ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ GIURGIU

SPECIALIZAREA:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

AN ȘCOLAR 2022/2023

REFERAT
BOALA ALZHEIMER

Întocmit: STĂVĂRACHE ELENA

Clasa: III A
Disciplina : NEUROLOGIE
Boala Alzheimer
Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa a sistemului nervos care
determina probleme de memorie, gandire si comportament. Simptomele se dezvolta
in general treptat si se agraveaza in timp, devenind suficiente de severe pentru a
interfera cu activitatile zilnice.
Despre boala Alzheimer si dementa

Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa, termen general
folosit pentru pierderea memoriei si a altor capacitati cognitive, care devine suficient
de severa pentru a afecta semnificativ activitatile cotidiene si scazand abilitatea
persoanei de a functiona independent. Boala Alzheimer este cauza a aproximativ 60-
80% dintre cazurile de dementa.

Din pacate, termenul de dementa are o conotatie negativa in societatea noastra,

asociindu-se nebuniei, ceea ce poate sa arunce un stigmat asupra persoanelor care
sufera de aceasta maladie.

Din punct de vedere medical, dementa este un termen generic folosit pentru a
defini un set de simptome precum afectarea memoriei si a capacitatii de gandire. Dar
termenii trebuie diferentiati.

Cauzele care determina dementa pot sa fie foarte diferite. Nu doar boala
Alzheimer determina dementa, maladia Creutzfeldt-Jakob, boala Huntington, boala
Parkinson sunt exemple de boli care pot si ele sa fie cauze de dementa. De asemenea,
anumite interactiuni medicamentoase sau deficiente de vitamine pot sa determine
dementa, dar in aceste situatii, daca se trateaza cauzele, simptomele sunt reversibile
spre deosebire de dementa ireversibila datorata bolii Alzheimer.

Chiar daca se fac numerose studii privind eficienta unor medicatii, dementa
determinata de boala Alzheimer nu este reversibila, cel putin nu la acest moment.

Alzheimer nu reprezinta o componenta normala a inaintarii in varsta, insa

varsta inaintata este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii,
majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer avand peste 65 de ani. Cu toate acestea,
Alzheimer nu este o boala a inaintarii in varsta – datele arata ca aproximativ 200.000
de americani sub 65 de ani prezinta instalarea precoce a bolii.

Un alt aspect important este faptul ca boala Alzheimer se agraveaza in timp,

fiind o boala progresiva, in vreme ce simptomele dementei se agraveaza gradual pe
parcursul a mai multi ani. In stadiile timpurii, pierderea memoriei este usoara, insa, in
stadiile tarzii, persoanele care prezinta Alzheimer isi pierd capacitatea de a purta o
conversatie si de a raspunde la stimuli din mediu.
 In medie, o persoana cu Alzheimer traieste 4-8 ani dupa stabilirea
diagnosticului, insa, in functie de alti factori, viata poate continua inca 20 de ani.

Boala Alzheimer nu are tratament, insa exista disponibile tratamente pentru

simptome, iar cercetarile sunt in derulare. Desi tratamentele actuale pentru Alzheimer
nu pot opri boala din progresie, acestea pot incetini temporar agravarea simptomelor
de dementa si pot imbunatati calitatea vietii persoanelor cu Alzheimer si ingrijitorilor
acestora.
In prezent, se fac eforturi la nivel mondial pentru a descoperi modalitati de
tratare a bolii, de a intarzia instalarea si de a preveni dezvoltarea acesteia.
Cauze

Nu se cunosc cu certitudine cauzele principale a bolii Alzheimer, se considera

ca boala este determinate de o combinatie de factori genetici, comportamentali si de
mediu care afecteaza celulele creierului (neuronii).

Se cunoaste ca, din punct de vedere biologic, in determinarea aparitiei bolii

Alzheimer sunt implicate anumite proteine de la nivelul creierului care nu mai
functioneaza normal, perturba activitatea neuronilor si elibereaza substante toxice.
Pana la acest moment se cunoaste ca activitatea a doua proieine este asociata cu
afectarea creierului in boala Alzheimer:

 fragmente de proteine mai mari - beta-amiloid se acumuleaza determinand

placi de amiloid care interfera cu posibilitatea comunicarii dintre celulele
creierului (neuroni)

 proteinele tau care sprijina transportul nutrientilor pentru neuroni isi schimba
forma si determina “incurcaturi” ale retelei de cellule neuronale
Factori de risc

Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:

 Varsta - inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc

 Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre
parinti, frati sufera de aceasta boala

 Sindromul Down

 Traumatisme craniene in trecut

 Probleme cu somnul

 Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic,

obezitatea, fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2, niveluri
ridicate de colesterol
Simptome

Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi
(evenimente recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala
debuteaza de obicei in acea zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome
timpurii ale bolii Alzheimer sunt:

 Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente.

Persoanele cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze, de a
pune aceleasi intrebari. Uitarea complete a unor conversatii, intalniri sau
evenimente fara sa si le mai aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata
cunoscute. Probleme in gasirea cuvintelor potrivite.

 Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine

dificil sa tina socoteala cheltuielilor, sa-si plateasca la timp facturile, pana la
dificultati in recunoasterea cifrelor.

 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile

desfasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa pregatesti o masa, sa
joci un joc familiar, pot deveni extrem de dificil de pus in practica.

 Dezorientare si confuzie privind trecerea timpului

 Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea distantei in

timpul sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite
lucruri

 Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului

in vorbire sau in scris

 Judecati gresite in privinta deciziilor

 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale

 Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte modificari de

comportament (iritabilitate, agresivitate) si personalitate

Pe masura ce boala progreseaza, smptomele se agraveaza. Boala Alzheimer

poate afecta o serie de aspecte ale vietii de zi cu zi. In stadii tardive, pacientii isi pot
pierde capacitatea de a inghiti si de a manca, de a merge, nu-si mai recunosc familia
si prietenii, nu mai reusesc sa-si controleze urinarea si defecatia.

Semnele de alarma ale bolii Alzheimer pot fi prezente, de aceea, este important
sa primesti cu promptitudine diagnosticul potrivit.

Trebuie spus ca simptomele afecteaza nu doar calitatea vietii persoanei

respective, ci afecteaza si femilia si persoanele care ingrijesc pacienti cu Alzheimer.
De multe ori persoanele care ingrijesc se confrunta la randul lor cu probleme de
santate, precum nivele ridicate de stress, tristate sau depresie.
Diagnostic

Pentru a diagnostica boala Alzheimer, medicul de familie, medicul neurolog

sau medicul geriatru se vor informa cu privire la istoricul tau medical, medicamentele
pe care le utilizezi si simptomele pe care le prezinti. Medicul va recomanda de
asemenea o serie de investigatii – analize de sange ( pentru a exclude alte afectiuni),
teste imagistice (RMN, CT, PET) sau testarea memoriei.

Deoarece boala Alheimer duce la deteriorarea progresiva a celulelor creierului,

acesta degenerare ar putea fi observata cu ajutorul investigatiilor imagistice. Totusi,
acestea nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine diagnosticul de boala
Alzheimer, ci ajuta la excluderea altor cauze, cum ar fi hemoragiile cerebrale,
tumorile cerebrale, sau accidentul vascular cerebral.

Nu in ultimul rand, pentru a exclude alte afectiuni, medicul va efectua

examenul clinic pentru a verifica daca nu ai alte boli care ar putea cauza sau contribui
la simptomele pe care le ai (acestea post fi un accident vascular din trecut, boala
Parkinson, o disfunctie tiroidiana, deficit de vitamina B 12, depresie sau alte
afectiuni).

Avantajele diagnosticului precoce. Desi pentru boala Alzheimer nu exista

vindecare, diagnosticul stabilit cat mai din timp vine cu anumite avantaje. Sa stii ceea
ce poti face este la fel de important ca a sti ceea ce nu poti face. De asemenea,
tratamentul medicamentos sau nemedicamentos pot inlesni povara bolii. Medicul te
mai poate invata (pe tine si pe ingrijitorii tai) strategii de stil de viata, stabilirea unei
rutine, planificarea activitatilor si gestionarea anumitor capacitati pentru a reduce
efectul bolii in viata de zi cu zi.
Sfaturi privind stilul de viata in preventiei

Dieta, exercitiile si o ingrijire medicala adecvata pot incetini declinul memoriei

si al aptitudinilor mentale.

Ramai activ mental: O piedica impotriva declinului cognitiv este reprezentata

de ducerea unei vieti active mental. Activitatile care implica abilitatile tale mentale de
baza – memoria, atentia, concentrarea, planificarea si rezolvarea problemelor sunt
importante – pune mai multa „rezerva cognitiva” in banca din care sa retragi atunci
cand ai nevoie. Teoria „foloseste-o sau ramai fara” este foarte bine stabilita, dar un
studiu publicat recent in Neurology a furnizat noi argumente incurajatoare.
Intr-un grup de circa 300 de persoane cu varsta de 55 de ani si peste, oamenii
cel mai activi mental au ramas, din punct de vedere cognitiv, mult mai in forma si
pentru o perioada mai lunga. Chiar si cei cu modificari ale creierului datorate
dementei precoce au avut un declin mai lent.
Adopta un stil de viata sanatos: Cel mai bun mod de a ramane cu mintea
ascutita la inceputul MCI (insuficienta cognitiva usoara) este sa mentii un stil de viata
sanatos. Specialistii sustin ca exista dovezi potrivit carora exercitiile fizice regulate
pot incetini evolutia deficitului cognitiv usor existent sau il pot impiedica sa apara. Si
alimentatia poate juca un rol important deoarece orice este bun pentru inima este bun
si pentru creier.
Aceasta inseamna o dieta bogata in fructe, legume si cereale integrale; cantitati
mici de carne rosie si procesata; portii mici de lactate; si uleiuri vegetale sanatoase
pentru salate si gatit.
Optimizeaza sanatatea arterelor: Persoanele cu probleme de sanatate care
afecteaza arterele sunt supuse si unui risc foarte mare de declin cognitiv si dementa.
Principalii factori de risc sunt diabetul, tensiunea arteriala mare, colesterolul mare si
afectiunile vasculare asa cum apar in urma unui atac de cord sau atac cerebral
anterior.
Tratarea acestor boli poate ajuta la incetinirea declinului mental sau la
intarzierea dementei. Aceasta inseamna mentinerea sub control a glicemiei la
persoanele cu diabet si o combinare a alimentatiei, exercitiilor fizice si
medicamentelor pentru cei cu probleme cardiovasculare.
Ia in calcul recuperarea cognitiva: Recuperarea cognitiva este o alta varianta.
Antrenamentele ajuta oamenii sa invete din nou abilitatile sau sa compenseze
deficientele datorate leziunilor cerebrale, atacului cerebral si a numeroase alte boli
care afecteaza mintea. Recuperarea cognitiva ajuta la dezvoltarea strategiilor pentru
solutionarea oricaror deficiente. Terapeutii sunt instruiti pentru a primi autorizarea de
a efectua aceste servicii.
Fii atent la suplimentele alimentare: Multi oameni cu probleme de memorie
sunt tentati sa incerce suplimente naturiste sau alimentare, inclusiv ginkgo biloba,
vitaminele antioxidante, capsulele cu ulei de peste si uleiul din nuca de cocos. Pentru
cei care se confrunta cu declinul cognitiv, este de inteles de ce ar dori sa „incerce
orice”. Dar nu exista nicio dovada clara ca aceste substante ajuta si, in doze mari, pot
chiar deveni nocive.
Mergi la medic pentru control

Multe dintre testele online pentru boala Alzheimer sunt inexacte, nestiintifice si
lipsite de etica, conform unui studiu prezentat la ultima Conferinta Internationala a
Asociatiei pentru Alzheimer din Boston.

Cercetatorii de la University of British Columbia din Canada au evaluat testele

online care pretind ca stabilesc daca o persoana are semnele bolii Alzheimer. Ei au
studiat un esantion reprezentativ de 16 site-uri web, pe care cercetatorii nu le-au
numit.

O serie de experti au clasificat majoritatea site-urilor ca fiind „slabe” sau

„foarte slabe” in ceea ce priveste capacitatea lor de a diagnostica boala Alzheimer pe
baza cunostintelor stiintifice curente.

Testele nu au trecut nici testul masurilor etice, ca de exemplu explicarea

politicii de confidentialitate a site-ului sau divulgarea faptului ca respectivele
companii foloseau testele pentru a scoate produse pe piata. Cu toate acestea, testele s-
au descurcat destul de bine sa prezinte materialul intr-un mod usor de folosit si de
inteles pentru persoanele in varsta.
 Daca iti faci griji cu privire la memoria ta, discuta cu un medic. Diagnosticarea
bolii Alzheimer necesita o serie de teste si de un expert care sa le interpreteze si sa iti
explice rezultatele. Testarea online poate fi nociva din foarte multe motive. De
exemplu, ea poate declansa angoase privind rezultatele sau poate determina
persoanele care observa probleme de memorie sa cumpere suplimente alimentare
ineficiente sau sa intarzie in consultarea unui medic.
Tratament

Tratamentele existente pot sa reduca simptomele si modificarile cognitive

temporar. Printre categoriile de medicamente care pot sa fie prescrise de medic se
numara:

Inhibitori de acetilcolinesteraza: au drept actiune creşterea cantitatii de acetilcolina

(substanta implicata in transmiterea mesajelor). Pot aduce imbunatatiri pentru
simptomele neuropsihiatrice precum agitatia sau depresie.

Clorhidrat de memantine actioneaza pozitiv asupra problemelor cognitive si

functionale.

Surse de informatie:
www.alz.org
www.mayoclinic.org