SISTEMUL NERVOS (S.N.

S.N indeplineste 2 functii principale:

1. integrarea organismului in mediul inconjurator
2. reglarea si coordonarea activitatii organelor interne/viscere
D.p.d.v structural/ topografic S.N. este de 2 feluri:
central: encefal si maduva spinarii
periferic: ganglioni, nervi (cranieni si spinali), plexuri/ aglomerari de fibre nervoase.
D.p.d.v functional S.N. este de 2 feluri:
S.N. somatic: asigura legatura organismului cu mediul inconjurator
S.N. vegetativ: regleaza activitatea organelor interne. Acesta are 2 componente (simpatica si
parasimpatica)
S.N.= sistemul nervos si S.E= sistemul endocrin regleaza majoritatea functiilor corpului.
S.N. regleaza in special activitatea musculaturii si glandelor (exocrine, endocrine), iar S.E.
regleaza in principal functiile metabolice.
S.N. si S.E. se afla in stransa interdependenta.
Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de S.N. somatic, iar reglarea activitatii
musculaturii viscerale si a glandelor este realizata de S.N. vegetativ.
Reglarea nervoasa a functiilor corpului este realizata de centrii nervosi care prelucreaza
informatiile primite de la receptori si elaboreaza comenzi ce vor fi transmise organelor efectoare.
Ca urmare, fiecare centru nervos are 2 componente:
senzitiv – la care ajung informatiile culese de la nivelul receptorilor
motor – de la care pornesc comenzi catre efector
Fiecare organ nervos imdeplineste 2 functii fundamentale: senzitiva si motorie. La nivelul
emisferelor cerebrale se adauga functia psihica. Separarea functiilor S.N. in senzitive, motorii si psihice
este schematica si artificiala.
In realitate nu exista activitatea senzitiva fara manifestarea motorie si vice-versa, iar functia
psihica rezulta din integrarea primelor 2.

IV. TESUT NERVOS

Este format din 2 tipuri de celule: specializate = celule nervoase/ NEURONI
celule de sustinere = celule gliale/ NEVROGLII
A) NEURONUL/ CELULE NERVOASE
● Definitie:
Este unitatea morfo-functionala a S.N capabila de excitabilitate si conductibilitate (prop.
neuronului).
● Clasificarea neuronilor:
a) dupa forma corpului celular:
→ neuroni ovalari/ sferici ( ganglionii spinali )
→ neuroni stelati (coarnele anterioare ale maduvei )
→ neuroni piramidali ( zonele motorii ale scoartei cerebrale)
→ neuroni fusiformi ( stratul profund al scoartei cerebrale )
b) dupa nr de prelungiri:
→ neuroni unipolari: au corpul celular globulos si o singura prelungire care porneste din corpul celular
ex. celulele cu conuri si bastonase din retina
→ neuroni bipolari: au corpul celular oval, rotund, fusiform si 2 prelungiri care pornesc de la poli opusi
ai celulei
ex. in retina, mucoasa olfactiva, ganglionii,, ganglionul Corti, ganglionul Scarpa
→ neuroni pseudounipolari: au corpul celular oval sau sfeirc si prezinta o singura prelungire care se
divide in forma literei “T”. O prelungire are rol de dendrita (acoperita cu mielina) si se distribuie la
periferie/ receptori, iar cealalta ramificatie are rol de axon si intra un S.N.C
ex. ganglionul spinal
→ neuroni multipolari: au corpul celular striat, piramidal, periform si mai multe prelungiri dendritice,
fapt pentru care se mai numesc neuroni radiculari
ex. scoarta cerebrala, scoarta cerebeloasa, coarnele anterioare ale maduvei
c) dupa functie:
→ neuroni senzitivi/ receptorii care prin dendtritele lor receptioneaza stimulii din interiorul si
exteriorul organismului.
ex. neuroni somatosenzitivi, neuroni viscerosenzitivi
→ neuroni motori ai caror axoni transmit comenzile organelor efectoare
ex. neuroni somatomotori, neuroni visceromotori
→ neuroni de asociatie/ intercalari care fac legatura intre neuronii senzitivi si cei motori

● Alcatuirea neuronului:
1. CORP CELULAR/ NEURONAL/ PERICARION
Este format din:
a) neurilema – este o membrana subtire, trilaminara, lipoproteica
b) neuroplasma – contine organite celulare comune (ribozomi, mitocondri, R.E cu exceptia
centrozomului),organite specifice (neurofibrile, corpii Tigroizi, corpusculii Nissl, incluziuni
pigmentare)
Neurofibrilele indeplinesc urmatoarele roluri:
---- de sustinere
---- mecanic
---- conducerea impulsurilor nervoase
Corpii tigroizi sunt mase de R.E rugos cu rol in metabolismul neuronal/ sinteza proteinelor
neuronale.
c) nucleul
Celulele nervoase somatice: senzitive, motorii, de asociatie au un singur nucleu cu 1-2 nucleoli.
Celulele nervoase vegetative: centrale si periferice au deseori nucelul situat la periferie/
excentric. Ele pot avea nuclei dubli sau multiplii.

2. PRELUNGIRI
a) scurte:
Dendritele sunt mai multe si au rol in conducerea impulsului nervos de la receptori catre corpul
celular ( conducere antripeta/ celulipeta)
Ele contin neurofibrile, sunt mai groase la baza/ portiunea initiala si se subtiaza spre varf.
b) lungi:
Axonul este prelungirea unica, mai lunga si mai groasa, putand atinge lungimea de 1 m. De-a
lungul traseului sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar partea terminala formeaza
ramificatii/ arborizatii prevazute cu butoni terminali.
Colateralele pornesc de la nodurile Ranvier si sunt acoperite cu mielina.
 Axonul este format dintr-o membrana numita AXOLEMA care conduce impulsul nervos catre
butonii terminali (centrifug, antrifug)
Axoplasma este o citoplasma specializata care contine: mitocondrii, neurofibrile,vezicule ale RE
Butonii terminali contin: mitocondrii, neurofibrile, vezicule mici cu mediatori chimici care
faciliteaza transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapsei.
Axonul este invelit in 3 teci ( de la interior spre exterior).

Teaca de mielina:
→ lipseste in cazul axonilor cu diametru <2 , fibrele postganglionare, o parte din fibrele fasciculului
piramidal/ cortico-spinal
→ are rol de izolator electric, accelelrand conducerea impulsului nervos
→ prezinta discontinuitati numite noduri Ranvier care separa celulele Schwann
→ in cazul axonilor din S.N.P ea este produsa de celulele Schwann. O celula produce pt. un sg. axon
→ in cazul axonilor din S.N.C. ea este produsa de oligodendrocite. O celula produce pt mai multi axoni

Teaca Schwann:
→ acopera teaca de mielina si este formata din celulele Scwann, despartite prin noduri Ranvier
(discontinua)
→ segementul internodal dintre 2 strangulatii Ranvier corespunde unui singure celulele Schwann
→ lipseste in cazul axonilor din S.N.C

Teaca Henle:
→ este continua pe toate lungimea axonului
→ separa membrana celulei Schwann de tesutul conjunctiv din jur
→ are rol de permeabilitate si rezistenta (protectie)
→ lipseste in cazul axonilor din S.N.C.

B) NEVROGLIILE/ CELULELE GLIALE

Se gasesc in nr de 10 ori mai mare decat nr neuronilor si spre deosebire de acestia, ele se divid
intens, fiind responsabile de aparitia tumorilor de la nivelul S.N.C.
Forma si dimensiunea corpului celular sunt diferite, iar nr prelungirilor este variabil.
Nu contin neurofibrile, corpi Tigroizi, incluziuni pigmentare.
Indeplinesc urmatoarele roluri:
---- protectie
---- suport/ sustinere pentru neuron
---- trofic/ hranire a neuronilor
---- sinteza tecii de mielina, ARN si alte substante oe care le cedeaza neuronilor
---- rol fagocitar (microglia)
ex. celule Schwann, celule ependimare, celule satelite, microglia, astrocitul, oligodendroglia

♥ Conducerea impulsului nervos

Aparitia unui PA intr-o zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou PA in zona
vecina. Astfel aparitia unui nou PA este consecinta depolarizarii produse de PA anterior. Asa se explica
de ce toate PA care apar la nivelul axonului sunt consecinta primului PA generat la nivelul axonului
respectiv.
 In cazul axonilor amielinizati, PA poate sa apara in orice zona a membranei neuronale.
Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea zonelor adiacente, iar conducerea impulsului
nervos se face intr-un singur sens, deoarece in directia opusa unde s-a produs PA anterior de membrana
se afla in perioada refractara absoluta.
Termenul de conducere este impropriu deoarece, orice nou PA este un eveniment complet nou
care se repeta, se regenereaza de-a lungul axonului . Viteza de conducere in axonul amielinizat este de
10 m/s.
In cazul axonilor mielinizati, proprietatile izolatoare ale mielinei permit depolarizarea doar la
nivelul nodurilor Ranvier. Ca urmare, conducerea impulsului nervos se face din nod in nod (conducere
saltatorie). In acest caz, viteza de conducere a impulsului nervos este de 100 m/s .

♥ Sinapsa
Este conexiunea functionala dintre un neuron si o alta celula. In cazul S.N.C, a doua celula este
tot un neuron, iar in cazul S.N.P a doua celula este una efectoare: musculara sau glandulara.
Conducerea impulsului nervos la nivelul sinapsei este unidirectionala . Sinapsa dintre un neuron
si fibra musculara striata se numeste sinapsa/ jonctiunea neuro-musculara/ placa motorie.
● Clasificarea sinapselor:
a) dupa natura componentelor:
sinapse neuro-neuronale/ interneuronale
ex. axo-axonice, axo-somatice, axo-dendritice, dendro-dendritice (sinapse electrice)
sinapsa neuromusculara/ placa motorie
b) dupa mecanismul prin care se face transmiterea impusului nervos:
sinapse chimice
sinapse electrice
Sinapsa chimica:
Alcatuire:
→ terminatia/ componenta pricipala este reprezentata in general de butonul axonal care contine
vezicule cu mediatori chimici (neurotransportori). Se unesc >40 mediatori chimici, dar cel mai
raspandit este ACETILCOLINA.
→ fanta simpatica, este spatiul in care va fi eliberat mediatorul chimic
→ componenta/ celula postsinaptica poate fi reprezentata de o structura apartinand altui neuron sau
unei celule musculare/ glandulare.
Membrana postsinaptica contine receptori specifici pentru mediatorii chimici.
Mod de functionare:
Impulsul nervos ajuns in terminatia presinaptica determina fuziunea veziculelor care contin
mediatorul chimic cu membrana presinaptica. Ulterior este eliberat in fanta sinaptica. In urma
interactiunii dintre mediatorul chimic si receptori se produce depolarizarea membranei
postsinaptice si aparitia unui Potential Local numit potentialul postsinaptic excitator (P.P.E) /
potentialul terminal de placa daca este o sinapsa neuromusculara.
P.P.E nu trebuie confundat cu P.A. deoarece prezinta 2 prop. speciale: sumatie temporala si
sumatie spatiala
Sumatia temporala presupune producerea a 2 P.P.E pe celule diferite, prin descarcarea de
mediator chimic din aceeasi terminatie / fibra presinaptica.
Sumatia spatiala presupune producerea a 2 P.P.E pe aceeasi celula prin descarcarea de mediator
chimic din 2 terminatii presinaptice diferite vecine.
Exemple : → aproape toate sinapsele din S.N.C
→ sinapsele din S.N.V
→ placa motorie

Sinapsa electrica
Alcatuire:
Doua celule de aceleasi dimensiuni unite prin zonele lor de rezistenta electrica minima adica
jonctiunile intercelulare
Mod de functionare:
Trecerea ionilor si moleculelor se face prin locurile de legatura, adica jonctiunile intercelulare.
Consucerea impulsului nervos se pare ca este bidirectionala.
Exemple: → miocard
→ muschi neted
→ anumite zone din creier

Oboseala transmiterii sinaptice

Stimularea rapida si repetata a sinapselor excitorii duce la descarcari numeroase ale neuronului
postsinaptic pentru ca in urmatoarele milisecunde, nr. acestora sa scada accentuat. In acest caz avem de-
a face cu un mecanism de prevenire a suprastimularii prin epuizarea de mediatori chimic din terminatia
presinaptica. Unele medicamente (cofeina) cresc excitabilitatea sinapselor, in timp ce altele
(anestezicele) o scad.

♥ Actul reflex/ REFLEXUL

Mecanismul fundamental de functionare a S.N este actul reflex sau reflexul. Termenul de reflex
a fost introdus de matemticianul si filozoful francez Rene Descartes (1596-1650).
Reflexul este reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex. Acesta are 5 componente anatomice/ elemente
structurale: receptor, cale aferenta/ senzitiva, centru reflez, calea eferente/ motore, efectorul.
1. Receptorul
Este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potential gradate proportional
cu intensitatea stimulului.
Receptorii pot fi:
---- celule epiteliale care s-au diferentiat si specializat in celule senzoriale (ex. celule auditive,
gustative, vestibulare )
---- corpusculii senzitivi: organe mici pluricelulare formate din celule, fibre conjuctive , terminatii
nervoase dendritice (ex. receptorii tegumentari, proprioreceptorii)
---- terminatii dendritice butonate (ex. receptorii olfactivi, receptorii durerosi)
● Clasificarea receptorilor
a) dupa provenienta stimulului:
→ EXTERORECEPTORI – receptioneaza stimulii din afara organismului (localizati in piele,
mucoase)
→ INTERORECEPTORI (VISCERORECEPTORI) – receptioneaza stimulii din interiorul
organsimului (baroreceptori, chemoreceptori)
→ PROPRIORECEPTORI – receptioneaza stimulii de la muschi, tendoane, articulatii. Acestia
ofera informatii despre pozitia corpului si permit controlul miscarii
 b) dupa tipul de energie pe care o prelucreaza
→ CHEMORECEPTORI : sunt stimulati de subst. chimice
ex. muguri gustativi, epiteliu olfactiv, corpii carotidieni, corpii aortici.
La acestia se adauga nociceptorii stimulati de substante chimice eliberate de celulele distruse.
→ FOTORECEPTORI : sunt stimulati de lumina
ex. celulele cu conuri si bastonas din retina
→ MECANORECEPTORI: sunt stimulati de deformarea membranei celulare
ex. receptorii pt tact, presiune, vibratii din piele
→ TERMORECEPTORI: sunt stimulati de variatiile de temp.
ex. terminatiile nervoase libere din piele

c) dupa viteza de adaptare

→ FIZICI: raspund la stimuli printr-o crestere a activitatii/acuitatii, iar prin persistenta in timp a
stimulului activitatea scade ulterior
ex. receptori olfactivi
→ TONICI: isi mentin activitatea relativ constanta pe toata durata activitatii stimulului
ex. receptori vizuali