Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
o Istoric
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examinează pentru prima dată
o pacientă, Auguste Deter, în vârstă de 51 de ani, internată în "Spitalul pentru Bolnavi
psihici și Epileptici" din Frankfurt pentru tulburări cognitive progresive, halucinații,
idei delirante și degradare a personalității sociale. Alzheimer notează la început un
diagnostic vag: "Boală a uitării". Evoluția bolii este urmărită timp de cinci ani și, după
moartea pacientei în urma unei infecții, creierul obținut în urma autopsiei este examinat
cu amănunțime de Alzheimer, descoperind modificări caracteristice necunoscute până
atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferință a Psihiatrilor
Germani din Sud-Vest ținută la Tübingen și publicat în revista de specialitate ,,O
îmbolnăvire particulară a scoarței creierului’’
o Simptome
Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi (evenimente
recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea
zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt:
o Factori de risc
Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:
o Factori genetici
o - Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se
apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în
risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Mutații ale presenilinei 1 (PS1)
pe cromozomul 14 și ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă foarte
agresivă în cazurile familiale de boală. Presenilinele au fost identificate ca părți
componente esențiale în procesul proteolitic prin care se produce beta-amiloid prin
fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legată de cromozomul 21.
o - Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă
cauza sindromului Down), dar este posibil să existe și alte legături
cromozomiale. Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care
participă la transportul colesterolului și intervine în procesele de reparație neuronală, este
considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boală Alzheimer.
Conform scalei globale de deteriorare neurologică, boala Alzheimer prezintă șapte stadii.
Stadiul I
Pacientul nu prezintă declin cognitiv, nu are acuze subiective însă la nivelul creierului apar
modificări patologice.
Stadiul II
Declinul cognitiv foarte ușor se manifestă prin acuze de pierderi de memorie. Pacientul uită
unde a pus obiecte familiare, uită nume anterior bine cunoscute și este conștient și preocupat de
simptomatologia apărută.
Stadiul III
Declin cognitiv ușor cu deficite clare în domeniile memoriei și comportamentului. Dificultatea
în exprimarea liberă și amintirea numelor devine evidentă pentru cei apropiați, scade
performanța în situații profesionale sau sociale, apar deficitul evident de concentrare, tulburările
de orientare, anxietatea ușoară și negarea simptomatologiei.
Stadiul IV
Declinul cognitiv moderat este caracterizat prin dificultate accentuată în exprimare, scăderea
cunoștințelor privind evenimentele recente, deficite în amintirea istoricului personal,
incapacitatea de a realiza sarcini complexe.
Stadiul V
Declin cognitiv moderat sever. În acest stadiu, pacientul nu poate supraviețui fără asistență, nu
își poate aminti un aspect major și relevant al vieții curente, precum adresa sau numele
membrilor familiei, și este dezorientat în timp.
Stadiul VI
Declin cognitiv sever cu abolie cognitivă – pierderea voinței de a menține un gând suficient
timp pentru a demara o acțiune. Apar modificări de personalitate, cu comportament
delirant/halucinator, simptome obsesive (repetă continuu o activitate), agitație violentă,
perturbarea ritmului diurn. În acest stadiu, necesită asistență continuă.
Stadiul VII
Declin cognitiv foarte sever – toate abilitățile verbale sunt pierdute, incontinență urinară,
incapacitatea de a se hrăni, imobilizare la pat.
În prezent, sunt aprobate două categorii de medicamente pentru tratamentul bolii Alzheimer:
Pentru stadiile incipiente de boală, specialiștii recomandă menținerea activității fizice, mentale și
sociale, acestea având un impact pozitiv asupra persoanelor care suferă de Alzheimer. Astfel, se
recomandă practicarea unor activități îndrăgite sau chiar încercarea unor activități noi. De
exemplu, exerciții fizice regulate, precum înotul sau mersul pe jos. De asemenea, se recomandă
antrenarea activității cerebrale prin lectură sau efectuând puzzle-uri. Muzica, artele sau
practicarea diferitelor hobby-uri ajută la menținerea activității cerebrale.
Conform estimărilor realizate,în anul 2010 în lume trăiau circa 35,6 milioane de oameni care
suferă de o formă sau alta de demență, iar numărul lor va ajunge la 115,4 milioane, până în 2050.
În România, datele deținute de Societatea Română Alzheimer (SRA) în anul 2009 arătau că
150.000 de persoane suferă de această maladie, însă, având în vedere că o mare parte a
bolnavilor nu sunt încă diagnosticați, se estimează că numărul total al acestora ar putea ajunge la
350.000.
În anul 2014, se estima că aproximativ 270.000 de români suferă de diferite forme de demență,
dintre care însă numai 35.000 erau diagnosticați.
o Personalități celebre care au suferit de boala Alzheimer: