Kinetoterapia in patologia sistemului nervos C2

Privind sistematizarea topografica, cordoanele maduvei au un aspect omogen. Ele sunt

insa consituita dintr’un mosaic de fascicule, caile nervoase medulare sunt constituite din
neuroni, neuroni care sunt clasificati dpdv al localizarii corpului central in: neuroanii gg
spinal, n medulari, n encefalici.
Neuronii ganglionului spinal. Ganglionul spinal este o masa nervoasa de mici dimensiuni
localizata la nivelul radacinilor dorsale ale nervului spinal. [] acest protoneuron este un
neuron in T, prelungiriile protoplasmatice ale acestui neuron merg in periferie si capteaza
info sensitive. Aceste info sensitive vor fi transportate prin axon la nivelul maduvei.
Sensibilitatea exteroceptiva: protoneuronii ganglionari aduc la maduva info sensitive
captate la niv tegumentelor (formatiuni tectodermice), ei sunt in raport cu apexul cornului
dorsal. In mod particular ei sunt in raport cu nucleul apexului, defapt este vb de un
contact care se realizeaza cu deutoneuronul (neuronal 2) al carui corp cellular se gaseste
in acest nucleu. Aceasta schema nu este valabila pt sensibilitatea proprioceptiva
protopatica sau nociceptiva. Aceasta proprioceptiva cuprinde: tactul protopatica – cele 3
sensibilitati. Fibrele tactului epifitric nu sunt in raport cu apexul cornului dorsal. Aceste
fibre dup ace penetreaza maduva trec de’a lungul cornului dorsal, fac un unghi drept in
partea anterioara a cornului dorsal, si la acest nivel se amesteca cu fibrele sensibilitatii
proprioceptive constiente si impreuna se vor termina la nivelul nc Goll si Burdach.
Aceste 2 nuclee se gasesc in partea inferioara a bulbului de aceeasi parte. Sindromul
clinic de gg spinal, uneori care cuprinde si apexul cornului dorsal, apare de exemplu in
afectiuni cum ar fi herpesul zoster. Acest sindrom este caracterizat de atingerea virala a
gg spinal, care det clinic eruptia caracteristica in teritoriul radicular. Cel mai frecvent e la
niv toracelui. In acest sindrom de gg spinal avem de’a face cu un sindrom de protoneuron
gg senzitiv exteroceptiv.
Sensibilitaeta proprioceptiva – constienta / inconstienta. In caz 2, protoneuronul gg
adduce la maduva info sensitive inconstiente culese de la niv oaselor, cartilajelor,
articulatiilor, muschiilor, tendoanelor etc, adik structuri care tine de mesoderm. Aceste
protoneuroni gg ajung in raport cu istmul cornului dorsal si cu formatiunile nucleare ale
istmului. Neuronii proprioceptive inconstiente care trec info de la niv membrelor ajung in
raport la nivelul nc istmului (nc Bechterew) iar sensibilitatea care vine de la niv
trunchiului aj la nivelul coloanei toracice sau nc Clarke. In acest nc se face sinapsa cu
deutoneuronul al caii respective care se gaseste in acest nucleu. Sensibilitatea
inconstienta se gaseste la originea clonusului. In cazul 1, protoneuronul gg e in gg, el
primeste info de la maduva, info de tip senzitiv proprioceptiv constient, el penetreaza la
nivelul cordonului posterior al maduvei, fac un unghi drept, urca cateva etaje si constituie
cordoanele dorsale. Sensibilitatea proprioceptiva constienta este singura cale senzitiva
care nu face sinapsa in maduva. Ea se termina in partea caudala si dorsala a bulbului in
formatiunile nucleare de aceeasi parte, formatiuni nucleare care au aceeasi semnificatie
cu substanta cenusie a istmului conului dorsal. Este vorba de nuclei Gracidis si
cuneiform. Pe masura ascensiunii acesteor fibre prin conul dorsal, axonii protoneuronii
protoneuronilor fibrei constiente se apropie de linia mediana. Ei sunt in permanenta
impinsi de axonii omologi care patrund in cordoane prin radacinile dorsale supraiacente
(legea lui Kahler). Partea mediala a cordonului dorsal sau fascicolul Gracidis sau Goll
este constituita din fibrele neuronilor caudale (joase) respective din zonele toraco-
lombare. Ne referim aici care reprezinta membrul inferior si trunchiul inferior. In vreme
ce partea laterala a cordonului dorsal care se mai numeste si fascicolul cuneatus este
constituit din fibrele neuronilor regiunilor craniane (regiuni inalte, respecitv
cerivicotoracice). Sensibilitatea proprioceptiva constienta cumuleaza info legate de
pozitia segmentelor corpului (in special a membrelor) in spatiu. Sindromul clinic al
sindroamelor dorsale se traduce prin tulburari majore privind sensibilitatea
proprioceptiva: abolirea sensibilitatii articulare, osoase, musculotendinoase ceea ce
conduce la incoordonarea miscarilor, apare asa numitul sindrom ataxis (“fara ordine”).
Aceste sindrom de cordoane apare in Tabes. Tabesul este datorat localizarii elective,
aceasta localizare det atrofia vasculara si in timp scelroza cordoanelor dorsale progresiv
ascendant, element characteristic sifilisului terxial. Consecinta clinica este ca tabeticul nu
realizeaza pozitia membrelor si nici de deplasarea pasiva a acestora. Mersul devine
nesigur. Elemental clinic major in Tapes in constituie disociatia tapetica a sensibilitatilor
caracterizata prin perturbari grave care merg pana la abolirea sensibilitatii proprioceptive
constiente si tactului, cu conservarea tactului protopatic si a sensibilitatii termice si
durereaoase.
Sensibilitatea proprioceptiva. Gg senibilitatii interoceptiva aduc info de la niv
endodermic. Neuronii gg se pun in raport cu baza coarnelor dorsale, cu substanta
intermediary centrala sau acea substanta cenusie periependimara.
Substanta cenusie a maduvei poate fi considerate ca un cordon format din segmente
suprapuse, fiecare segment produce in lateral cate 2 perechi de radacini spinale si fiecare
segment primeste prin radacinile dorsale toate tipurile de sensibilitate din teritoriul
segmentar periferic. De aici notiunea de “maduva segmentara”. Fiecare axon senzitiv dup
ace a penetrate cordonul dorsal nu se pune in mod direct in raport cu un segment ci cu
mai multe, respective inainte sa peneterze substanta cenusie, axonul se imparte in 2
ramuri: o ramura ascendenta si una descendenta, ramuri care se vor pune in raport cu
substanta cenusie corespunzatoare supra si subdiacent. Astefel apare difuziunea
impulsului si apare fenomenul de maduva intersegmentara. Maduva poate fi considerate
ca fiind rezultatul unei suprapuneri de segmente identice care segmente emit in lateral
segmente de nervi spinali si fiecare segment prin ramurile intermediale ale n spinal si prin
radacinile dorsae controleaza un anumit teritoriu periferic. Aceste teritorii periferice se
numesc dermatoame.
Dermatoamele corpului uman s.n si teritoriile sensitive radiculare cutanate. Distributia
metamerica a teritoriilor sensitive este in oarecare masura usor perturbata dez membrelor
care lungesc si departeaza dermatoamele fata de origine. Partea proximala este lg
segmental medular iar cea distala se departeaza f mult. Astfel, al patrulea segment
cervical sic el de’al doilea thoracic ajung in contact la niv toracelui datorita migratiei
sementelor care deservesc inervatia membrului superior. Aceasta impresie de migrare a
dermatoamelor este cauzata de disparitia segmentului proximal. Cel de’al 2lea seg lombar
si sacral vin si ei in zona fesiera, fapt datorat alungirii si remanierii al dermatoamelor
topografice a dermatoamelor. La nivelul trunchiului dermatoamele se prezinta ca niste
benzi transversale, in timp ce la niv membrelor se prezinta la nivel longitudinale
amintindu’ne de geneza noastra. Pentru a retine mai bine e bines a punem omul in
patrupedie cu degetele haluce/police proiectat inainte.este essential sa recunoastem
dermatoamele repere. Pentru gat si trunchi: dermatomul C2 reprezinta ceafa, C4 rep
centura scapulara, T4 dupa mamelor, T10, zona ombilicala, L1 este pliul interfesier. La
nivel membrului sup ave: Medius – C6. Membrul inf: L5 fata externa laterala a gambei
pe dosul piciorului cuprinzand primele 3 degete. S1, reperul este talonul cu planta si
ultimele 2 degete. Pelineal exista cele 3 ultime dermatoame sacrate S5 S4 S3 care
corespund conului terminal medular si care inconjura concentric orificiul anal. In plus
topografia se mai complica putin datorita suprapunerii partiale a dermatoamelor
adiacente. Astfel incat fiecare zona cutanata este inervata de nervul corespunzator dar
de’asemeni cei 2 nervi adiacenti. Pentru a obtine anestezie totala intr’un dermatom ar
trebui sa sectionam 3 radacini posterioare sensitive.
Topografia radiculara a excitatiei. Asa cum a fost ea descrisa prin studii experimentale de
exemplu de eruptia zosteriana, atingerea virala a gg spinal exteroceptiv, releva faptul ca
exista o zona predominta reprezentata de dermatomul ganglionului corespunzator afectat
dar exista si o difuzie supra si subdiacenta. In schimb in cazul unei dureri prin
compresiunea unei radacini (prin hernie de disc) fenomenele sunt mult mai exacte. Este
foarte interesant de diferentiat de exemplu in sindromul dureros de L5 si/sau S1 durerea
tronculara de cea dermato. In cazul acestor 2 radacini dermatoamele se diferentiaza
numai periferic la extremitatea membrului inferior, astfel incat durerea spontana sau la
presiune prin excitatia nervului sciativ la nivelul fesei sau coapsei sau zonei poplitee
determina o durere tronculara. Durerea spontana sau la presiune pe fata externa a conului
peroneului pentru L5 si la nivelul molecului pentru S1 sunt considerate tot dureri
tronculare, abia la niv labei piciorului se poate considera ca discutama de durere derma.
Sindromul cozii de cal este considerat a fi din cz unei formatiune pseudotumorala. Se
caracterizeaza prin semen motorii, si semen senzitivie. Aceste semen se produc in
teritoriile comprimate. Caracteristica esentiala a sindromului o reprezinta anestezia
pelineala in sha.pentru ultimele 3 radacini sacrate.