Etmoidul

Este un os nepereche şi median, situat în scobitura etmoidală a frontalului. Este un os

complex, având forma unei balanţe, care ia parte la formarea bazei craniului, a
cavităţilor nazale şi a orbitelor.
Este format din: 1) o lama verticală şi mediană, foarte subţire; 2) o lamă orizontală
ciuruită; 3) două mase laterale cubice, ce atârnă de marginile lamei orizontale; aceste
mase laterale conţin o serie de cavităţi pline cu aer, numite celule etmoidale, fapt pentru
care etmoidul este considerat un os pneumatic. înainte de a studia osul, trebuie să
cunoaştem situaţia lui. Lama orizontală umple scobitura etmoidală a frontalului şi
participă astfel la formarea bazei craniului şi a bolţii cavităţilor nazale.
Lama verticală are o porţiune mică, situată deasupra lamei orizontale şi alta, mai mare,
care pătrunde în cavitatea nazală şi ia parte la formarea septului nazal.
Masele laterale sau labirintele etmoidale contribuie la alcătuirea peretelui lateral al
cavităţilor nazale, respectiv la cea a pereţilor mediali ai orbitei.
Orientare. Se aşază în sus porţiunea mică a lamei verticale a osului, iar înainte -
marginea groasă şi scurtă a acestei lame.
1. LAMA VERTICALĂ
Este subdivizată - cum s-a mai menţionat - de către lama orizontală în două porţiuni:
una situată deasupra ei şi alta dedesubt.
a) Porţiunea superioară, numită Crista galii, datorită asemănării ei cu o creastă de
cocoş - este mai mică şi are o formă triunghiulară. înaintea crestei se găseşte gaura
oarbă a frontalului. Din marginea anterioară a crestei se desprind două mici prelungiri
care completează gaura oarbă şi se unesc apoi cu creasta frontalului; se numesc aripile
crestei (Alae cristae galii). Pe vârful crestei se insera coasa creierului, o prelungire a
durei mater;
b) Porţiunea inferioară, numită lama perpendicular (Lamina perpendicularis) este
mai mare şi are formă patrulateră. Ea coboară în cavitatea nazală, participând împreună
cu vomerul şi cu un cartilaj la formarea septului nazal.
2. LAMA ORIZONTALĂ SAU LAMA CIURUITĂ
(Lamina cribroşa)
Este o lamă dreptunghiulară, împărţită de Crista galii în două şanţuri antero-posterioare.
Şanţurile sunt prevăzute cu câte 25-30 de orificii (Foramina cribrosa).
Prin ele trec filetele nervului olfactiv.
3. LABIRINTELE ETMOIDALE (Labyrinthi ethmoidales) sau masele laterale
Sunt două mase cubice, atârnate de marginile laterale ale lamei orizontale.
Labirinturile etmoidale conţin cellule etmoidale completate, pe scheletul articulat al
capului, de cele ale oaselor învecinate. Fiecare labirint are şase feţe:
a) Faţa laterală sau lama orbitară {Lamina orbitalis) plană şi netedă, participă la
formarea peretelui medial al orbitei. Este foarte subţire.
b) Faţa medială participă la formarea peretelui lateral al cavităţii nazale. De pe această
faţă se desprind două lame răsucite în formă de cornet de hârtie; acestea alcătuiesc, pe
faţa medială a labirintului, două proeminenţe antero-posterioare, numite cornete:
cornetul sau concha superioară {Concha nasalis superior) şi cornetul sau concha
mijlocie {Concha nasalis media). Cornetele delimitează împreună cu faţa medială a
labirintului câte un spaţiu numit meat superior, respectiv meat mijlociu. în mod
inconstant, deasupra cornetului superior se găseşte un cornet mic, rudimentar, numit
cornetul supreme Santorini.
în meatul mijlociu se găsesc câteva formaţiuni
importante.
- Procesul uncinat {Processus uncinatus) este o
lamelă osoasă subţire şi oblică, desprinsă de pe
faţa medială a labirintului; el străbate meatul
mijlociu în jos şi înapoi şi ajunge la nivelul
cornetului inferior, cu care se articulează.
- Bula etmoidală {Bulla ethmoidalis) este o
celulă osoasă proeminentă a etmoidului, situată
înapoia şi deasupra procesului uncinat.
- între procesul uncinat şi bula etmoidală se
delimitează o despicătură semilunară, hiatul
semilunar
Acesta conduce în infundibilul etmoidal
(Infundibulum ethmoidale) un fund de sac îngust
şi alungit, în care se deschide canalul nazo-
frontal, hiatul maxilar şi celulele etmoidale
anterioare şi mijlocii.
c) Faţa superioară prezintă semicelule, completate pe scheletul articulat al
craniului, cu semicelulele frontalului. în afară de aceste semicelule, la acest nivel se
mai găsesc gaura etmoidală anterioară şi gaura etmoidală posterioară
e) Faţa inferioară este alcătuită de cornetul mijlociu.
f) Faţa anterioară prezintă semicelule completate cu cele ale osului lacrimal
g) Faţa posterioară prezintă semicelule completate de corpul osului sfenoid.
Conformaţia interioară. Etmoidul este format din lame de os compact. Labirintele
etmoidale conţin cellule cu aer care se grupează în: anterioare, mijlocii şi posterioare
Celulele anterioare şi mijlocii se deschid în meatul mijlociu, iar cele posterioare, în
meatul superior al cavităţii nazale.
Celulele etmoidale sunt căptuşite de o mucoasă ce se continuă cu cea a cavităţilor
nazale. Această mucoasă se poate inflama, dând etmoidita.