Boala Alzheimer (îngrijirea

pacientului cu Boala Alzheimer)

Cuprins
Etiologie
Semne și simptome – Manifestări de dependență în boala Alzheimer
Diagnostic
Profilaxie
Tratament
Îngrijirea pacientului cu boala Alzheimer
Problemele pacientului cu boala Alzheimer
Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu boala Alzheimer
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului

manifestată printr-o deteriorare accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale
creierului, cu pierderea capacităților intelectuale, tulburări de
comportament, realizând starea de demență.
La persoanele cu Alzheimer, celulele creierului se degradează și mor, ducând
la un declin progresiv la nivelul memoriei si al funcțiilor mentale. 

Etiologie

Cauza bolii Alzheimer este necunoscută, dar este posibil să existe mai multe

cauze care concură la apariția bolii.
Sunt considerați factori de risc:

 factori genetici; prezența unei gene dominante în unele familii.

 rude cu boala Alzheimer;
 istoric de lovituri la nivelul capului, depresie și hipertensiune arterială;
 Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul,  nivel crescut de
colesterol, fumatul;
 Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.

1
Semne și simptome – Manifestări de dependență în
boala Alzheimer

Simptomele inițiale sunt adesea confundate cu îmbătrânirea normală sau

cu efectele stresului. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul
semn al bolii Alzheimer. Cel mai vizibil deficit este pierderea de memorie pe
termen scurt, care apare ca dificultate în amintirea faptelor învățate recent
și incapacitatea de a achiziționa noi informații.
 Tulburări de memorie: pierderi de memorie ale evenimentelor recente,
dificultate în a își aminti lucruri învățate, dificultate sau incapacitate de a
învața informații noi.
 Tulburări de vorbire: pacientul are dificultăți în a se exprima, nu își mai
găsește cuvintele, chiar pentru noțiuni simple.
 Incapacitatea în efectuarea de activități motorii: pacientul uită cum sa
procedeze pentru a efectua activități simple (să se îmbrace, să descuie
ușa, să mănânce).
 Persoana nu mai recunoaște, nu mai identifica și uită denumiri de
obiecte uzuale.
 Prezintă incapacitatea de a lua decizii, de a se organiza pentru activități
zilnice
 Sunt afectate :Gândirea abstractă, capacitatea de a efectua calcule,
orientarea temporală și spațială, inițiativa.
 Dificultate în recunoașterea fizionoimiilor cunoscute,  identificări eronate.
 Agitație, anxietate, agresivitate.
 Tulburări psihotice: halucinații, idei de persecuție, de gelozie, de
abandon.
 Depresie;
 Diminuare sau creștere exagerată a apetitului;
 Incontinență urinară și pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor
fiziologice în locuri neadecvate.

Diagnostic
Nu există o singură metodă pentru diagnosticarea bolii Alzheimer. Un
diagnostic probabil se bazează pe istoricul bolii și teste cognitive cu
imagistică medicală și teste de sânge pentru a exclude alte cauze posibile.

2
Medicul trebuie să facă o serie de teste pentru a ajunge la această concluzie,
iar diagnostiul de certitudine va fi pus de examenul morfopatologic post
mortem al creierului, care va evidenția leziunile caracteristice ale maladiei.

Metode de diagnostic:
 Examene neuro-psihologice
Este recomandat efectuarea unui interogatoriu standardizat, cum este “Mini
Mental State Examination” – MMSE, pentru evaluarea funcțiilor cognitive.
Scorul maxim este de 30 de puncte. Prin acest test se apreciază gradul de
deteriorare mintală.

Profilaxie
 nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer;
 se recomandă menținerea unei activități intelectuale continue ( anumite
activități ca cititul cu regularitate al unei cărți sau al ziarului și revistelor,
rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la
diverse activități sociale sunt de recomandate);
 Se recomandă suficientă mișcare, alimentație echilibrată;
 menținerea presiunii arteriale la o valoare normală.

Tratament
 Nu există până în prezent posibilitatea unei vindecări. O persoană
afectată de boala Alzheimer trăiește în medie 8 – 10 ani de la apariția
primelor simptome, dacă nu intervin alte cauze.
 Niciun tratament nu oprește sau inversează evoluția bolii, deși unele pot
îmbunătăți temporar simptomele.
 Persoanele afectate se bazează din ce în ce mai mult pe alții pentru
asistență.
 Programele de exercițiu pot fi benefice în ceea ce privește activitățile din
viața de zi cu zi și pot îmbunătăți rezultatele;
 Problemele de comportament sau psihoza datorată demenței sunt
deseori tratate cu antipsihotice.

Îngrijirea pacientului cu boala Alzheimer

Problemele pacientului cu boala Alzheimer
 alterarea nutriției (deficit, refuz, anorexie etc);
 diminuarea interesului față de activități cotidiene;
 alterarea respirației (dispnee, anxietate, depresie);
 potențial de alterare a integrității fizice;
3
 alterarea comunicării ;
 alterarea somnului (insomnie, depresie, comportament maniacal);
 deficit de autoîngrijire;
 anxietate.

Obiectivele asistentului medical pentru pacientul cu

boala Alzheimer
 asigurarea confortului;
 liniștirea pacientului, suport psihologic;
 asigurarea unui aport alimentar optim;
 prevenirea accidentărilor;
 prevenirea complicațiilor;
 redobândirea interesului pentru activități;

Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu

boala Alzheimer
 asistentul medical asigură microclimatul corespunzător, mediu
securizant, cameră liniștită cu temperatură optimă;
 se utilizează comunicarea terapeutică, pacientul este ascultat atent și
lăsat să își exprime sentimentele și preocupările;
 pacientul este încurajat să comunice, dar dacă nu dorește să vorbească i
se va oferi un moment;
 se ține cont de starea pacientului și se poartă un dialog încurajator;
 pacientul va fi supravegheat atent pentru a se observa modificări
fiziologice sau de comportament;
 se vor evita stările de tensiune in relația cu ceilalți pacienți sau vizitatori,
factorii iritanți, perturbatori, se va combate depresia;
 se va asigura alimentația în funcție de preferințe și se va stimula apetitul;
 se vor corecta carențele vitaminice;
 se vor asigura îngrijirile igienice, se va stimula pacientul să se spele,
îmbrace și se va acorda timpul sau ajutorul necesar;
 asigurarea unei hidratări corespunzătoare și efectuarea bilanțului hidric;
4
 se va stabili un program de activități individuale sau activități recreative
de grup;
 pacientul va fi recompensat prin laude;
 în caz de agresivitate, se liniștește pacientul și se identifică cauza;
 intervențiile vor fi diferențiate în funcție de comportamentul pacientului
(anxios, depresiv, psihotic, liniștit);
 măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
 recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de
laborator;
 administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic și
urmărirea efectelor acestuia;
 supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului
tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații (septice, toxice,
alergice);
 educație sanitară: familia va fi informați despre boala și cum trebuie să se
comporte cu un pacient diagnosticat cu această boala;
 asigurarea odihnei și reducerea anxietății pacientului prin suport
psihologic;
 pregătirea psihică a pacientului și liniștirea acestuia pentru a cunoaște
esența și importanța tratamentelor și/sau examinărilor;
 furnizează aparținătorilor informațiile necesare pentru îngrijirea
pacientului la domiciliu;