MEMBRULUI SUPERIOR

CLASIFICAREA TOPOGRAFICA

1. muschii centurii scapulare: leaga membrul superior liber de coloana vertebrala si de

peretele toracic;
2. muschii umarului: m. deltoid, m. infraspinos, m. supraspinos, m. rotund mare, m. rotund
mic, m. subscapular;
3. muschii bratului se mpart n 2 loji: muschii lojei anterioare si muschii lojei posterioare;
4. muschii antebratului se mpart n 3 loji: muschii lojei anterioare, muschii lojei
posterioare, muschii lojei laterale;
5. muschii minii se mpart n: muschii lojei tenare, muschii lojei hipotenare, muschii
interososi si muschii lombricali.

MUSCHII BRATULUI

Fascia brahiala

Este o fascie de nvelis a bratului, perimusculara, de natura fibroconjunctiva. Continua

fasciile deltoidiana, pectorala, axilara si se continua cu fascia antebratului.

Din fascia brahiala se formeaza:

- fasciile de nvelis ale muschilor bratului;

- septurile intermusculare.

Septurile intermusculare sunt n numar de doua (septul intermuscular medial si septul

intermuscular lateral). Ele pornesc de pe fata interna a fasciei brahiale si se prind, de sus n jos,
pe:

- creasta tuberculului mic, respectiv mare, ai humerusului;

- marginile corespunzatoare ale diafizei humerale;

- epicondilul medial, respectiv lateral, ai humerusului.

Diferite formatiuni vasculare si nervoase perforeaza aceste doua septuri.(vezi fasc.Vasele si nervii
membrului superior)

Septurile intermusculare mpart bratul n doua regiuni - anterioara si posterioara - astfel

ca muschii b 838j91i ratului apartin uneia dintre aceste loji.

Muschii lojei anterioare Muschii lojei posterioare

Planul I (plan superficial): muschiul biceps brahial muschiul triceps brahial
Planul II (plan profund): muschiul anconeu

muschiul coracobrahial (situat proximal)

muschiul brahial (situat distal)

Muschiul biceps brahial

Situat n planul superficial al lojii anterioare a bratului.

Prezinta doua capete de origine:

- capul lung - cu origine pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Tendonul capului

lung trece initial prin articulatia scapulo-humerala (este intraarticular dar extrasinovial, fiind nvelit
de o teaca sinoviala), apoi coboara n santul intertubercular al humerusului;

- capul scurt - origine pe procesul coracoid al scapulei, printr-un tendon latit, comun cu
cel de origine al muschiului coracobrahial (m.coracobiceps).

Cele doua capete de origine se continua cu cte un corp muscular care se unesc
aproximativ la jumatatea bratului si formeaza portiunea musculara comuna, fusiforma si
voluminoasa.

Corpul muscular se continua distal cu un tendon care are insertia pe tuberozitatea radiala.

Raporturi principale

M. biceps brahial are raporturi profund si superior cu m.coracobrahial iar profund si

inferior cu m. brahial. Intre muschii celor doua planuri se gaseste nervul musculocutan.

Are raporturi mediale cu manunchiul vasculonervos al bratului, format din nervul

median, artera brahiala, venele brahiale.

Tendonul sau de insertie mparte, mpreuna cu muschii epicondilieni mediali si laterali,

fosa cubitala n doua santuri bicipitale: medial si lateral.

De la nivelul tendonului de insertie se desprinde aponevroza bicipitala (lacertus fibrosus),

o expansiune fibroasa care trece infero-medial peste santul bicipital medial si se pierde n fascia
antebrahiala.

Inervatie si actiuni - vezi tabelul recapitulativ

Muschiul triceps brahial

 Ocupa aproape toata loja posterioara a bratului.

Are trei capete de origine:

- capul lung - pe tuberculul infraglenoidian al scapulei;

- capul lateral - pe fata posterioara a diafizei humerale, superior de santul nervului

radial;

- capul medial - pe fata posterioara a diafizei humerale, inferior de santul nervului radial.

Corpul muscular se continua cu un tendon care are insertia pe procesul olecranian al

ulnei.

Raporturi principale

Intre capetele medial si lateral ale muschiului, pe fata posterioara a diafizei humerale, se
afla santul nervului radial, pe unde trec n. radial si vasele brahiale profunde, acoperite de capul
lung al muschiului.

Capul lung al muschiului triceps brahial participa la delimitarea comunicarilor

posterioare ale axilei: spatiul humero-birondo-tricipital; spatiul birondo-tricipital; spatiul
humero-rondo-tricipital. (vezi fasc. Regiuni topografice)

Inervatie si actiuni - vezi tabelul recapitulativ

Tabel recapitulativ

MUSCHIUL ORIGINE INSERTIE INERVATIE ACTIUNI

-capul scurt: - tuberozitatea n. -flexia
m. biceps radiala musculocutan antebratului
- procesul
brahial coracoid al scapulei -supinatia
antebrat
-capul lung:
-flexia bratului
- tuberculul
supraglenoidian al -rotatia mediala
scapulei a bratului

-abductia
bratului

(capul lung)
-1/3 inferioara a - tuberozitatea n. -flexia
m. brahial fetelor antero- ulnara musculocutan antebratului
laterala si antero-
 mediala a
humerusului
-pe procesul -1/3 mijlocie a n. -flexor si
m. coracoid fetelor antero- musculocutan adductor al
mediala si bratului
coracobrahial antero-laterala
ale humerusului
-cap lung: - olecranul ulnei n. radial -extensor al
m.triceps ante-bratului
- tuberculul
brahial infraglenoi-dian al -extensor al
scapulei bratului

-cap lateral: -adductor al

bratu-lui
- fata posterioara a
humerusului,
supero-lateral de
santul n. radial

-cap medial:

- fata posterioara a
humerusului, infero-
medial de santul n.
radial
- fata posterioara a - olecranul ulnei - extensia
m. anconeu epicondilului lateral antebratului
al humerusului n.radial
(considerat uneori muschi al
antebra-tului)

MUSCHII ANTEBRAULUI
Fascia antebrahiala

Este fascia fibroconjunctiva de nvelis a antebratului. Continua fascia brahiala si se

continua cu cea a minii. Furnizeaza fasciile de nvelis pentru muschii antebrahiali.

Proximal, la nivelul cotului, se prinde pe epicondilii humerusului si pe procesul

olecranian al ulnei.

Distal, n regiunea carpului, din ea se diferentiaza doua benzi transversale, late, care
nconjoara ventral si dorsal gtul minii si formeaza:

- retinaculul flexorilor (minii)

- retinaculul extensorilor (minii)

 Retinaculul flexorilor este o ngrosare fibroasa anterioara a fasciei antebratului care,
mpreuna cu santul carpian (concavitatea anterioara formata de oasele carpului), formeaza
canalul carpian.

Prin canalul carpian trec:

- tendoanele (n numar de 4) ale m.flexor superficial al degetelor

- tendoanele (n numar de 4) ale m. flexor profund al degetelor

- tendonul m. flexor lung al policelui

- n. median

Superficial de retinaculul flexorilor trece tendonul muschiului palmar lung (atunci cnd
exista) si se continua cu aponevroza palmara.

Retinaculul extensorilor este ngrosarea posterioara a fasciei antebratului, care mpreuna

cu santurile de pe fata posterioara a epifizei distale radiale, formeaza tunele osteofibroase prin
care trec tendoanele muschilor extensori din loja posterioara a antebratului.

NB - Cele doua retinacule reprezinta un mijloc de contentie a tendoanelor

care trec de la antebrat la mna (anterior tendoanele flexorilor/posterior tendoanele
extensorilor) si cresc eficienta actiunii lor asupra palmei si a degetelor.

Din fascia antebrahiala se desprind, de pe fata profunda, doua septuri intermusculare

care, mpreuna cu membrana interosoasa (membrana fibroconjunctiva care uneste cele doua oase ale
antebratului) delimiteaza cele trei loji musculare ale antebratului.

LOJA ANTERIOARA - cuprinde 8 muschi dispusi n 4 planuri

planul muscular enumerare muschi inervatie

planul I muscular -m. rotund pronator -n. median

(din lateral -m. flexor radial al carpului

spre medial) -m. palmar lung (inconstant)

-m. flexor ulnar al carpului

-planul II muscular -m. flexor superficial al -n. median
degetelor
-planul III -m. flexor profund al degetelor -n. median inerveaza partea laterala
muscular
-m. flexor lung al policelui -n. ulnar inerveaza partea mediala

-n. median (prin n. interosos anterior)

-planul IV -m. patrat pronator -n. median (prin n. interosos anterior)
muscular

NB - Muschii din planul I si II au n componenta lor fibre musculare cu originea pe

epicondilul medial al humerususului. Din aceasta cauza sunt numiti muschi epicondilieni
mediali. Alte fibre care intra n componenta lor pornesc de pe fascia antebrahiala,
septurile intermusculare sau de pe un os al antebratului.

LOJA LATERAL

enumerare muschi inervatie

-m. brahioradial -n. radial
-m. lung extensor radial al carpului -n. radial
-m. scurt extensor radial al carpului -n. radial (prin n. interosos posterior)
-m. supinator -n. radial (prin n. interosos posterior)

NB - Primii trei muschi din aceasta loja (mpreuna cu alti muschi din loja posterioara),
au fibre cu originea pe epicondilul lateral humeral, fiind denumiti muschi epicondilieni
laterali. Ca si n cazul celor mediali, au si fibre cu originea pe septul intermuscular lateral
al antebratului sau pe un os al antebratului.

LOJA POSTERIOAR - cuprinde 8 muschi dispusi n 2 planuri

planul muscular enumerare muschi inervatie

-planul superficial -m. extensor al degetelor - n. radial (prin n. interosos posterior)

(din lateral spre -m. extensor al degetului mic

medial)
-m. extensor ulnar al carpului

-m. anconeu
-planul profund -m. lung abductor al policelui - n. radial (prin n. interosos posterior)

(din lateral spre -m. scurt extensor al policelui

medial)
-m. lung extensor al policelui

-m. extensor al indexului

MUsCHII MINII

Fasciile si aponevrozele minii

 Fascia perimusculara fibroconjunctiva antebrahiala se continua la nivelul minii unde se
comporta astfel:

- pe fata dorsala a minii formeaza fascia dorsala a minii, subtire si greu de evidentiat;

- pe fata palmara cuprinde trei zone: doua sunt conjunctive (fascia tenara si fascia
hipotenara) si ntre ele o zona aponevrotica (aponevroza palmara)

Fascia tenara (fascia palmara laterala) - structura conjunctiva, subtire, acopera muschii
eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala si medial cu aponevroza palmara;

Fascia hipotenara (fascia palmara mediala) - acopera muschii eminentei tenare (ai degetului
mic). Se continua lateral cu aponevroza palmara si medial cu fascia dorsala a minii.

Aponevroza palmara - o lama fibroasa, groasa, de forma triunghiulara, cu vrful proximal,

care pare o continuare latita a tendonului m. palmar lung n partea mijlocie a fetei palmare a
minii. Lateral si medial aceasta aponevroza formeaza cate un sept conjunctiv - septul palmar
lateral si septul palmar medial.

Cele doua septuri m parte regiunea palmara subfasciala n trei loji:

- loja tenara (lateral)

- loja palmara mijlocie

- loja hipotenara (medial)

MUSCHII MINII

Loja tenara Loja palmara mijlocie Loja hipotenara

m. abductor scurt police mm. lombricali (4) m. palmar scurt (subcutanat)

m. opozant al policelui mm. interososi dorsali m. abductor al degetului mic

m. flexor scurt al policelui mm. interososi palmari m. flexor scurt al degetului

mic
m. adductor al policelui
Inervatia
m. opozant al degetului mic
Inervatia nervii median si ulnar Inervatia

nervii median si ulnar nervul ulnar

 MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

CLASIFICARE:

Muschii bazinului

1. muschi ai regiunii iliace:m psoas mare, m. psoas mic, m. iliac

2. muschi ai regiunii fesiere: m. fesier mare, m. fesier mijlociu m. fesier mic, m. obturator
intern, m. obturator extern, m. geaman superior, m. geaman inferior, m. patrat femural, m.
piriform

Muschii coapsei care se impart in 2 loje : anterioara si posterioara

Muschii gambei care se impart in 3 loje: anterioara, posterioara si laterala

Muschiii piciorului:

1. muschii regiunii plantare

2. muschii regiunii dorsale

MUSCHII COAPSEI

Sunt inveliti de fascia lata care superior se insera pe ligamentul inghinal, supero-posterior
se continua cu fascia gluteala iar inferior se insera pe patela, fibula, tibie.
 La nivelul trigonului femural fascia lata prezina orificii pentru vasele superficiale (cel
mai mare se numeste hiatusul safen prin care trece crosa venei safene mari).

Lateral, fascia lata are o ingrosare numita tractul iliotibioalcare continua inferior
aponevroza muschiului tensor al fasciei lata.

Fascia lata are o dedublare care inveleste vasele femurale.

De pe fata ei interna a fasciei se desprind 2 septuri intermusculare,( lateral si medial) care

se prind pe cele 2 buze ale liniei aspre si mpart muschii coapsei n 2 loje, anterioara si
posterioara

LOJA ANTERIOARA

muschi inervatie actiuni

m. tensor al fasciei late n. fesier superior abductia coapsei

extensia genunchiului
m. croitor rr. din n. femural flexia coapsei pe bazin

rotatia mediala a coapsei

flexia gambei pe coapsa

m. cvadriceps femural n. femural extensia gambei pe coapsa
m. articular al genunchiului n. femural

M. cvadriceps femural:

- este format din 4 fascicule musculare: m. drept femural, m. vast lateral, m.

vast medial, m. vast intermediar;

-cele patru fascicule au superior origini distincte si se unesc inferior intr-un tendon unic
care inglobeaza patela si se ataseaza pe tuberozitatea tibiei.

-muschiul vast medial participa la delimitarea canalului Hunter.

LOJA MEDIALA

muschi inervatie actiuni

m. gracilis (drept intern) n. obturator adductia coapsei

flexia gambei pe coapsa

m. pectineu n. obturator adductia coapsei

n. femural flexia coapsei pe bazin

m. adductor lung n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median
m. adductor scurt n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median
m. adductor mare n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median

n. ischiadic

LOJA POSTERIOARA

muschi inervatie actiune

m. biceps femural (cu cele doua n. tibial extensia coapsei pe bazin
capete de insertie: lung si scurt
n. peronier comun flexia gambei pe coapsa

rotatia laterala a gambei

m. semitendinos) n. tibial flexia gambei pe coapsa
m. semimembranos n. tibial flexia gambei pe coapsa

rotatia mediala a gambei

MUSCHII GAMBEI

Sunt inceliti de fascia crurala care trimite septuri intermusculare intre lojele musculare si care
inferior are ingrosari (retinacule)

LOJA ANTERIOARA

muschi inervatie actiuni

flexia dorsala,

m. tibial anterior n. peronier profund inversia piciorului

adductia piciorului
extensia degetelor

m. extensor lung al degetelor n. peronier profund flexia dorsala a piciorului

pronatia piciorului
m. extensor lung al halucelui extensia halucelui

n. peronier profund flexia dorsala a piciorului

inversie si adductie
m. fibularis/peroneus tertius
LOJA POSTERIOARAare 2 planuri musculare : superficial (m. triceps sural si m. plantar) si
planul profund ( m. popliteu, m. tibialposterior, mmflexori lungi ai degetelor si halucelui.
muschi
m. triceps sural format din :
-m. gastrocnemian cap lateral
-m. gastrocnemian cap medial
-m. solear
m. plantar
m. popliteu
m. tibial posterior
m. flexor lung al degetelor
m. flexor lung al halucelui
LOJA LATERALA
m. peronier lung
m. peronier scurt
MUSCHII PICIORULUI
muschi regiunii dorsale
m. extensor scurt al degetelor
m. extensor scurt al halucelui
flexia dorsala a piciorului
n. peronier profund
pronatia piciorului
inervatie actiune
flexia plantara
n. tibial
flexia gambei pe coapsa
n. tibial flexia plantara
flexia gambei
n. tibial
rotatia intrerna a gambei
invesia piciorului
n. tibial
flexia plantara
n. tibial flexia plantara a degetelor
n. tibial flexia plantara a halucelui
pronatia piciorului
n. peronier superficial
(ramura a nervului peronier abductia piciorului
comun)
flexie plantara
n. peronier superficial pronatia si flexia plantara
(ramura a nervului peronier
comun) abductia piciorului
muschii regiunii plantare
m. abductor al halucelui
m. flexor scurt al halucelui
m.adductor al halucelui
m. abductor al degetului mic

m. flexor scurt al degetului mic

m. flexor scurt al degetelor

m. patrat al plantei

m. lombricali

m interososi plantari