este o bola contagiosa cu localizare pulmonara ,uneori extrapulmonara ce evolueaza cronic ,deseori
fatala

Infectia tuberculoasa este o infectie lenta ,fara manifestari clinice ,primiinfectia se fibrozeaza si se
calcifica ; tubercuoza active are manifestari clinice se face, ex radiologic ,ex bacerilogic

Se transmite pec ale respiratory ,ingestia cu lapte nepaseriorizat M.bovis)

Tratament :antituberculoase de prima linie cu

izoniazida ,rimfapicina ,etambutol ,streptomicina ,pirazimidina

Profilaxia :vaccinul BCG

30. VIRUSURI –structuri si functii

Sunt particule infecţioase cu dimensiuni foarte mici , care nu cresc şi nu se divid, fiind replicate de o celulă gazdă
(parazite obligator intracelular);
pot parazita celule animale, vegetale, fungi, protozoare, bacterii
structura :are genom ,capsula , anvelopa .enzime
De forma :cilindrica (v.ebola );simetrica icosaedrica ,capsida virala ,replicare in citoplasma ,eliberare prin liza
celulei einectate, Replicarea virusurilor-Prin atasare si adsobtie ,penetrarea ,decapsidarea ,sinteza componentolror
virale (prin replicarea genomului ,sinteza de ARNm ,sinteze proteice ) ,morfogeneza ,eliberare
Tipuri de virusuri

31. ENTEROVIRUSURI --VIRUSURI

Sunt virusuri mici ,nude ,au genom ARNmc+,simetrie icosaedrica ,capsida virala cu rol in atasare ,se
replica in citoplasama si se elibereaza prin liza celulei infectate

Sunte rezistente la ph acid ,enzyme proteolitice ,saruri biliare ,se transmit pec ale fecal-orala ,determina
frevcent infectii asimptomatice ,nu exista tratament
Virusurile Poliomielitei
-prezintă 3 serotipuri diferenţiate prin testul de neutralizare,
-cu patogenitate exclusivă pentru om;
-aprox. 90% din infecţii sunt asimptomatice;
-4 tipuri de manifestări clinice:
- boala “minor”;
- meningită limfocitară;
- forma majoră, cu paralizii de tip flasc;
- forma bulbară cu prognostic vital rezervat;
diagnostic de laborator
- direct: izolarea virusului pe culturi de celule din probe de
exsudat faringian sau materii fecale;
- indirect: serodiagnostic – Ac neutralizanţi;
profilaxie specifică prin vaccinare cu cele 3 serotipuri:
- vaccin inactivat (Salk) pe cale injectabilă;
- vaccin viu atenuat (Sabin) cu administrare orală

32.VIRUSUL RABIC
Prezinta genom ,capsida helicala ,cu aspect de obuz sau glont de propaga prin nervii periferici ,centfifug
spre galande salivare ,tegument

Determina rabia

Rabia este o zoonoza (animale salbatice sau domestice )

Se transmite la om prin saliva animalelor infectate ,pagi muscatel sau zgariate ,prin aerosoli
contaminate (lilieci)

Incubatia lunga ,variabila in functie de varsta pacientului ,talei si locul muscaturii,

Cu 3 stadii:prodrom 2-4 zile ,de excitatie 3-5 zile ,conduce la paralizie si deces prin insuficienta cardio-
respiratorie

Nu exista tratament in infectia rabica manifestata clinic

Profilaxie :la persoane cu risc :imunoglobuline specific ,vaccinare

Se tine sub obsrvatie animalul suspect

Diagnostic de laborator se face biopsie de piele de saliva ;teste IF .ELISA ,PCR ; izolare culture de
cellule

Dupa deces :se fac amprente /sectiuni de creier prin corspusculi Babes –Negri ,IF
33.VIRUSUL GRIPAL
Din familia Orthomyxoviridae ,genul influenzavirus A,B,C

Prezinta genom ARNmc MINUS segmentata ,nucleocapsida helicata ,sunt virusuri invelite ,cu
glicoproteine de anvelopa (hemaglutina si neuraminidaza ) .virusul tip A se intalneste la om ,animal si
pasari ,virusul tip B,C la om .

Variatia gripala de tip A/B -determina endemii (intro comunitate )

Variatia gripala de tip A determina pandemii

Determina : GRIPA

Gripa se replica la nivelul cailor respiratorii si este present in nasofaringe 1-2 zile inainte de debutul
simptomelor si 1-2 zile dupa vindecarea clinica ,vindecarea survine dupa 3-7 zile variatia minora tip
AsiB dau forme usoare de boala ; variataia majora tip A da forme de imbolnavire

Duc la conplicatii de pneumonii lobare , ;sindrom Reye cu afectare hepatica si cerebrala la copii grave

Imunitate de lunga durata ,reinfectiile sunt posibile

Diagnostic este direct cu exudar nasalsi faringian se face izolarea virusului pe culture de cellule sau oua
embrionate ,se evidentiaza genomul prin RT-PCR ,depistarea de antigeni virale prin IF ,ELISA

Teste serologice :pe doua probe de sera cut sau covalescent ,ELISA ; RIH

Tratament :Tamiflu

Proxilaxie :vaccinare anuala varstnici ,cu boli cronice ,personalul medical

Epidemiologic se urmareste sursa de infectie -om,animale ,transmiterea se face prin picaturi

flugge ,maini contaminate si obiecte contaminate .

VIRUSUL CITOMEGALOVIRUS V.C.M.

Se transmite pec ale orala ,sexuala ,transfuziii ,transplant

Pruduce infectie congenitala la nou nascuti ,infectie severe la

imunocompensati ,pneumonii,hepatite ,rinite ,encefalite

Diagnostic de laborator direct si indirect

Tratament antivirale- gancidavir

34.VIRUSUL PARAGRIPAL
Genul paramyxovirus ,posda glicoproteinna H/N

Detremina infectie tractusului respirator ,se manifesta sever la sugari (crup,bronseolite ,pneumonii )la
copii si adulti infectii superioare banale

Diagnostic este direct prin cultivare pe culture de cellule ,test serologic fiin slab limitata raspunsul
iminologic

Nu se dispune de chimioterapice

SARS-COV 2
Este un virus gripal asemanatoare gripei ,febra ,disfagie ,dureri musculare ,dispnee asiciata la
effort

Pneumonii virale cu infiltratie bilaterala;infectiile respiratorii acute si insuficienta multipla de

organe

Diagnostic laborator prin RT-PCR ;exudat nazo-faringian ;CT

35. VIRUSURILE HEPATITEI

Hepatita A si E sunt boli virusuri cu tropism primar pentru hepatocite

se manifesta cu forme subclinice până la forme cu anorexie, greţuri, icter, asociate cu creşterea
transaminazelor si bilirubinei serice sunt virusuri nude se transmit pe cale fecal-orala cauzeaza
hepatite autolimitante

diagnostic de laborator in VHA :

virusul este prezent in materii fecale si sange cu doua saptamani anterior debutului bolii si 1-2
saptamani dupa disparitia icterului .

direct apanajul cercetarii izolarea VHA ,evidentiera virionilor in materii fecale prin IME

-serolofic depistarea AC anti VHA prin ELISA igM si igG

Diagnostic de laborator VHE :

Afecteaza ficatul ,nu conicizeaza se transmite pe cale fecal-orala ,determina infectii este un
virus nude .

Direct inaccesibil pentru parctica de rutina prin evidentierea ARN/VHE prin PCR (in ser ,in
materii fecale ) ,evidentierea virionilor in materii fecale prin IME cercetare ; identificare de
antigeni virale de tesut hepatic
Indirect evidentierea AC anti /VHE- (Ig M, Ig G ) prin ELISA sau western blot

Nu exista tratament

VIRUSURILE- VHB –VHC- VHD ( B,C,D)

VHB -virusul Hepatic B este un virus invelit se transimite cale parenterala produc infectii
persistente ce evolueaza spre hepatita cronica sau cancer hepatic

Diagnosticul de laborator se face

direct prin evidentierea antigenelor VHB in ser prin -ELISA :AgHBs , Ag Hbe ; PCR prin evidentiere
ADN/VHB ; prin evidentiere Ag HBc in gepatocit prin ME

indirect prin evidentiere Ac anti –HBs ,anti-Hbe – anti-HBc prin test ELISA ;PCR decelarea virusului
infectios ADN/VHB.

Semnificatia markerilor Ag HBs =infectizitate a sangelui in boala acuta ,cronica ,portaj

AgHBe =contagiozitate periculoasa prin sange si secretii

Ag HBc= IgM infectie acuta /recenta si IgG =rol anamnestic

ADN/VHB =replicare activa /infectivitate

Ac anti HBs =imunitate la infectie

Ac anti HBe =potential infectios redus evolutie spre vindecare

Tratament cu interferon

profilaxie vaccin

VHD virusul hepatic D

Se replica numai in prezenta VHB doar la pacientii cu Ag Hbs plus ,purtatori sanatosi ,determina
infectii /suparinfectii

Determina infectii si suprainfectii

. Dianosticul: direct detectare de antigeni delta

Indirect detectare de ARN

Serologic detectare prin ELISA a Acanti –VHD/IgM ,Ig G au totali

VHC virusul hepatic C

 este un virus invelit se transimite cale parenteralasi cale sexuala .nu poate fi cultivat risc au cadrele
medicale plus dializatii se cronicizeaza ; produc infectii persistente ce evolueaza spre hepatita cronica
sau cancer hepatic

diagnosticul

direct: prin evidentierea ARN/VHC prin RT-PCR teste calitative ce confirma boala si teste cantitative
masoara inacarcatura virala ,monitorizarea terapiei ;

indirect: evidentiere de anticorpi prin teste ELISA evidentiere Ag de miez ;RIBA (recombinat
imunobinding asay _ test de confirmare ;

interpretarea se face pe prezenta a cel putin doaua categorii de Ac –test pozitiv ; nici o banda –(Ac
absenti )-rezultat negativ ; banda (o categorie de Ac ) rezultat indeterminat - se apeleaza la IF sau RT-
CR sau repeta testarea la 2-3 luni.

Tratament cu interferon

36. VIRUSUL EBOLA

Este o infectie hemoragica cu rata mare de mortalitate din Africa

Infectia este data de maimuta marici ,lilieci

Se transmite direct contact apropiat cu corpul sau fluide (sange ) si indirect obiecte contaminate ,are
incubatie de 21 zile

Produce sangerari ocular ,nazale ,splenice duce la insuficienta hepatica si splenica

Preventive dificila ,diagnostic precoce cu izolarea pacientului ,trebuie echipament specila masca
manusi echipament de protective

Teste de diagnostic pri ELISA .RT-PCR

37. H.I.V. IMUNODEFICIENTEI UMANE

Virusul Imunodeficientei umane este un virus dobandit pec ale sexuala , prin sânge, spermă, secreții
genitale, lichid cefalorahidian (LCR) și lapte matern

O infectare cu HIV duce după o perioadă lungă de incubare, de ani, chiar zeci de ani, la declanșarea
bolii SIDA.
Etapele diagnosticului : depistarea infectiei hiv (teste de triaj) ,confirmarea inectiei hiv (teste de
confirmare W.B.,IF).STANDARDIZARE CLINICO –EPIDEMIOLOGICA A PACIENTULUI
SEROPOZITIV ;MONITORIZARE eficientei terapiei antiviralelor
Trattament cu antivirale
Profilaxie : nu exista vaccine , se iau masurispecifice prin sex protejat ,obiecte personale de
toaleta ,control serologic anterior sarcinii ,al donatorilor de sange .educatie medicala si religioasa
Se vor face precizari legate de structura hiv ,colectarea si transportul pt diagnostic direct si
indirect ,din LCR s ,saliva ,urina .secretii vaginale

Dianosticul de laborator

Direct propriu-zis izolarea virusului pe culture de limfocite in cercetare .evidentiere antigen p24 in ser –
ELISA ,evidentiere sau cuantificare ARN –HIV (RT-PCR )

Indirect : teste de cofirmare WESTERN BLOT (evidentierea de anticorpi prezenti) ; IF –

IMUNOFLUORESCENTA ;–ELISA teste rapide

Prezenta a cel putin doua benzi este pozitiv , absenta benzilor negative

Tratament cu antivirale

PROFOLAXIE :NUEXISTA VACCIN ,educatie medicala sex protejat ,educatie religioasa si morala

SIDA -Etapa finala a infectiei cu HIV –sindromul imunodeficientei dobandite

Diagnostic de laborator -disparitia anticorpilor p24 .reapariria antigenelor p24 ,scaderea CD4 mai mica
de 200 microni pe litru

Infectii cu oportunisti –sarcoame , leucemii

38. HERPESVIRUSURI
VIRUSURI HERPETICE -VIRUSUL HERPES ZOSTER –PAPA-NICOLAU

Determina infectii primare ( tegumente si mucoase ),conjuctivite ,stomatite ,meningite ,herpes

Se tranmit pec ale sexual si orala

Tratament cu acyclovir antivirale

Profilaxie masuri nesoecifice

VIRUSUL HERPES ZOSTER Se transmite pec ale aerogena ,determina varicela ,infectia
primara

Da complicatii :menigoencefalite , ,pneumonii, Zona zoster-apar leziuni veziculare

HP se rceolteaza produsul patologic din cellule cervicale sau biopsie col uterin

VIRUS HERPETIC -PAPA NICOLAU

SCREENING test papanicolau se identifica elulele anormale ASLU,ASCH.ISIL

Identificare prin PCR cu risc omogen inalt ,determinarea incarcaturii virale rt-pcr .

39. CLASIFICAREA PARAZITILOR

Parazitii sunt organisme care raiesc se se hranesc pe seama altui organism garzda

Clasificarea lor in :

Protozoare –microrganisme unicelulare eukaryote

clasa amibe ,-Sarcodina cu psedopode (ex e.tamoeba histolitica , etamoeba coli )

clasa flagelata ,cu falgeli (ex .giardia intestinalis )

clasa ciliate cu cili (ex .balantidium coli )

prezinta doua stadii :trofozit (forma vegetative-conditii favorabile de viata )si chist (formade rezistenta
in conditii nefavorable de viata )

Metazoare (helminti) organisme pluricelulare ( clasa cestoda ,clasa trematode )

Artropode -insecte parazite clasa isecta- genul pediculis ; clasa arachnidae- Scarpotes

40. PARAZIȚII
AMIBIAZA
Agentul etiologic este Entamoeba hystolitica etamoeba intestinala ,patogena ,hematofaga ,capabila sa
invadeze tesuturile intestinale si extraintestinale ,cu raspandire hematogena

Se prezinta sub 3 forme :trofozit forma vegetative patogena

Prechist chist imatur

Chist forma de rezistenta cu desimnare mediul extern

Amibiaza intestinala acuta -dizinterie intestinala si etraintestinala caracterizata prin scaune frecvente 5-
20 pe zi cu mucus si sange insotite de tenesme

Evolueza spere cronicizare prin perioade de remisie variabila atunci cad preleveaza forma chistica si
alternand cu perioade de acutizare forma vegetative

Amibazaa viscerala hepatica se manifesta prin dureri in hipocondrul drept ,hepatomegalie cu febra

Amibiaza pleuropulmonara este secundara enei atingeri hepatice

Diagnostic de laborator

Ex coproparazitologic sunt necesare 4-6 scaune ca probe .recoltate la interval de 7-10 zile

rectosigmoidoscopia si ex histologic evidentiaza abcesul in buton decamasa ,

Imunodiagnostc indicat in amibiaza etraintestinala detectarea serologica a anticorpilor si antigenilor

specifici examen microscopic pe preparat nativ cu ser fiziologig sau lugol

Si frotiu colorat Gimsa pentru evidentiere

GIARDIA INTESTINALIS (Lambliaza )

Agentul etiologic giardia intestinalis este flagelat cavitar al inetstinului subtire

Trofozitul are corp piriform fata ventarala palta ce prezinta 2 nuclei si 4 perechi de flageli ;chist cu
perete dublu in forma de S

Giardioza este asimptomatica la adulti sau purtatori ,diareea este simptomul dominant cu 5-10 scaune
pe zi mai ales matinale si postprandiale ,pastoase sau lichide ,clare sau galbena uneori spumoase sau
grasoase ;cu dureri abdominale ,greturi ,anorexie scadere ponderala ,urticarii ,eczema

Diagnostic de laborator

Examen coproparazitologic in primele 3 sapatamani nu apar in scaun ,examinarea se repeat de 4 ori la

fiecare zile

Examen microscopic cu preparat nativ fiziologic sau lugol evidentiaza chistul in scaunul format

Immunodiagnostic detectare de antigeni n materii fecale indica o infectie active cu ELISA

TRICHOMONIAZA VAGINALIS
AMIBIAZA
Agentul etiologic este Entamoeba hystolitica etamoeba intestinala ,patogena ,hematofaga ,capabila sa
invadeze tesuturile intestinale si extraintestinale ,cu raspandire hematogena

Se prezinta sub 3 forme :trofozit forma vegetative patogena

Prechist chist imatur

Chist forma de rezistenta cu desimnare mediul extern

Amibiaza intestinala acuta -dizinterie intestinala si etraintestinala caracterizata prin scaune frecvente 5-
20 pe zi cu mucus si sange insotite de tenesme
Evolueza spere cronicizare prin perioade de remisie variabila atunci cad preleveaza forma chistica si
alternand cu perioade de acutizare forma vegetative

Amibazaa viscerala hepatica se manifesta prin dureri in hipocondrul drept ,hepatomegalie cu febra

Amibiaza pleuropulmonara este secundara enei atingeri hepatice

Diagnostic de laborator

Ex coproparazitologic sunt necesare 4-6 scaune ca probe .recoltate la interval de 7-10 zile

rectosigmoidoscopia si ex histologic evidentiaza abcesul in buton decamasa ,

Imunodiagnostc indicat in amibiaza etraintestinala detectarea serologica a anticorpilor si antigenilor

specifici examen microscopic pe preparat nativ cu ser fiziologig sau lugol

Si frotiu colorat Gimsa pentru evidentiere

41. CESTODE -TENIILE

TAENIA SAGINATA ,TAENIA SOLUM
Cuprind viermi pati cu corp alcatuit dintrun numar mai mare sau mai mic de segmente dispuse cap la
cap ca organe de fixare prezinta ventuze sau mai multe coronae carlige ,hranirea se realizeaza prin
osmoza a corpului

TAENIA SAGINATA
Este un vierme segmentata plat alctuit duntrun nr maia mare sai mai mic de segmente ,este specifica aomului in
stare adulta si bovinelor in stare de larva

Parazitul adult lung ,alcatuit din 3 parti cap ,gat si corp .Oul este oval de culoare brun galben ,inconjurat de un
perete gros contine un embrion cu 6 carlige .Se localizeaza in intestinul subtire ,are raspandire cosmopolita
frecventa in tari unde se mananca carne de vite insufficient perparata termic ,gazda este prezenta la bovine care
ingera ouale odata cu iarba contaminate ,embrionii sunt eliberati in tubul digestive ce traverseaza peretele
intestinal sit rec in circulatie si sunt dispersati in muschi in special miocard tesut cubcutanat si SNC in cataeva
luni se transforma in cisticerci ce contin scolexul viitoarei tenia .La om infectia se produce prin consumul de carne
de vita induficient preparata termic in intestine se invagineaza si se fixweaza pe mucoasa se dezvolta in 2-3
saptamani durata de viata este de 15-20 ani

Este de obicei asimptomatica caracterizata prin greturi ,varsaturi ,durerei abdominale ,episiade diareice ,scadere
in greutate ,infectia cu tenia sagnta este adesea evocate de pacient care gaseste proglote pe lenjerie

diagnostic de laborator conata in leucocitoza .eozinofilie moderata 13% in primele doua luni diagnostic dificil nu
se elimina proglote ,evidentierea oualor prin examen coproparazitologic sau prelevare cu ceolofan amprenta anala

Tratament cu niclosamid si biltriccid

profilaxie controlul veterinary al carnii ,evitarea consumului de carne vita porc cruda prepararea carnii peste 50
grade C

TAENIA SOLUM
Traieste la om in stare adulate si laporci in stare de larva

Adultul mai mic decat tteania saginata are scolex globulos ce poseda organe de fixare si ventuze sferice
in cordoane crosete ,;colul scurt ;strobili perezinta pori genital dispusi regulat alternant .Oul este
sferic ,invelis striat brun este gros , contine embrion hexacant ,nu se paote deosebi de oul taenia saginata

Ea se ellimina prin proglote batrane ,immobile pasiv cu scaynul

Gazda este porcul ce dezvolt o ;arva numita cystucercus ce se localizeaza sub limba ,tesut cellular
subcutanat ,omul se infecteaza prin consumul de carne insufficient preparata termic ce contine cisticerci
,durata de viata este de 10-15 ani ,are rol pathogen , la om in intestine se dezvolta o singura tenie ce
este bine tolerat de aceea exista multi purtatori sanatosi .Este deobicei asimptomatica ,uneori se
caracterizeaza prin tulburari digestive ,greturi, varsaturi, dureri epigastrice , episoade diareeice ,scadere
in gerutate ,buimie sai anorexie

diagnostic de laborator conata in leucocitoza .eozinofilie moderata 13% in primele doua luni diagnostic
dificil nu se elimina proglote ,evidentierea oualor prin examen coproparazitologic sau prelevare cu
ceolofan amprenta anala

Tratament cu niclosamid si biltriccid

profilaxie controlul veterinary al carnii ,evitarea consumului de carne vita porc cruda prepararea carnii
peste 50 grade C

42.TREMATODE
Viermi plati nesegmentati ,in stadiul adul sunt paraziti plati ,nesegmentati de forma foliacee ,se
fixeaza in lumenul organelor cavitareprin ventuza buca si ventraa ,sunt hermafroditi, necestia gazed
intermediare prima gazada obligatorie o molusaca ,a doua a pentru unele specii pestele (ex. fasciola
hepatica )

43.NEMATODE.
Sunt viermi cilindrici ,in stadiul evolutiv au corpul cilindric ,nesegmentat ,masculii sunt mai mici
decat femelele cu extremitatea caudala recurbata ventral

Se impart in : geohelminti se dezvolta in dol ;

Biohelminti evolueaza in gazed vii

Ex ; oxiuri ,limbrici ,trichinela, trichiura trchiuris

44.ECTOPARAZITI- Sarcoptes Scabia –Pediculite
Prezinta member articulare ,corp simetric si chitinos cu dezvoltare prin metamorfoza (naparliri
successive ) ,pot avea rol de vectori asigurand transmiterea unui agent pathogen prin implcarea in ciclul
de viata

Calasa ARCHINDEAE

Sunt artropode fara antenna si 4 perechi de member la adult familia scarpotes - genul scarpotes

CLASA INSECTA

Sunt artropode cu antemne si 3 perechi de member la adult ,familia pediculidae –genul pediculis si
genul pthirius .

45.caractere generale ale fungilor

Fungi sunt bioentitati microscopice ,heterotrofe ce contin chitin in peretele cellular ,sporuleaza sporul
fiind forma de rezistenta dar se de reproducere

Se calsifica in :levuriformi ; filamentosi ; dimorfici

Fac parte din ciclul de reproducere asexuata ,au rol unic in cicluril de viata ale fungilor ,pot fi
dispersati ,au pereti grosi ,reserve de energie ,viteza metabolica scazuta si rezista stresului de mediu
ce le permite sa suparvetuiasca in timpul dispersarii

Przinta doua forme :

Trofozit forma vegetative cu hranire active si capabul de inmultire in conditii favorabile de viata

Chist in forma de rezistenta fara hranire active ,nedivizibil dar infective cu rol in transmitere intre
gazed

Morfologie : prezinta trei stadii:

trofozit in intestine gros ,in scaunul diareic ,in tesuturi

prechist chist imatur

chist in scaunul format

46.LEVURI DE INTERES MEDICAL

Sunt fungi unicelurar care se multiplica vegtativ prin burejonare sau fisiune ,habitatul lor normal este
extrem de diversificat ,sunt intalnite la palnte ,insect ,ani,male si om (pe peiele, mucoasesi tractul
digestive) ,in sol ,apa dulce si sarata ,au character ubicuitar ,levurile de interese medical sunt
microorganism aerobe sau facultative anaerobe ,mezofile si acidifile . ,teperatura aoptima de cultivare
variaza intre 25-si 30 grade C ins apt cele patogene tolreaza si temp de 37 grade C

Identificarea lir se face prin examen microscopic direct al produselor patologice ,pe medii de cultura de
izolare cu agar sabauraud aitivat cu cloramenifenol acest mediu permite o buna dezvoltare a levurilor si
suprima multiplicarea eventualeleor bacterii contaminate . ,prin teste de identificare ,teste biochimice
(fermentarea zaharurilor ,capacitatea de asimilare a surselor de carbon,de azot etc .teste moleculare rin
amplificarea se secventierea unor regiuni prezente in genomul levurilor prin PCR

47.ZYGOMICETE DE INETERES MEDICAL

FUNGII HIALIN zygomiticile
Se gasesc in sol ,materie organica in descompunere ,fructe ,boabe de cereal ,resturi de alimente

Macroscopic au aspect lanos al coloniei ,crestere rapida ,invazia

Microscopic prin prezenta micelului separate nrseptat ,format din hife hyaline , diametru neregulat.

Inmultirea e asexuata endospore produsi in interiorul unor structure numite sporocisti

Si sexuata se realizeaza prin intere structure apartinand aceluias individ ce se formeaza zigosporii

Produc infectii pentru pacientii imunodeprimati ,infectii cutanate si viscerele profunde ,prognostic
nefavorabil pentru majoritatea pacientilor

48.ASPARGILUS
GENUL ASPERGILUS
Fungi Hialini septate ,hialin se refra la lipsa pigmentului brun negricios de la nivelul hifelor ,se gasesc
pe sol ,aer, plante genuri aspargilus ,penicilinum ,fusarium

Genul aspargilus

Se caracterizeaza prin prezenta unor formatiuni de fructificare cu aspect particular numite capete
aspergilate ce formeaza spori asexuati sau coniiile . specile aspergilus pot fi uniseriate (prezinta
capete ) si uni-biseriate sau biseriate (doar capete)

Dagnosticul de laboratot recoltarea produsului patologic facuta cu percautie pt a limita contaminarea

din aspirat bronsic (aspergiloza bronhopulmonara alergica ),secretie tegumentara ,sange in
endocardite ,trnsportul imediat la laborator ; examenul se face direct prin cultivare pe mediu de
cultura CZAPEK ,Sabouraud cu gentamicina cu aparitia rapida de colonii in 2-3 zile ,;identificarea se
face pe baza caraterelor microscopice si de cultura ;;Antfungiograma permite stabilirea sensibilitatii la
antifungice .

49.FUNGI DERMATOFITI

Sunt microorganism cae apar sub forma de levuri in tesuturile organismelor parazitare sau la 37 grade C in vitro
; sub forma filamentoasa cand sunt cultivate la temperatura camerei sau la 30 grade C pe medii de cultura specie
HISTOPLASMA CAPSULATUM .