Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calificarea profesionala
Asistent medical generalist
LUCRARE DE DIPLOMA
BOALA ALZHEIMER LA VIRSTNICI
OBIECTIVE DE INGRIJIRE SI METODE
TERAPEUTICE
Coordonator stiintific
Dr. Pirvulescu Aneta
As. Marculescu Hermina
Absolvent
Savu Cristina
2014
PLANUL LUCRARII
I.INTRODUCERE
II. DATE ACTUALE DIN LITERATURA DE
SPECIALITATE DESPRE BOALA ALZHEIMER
- DEFINITIE
- MANIFESTARI CLINICE
- FACTORI DE RISC
- INVESTIGATII
- TRATAMENT
III.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU BOALA ALZHEIMER
V. CONCLUZII
VI.BIBLIOGRAFIE
I.INTRODUCERE
Alzheimer-ul este o boala care afecteaza in mod serios calitatea vietii, caci
duce la un declin treptat al memoriei, al capacitatii de concentrare si de a
gandi, pana cand persoana in cauza nu mai poate trai neinsotita.
Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc au fost descrise pentru
prima dat de Alois Alzheimer, psihiatru i neuropatolog german. Denumirea de
boal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul german Emil
Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911).
Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n
vrst i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea longevitii.
Istoric
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru
prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul
pentru Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive
progresive, halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale.
Alzheimer noteaz la nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des
Vergessens). Evoluia bolii este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea
pacientei n urma unei infecii, creierul obinut n urma autopsiei este examinat
cu amnunime de Alzheimer, descoperind modificri caracteristice necunoscute
pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferin a
Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i publicat n revista de
specialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche
Medizin" sub titlul Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde ("O mbolnvire
particular a scoarei creierului").
Simptomele pot fi usor diferite de la o persoana la alta, dar semnele sunt destul de
clare in cele mai multe dintre cazuri.Iata la ce este bine sa fii atent:
Pierderi de memorie care iti perturba activitatile zilnice
Pierderile de memorie reprezinta cel mai des intalnit simptom al bolii Alzheimer,
mai ales atunci cand nu iti mai aduci aminte informatii asimilate recent. Alte
semnale pot fi uitarea datelor si a evenimentelor importante, adresarea aceleiasi
intrebari de mai multe ori si nevoia de ajutoare pentru memorie, cum ar fi agende
in care sa notezi lucruri de baza, pe care in mod normal ar trebui sa ti le amintesti
cu usurinta oricand.
Cateodata uitarea unor nume sau lucruri pe care le-ai de facut sunt doar rezultatul
inaintarii in varsta.
Probleme in planuirea si rezolvarea problemelor
Unele persoane nu reusesc sa urmeze planurile dinainte stabilite pentru ca pur si
3
simplu uita ce au de facut. Intervine si dificultatea de a lucra cu numerele, uita sasi plateasca facturile lunare, au dificultati de concentrare si daca incep un lucru le
ia mult mai mult timp sa il indeplineasca decat inainte.
Asta nu inseamna ca daca uiti o data sa-ti platesti factura la lumina ai Alzheimer,
totusi.
Dificultati in activitati familiare
Persoanele cu Alzheimer pot intampina dificultati in a ajunge intr-un loc altfel
bine cunoscut si familiar, pot uita regulile unui joc favorit sau se pot confrunta cu
probleme la munca, desi activitatea pe care o fac e ceva de rutina, ceva ce au
facut ani multi.
A uita anumite setari ale cuptorului cu microunde sau cum se inregistreaza o
emisiune sunt schimbari ce pot interveni odata cu varsta, asa ca nu ar trebui sa
inspaimante.
Confuzie legata de spatiu si timp
Pacientii cu Alzheimer pierd adesea notiunea zilelor, a anotimpului si chiar uita in
ce an sunt. Uneori uita unde se afla si de ce au ajuns acolo.
La batranete se poate intampla sa uiti ce zi este, dar daca iti dai seama, pe
parcursul zilei, nu e un semn de Alzheimer.
Probleme cu imaginile si interpretarea spatiala
Pentru unele persoane, problemele de vedere pot sa fie date de Alzheimer, fiindule mai greu sa citeasca, sa judece distanta dintre ei si obiecte si sa distinga bine
contrastul si culorile, fapt ce ii face inapti pentru condus.
Probleme cu cuvintele, in scris sau conversatie
In cazul pacientilor cu Alzheimer se pot intampina probleme in sustinerea unei
conversatii. Se pot opri in mijlocul acesteia si sa nu aiba habar cum sa continue
sau sa se repete. Pot intampina probleme legate de vocabular, dificultati in gasirea
cuvantului potrivit sau folosi cuvinte gresit.
Pun obiecte in locuri unde nu ar trebui
Este posibil ca o persoana cu Alzheimer sa puna furculita in sertarul cu bijuterii.
Mai rau e ca nu isi poate urma proprii pasi facuti, pentru a reface traiectoria si a-si
aminti unde a asezat-o. Ii pot acuza pe cei din jur ca au furat.
Varstnicii pot sa uite cateodata unde si-au lasat anuminte obiecte, dar cu putin
efort isi aduc aminte. Bolnavii, insa, nu au aceasta capacitate de rememorare.
Tulburri ale dispoziiei afective: n principal depresie i anxietate, mai rar stri
de euforie exagerat.
unui interogatoriu standardizat, cum este "Mini Mental State Examination" MMSE (exist i o versiune n limba romn), care const n ntrebri relativ
simple, prin care se cerceteaz memoria, atenia, gndirea abstract, capacitatea
de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spaial i alte funcii cognitive.
Scorul maximal este de 30 de puncte. Deja n cazul unor performane sub 28 de
puncte, datorit dificultii reduse a chestionarului, se poate suspecta o demen.
Acest test permite i stabilirea gradului de deteriorare mintal. Se folosete i
"testul ceasului": persoana examinat este solicitat s deseneze cadranul unui
ceas, cu cifrele de la 1 la 12, cerndu-i-se s pun orarul i minutarul la o anumit
or. Pacineii cu boala Alzheimer au dificulti imense n efectuarea acestui test,
chiar ntr-o faz incipient a bolii.
Examene de laborator
Nu exist niciun examen de laborator care s indice eventualitatea unei boli
Alzheimer. Testele de laborator se efectueaz pentru a exclude alte cauze posibile
ale unei demene. Simptome asemntoare pot s apar n boli nsoite de
dezechilibre mineral (Sodiu, Potasiu, Calciu), boli ale ficatului, nivele anormale
ale hormonilor tiroidieni, tulburri de nutriie cu deficit de acid folic sau de
vitamin B12. Tratarea acestor deficiene poate produce o ncetinire sau chiar
reversibilitate a declinului mintal. Prin examene de laborator se pot detecta unele
cauze infecioase ale unei demene progresive (teste pentru sifilis, teste de
detectare a "virusului imunodeficienei umane" - HIV).
Examene neuroradiologice
tardive ale bolii, alte persoane pierd capacitatea de a efectua activiti zilnice deja
ntr-o faz precoce a bolii. Nu exist pn n prezent posibilitatea unei vindecri.
O persoan afectat de boala Alzheimer triete n medie 8 - 10 ani de la apariia
primelor simptome, dac nu intervin alte cauze intercurente de moarte.
Evoluia bolii este mprit n mod convenional n trei faze:
Faza iniial
- pierdere a orientrii
- pierderea capacitii de a iniia anumite activiti
- neadaptare la situaii noi i nefamiliare
- reacii ntrziate i capacitate de memorare ncetinit
- tulburri de judecat, decizii greite
- dificulti n utilizarea banilor
- tulburri de dispoziie afectiv, iritabilitate, nelinite
Faza intermediar
- probleme n recunoaterea persoanelor familiare
- dificulti la citit, scriere i calcul
- greuti n a se mbrca singur
- probleme de gndire logic
- tulburri de dispoziie accentuate, ostilitate fa de persoane apropiate
- pierderea orientrii temporale
- suspiciuni nejustificate, idei de persecuie, gelozie, urmrire
- necesitatea unei supravegheri i ngrijiri permanente
Faza avansat (tardiv)
- pacienii nu-i mai amintesc c trebuie s se spele, s se mbrace, s mearg la
toalet
- pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a nghii, uit c au mncat deja i
pretind s li se serveasc din nou masa
- dificulti n pstrarea echlibrului, dificulti de mers
- stri confuzive, uneori cu agitaie, n special noaptea
- pierderea capacitii de a comunica prin cuvinte
- pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinen pentru urin i
fecale)
Mijloace de prevenire
Pn n prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenei de tip
Alzheimer. Se studiaz posibilitatea ca anumite msuri s reduc riscul de apariie
a bolii sau s ntrzie dezvoltarea ei.
Tratament
Dei nu exist nc un tratament eficace care s vindece boala Alzheimer, o serie de
mijloace trebuiesc folosite pentru a mbunti calitatea vieii bolnavului i a-i
menine pe ct posibil activitatea n familie i societate.
Tratamente simptomatice
Se recomand modificarea comportamentului i a dispoziiei afective (stri de
depresie) a pacienilor cu medicamente psihotrope, pentru a diminua anxietatea,
agresivitatea sau strile de agitaie. Medicamentele cu aciune puternic
(neuroleptice, benzodiazepine cu aciune ndelungat) sunt ns de evitat, datorit
efectelor adverse sau paradoxale.
Medicamente inhibitoare ale acetilcholinesterazei
n prima faz a bolii, se recomand medicamente inhibitoare al enzimei
acetilcholinesteraz. Ele inhib degradarea acetilcholinei, neurotransmitor la
nivelul sinapselor anumitor neuroni din creier (Vezi: Patogeneza). n prezent se
folosesc urmtoarele preparate (n parantez numele comercial):
Rivastigmina (Exelon)
11
crescut de accident. In stadiile doi si trei ale bolii cele mai frecvente accidente care
pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile.
Igiena corporala si imbracamintea
Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre
persoana afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in
momentul in care bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena
personala. Ingrijitorul trebuie sa se asigura ca apa folosita la baie are temperatura
potrivita, ca in cada nu exista pericolul de accidentare, prin utilizarea covoraselor
speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru bolnavii care nu mai
colaboreaza deloc.
In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea
dificultati intr un stadiu relativ timpuriu al bolii. De aceea, este nevoie sa i se asigure
bolnavului haine cat mai usor de imbracat/ dezbracat, care sa ii fie asezate la
indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel incat imbracarea sa nu ii creeze o
stare de disconfort sau agitatie.
Alimentatia
Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau
nu mai pot constientiza daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele
ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa acorde o atentie speciala
acestor aspecte.
O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate
avea multe cauze: pacientul crede ca a mancat deja, nu are pofta de
mancare din cauza lipsei de miscare, exista probleme de masticatie si deglutitie sau
pacientul nu mai este in masura sa utilizeze tacamurile.
Aportul de lichide
Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza
situatia in cazul varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. In consecinta,
controlul si supravegherea aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de
cel putin 1,5 litri.
Probleme cu somnul si plimbarile nocturne
La persoanele cu dementa "ceasul intern" pare sa functioneze inversat: in cursul zilei
acestea manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este
deseori insotita de o plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de
pacient. Trebuie verificat daca pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca
14
este posibil, este recomandat sa se faca plimbari prelungite in a doua parte a zilei,
spre seara.
Apartinatorii trebuie consiliati si asistati corespunzator
In cadrul familiilor, fie ca este vorba de sot/ sotie sau de copii, ingrijirea bolnavului
presupune multiple sacrificii si produce mult stres, care deseori poate ajunge dincolo
de limitele suportabilitatii. Consilierea si asistarea persoanelor care asigura ingrijirea
unui bolnav de dementa reprezinta astfel o componenta indispensabila a fiecarui
program de ingrijire si asistenta.
Complicatii in cazurile grave de dementa
Escarele
Am studiat 9 cazuri din care am selectat pentru lucrare 3 cazuri pe care le-am
considerat mai relevante.Din dialogul purtat cu bolnavii si din datele luate din
foile de observatie ale acestora au reiesit urmatoarele aspecte;
Istoricul bolii;
Debutul bolii a fost insidios cu episoade de pierdere partiala de
memorie,dezorientare temporo-spatiala, dificultati de judecata, greutate in
utilizarea banilor,iritabilitate, insomnie,miscari lente, stare generala alterata.
Pacientul mai prezinta dificultati de deplasare,tulburari de somn si pierderi de
memorie.Vorbirea si deglutitia sunt dificile.
17
D.Evaluarea
Analizind datele obtinute am stabilit ca din punct de vedere al dependentei
bolnavului este vorba de o Boala Alzheimer in evolutie care necesita ingrijiri
medicale privind;
18
20
PLAN DE NURSING
11- 23.03
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Ca urmare a
modificarilor
organice prezente
in aceasta maladie
pacientul acuza o
serie de simptome
ca;
- tulburari de
memorie
- tulburari de
vorbire
-irascibilitate
- dezorientare
temporo-spatiala
-incapacitate
de a efectua
activiti de curente.
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
- ameliorarea
simptomatologiei
sau prevenitea
evolutiei bolii
- ameliorarea
agitatiei
-supravegherea
funciilor vitale.
21
EVALUARE
Datorita
interventiilor
,pacientul este
mai linistit.
DATA
11-13.03
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
- pacientul prezinta
un sindrom de
mobilizare dificila
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice.
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
-favorizarea
comunicrii
-ncurajarea
bolnavului s
vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa i cu
colegii de salon.
EVALUARE
Pacientul devine
linistit,relaxat si
optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .
-alterarea imaginii
de sine.
11-23.03
2013
-meninerea
-limitarea miscarilor bolnavului n
datorita tulburarilor poziia cea mai
de memorie,
favorabila
greutatii de
ameliorarii
exprimare, ideilor
simptomatologiei.
delirante
-psihoterapie
- hipertonie
pentru linistirea
musculara.
pacientului.
22
Se creeaza o
pozitie cit mai
relaxanta pentru
ameliorarea
simptomatologiei.
DATA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
EVALUARE
Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite.
Pacientul reuseste
sa aiba un somn
linistit si odinitor.
11-23.03
2013
-incapacitatea de ai satisface i a
acorda singur igiena
corporal.
-pacientul trebuie
ajutat s aib
tegumentele
integre
11-13.03
2013
- perturbarea
modului de somn
datorita agitatiei
psiho-motorii.
-asigurarea
odihnei necesare
evolutiei
favorabile a bolii.
-administrez 1f algocalmin i 1 tb
diazepam.
-creez pacientului un cadru intim i
linitit pentru a se putea odihni.
11-23.03
2013
-ca urmare a
simptomelor
caracteristice
maladiei Alzheimer
pacientul nu se
poate hidrata i
alimenta singur.
-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat.
23
Pacientul este
ajutat sa se
alimenteze i sa
se hidrateze
corespunzator.
DATA
11-23.03
2013
11-23.03
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
- modificarea starii
de bine datorita
riscului de a se
accidenta ca urmare
a mersului dificil si
al tulburarilor de
afectivitate.
- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare.
-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca
ca urmare a
simptomelor bolii.
- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.
24
EVALUARE
- pacientul este
ajutat sa-i rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.
-obiectiv realizat.
25
27
1-12 .04.
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
- datorita
modificarilor
organice
ireversibile prezente
in aceasta maladie
pacienta acuza o
serie de simptome
ca;
- dezorientare
temporo-spatiala .
- neadaptarea la
situatii noi si
nefamiliare
- dificultate in
utilizarea banilor
- tulburari de somn
- pierdere de
memorie
-incapacitate
de a efectua
activiti curente.
PLAN DE NURSING
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
-prevenirea
evolutiei bolii.
-supravegherea
funciilor vitale
-meninerea unui
climat cald si de
incredere pentru
bolnav.
EVALUARE
Datorita
interventiilor
asistentei,pacientul
este linistit.
DATA
1-5.04
2013
1-4.04
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
EVALUARE
Pacientul devine
mai linistit,relaxat
si optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .
- pacienta prezinta
un sindrom de
mobilizare dificila
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice.
- facies imobil
-alterarea imaginii
de sine.
- depresie
-favorizarea
comunicrii cu
apartinatorii.
-ncurajarea
bolnavului s
vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa i cu
colegii de salon.
-limitarea
deplasarilor datorita
pierderilor de
memorie.
- greutate in
deplasare.
- dificultati la
inghitire.
-meninerea
bolnavei n poziia
cea mai favorabila
ameliorarii
anxietatii si
agitatiei.
-mobilizare pasiv
apoi activ.
29
Se creeaza o
pozitie cit mai
confortabila pentru
ameliorarea
simptomatologiei.
DATA
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
OBIECTIVE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
EVALUARE
Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite.
1-12.04
2013
-incapacitatea de ai satisface i a
acorda singur igiena
corporal.
-pacientul trebuie
ajutata s aib
tegumentele
integre.
1-3.04
2013
- perturbarea
modului de somn
datorita agitatiei si
tulburarilor de
comportament
-asigurarea
odihnei necesare
evolutiei
favorabile a bolii.
-administrez 1f algocalmin i 1 tb
Pacientul reuseste
diazepam.
-creez pacientului un cadru intim i sa aiba un somn
linistit si odinitor.
linitit pentru a se putea odihni.
- ofer pacientului , inainte de culcare
un pahar cu lapte cald.
1-12.04
2013
-ca urmare a
simptomeloe tipice
maladiei Alzheimer
pacientul nu se
poate hidrata i
alimenta singur.
-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat,
hiposodat,
hipolipemiant.
30
Pacientul este
ajutat sa se
alimenteze i sa se
hidrateze
corespunzator.
DATA
1-12.04
2013
1-12.04
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECIVE
- alterarea starii de
bine datorita
riscului de a se
accidenta(ineca cu
alimente) si ca
urmare a mersului
dificil.
- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare
-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca
- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.
31
EVALUARE
- pacientul este
ajutat sa-si rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.
-obiectiv realizat.
Examenul Clinic; pierdere temporara a memoriei,dezorientare temporospatiala,tulburari de vorbire,scaderea apetitului, dificultati de deplasare,tulburari
de somn, stare generala alterata
- TA-140/80mmHg, puls-80 batai/min,17 respiratii/min.
B.Aprecierea
Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic si obiectiv efectuat de
medic si din observatiile personale am ajuns la urmatoarele:
Manifestari subiective
- irascibilitate
- scaderea apetitului
- disfagie si dizartrie
- insomnie
Manifestari obiective
- pierdere temporara a memoriei
- dezorientare temporo-spatiala
- dificultati de deplasare
- pierdere de memorie
- incontinenta de urina
C. Analiza datelor culese
Comparind datele din anamneza cu istoricul bolii si datele obtinute din examenul
clinic al bolnavului, cu cele paraclinice din F.O.,precum si cu observatiile proprii
s-a ajuns la un diagnostic principal de;BOALA ALZHEIMER IN EVOLUTIE.
CARDIOPATIE ISCHEMICA
D.Evaluarea
Analizind datele obtinute am stabilit ca din punct de vedere al dependentei
bolnavului este vorba de o Boala Alzheimer in evolutie. Cardiopatie ischemica
care necesita ingrijiri medicale privind;
- combaterea semnelor si simptomelor patologice , pe care le prezinta;
- asigurarea conditiilor igienico-sanitare si de mediu fizic si uman , care sa-i
permita refacerea fizica si psihica.
- asigurarea administrarii medicatiei prescrise de medic;
- educarea sanitara privind modul de comportare in spital si dupa externare
- asigurarea unei diete normocalorice cu evitarea alcoolului, lipidelor,
- indepartarea obstacolelor din calea pacientului pentru a evita obstacolele.
34
2-7.06.
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
Datorita poziiei
impuse de decubitul
dorsal ca urmare a
bolii de inima ca si
a maladiei
Alzheimer,pacientul
acuza o serie de
simptome ca;
-dezorientare
temporo-spatiala
- pierdere
progresiva a
memoriei
-irascibilitate,
-deglutitie dificila,
si dificultati ale
scrisului.
-depresie.
PLAN DE NURSING
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
-prevenirea
pneumoniei
hipostatice
-prevenirea
accidenelor
-supravegherea
funciilor vitale
-meninerea unei
poziii adecvate
35
EVALUARE
Datorita
interventiilor
asistentei
pacientul este
linistit.
DATA
2-10.06.
2013
2-15.06.
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
- pacientul prezinta
o stare de disconfort
cu;
-reacii negative
legate de alterarea
integritii fizice
datorita starii de
confuzie si
durerilor.
- anxietate
-depresie.
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
EVALUARE
Pacientul devine
mai linistit,relaxat
si optimist in ceea
ce priveste
ameliorarea
simptomelor bolii
sale .
OBIECTIVE
-favorizarea
comunicrii cu cei
din jur.
-ncurajarea
bolnavului s
efectueze miscari
simple de
satisfacere a
nevoilor personale
si sa vorbeasc cu
asistenta despre
boala sa .
36
Se creeaza o
pozitie cit mai
comoda pentru
ameliorarea
simptomelor.
DATA
2-15.06
2013
2-15.06.
2013
2-15.06.
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
-incapacitatea de ai satisface i a
-s aib
acorda singur igiena tegumentele
corporal datorita
integre,curate.
bolii.
Datorita afectiunii
de care sufera
bolnava acuza;
-ore de somn
insuficiente
-calitatea somnului
deficitar.
-asigurarea
odihnei necesare
ameliorarii
simptomatologiei.
-administrez 1f algocalmin i 1 tb
diazepam.
-creez pacientei un cadru intim i
linitit pentru a se putea odihni.
-pacientul prezinta o
hidratare i
alimentatie
nesatisfcoare.
-prevenirea
deshidratrii
-asigurarea unui
aport nutriional
adecvat.
37
EVALUARE
Pacientul este
schimbat,curat si
multumit de
ingrijirile primite
Pacienta reuseste
sa aiba un somn
linistit si odinitor.
Pacientul este
alimentat i
hidratat corect
-nu prezint
semne de
deshidratare
DATA
2-15.06.
2013
2-15.06
2013
PROBLEMA
DIAGNOSTIC DE
INGRIJIRE
INTERVENTII
AUTONOME/DELEGATE
OBIECTIVE
- alterarea starii de
bine datorita
riscului de a se
accidenta ca urmare
a mersului dificil .
- evitarea
pericolelor si a
riscului de
accidentare.
-dificultate in
efectuarea
micrilor de a se
mbrca i dezbrca
ca urmare a
simptomelor bolii
prezente.
- greutate in
efectuarea
miscarilor de a se
mbrca i
dezbrca.
38
EVALUARE
- pacientul este
ajutata sa-i
rezolve
necesitatile si este
multumit de
ajutorul acordat.
-obiectiv realizat.
V.CONCLUZII
Alzheimer este afeciunea care degradeaz progresiv funciile creierului i care,
contrar credinei c afecteaz btrnii, primele modificri apar n jurul vrstei de
35-40 de ani, dup cum atrage atenia conf. dr. Ctlina Tudose.
Alzheimer este afeciunea care degradeaz progresiv funciile creierului i care,
contrar credinei c afecteaz btrnii, primele modificri apar n jurul vrstei de
35-40 de ani, dup cum atrage atenia conf. dr. Ctlina Tudose. Iar acesta nu
este singurul mit creat n jurul bolii care afecteaz aproape 40 de milioane de
oameni n ntreaga lume. Iat cteva dintre ele:
1.Alzheimer nu ucide
Dei muli bolnavi de Alzheimer pot tri o lung perioad de timp, nc nu a
existat vreun supravieuitor. Deocamdat nu au fost descoperite tratamente sau
metode de prevenire. Alzheimer distruge celulele creierului, afecteaz memoria,
provoac comportamente ciudate i altereaz funciile organismului.
2. Alzheimer afecteaz numai persoanele vrstnice
ntr-adevr, cele mai multe dintre persoanele afectate de aceast boal au peste
60 de ani, dar primele manifestri pot aprea nc de la vrsta de 30 de ani. n jur
de 200.000 de bolnavi de Alzheimer au sub 65 de ani, potrivit Asociaiei
Alzheimer.
3.Alzheimer este ereditar
Dac ai un printe sau un bunic care sufer de aceast afeciune riscul de a
dezvolta i tu aceast boal este, ntr-adevr, mai mare, dar nu este o regul c
acest lucru se va ntmpla. Oamenii pot moteni genele de risc, dar nu i boala.
4. Alzheimer poate fi prevenit
n fiecare zi sunt efectuate studii clinice pentru a gsi o cale de a preveni i de a
trata Alzheimerul, dar pn acum niciunul dintre aceastea nu a avut vreun
rezultat pozitiv. Exist modaliti prin care oamenii cred c pot ncetini evoluia
bolii, de exemplu prin respectarea unei diete sntoase, dar aceast afeciune
39
Sa fiti calmi si intelegatori, rabdarea este cel mai mare atu al dumneavoastra.
Incercati sa nu o pierdeti caci va fi apoi mult mai greu sa treceti peste toate
aceste incercari!
Cand apar probleme ce la fac comunicarea dificila sau cand inceteaza sa mai
vorbeasca, ingirijitorul trebuie sa incerce sa le inteleaga nevoile si dorintele.
Sa nu ridice vocea sau sa tipe fiindca il pot speria pe pacient ,sa nu critice ,sa
nu rada de ei,sa nu le adreseza injurii si sa nu ii batjocareasca!
40
Atunci cand inceteaza sa mai umble sau sa se miste din propria initiativa e
nevoie de cineva pentru ai duce de la pat la fotoliu, la masa sau la toaleta.
41
VI.BIBLIOGRAFIE
1.Arseni C., Oprescu I. Neurotraumatologie . Ed. Didactica si
Pedagogica, 1981, Bucuresti.
2.A. Hufschmidt, C. H. Lucking: Neurologie integral: de la simptom la
tratament. Ed. Polirom, Bucureti 2002
3.Carol Mozes Cartea asistentului medical (Tehnica ingrijirii
bolnavului). Editia a VII-a - Editura: Medicala( 2009) Moraru
Letitia,Ivan Mariuca,Spataru Ruxandra,Chiru Florian, Stoianovici
Serban- Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si
bolnav- Nursing 2000, ed. Universul Bucuresti
4.C. Popa- Neurologie- Editura medicala nationala-1999
5. Dr. Ion Stroescu Recuperarea functionala in practica reumatologica,
Ed. Medicala, Bucuresti, 1979;
6. Lucretia Titirca -Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti
medicali vol II ( Ghid de nursing)
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2006)
7. Lucretia Titirca-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale vol. I)
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2006)
8. Lucretia Titirca -Dictionar de termeni pentru asistenti medicali
- editura Viata Medicala Romaneasca( 2008)
9.Virginia Ion: Neurologie clinic. Ed. ALL, Bucureti 2002
42