UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS GALAŢI„

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

SPECIALIZAREA : KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

Programul kinetoterapeutic în
Boala Alzheimer

Profesor: Cristea Florentina

Student: Miu Nicoleta

Anul I Master
Boala Alzheimer este o tulburare neurologica progresiva care determina micsorarea creierului
(atrofie) si moartea celulelor creierului. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza a dementei – o
scadere continua a abilitatilor de gandire, comportamentale si sociale care afecteaza capacitatea
unei persoane de a functiona independent.

Simptomele bolii Alzheimer

Pierderea memoriei este simptomul cheie al bolii Alzheimer. Semnele timpurii includ dificultati in
amintirea evenimentelor sau conversatiilor recente. Pe masura ce boala progreseaza, tulburarile de
memorie se inrautatesc si se dezvolta alte simptome.

La inceput, o persoana cu boala Alzheimer poate fi constienta ca are dificultati in amintirea lucrurilor
si organizarea gandurilor. Un membru al familiei sau un prieten poate fi mai probabil sa observe cum
simptomele se agraveaza.

Schimbarile cerebrale asociate bolii Alzheimer duc la aparitia unor probleme tot mai mari cu:

Memorie.Toata lumea are pierderi ocazionale de memorie, dar pierderea de memorie asociata cu
boala Alzheimer persista si se agraveaza, afectand capacitatea de a functiona la locul de munca sau
acasa.

Gandirea si rationamentul

Boala Alzheimer cauzeaza dificultati de concentrare si gandire, mai ales despre concepte abstracte
precum cifrele.

Multitasking-ul este deosebit de dificil si poate fi dificil sa gestionezi finantele, sa echilibrezi

carnetele de cecuri si sa platesti facturile la timp. In cele din urma, o persoana cu Alzheimer poate fi
incapabila sa recunoasca si sa faca fata numerelor.

Luarea de judecati si decizii

Alzheimerul provoaca o scadere a capacitatii de a lua decizii si judecati rezonabile in situatiile de zi cu

zi. De exemplu, o persoana poate face alegeri sarace sau necaracteristice in interactiunile sociale sau
poate purta haine nepotrivite pentru vreme. Poate fi mai dificil sa raspunzi eficient la problemele de
zi cu zi, cum ar fi arderea alimentelor pe aragaz sau situatii de conducere neasteptate.

Planificarea si indeplinirea sarcinilor familiare

Activitatile de rutina care necesita pasi secventiali, cum ar fi planificarea si gatirea unei mese sau
jocul unui joc preferat, devin o lupta pe masura ce boala progreseaza. In cele din urma, persoanele
cu Alzheimer avansat uita adesea cum sa indeplineasca sarcini de baza, cum ar fi imbracarea si
scaldatul.

Modificari ale personalitatii si comportamentului

Schimbarile cerebrale care apar in boala Alzheimer pot afecta starile de spirit si comportamentele.
Problemele pot include urmatoarele:

 Depresie

 Apatie
  Retragere sociala

 Modificari ale dispozitiei

 Neincredere in ceilalti

 Iritabilitate si agresivitate

 Schimbari in obiceiurile de somn

 Ratacire

 Pierderea inhibitiilor

 Iluzii, cum ar fi a crede ca a fost furat ceva

Abilitati pastrate

Multe abilitati importante sunt pastrate pentru perioade mai lungi chiar si in timp ce simptomele se
agraveaza. Abilitatile pastrate pot include citirea sau ascultarea cartilor, povestirea si rememorarea,
cantarea, ascultarea muzicii, dansul, desenul sau realizarea de meserii.

Aceste abilitati pot fi pastrate mai mult timp, deoarece sunt controlate de parti ale creierului
afectate mai tarziu in cursul bolii.

Teste

Un proces de diagnosticare ar include probabil urmatoarele teste:

Examen fizic si neurologic

Medicul dumneavoastra va efectua un examen fizic si probabil va evalua sanatatea neurologica

generala testand urmatoarele:

 Reflexe
 Tonul muscular si forta
 Abilitatea de a te ridica de pe un scaun si de a trece prin camera
 Simtul vederii si al auzului
 Coordonare
 Echilibru
 Teste de laborator

Analizele de sange va pot ajuta medicul sa excluda alte cauze potentiale de pierdere a memoriei si
confuzie, cum ar fi o tulburare tiroidiana sau deficiente de vitamine.

 Anamneza : 

Nume si prenume : M.N. 

Sex : feminin 

Varsta : 57 de ani 

Antecedente penale : nu 

Antecedente familiale : da 

Dureri : nu 

Evaluare si masurare : 

Tipul constitutional : endomorf 

Greutatea :68 kg 

Inaltime : 1,65 m 

Frecventa cardiaca : 85 batai/minut 

Tensiune arteriala : hipertensiune arteriala 

Frecventa respiratorie : 12 respiratii/minut 

Efort maxim 

Atitudine usor vicioasa 

Simptome :  

Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi , deoarece
schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea zona a creierului care afecteaza invatarea.
Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt : 

 Probleme de memorie , precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente. Persoanele

cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze , de a pune aceleasi intrebari.
Uitarea completa a unor conversatii , intalniri sau evenimenta fara sa si le mai aminteasca
ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute. Probleme in gasirea cuvintelor potrivite. 

 Dificultati in concentrare , in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine dificil sa tina

socoteala cheltuielilor , sa-si plateasca la timp facturile , pana la dificultati in recunoasterea
cifrelor. 

 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile desfasurate

altadata , care necesita atapizare , pot deveni extrem de dificil de pus in practica. 

 Dezorientarea si confuzie privind trecerea timpului 

 Probleme vizuale sau de orientare in spatiu , precum aprecierea distantei in timpul

sofatului ; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite lucruri. 

 Probleme de limbaj , precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in vorbire sau
in scris 

 Judecare gresita in privinta deciziilor 

 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale 

 Schimbari de dispozitie , precum depresia , apatia , sau alte modificari de comportament

(iritabilitatea , agresivitatea) si personalitatea. 
Teste :  

1. Testul MME (Mini-Mental State Exam)  - este vorba despre un test de screening al alterarii
functiilor cognitive ale adultilor , prin care se evalueaza orientarea spatio-temperola , atentia
, memoria imediata si de scurta durata , abilitatea de realizare a unor operatii concrete si
abstracte , precum si motricitatea si limbajul lor. Testul dureaza 10 minute si se poate de
aplicat in mediul clinic sau la domiciliul pacientului. Subiectul se va aseza comod , pentru o
comunicare cat mai buna. Pentru fiecare raspuns corect se adauga un punct , iar scorul
macim este de 30 de puncte. 

Obiectivele tratamentului : 

 Subiectul sa ramana activ mental 

 Incetinirea declinului memoriei si al aptitudinlor memoriei 

 Adoptarea unui stil de viata sanatos 

 Optimizarea sanatatii arterelor 

Tratamentul : 

Nu exista nici un remediu cunoscut pentru boala Alzheimer. Moartea celulelor creierului nu poate fi
inversata. Cu toate acestea , exista interventii terapeutice care pot simplifica viata persoanelor cu
Alzheimer. 

Elemente importante ale ingrijirii persoanelor cu dementa : 

 Gestionarea eficienta a oricarei situatii care apare alaturi de boala Alzheimer 

 Activitatile si programele de ingrijire zilnica 

 Implicarea in grupuri si servicii de sprijin 

Există studii care arată că schimbarea dietei, exercițiile fizice – care pot reduce și riscul bolilor
cardiovasculare – pot avea un efect similar și în cazul dezvoltării bolii Alzheimer, precum și a altor
afecțiuni care provoacă demența. Există, prin urmare, unele recomandări care ar putea fi
considerate măsuri de prevenire a bolii Alzheimer, cu precizarea că este posibil să aibă efecte sau
nu: 

 exerciții fizice frecvente; 

 dietă cu produse proaspete, care au grăsimi sănătoase și un conținut scăzut de grăsimi

saturate; 

 respectarea tratamentului pentru controlul presiunii arteriale, al diabetului și al

colesterolului ridicat; 

 renunțarea la fumat; 

 participarea la evenimente sociale; 

 cititul, dansul; 
  stimularea permanentă a creativității; 

 practicarea unor jocuri care dezvoltă și întrețin funcțiile cognitive; 

 cântatul la un instrument muzical; 

 încurajarea participării la orice activitate care cere implicare mentală și socială. 

Kinetoterapia contribuie la imbunatatirea vietii pacientului care sufera de Alzheimer prin exercitii
care actioneaza atat asupra functiei cognitive , cat si a celei motorii. Pentru o astfel de afectiune ,
programul trebuie sa fie diversificat , sa includa exercitii pasive si active , exercitii de mers si , cel mai
important , exerctii de coordonare. Diversificand programele de kinetoterapie , pacientul va fi mai
activ , mai prezent , cu o atentie si o coordoanre mai buna. 

1. Sunt recomandate genuflexiuni cu mingea de gimnastica. Subiectul sta cu spatele la un

perete si aseaza mingea in partea inferioara a spatelui. Membrele inferioare sunt
departate la nivelul soldurilor si membrele superioare pe langa corp. Subiectul coboara
si se ridica usor. Se repeta de 10 ori. 

2. Subiectul sta cu spatele pe podea/saltea , mainile la ceafa si partea superioara a spatelui

ridicata. Ridica cate un genunchi la piept si roteste trunchiul , indreptand umarul opus
catre piciorul ridicat. Tine celalalt picior intins. Se repeta de 10 ori. 

3. Asezat pe un scaun , privirea inainte , genunchii apropiati. Spatele drept , departat de

spatarul scaunului la minim 10 cm distanta. Bratele intinse , palmele orientate catre
inainte , departate de corp 15-20 cm. Impinge pieptul catre inainte , duce umerii si
bratele catre inapoi. Se mentine pozitia 5-10 secunde si usor se revine in pozitia initiala.
Se mentine pozitia timp de 5-10 sec , se repeta de 5 ori cu pauza de 20 sec. 

4. Asezat pe scaun , privirea inainte , genunchii apropiati. Spatele drept , departat de

spatarul scaunului la minim 10 cm distanta. Palma pozitionata pe umarul opus. Fara sa
miscam solduruile subiectul se roteste catre dreapta atat cat ne permite mobilitatea. Se
mentine pozitia timp de 5 sec dupa care se roteste in directia opusa.  

5. Asezat pe scaun , privirea inainte , genunchii apropiati , priza mainilor de marginea

scaunului. Spatele drept , departat de spatarul scaunului la minim 10 cm distanta. Ridica
un picior de la sol mentind un unghi de 90 de grade intre gamba si coapsa. Ridica cat ii
permite mobilitatea , apoi coboara usor piciorul pe podea. Se repta cu ambele picioare. 

6. Asezat pe scaun , privirea inainte , genunchii apropiati , priza mainilor de marginea

scaunului. Spatele drept , sprijinit de spatarul scaunului. Intinde piciorul , degetele
orientate catre noi. Incrodam gamba si orientam degetele catre inainte. Se revine la
pozitia initiala dupa care se repeta si schimba picioarele. Se executa cate 10 repetari cu
fiecare picior , 5 serii cu pauza de 30 de sec. 

7. Bratele sprijinite de spatarul scaunului , picioarele pozitionate la nivelul umerilor ,

privirea inainte. Spatele drept , incordat. Flexam usor genunchii. Se duce bazinul catre
inapoi. Privirea ramane orientata catre inainte. Coboara atat cat ii permite mobilitatea
fara sa aiba disconfort. Se revine in pozitia initiala dupa care se repeta. Se fac 5x6 serii cu
pauza de 30 de sec. 
Tratament complementar : 

Masajul mainilor este cunoscut pentru efectul de reducerea al agitatiei , a temerilor si a confuziilor
provocate de boala Alzheimer. 

Stretching  

Mersul pe jos 

Balneoterapia  

  

Bibliografie:

1. https://thecarehub.ro/boala-alzheimer-ce-este-cum-se-trateaza-si-ce-presupune-
ingrijirea-unui-astfel-de-pacient/ 
2. Elkins, M. (2007). Exercise slows functional decline in nursing home residents with
Alzheimer's disease. Australian Journal of Physiotherapy, 53(3), 204-205.
3. Manckoundia, P., Taroux, M., Kubicki, A., & Mourey, F. (2014). Impact of ambulatory
physiotherapy on motor abilities of elderly subjects with A lzheimer's disease.
Geriatrics & Gerontology International, 14(1), 167-175. 5- Kaur J, Garnawat D, Bhatia
MS, Sachdev M. Rehabilitation in Alzheimer’s disease. Dehli Psychiatry J. 2013
Apr;16:166-70