Boala Alzheimer

o Istoric
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examinează pentru prima dată
o pacientă, Auguste Deter, în vârstă de 51 de ani, internată în "Spitalul pentru Bolnavi
psihici și Epileptici" din Frankfurt pentru tulburări cognitive progresive, halucinații,
idei delirante și degradare a personalității sociale. Alzheimer notează la început un
diagnostic vag: "Boală a uitării". Evoluția bolii este urmărită timp de cinci ani și, după
moartea pacientei în urma unei infecții, creierul obținut în urma autopsiei este examinat
cu amănunțime de Alzheimer, descoperind modificări caracteristice necunoscute până
atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie 1906 la a 37-a Conferință a Psihiatrilor
Germani din Sud-Vest ținută la Tübingen și publicat în revista de specialitate ,,O
îmbolnăvire particulară a scoarței creierului’’

o Ce este boala Alzheimer?

Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă cronică care începe, de obicei, încet și se
agravează.Este cauza a 60-70% din cazurile de demență.Cel mai frecvent simtom precoce este
dificultatea de a-și aminti evenimentele recente.

o De ce apare boala Alzheimer?

Mecanismul fiziopatologic al bolii Alzheimer, care provoacă degenerarea neuronală, este
insuficient cunoscut. Fiind o boală neurologică degenerativă, boala Alzheimer apare în urma
apoptozei (morții programate) celulelor nervoase, cauzată de funcționarea deficitară a unor
proteine cerebrale (beta-amiloidul) care se acumulează și afectează activitatea neuronilor.
Conform studiilor, caracteristica principală a procesului neuropatologic în boala Alzheimer
constă în apariția la nivelul țesutului cerebral de:
  plăci senile (plăci de beta-amiloid), care tind să se dezvolte inițial în ariile corticale
asociate cu cogniția, ulterior cu răspândirea acestora în alte arii cerebrale pe măsura
avansării bolii;

Plăci senile în scoarţa cerebrală a unui pacient cu boala Alzheimer - forma

presenilă

Plăci senile văzute la microscop (impregnare argentică)

 ghemuri neurofibrilare, care apar în interiorul neuronilor și afectează transportul

nutrienților la nivel celular, cauzând pierderea ireversibilă a acestora.

o Simptome
Cel mai frecvent simptom timpuriu este dificultatea de a-ti aminti informatii noi (evenimente
recente, conversatii recente), deoarece schimbarile aduse de boala debuteaza de obicei in acea
zona a creierului care afecteaza invatarea. Alte simptome timpurii ale bolii Alzheimer sunt:

 Probleme de memorie, precum dificultatea de a-ti aminti anumite evenimente. Persoanele

cu Alzheimer au tendinta de a repeta la nesfarsit aceleasi fraze, de a pune aceleasi
intrebari. Uitarea complete a unor conversatii, intalniri sau evenimente fara sa si le mai
aminteasca ulterior. Se pierd in locuri altadata cunoscute. Probleme in gasirea cuvintelor
potrivite.
 Dificultati in concentrare, in planificare si in rezolvarea problemelor. Devine dificil sa
tina socoteala cheltuielilor, sa-si plateasca la timp facturile, pana la dificultati in
recunoasterea cifrelor.
 Probleme in finalizarea activitatilor cotidiene acasa sau la serviciu. Activitatile
defsasurate altadata rutinier, care necesita etapizare -sa pregatesti o masa, sa joci un joc
familiar, pot deveni extrem de dificil de pus in practica.
 Dezorientare si confuzie prinvind trecerea timpului
 Probleme vizuale sau de orientare in spatiu, precum aprecierea distantei in timpul
sofatului; persoana se poate rataci sau poate uita unde a pus anumite lucruri
 Probleme de limbaj, precum gasirea unor cuvinte sau reducerea vocabularului in vorbire
sau in scris
  Judecati gresite in privinta deciziilor
 Evitarea evenimentelor sau angajamentelor sociale
 Schimbari de dispozitie, precum depresia, apatia, sau alte modificari de comportament
(iritabilitate, agresivitate) si personalitate.

o Factori de risc
Printre factorii de risc pentru boala Alzheimer se numara:

 Varsta - inaintarea in varsta este cel mai cunoscut factor de risc

 Factori genetici – riscul este mai mare pentru persoanele care unul dintre parinti, frati
sufera de aceasta boala
 Sindromul Down
 Traumatisme craniene in trecut
 Probleme cu somnul
 Anumite comportamente si afectiuni cardiovasculare: lipsa exercitiului fizic, obezitatea,
fumatul, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat de tip 2, niveluri ridicate de colesterol

o Factori genetici
o - Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se
apreciază că persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în
risc teoretic absolut de 26% până la 45%. Mutații ale presenilinei 1 (PS1)
pe cromozomul 14 și ale presenilinei 2 (PS2) pe cromozomul 1 duc la o formă foarte
agresivă în cazurile familiale de boală. Presenilinele au fost identificate ca părți
componente esențiale în procesul proteolitic prin care se produce beta-amiloid prin
fragmentarea de APP (Amiloid Precursor Protein), legată de cromozomul 21.
o - Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă
cauza sindromului Down), dar este posibil să existe și alte legături
cromozomiale. Genotipul ApoE ipsilon 4, legat de cromozomul 19, proteină care
 participă la transportul colesterolului și intervine în procesele de reparație neuronală, este
considerat factor predispozant pentru cazurile sporadice de boală Alzheimer.

o Stadiile bolii Alzheimer

Conform scalei globale de deteriorare neurologică, boala Alzheimer prezintă șapte stadii.

Stadiul I
Pacientul nu prezintă declin cognitiv, nu are acuze subiective însă la nivelul creierului apar
modificări patologice.

Stadiul II
Declinul cognitiv foarte ușor se manifestă prin acuze de pierderi de memorie. Pacientul uită
unde a pus obiecte familiare, uită nume anterior bine cunoscute și este conștient și preocupat de
simptomatologia apărută.

Stadiul III
Declin cognitiv ușor cu deficite clare în domeniile memoriei și comportamentului. Dificultatea
în exprimarea liberă și amintirea numelor devine evidentă pentru cei apropiați, scade
performanța în situații profesionale sau sociale, apar deficitul evident de concentrare, tulburările
de orientare, anxietatea ușoară și negarea simptomatologiei.

Stadiul IV
Declinul cognitiv moderat este caracterizat prin dificultate accentuată în exprimare, scăderea
cunoștințelor privind evenimentele recente, deficite în amintirea istoricului personal,
incapacitatea de a realiza sarcini complexe.
Stadiul V
Declin cognitiv moderat sever. În acest stadiu, pacientul nu poate supraviețui fără asistență, nu
își poate aminti un aspect major și relevant al vieții curente, precum adresa sau numele
membrilor familiei, și este dezorientat în timp.

Stadiul VI
Declin cognitiv sever cu abolie cognitivă – pierderea voinței de a menține un gând suficient
timp pentru a demara o acțiune. Apar modificări de personalitate, cu comportament
delirant/halucinator, simptome obsesive (repetă continuu o activitate), agitație violentă,
perturbarea ritmului diurn. În acest stadiu, necesită asistență continuă.

Stadiul VII
Declin cognitiv foarte sever – toate abilitățile verbale sunt pierdute, incontinență urinară,
incapacitatea de a se hrăni, imobilizare la pat.

o Diagnosticul bolii Alzheimer

Diagnosticul bolii Alzheimer este interdisciplinar si presupune:
 Examinare fizica si neurologica a pacientului;
 Investigatii paraclinice de laborator pentru excluderea avitaminozelor si a disfunctiilor
tiroidiene; teste genetice pentru stabilirea unui istoric familial pozitiv de boala
Alzheimer;
 Efectuarea unor teste specifice neuropsihologice si cognitive;
 Examinare imagistica cu ajutorul rezonantei magnetice nucleare sau computer
tomografului cu emisie de pozitroni pentru aprecierea extinderii afectiunii la nivel
cerebral si excluderea altor patologii care pot determina in evolutia lor declin cognitiv si
probleme de memorie.

o Tratamentul bolii Alzheimer

În prezent, tratamentul bolii este doar simptomatic și nu poate opri evoluția bolii. Astfel, pentru
ameliorarea tulburărilor de comportament, sunt utilizate medicamente antidepresive, anxiolitice,
precum și vitamine pentru menținerea funcției neuronilor sănătoși.

În prezent, sunt aprobate două categorii de medicamente pentru tratamentul bolii Alzheimer:

 inhibitorii de colinesterază – acționează prin creșterea nivelului de acetilcolină, o

substanță chimică folosită de celulele nervoase pentru a comunica între ele, fiind
importantă pentru memorie și funcții cognitive;
  clorhidratul de memantină – încetinește acumularea intracelulară de calciu și are un efect
pozitiv asupra disfuncțiilor cognitive și funcționale.

Pentru stadiile incipiente de boală, specialiștii recomandă menținerea activității fizice, mentale și
sociale, acestea având un impact pozitiv asupra persoanelor care suferă de Alzheimer. Astfel, se
recomandă practicarea unor activități îndrăgite sau chiar încercarea unor activități noi. De
exemplu, exerciții fizice regulate, precum înotul sau mersul pe jos. De asemenea, se recomandă
antrenarea activității cerebrale prin lectură sau efectuând puzzle-uri. Muzica, artele sau
practicarea diferitelor hobby-uri ajută la menținerea activității cerebrale.

Conform estimărilor realizate,în anul 2010 în lume trăiau circa 35,6 milioane de oameni care
suferă de o formă sau alta de demență, iar numărul lor va ajunge la 115,4 milioane, până în 2050.

În România, datele deținute de Societatea Română Alzheimer (SRA) în anul 2009 arătau că
150.000 de persoane suferă de această maladie, însă, având în vedere că o mare parte a
bolnavilor nu sunt încă diagnosticați, se estimează că numărul total al acestora ar putea ajunge la
350.000.
În anul 2014, se estima că aproximativ 270.000 de români suferă de diferite forme de demență,
dintre care însă numai 35.000 erau diagnosticați.
o Personalități celebre care au suferit de boala Alzheimer:

 Emil  Haralamb  Geraldine

Cioran Zincă Fitzgerald
 Margaret  Ronald  Rita
Thatcher Reagan Hayworth
 Regina  Leonidas  Mariuce
Juliana a Da Silva Ravel
Olandei