DEMENȚA

Chebac Bianca-Ștefania
AN III
GRUPA 7
 Manifestarea demenței
Demența este un termen general folosit pentru a descrie o serie de
afecțiuni cognitive care afectează memoria, gândirea și abilitățile sociale
ale unei persoane într-un mod care interferează semnificativ cu viața de zi
cu zi. Este important să știți că demența nu este o boală specifică, ci mai
degrabă un set de simptome care pot fi cauzate de diferite afecțiuni. Una
dintre cele mai comune cauze ale demenței este boala Alzheimer.
Demența este un termen general care descrie o serie de simptome
asociate cu deteriorarea cognitivă. Manifestările demenței pot varia în
funcție de tipul specific de demență, dar câteva trăsături comune includ:
1.Pierderea memoriei: Dificultăți în a-și aminti informații recente sau evenimente
importante.
2. Dificultăți cognitive: Reducerea abilității de a gândi clar, de a lua decizii sau de a
rezolva probleme.
3.Modificări de personalitate: Schimbări în comportament, de la anxietate și agitație la
retragere și lipsă de interes.
4.Probleme de vorbire și limbaj: Dificultăți în exprimarea cuvintelor sau în înțelegerea
limbajului.
5.Dificultăți în desfășurarea activităților zilnice: Persoanele cu demență pot avea
probleme în a-și gestiona banii, în a găti sau în a se îmbrăca.
6.Pierderea orientării temporale și spațiale: Confuzie în privința locului sau a momentului
în timp.
 Tipuri de demență

Alzheimer: este cea mai frecventă formă de demență. Este vorba despre o boală neurologică
progresivă, gravă. Dacă în primele faze afecțiunea se manifestă prin tulburări de memorie și
de gândire, în fazele finale pacientul nu se mai poate descurca fără ajutor.
Demența vasculară: poate apărea după un accident vascular cerebral major sau o serie de
accidente vasculare cerebrale. Factorii de risc ai demenței vasculare sunt: tensiunea arterială
crescută, diabetul zaharat, valorile crescute ale colesterolului. .
Demența cu corpi Lewi: acest tip de demență este cauzat de depozitele de proteină de la
nivelul celulelor nervoase. Se manifestă prin tulburări de memorie, dezorientare, halucinații,
insomnie și simptome asemănătoare bolii Parkinson.
Parkinson: este o afecțiune separată, cu manifestări în principal motorii (tremor, rigiditate,
lentoare în mișcări), dar pacienții pot avea și probleme cognitive care îngreunează sau
împiedică realizarea sarcinilor de zi cu zi.
Demența fronto-temporală: acest tip de demență afectează lobii frontali și
temporali ai creierului.
.Demența mixtă: este o afecțiune care asociază două tipuri de demență.
Cel mai adesea este vorba despre Alzheimer și demența vasculară.
Demența alcoolică: se manifestă în urma abuzului de alcool
 Tratament:

Medicamente: În unele cazuri, medicamente pot fi prescrise pentru a trata simptomele specifice
ale demenței, cum ar fi cele pentru controlul anxietății, depresiei sau pentru îmbunătățirea
funcțiilor cognitive.
Terapie cognitivă:Terapia cognitivă poate ajuta la îmbunătățirea funcțiilor cognitive și la
gestionarea simptomelor.
Suport emoțional și consiliere: Atât pentru persoanele care trăiesc cu demență, cât și pentru
familiile lor, suportul emoțional și consilierea pot fi esențiale pentru a gestiona impactul
emoțional al afecțiunii.
Adaptarea mediului: Facilitarea unui mediu care să fie sigur și care să răspundă nevoilor
specifice ale unei persoane cu demență poate contribui semnificativ la calitatea vieții.
Stil de viață sănătos:Adoptarea unui stil de via sănătos, care include o dietă echilibrată,
exerciții fizice regulate și menținerea unui somn adecvat.
 Terapie
Terapie cognitivă: Aceasta vizează stimularea și antrenarea funcțiilor cognitive, încurajând
exercițiile mentale și soluționarea problemelor. Poate include activități care susțin memoria,
atenția și gândirea logică.
Terapie ocupatională: Se concentrează pe facilitarea participării la activități zilnice, precum
e
îmbrăcatul, gătitul și igiena personală. Scopul este de a menține independența și
funcționarea cât mai mult timp posibil.
Terapie comportamentală: Se axează pe gestionarea comportamentelor problematice
asociate demenței, precum agitația, agresivitatea sau agitatia. Strategiile pot implica
modificări ale mediului, rutine structurate și tehnici de gestionare a stresului
 Prevenire

-controlul tensiunii arteriale .Tensiunea arterială ridicată este un factor de risc pentru
demență.
-evitarea stresului
-evitarea consumului excesiv de alcool si renunțarea la fumat
-alimintatie echilibrata
-activitate fizică regulată
-respectarea orelor de somn și odihnă
-prevenirea și tratarea diabetului zaharat
 Integrare socială

Participarea la activități sociale: Organizarea sau încurajarea participării la activități

sociale, cum ar fi grupurile de suport, cluburile de lectură, lecțiile de artă sau evenimentele
comunitare, poate contribui la menținerea conexiunilor sociale.
Crearea unui mediu prietenos și inclusiv: În cazul în care persoana cu demență locuiește
într-o comunitate.
Programare a interacțiunilor regulate: Stabilirea unui program regulat de interacțiuni
sociale ajută la menținerea rutinei și la evitarea izolării. Aceste interacțiuni pot include
vizite de la prieteni, familie sau voluntari
Drepturi
1. Dreptul la demnitate și respect: Persoanele cu demență au dreptul la tratament respectuos și
la păstrarea demnității lor.
2.Dreptul la confidențialitate și intimitate: Persoanele cu demență au dreptul la confidențialitate
și intimitate în relațiile lor cu profesioniștii din domeniul sănătății și îngrijirii, precum și cu
familia și prietenii.
3.Dreptul la informații și participare: Persoanele cu demență au dreptul la informații
despre starea lor de sănătate și la participarea în măsura posibilului la deciziile care le
privesc.
4.Dreptul la asistență medicală de calitate: Persoanele cu demență au dreptul la îngrijire
medicală de calitate și la accesul la serviciile de sănătate adecvate.
5.Dreptul la siguranță și protecție: Persoanele cu demență au dreptul la un mediu sigur și la
protecție împotriva abuzurilor, exploatarei sau neglijării
Rolul Asistentului Social
a)Evaluarea nevoilor:Asistentul social începe prin evaluarea nevoilor și resurselor familiei
sau persoanei cu demență. Această evaluare ajută la identificarea problemelor cheie și a
resurselor disponibile.
b)Consiliere și sprijin emoțional: Oferă consiliere și sprijin emoțional pentru persoana cu
demență și familia sa.
c)Coordinarea îngrijirii: Asistentul social contribuie la coordonarea îngrijirii prin
conectarea cu diferiți profesioniști din domeniul sănătății și oferirea de informații și resurse
pentru a facilita un plan de îngrijire eficient.
d)Gestionarea tranzitiei: Ajută la gestionarea tranziției către stadiile mai avansate ale
demenței, oferind informații și suport pentru luarea deciziilor critice legate de îngrijire și
tratament.
e)Acces la servicii comunitare: Asistentul social ajută la identificarea și accesarea
serviciilor comunitare relevante, cum ar fi centre de zi, grupuri de suport sau resurse
financiare disponibile pentru persoanele cu demență și familiile lor.
f)Consiliere juridică și administrativă: Furnizează consiliere juridică în legătură cu
procurarea de documente legale relevante, precum procuri de sănătate, și oferă informații
despre drepturile și responsabilitățile juridice ale persoanei cu demență și ale familiilor
lor.
g)Promovarea relațiilor sociale: Asistentul social încurajează participarea la grupuri de
suport și programe sociale pentru a promova relațiile sociale și a contracara izolarea
socială.
 Studiu de caz
Beneficiara L.S cu domiciliul in comuna Costești se internează în data de 20 martie ,în secția de
Psihatrie a SJU Vaslui cu urmatoarele simptome :
-tulburări de somn
-pierderi de memorie
-lipsa poftei de mancare
-agitație ,uneori agresivitate
Aceasta a fost diagnosticată cu demență vasculara:
Pe parcurs ,evoluând boala ,beneficiara nu mai recunoaște anumite persoane dn jurul acesteia :
-a devoltat anxietate și s-a retras social afectând relațiile cu prietenii și familia ;
-a avut dificulțățiîn a-și aminti evenimente recente și în a se concentra asupra unor sarcini zilnice ;
-stările de bipolaritate erau prezente ,starea acesteia varia de la una bună ,la una vulcanica ;
Cauzele care a dus la declanșarea acestei boli au fost favorizate de mai multe accidente
vasculare (AVC-uri) care au afectat aprovizionarea cu sânge a creierului .
În prezent, la o perioadă nedeterminată, beneficiara merge la terapie însoțită de un
membru
al familiei.
Tratamentul pe care aceasta îl ia la momentu actual pentru ameliorarea simptomelor de
depresie/anxietate, este xanax și anxiar.
Bibliografie
https://revistadepsihologie.ipsihologie.ro/images/revista_de_psihologie/20
11_02/art05.pdf Scris de: Simona Marica
https://affinity.ro/dementa-senila-simptome-tratament-si-recomandari-de-
ingrijire/
Ghid practic de demență Alzheimer ,Carmen Vochescu ,2019 , Societatea
Romană de Alzheimer
Demență Alzheimer?Ghid prin labirintul comunicarii,Vioroca
Ianusevici,2008,Editura Medicală
Modelul asistențial de intervenție și îngrijire paleativa în demență .Oana
Alexandra Morcan,Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad