Privind sistematizarea topografica, cordoanele maduvei au un aspect omogen. Ele sunt
insa consituita dintr’un mosaic de fascicule, caile nervoase medulare sunt constituite din neuroni, neuroni care sunt clasificati dpdv al localizarii corpului central in: neuroanii gg spinal, n medulari, n encefalici. Neuronii ganglionului spinal. Ganglionul spinal este o masa nervoasa de mici dimensiuni localizata la nivelul radacinilor dorsale ale nervului spinal. [] acest protoneuron este un neuron in T, prelungiriile protoplasmatice ale acestui neuron merg in periferie si capteaza info sensitive. Aceste info sensitive vor fi transportate prin axon la nivelul maduvei. Sensibilitatea exteroceptiva: protoneuronii ganglionari aduc la maduva info sensitive captate la niv tegumentelor (formatiuni tectodermice), ei sunt in raport cu apexul cornului dorsal. In mod particular ei sunt in raport cu nucleul apexului, defapt este vb de un contact care se realizeaza cu deutoneuronul (neuronal 2) al carui corp cellular se gaseste in acest nucleu. Aceasta schema nu este valabila pt sensibilitatea proprioceptiva protopatica sau nociceptiva. Aceasta proprioceptiva cuprinde: tactul protopatica – cele 3 sensibilitati. Fibrele tactului epifitric nu sunt in raport cu apexul cornului dorsal. Aceste fibre dup ace penetreaza maduva trec de’a lungul cornului dorsal, fac un unghi drept in partea anterioara a cornului dorsal, si la acest nivel se amesteca cu fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente si impreuna se vor termina la nivelul nc Goll si Burdach. Aceste 2 nuclee se gasesc in partea inferioara a bulbului de aceeasi parte. Sindromul clinic de gg spinal, uneori care cuprinde si apexul cornului dorsal, apare de exemplu in afectiuni cum ar fi herpesul zoster. Acest sindrom este caracterizat de atingerea virala a gg spinal, care det clinic eruptia caracteristica in teritoriul radicular. Cel mai frecvent e la niv toracelui. In acest sindrom de gg spinal avem de’a face cu un sindrom de protoneuron gg senzitiv exteroceptiv. Sensibilitaeta proprioceptiva – constienta / inconstienta. In caz 2, protoneuronul gg adduce la maduva info sensitive inconstiente culese de la niv oaselor, cartilajelor, articulatiilor, muschiilor, tendoanelor etc, adik structuri care tine de mesoderm. Aceste protoneuroni gg ajung in raport cu istmul cornului dorsal si cu formatiunile nucleare ale istmului. Neuronii proprioceptive inconstiente care trec info de la niv membrelor ajung in raport la nivelul nc istmului (nc Bechterew) iar sensibilitatea care vine de la niv trunchiului aj la nivelul coloanei toracice sau nc Clarke. In acest nc se face sinapsa cu deutoneuronul al caii respective care se gaseste in acest nucleu. Sensibilitatea inconstienta se gaseste la originea clonusului. In cazul 1, protoneuronul gg e in gg, el primeste info de la maduva, info de tip senzitiv proprioceptiv constient, el penetreaza la nivelul cordonului posterior al maduvei, fac un unghi drept, urca cateva etaje si constituie cordoanele dorsale. Sensibilitatea proprioceptiva constienta este singura cale senzitiva care nu face sinapsa in maduva. Ea se termina in partea caudala si dorsala a bulbului in formatiunile nucleare de aceeasi parte, formatiuni nucleare care au aceeasi semnificatie cu substanta cenusie a istmului conului dorsal. Este vorba de nuclei Gracidis si cuneiform. Pe masura ascensiunii acesteor fibre prin conul dorsal, axonii protoneuronii protoneuronilor fibrei constiente se apropie de linia mediana. Ei sunt in permanenta impinsi de axonii omologi care patrund in cordoane prin radacinile dorsale supraiacente (legea lui Kahler). Partea mediala a cordonului dorsal sau fascicolul Gracidis sau Goll este constituita din fibrele neuronilor caudale (joase) respective din zonele toraco- lombare. Ne referim aici care reprezinta membrul inferior si trunchiul inferior. In vreme ce partea laterala a cordonului dorsal care se mai numeste si fascicolul cuneatus este constituit din fibrele neuronilor regiunilor craniane (regiuni inalte, respecitv cerivicotoracice). Sensibilitatea proprioceptiva constienta cumuleaza info legate de pozitia segmentelor corpului (in special a membrelor) in spatiu. Sindromul clinic al sindroamelor dorsale se traduce prin tulburari majore privind sensibilitatea proprioceptiva: abolirea sensibilitatii articulare, osoase, musculotendinoase ceea ce conduce la incoordonarea miscarilor, apare asa numitul sindrom ataxis (“fara ordine”). Aceste sindrom de cordoane apare in Tabes. Tabesul este datorat localizarii elective, aceasta localizare det atrofia vasculara si in timp scelroza cordoanelor dorsale progresiv ascendant, element characteristic sifilisului terxial. Consecinta clinica este ca tabeticul nu realizeaza pozitia membrelor si nici de deplasarea pasiva a acestora. Mersul devine nesigur. Elemental clinic major in Tapes in constituie disociatia tapetica a sensibilitatilor caracterizata prin perturbari grave care merg pana la abolirea sensibilitatii proprioceptive constiente si tactului, cu conservarea tactului protopatic si a sensibilitatii termice si durereaoase. Sensibilitatea proprioceptiva. Gg senibilitatii interoceptiva aduc info de la niv endodermic. Neuronii gg se pun in raport cu baza coarnelor dorsale, cu substanta intermediary centrala sau acea substanta cenusie periependimara. Substanta cenusie a maduvei poate fi considerate ca un cordon format din segmente suprapuse, fiecare segment produce in lateral cate 2 perechi de radacini spinale si fiecare segment primeste prin radacinile dorsale toate tipurile de sensibilitate din teritoriul segmentar periferic. De aici notiunea de “maduva segmentara”. Fiecare axon senzitiv dup ace a penetrate cordonul dorsal nu se pune in mod direct in raport cu un segment ci cu mai multe, respective inainte sa peneterze substanta cenusie, axonul se imparte in 2 ramuri: o ramura ascendenta si una descendenta, ramuri care se vor pune in raport cu substanta cenusie corespunzatoare supra si subdiacent. Astefel apare difuziunea impulsului si apare fenomenul de maduva intersegmentara. Maduva poate fi considerate ca fiind rezultatul unei suprapuneri de segmente identice care segmente emit in lateral segmente de nervi spinali si fiecare segment prin ramurile intermediale ale n spinal si prin radacinile dorsae controleaza un anumit teritoriu periferic. Aceste teritorii periferice se numesc dermatoame. Dermatoamele corpului uman s.n si teritoriile sensitive radiculare cutanate. Distributia metamerica a teritoriilor sensitive este in oarecare masura usor perturbata dez membrelor care lungesc si departeaza dermatoamele fata de origine. Partea proximala este lg segmental medular iar cea distala se departeaza f mult. Astfel, al patrulea segment cervical sic el de’al doilea thoracic ajung in contact la niv toracelui datorita migratiei sementelor care deservesc inervatia membrului superior. Aceasta impresie de migrare a dermatoamelor este cauzata de disparitia segmentului proximal. Cel de’al 2lea seg lombar si sacral vin si ei in zona fesiera, fapt datorat alungirii si remanierii al dermatoamelor topografice a dermatoamelor. La nivelul trunchiului dermatoamele se prezinta ca niste benzi transversale, in timp ce la niv membrelor se prezinta la nivel longitudinale amintindu’ne de geneza noastra. Pentru a retine mai bine e bines a punem omul in patrupedie cu degetele haluce/police proiectat inainte.este essential sa recunoastem dermatoamele repere. Pentru gat si trunchi: dermatomul C2 reprezinta ceafa, C4 rep centura scapulara, T4 dupa mamelor, T10, zona ombilicala, L1 este pliul interfesier. La nivel membrului sup ave: Medius – C6. Membrul inf: L5 fata externa laterala a gambei pe dosul piciorului cuprinzand primele 3 degete. S1, reperul este talonul cu planta si ultimele 2 degete. Pelineal exista cele 3 ultime dermatoame sacrate S5 S4 S3 care corespund conului terminal medular si care inconjura concentric orificiul anal. In plus topografia se mai complica putin datorita suprapunerii partiale a dermatoamelor adiacente. Astfel incat fiecare zona cutanata este inervata de nervul corespunzator dar de’asemeni cei 2 nervi adiacenti. Pentru a obtine anestezie totala intr’un dermatom ar trebui sa sectionam 3 radacini posterioare sensitive. Topografia radiculara a excitatiei. Asa cum a fost ea descrisa prin studii experimentale de exemplu de eruptia zosteriana, atingerea virala a gg spinal exteroceptiv, releva faptul ca exista o zona predominta reprezentata de dermatomul ganglionului corespunzator afectat dar exista si o difuzie supra si subdiacenta. In schimb in cazul unei dureri prin compresiunea unei radacini (prin hernie de disc) fenomenele sunt mult mai exacte. Este foarte interesant de diferentiat de exemplu in sindromul dureros de L5 si/sau S1 durerea tronculara de cea dermato. In cazul acestor 2 radacini dermatoamele se diferentiaza numai periferic la extremitatea membrului inferior, astfel incat durerea spontana sau la presiune prin excitatia nervului sciativ la nivelul fesei sau coapsei sau zonei poplitee determina o durere tronculara. Durerea spontana sau la presiune pe fata externa a conului peroneului pentru L5 si la nivelul molecului pentru S1 sunt considerate tot dureri tronculare, abia la niv labei piciorului se poate considera ca discutama de durere derma. Sindromul cozii de cal este considerat a fi din cz unei formatiune pseudotumorala. Se caracterizeaza prin semen motorii, si semen senzitivie. Aceste semen se produc in teritoriile comprimate. Caracteristica esentiala a sindromului o reprezinta anestezia pelineala in sha.pentru ultimele 3 radacini sacrate.