Asociatia CENTRUL DE STUDII EUROPENE IASI-ROMANIA

Unitatea de invatamant : Scoala Postliceala Sanitara Centrul de Studii

European din Mun. Falticeni, jud. Suceava

Proiect la :

Farmacologie

Eleva: Onofriasa Delia

Anul I, AMG B, sala B4

1. Despre boala Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune neurologică care determină moartea unor celule de la nivelul
creierului, care are ca și consecință pierderile de memorie și declinul
cognitiv. Alzheimer este un tip de demență care debutează cu simptome blânde și
evoluează treptat, fiind o afecțiune degenerativă. Numele acestei afecțiunii provine de la
numele lui Alois Alzheimer, psihiatrul de origine germană care a descris pentru prima dată
simptomele acestei boli. Emil Kraepelin, tot psihiatru german, a fost cel care a folosit
pentru prima dată noțiunea de „boala Alzheimer“ în anul 1911.

1.1. Ce este boala Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune progresivă, care distruge treptat memoria și alte funcții
mentale importante. Este, totodată, cea mai des întâlnită formă de demență. La pacienții
cu Alzheimer, celulele creierului se degradează și mor, cauzând un declin la nivelul
memoriei și al funcțiilor mentale.

1.2. Modificări ale creierului afectat de Alzheimer

Afecțiunea Alzheimer cauzează moartea celulelor nervoase, dar și pierderea țesuturilor de
la nivelul creierului. Astfel, în timp, creierul își reduce în mod considerabil dimensiunile
contractându-se. Totodată, cortexul se contractă și el, căpătând un aspect stafidit și
afectând zonele din creier responsabile cu gândire, planificare și memorie. Ventriculele
(n.r. cavitățiile umplute cu lichid de la nivelul creierului) își măresc volumul. Spre
deosebire de țesutul unui creier sănătos, țesutul creierului afectat de Alzheimer conține
mult mai puține celule nervoase și sinapse.

1.3. Care sunt simptomele bolii Alzheimer

Simptomele afecțiunii Alzheimer apar treptat și rareori sunt observate de la început. Pe
măsură ce timpul trece, acestea se agravează, iar atunci când afecțiunea ajunge într-un
stadiu avansat, pacienții ajung să nu mai fie capabili să trăiască singuri, reprezentând un
pericol atât pentru propriile vieți, cât și pentru cele ale celor din jur.
RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptome Alzheimer:

 Pierderea energiei și a entuziasmului

 Pierderea interesului pentru activitățile ce țin de muncă ori cele sociale

 Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi și pe cea pe termen lung

 Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversație ori repetarea unor cuvinte/
idei)

 Probleme de coordonare

 Stări depresive

 Probleme de orientare

 Incapacitatea de a planui sau organiza, dar și de a lua o decizie Problemele de

memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.

O serie de probleme de sănătate pot cauza probleme de memorie și de percepție:

afecțiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.

1.4. Boli înrudite cu Alzheimer

Demența este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome care indică declinul
mental. Alzheimer este cel mai comun tip de demență, însă există și alte tipuri de
demență: demența vasculară, demență mixtă, demență frontotemporară, demența cu
corpi Lewy.

1.5. Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu există o singură analiză care să ducă la diagnosticarea afecțiunii Alzheimer. Cu toate
că demența este destul de ușor de diagnosticat, în cazul bolii Alzheimer medicul trebuie
să facă o serie de teste care să îl ajute să pună diagnosticul corect.
Printre acestea se află:

 Istoricul medical al pacientului

 Examen fizic și neurologic

 Testarea statusului mental

 Analize de sânge și RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice
demenței.

Anamneza detaliată și teste neuro-psihologice pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Anamneza are un rol extrem de important în stabilirea diagnosticului, medicul având astfel
ocazia să cunoască istoricul pacientului și să descopere indicii care pot ajuta. Testele
neuropsihologice au rolul de a testa memoria și funcțiile cognitive ale pacientului.
Teste de laborator pentru depistarea bolii Alzheimer

În stabilirea diagnosticului de Alzheimer, testele de laborator au rolul de a ajuta medicul

să excludă alte probleme de sănătate care ar putea avea simptome ce pot fi confundate
cu ușurință cu cele ale Alzheimerului. Tulburările glandei tiroide ori deficitul de vitamine
pot sta la baza tulburărilor de memorie și confuziei. Analizele de sânge vor scoate la
iveală dacă este vorba despre asemenea probleme sau nu.

Teste radiologice pentru diagnosticarea bolii Alzeimer

Testele radiologice ajută medicul să depisteze anormalitățile ce apar la nivelul creierului,

fie ele legate de Alzheimer, fie care au altă cauză precum un atac cerebral ori o tumoare
și care pot cauza simptome precum tulburările de memorie și confuzia, adesea asociate
cu Alzheimerul. Printre aceste teste se numără:

 RMN – imagistica prin rezonanță magnetică folosește undele radio și câmpul

magnetic pentru a obține imagini detaliate ale creierului. O asemenea analiză ajută
medicul să descopere dacă a apărut contractarea și scăderea în volum a zonelor
creierului care au de suferit din cauza Alzheimerului precum cortexul.

 CT – computerul tomograf oferă imagini cu secțiuni ale creierului și este folosit pentru

a descoperi, dacă este cazul, tumori, atac vascular cerebral ori traume la nivelul
creierului.

 Tomografia cu emisie de pozitroni – un test de ultimă generație care presupune

injectarea intravenoasă cu o substanță care arată apoi ce zone ale creierului
funcționează bine și ce zone ale creierului întâmpină dificultăți. În cazul afecțiunii
Alzheimer această tomografie este folosită în studiile clinice.

1.6. Cum debutează boala Alzheimer

Afecțiunea Alzheimer debutează cu simptome blânde. Pierderile de memorie apar în
primul stadiu al bolii, asta datorită faptului că la început această afecțiune atacă
hipocampul, partea din creier responsabilă cu memoria de zi cu zi, pe termen scurt. În
prima fază, pacientul se va lovi de situații precum:

 Pierderea obiectelor personale prin casă (chei, ochelari, telecomandă) precum și

plasarea acestora în locuri nepotrivite (ochelarii în frigider, cheile în congelator etc)

 Dificultatea de a găsi un cuvant în timp ce poartă o conversație

 Uitarea discuțiilor purtate recent ori a evenimentelor ce abia s-au petrecut

 Rătăcirea în locuri cunoscute, familiare

 Uitarea unor date importante, aniversări sau întâlniri, în schimb evocarea cu putere a
unor amintiri foarte îndepărtate

 Inversarea emoțională și afectivă – pacienții încep să se comporte urât cu persoanele

dragi, fac acuzații grave celor iubiți, nu mai recunosc persoanele foarte dragi și le
confundă (fiica cu propria mamă, ginerele cu iubitul din tinerețe etc.) creând situații
confuze, încărcate cu un soi de amuzament trist, care afectează mult familia.

1.7. Când poate debuta boala Alzheimer

Boala Alzheimer apare, în general, după împlinirea vârstei de 65 de ani, însă există și
cazuri în care aceasta are debutul timpuriu, adică la 40-50 de ani.

1.8. Cum evoluează boala Alzheimer

Boala Alzheimer este de tip progresiv așa că avansează pe măsură ce trec anii, având 3
stadii de evoluție.
Stadiul 1: Alzheimer ușor - În acest stadiu apar pierderile minore de memorie. Acest
stadiu poate să apară cu mult timp înainte ca boala să creeze probleme serioase și să fie
diagnosticată.
Stadiul 2: Declinul cognitiv moderat - Stadiul al doilea al Alzheimerului este caracteriat
de tulburări de memorie notabile și de probleme de concentrare. Simptomele sunt:
dificultatea pacientului de a-și găsi cuvintele, de a-și aminti un nume, dificultatea de a face
lucruri obișnuite, pierderea unor obiecte, dificultatea de a lua o decizie, de a organiza sau
de a planifica ceva, tulburări de personalitate.
Stadiul 3: Declinul cognitiv sever - În acest stadiu pacientul nu mai este capabil să își
poarte singur de grijă. Creierul nu mai controlează corpul și pacientul devine dependent
de ajutorul celor din jur. Este posibil să uite numele și chipurile persoanelor dragi, dar și
să sufere tulburări de personalitate și comportamentale serioase. Simptomele sunt:
incoerența discursului, incapacitatea de a-și controla nevoile fiziologice, rătăcirea,
murmur, prelungirea programului de somn, probleme la înghițire, scădere în greutate.

1.9. Posibilele cauze ale bolii Alzheimer

Alzheimerul apare în urma deteriorării creierului, care afectează structura și funcțiile
anumitor zone din creier. Oamenii de știință nu au descoperit cauzele care determină
procesul de deteriorare cerebrală. Cert este că în creierul pacienților bolnavi de cancer s-
au descoperit depozite anormale de proteine, încâlcituri neurofibrilare și dezechilibre la
nivelul de acetilcolină, important neurotransmițător al sistemului nervos central, dar și al
sistemului periferic. Neuronii sănătoși sunt afectați și uciși treptat de aceste probleme ce
apar la nivelul creierului.

1.10. Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Cu toate că nu se știu exact cauzele pentru care afecțiunea Alzheimer apare, s-au
descoperit o serie de factori care cresc riscul de apariție a acesteia:

 Vârsta – după împlinirea vârstei de 65 de ani, riscul de a face Alzheimer se dublează

la fiecare 5 ani.

 Istoricul în familie – moștenirea genetică joacă un rol important în dezvoltarea

afecțiunii Alzheimer. Cu cât ai avut mai multe rude care au suferit de pe urma acestei
afecțiuni, cu atât mai mari sunt șansele ca și tu să fii diagnosticat cu Alzheimer.

 Sindromul Down – persoanele care suferă de sindromul Down prezintă risc crescut

de Alzheimer pentru că acest sindrom determină formarea de depozite de proteine pe
creier, adică de plăci amiloide, care contribuie la apariția Alzheimerului.

 Lovituri puternice la cap – persoanele care au suferit traume majore la nivelul

capului sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune. Oamenii de știință au
confirmat, în urma unor studii, faptul că boxeorii sunt mai predispuși Alzheimerului în
urma loviturilor repetate primite la nivelul capului.

 Afecțiuni cardiace – studiile făcute în ultimii ani au scos la iveală faptul că o serie de
factori ce țin de stilul de viață sunt asociați și cu afecțiunile cardiace, astfel pot crește
riscul de Alzheimer. Este vorba despre: fumat, obezitate, diabet, hipertensiune,
colesterol mărit. 

 Tensiunea arterială crescută, asociată aterosclerozei, colesterolului crescut,

precum și obturarea prin plăci de aterom a arterelor carotide pot contribui la
scăderea oxigenării cerebrovasculare și se constituie în factori de rsic pentru
instalarea demenței mixte vasculare și Alzheimer.

 Gestionarea necorespunzătoare a diabetul zaharat monitorizat, fumatul și

greutatea în exces, depresia și alte tulburări psihice, dezechilibrele nivelelor
neurotransmițătorilor sunt asociate cu instalarea demenței de tip Alzheimer

2. Tratarea bolii Alzheimer

2.1. Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer

Tratamentul medicamentos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a ameliora
simptomele, dar și de a încetini evoluția afecțiunii. Unele medicamente, spre exemplu,
echilibreză nivelul de acetilcolină, neurotransmițător important pentru memorie și învățare.
Din păcate, efectele acestora durează pe o perioadă limitată, de 6-12 luni. Printre efectele
secundare ale acestor tratamente se află: diareea, vărsăturile, greața, oboseala,
insomnia, pierderea apetitului și scăderea în greutate.
Există 3 tipuri de medicamente care acționează astfel:
Donepezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat și în stadiul
ușor, dar și în cel moderat sau sever. Acesta se regăsește fie sub formă de tabletă care
se înghite, fie sub formă de tabletă efervescentă.
Galantamina – este folosit pentru formele ușoare sau moderate de Alzheimer și se
regăsește sub formă de tabletă sau sub formă lichidă.
Rivastigmina – folosită pentru tratarea formelor ușoare sau moderate de Alzheimer,
rivastigmina se regăsește sub formă de capsule, în stare lichidă sau sub formă de
plasture.
O altă categorie de medicamente este cea alcătuită din medicamentele care echilibrează
producția glutamatului, substanța neurotransmițătoare din creier care joacă un rol
important în menținerea memoriei și în stimularea capacității de învățare. Celulele din
creierul persoanelor cu Alzheimer secretă prea mult glutamat, iar medicamentele
precum memantina menține nivelul de glutamat echilibrat.
Așadar, aceste medicamente îmbunătățesc modul în care creierul funcționează, având un
impact pozitiv asupra calității vieții pacientului bolnav. Aceste medicamente au rezultate și
mai bune dacă sunt luate în combinație cu cele enumerate mai sus. Printre reacțiile
adverse ale acestui tip de medicament se află: oboseală, amețeli, confuzie, constipație și
dureri de cap.
Pe lângă medicamentele pentru tratarea Alzheimerului, medicul poate prescrie și
tratament medicamentos pentru tratarea problemelor de sănătate ce apar odată cu
această afecțiune: depresia, insomnia, problemele comportamentale, agitația și
agresivitatea.

2.2. Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de Alzheimer

O serie de remedii pe bază de plante și suplimente dietetice sunt recomandate pentru
prevenirea, dar și pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer. Din păcate, studiile de
specialitate făcute în domeniu nu oferă prea multe informații despre eficacitatea acestora.
Printre tratamentele alternative se numără:

 Coenzima Q10

 Ginkgo biloba
 Acizii grași Omega-3

 Calciul coral

Cu toate că unele dintre aceste remedii pot fi eficiente, medicii își fac griji cu privire la
efectele secundare pe care le pot avea acestea atunci când sunt folosite pentru tratarea
Alzheimerului, dar și când sunt folosite în paralel cu tratamentul convențional.

2.3. Schimbări în stilul de viață al unui bolnav diagnosticat cu boala

Alzheimer
Studiile făcute în ultimii ani au scos la iveală faptul că o dietă sănătoasă, sportul și
alegerile sănătoase în general pot preveni declinul cognitiv cauzat de Alzheimer. Iată ce
schimbări poți face pentru a încetini evoluția bolii degenerative:

 Practică sport zilnic pentru îmbunătățirea stării de spirit, dar și pentru a preveni

declinul cognitiv

 Adoptă o dietă săracă în grăsimi, dar bogată în fructe și legume

 Implică-te în activități sociale și stimulează-ți creierul în permanență din punct de

vedere intelectual.

2.4. Îngrijirea unui bolnav cu Alzheimer

Persoanele diagnosticate cu Alzheimer pot fi destul de greu de îngrijit întrucât
experimentează un mix de emoții alcătuit din: confuzie, frustrare, furie, teamă, întristare și
depresie. Îngrijitorii pacienților cu Alzheimer trebuie să fie foate calmi, răbdători și dispuși
să asculte povestea acestora iar și iar. Un mediu liniștit, dominat de armonie și calm, pot
estompa simptomele specifice Alzheimer. Dacă ai grijă de o persoană care suferă de
Alzheimer trebuie să:

 Te informezi cu privire la această afecțiune

 Să apelezi la ajutorul unui medic dacă te simți depășit de situație

 Să ceri ajutorul celor din jur dacă simți că nu mai faci față

 Să îți iei cel puțin o pauză pe zi.

Asigurarea unei alimentații, somn și igienă corespunzătoare

Nu există o dietă specială pentru pacienții cu boala Alzheimer, însă o dietă sănătoasă și
hrănitoare poate ameliora anumite simptome și poate face pacientul să se simtă mai bine.
Planul alimentar pentru o persoană diagnosticată cu Alzheimer ar trebui să țină cont de
următoarele reguli:

 Dieta sa se bazează pe fructe, legume, cereale integrale, proteine sănătoase și

produse lactate sărace în grăsimi

 Porțiile trebuie să fie reduse întrucât e important să se mențină greutatea

 Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate ar trebui să fie limitat

 Consumul de zahăr și sare trebuie limitate

 Hidratarea este extrem de importantă

Odihna este, de asemenea, importantă pentru bunăstarea pacienților cu Alzheimer

întrucât previne și estompează stările de agitație, confuzie și nervozitate. Din păcate însă,
pe măsură ce afecțiunea evoluează, somnul devine din ce în ce mai problematic. Pacienții
în stadiu avansat de Alzheimer vor dormi mai mult ziua, iar somnul din timpul nopții va fi
mai agitat și întrerupt. Așadar, pacientul trebuie să beneficieze de liniște în timpul zilei
pentru a se odihni în voie.
Odată cu evoluția bolii, pacientul nu se va mai îngriji de igiena personală, nu se va îmbăia
și nu își va schimba hainele așa că e nevoie să fie ajutat de cineva în acest sens. Pentru
a nu isca conflicte cu bolnavul, cel care are grijă de acesta trebuie să creeze o rutină de
îmbăiere pe care să o respecte zilnic. Astfel, pacientului îi va fi mai ușor să nu își iasă din
ritm.

Măsuri pentru menținerea securității fizice a unui bolnav de Alzheimer în stadii avansate

Pe măsură ce boala avansează și ajunge în stadiu sever, pacientul poate reprezenta un

pericol pentru sănătatea sa. Pacienții diagnosticați cu forma severă de Alzheimer nu ar
trebui să fie lăsați singuri întrucât își pot face rău. Aceștia pot uita să închidă gazele, pot
ieși din casă și se pot rătăci, dar se pot și urca la volan și pot cauza un accident. Pentru a
îl proteja pe bolnavul de Alzheimer, îngrijitorul trebuie să fie atent la tot ce face acesta,
pentru a elimina pericolele.

Abordarea problemelor comportamentale ale unui bolnav de Alzheimer în stadii avansate

În primele stadii ale Azlheimerului pot apărea probleme comportamentale precum:

iritabilitatea sau depresia. Odată cu evoluția bolii apar și alte probleme precum: agitație,
ieșiri violente atât verbal cât și fizic, țipete, distrugerea obiectelor, halucinații. Problemele
comportamentale ale pacienților diagnosticați cu Alzheimer sunt, pentru cei apropiați
acestuia, cel mai greu de suportat. Acestea sunt, de regulă, responsabile pentru luarea
deciziei de a interna bolnavul într-un cămin pentru bătrâni. 

3. Prevenirea bolii Alzheimer, recomandări experimentale

Întrucât nu se știu cauzele exacte care declanșează Alzheimerul, este dificil de stabilit
cum poate fi prevenită această afecțiune degenerativă a creierului. Totuși, medicii fac o
serie de recomandări care asigură menținerea sănătății creierului, contribuind astfel la
reducerea riscului de Alzheimer.

3.1. Menținerea unei vieți active

Potrivit specialiștilor, exercițiile fizice făcute în mod regulat ar putea reduce riscul de
Alzheimer cu până la 50%. Mai mult decât atât, sportul ar putea reduce deteriorarea
creierului în cazul celor care au început deja să manifeste probleme de natură cognitivă.
Sportul funcționează pentru că stimulează abilitatea creierului de a întări conexiunile
neuronale deja formate, dar și de a crea alte conexiuni noi. Exercițiile care pun accentul
pe coordonare și găsirea echilibrului sunt în mod deosebit recomandate. Asemenea
exerciții se practică în activități sportive precum yoga sau tai chi.

3.2. Adoptarea jocurilor pentru creier

Stimularea mentală joacă un rol important în menținerea sănătății creierului iar aceasta se
poate face prin jocurile pentru creier precum: puzzle, integrame, sudoku sau șah. De
asemenea, și învățarea unor lucruri noi poate stimula creierului așa că nu ar strica să
înveți o limbă nouă, să o iei pe un drum necunoscut pentru a ajunge la destinație sau să
înveți un joc nou.

3.3. Somnul corespunzător

Studiile făcute recent în domeniu au scos la iveală faptul că lipsa somnului este un factor
de risc pentru dezvoltarea Alzheimerului. Odihna insuficientă se află în strânsă legătură
cu nivelul ridicat de beta-amiloid, care interferează cu somnul adânc, necesar pentru
stabilizarea amintirilor. Asta înseamnă că se creează un cerc vicios și ca lipsa somnului
afectează, pe termen lung, calitatea somnului profund. Așadar, pentru a reduce riscul de a
face Alzheimer este recomandat să dormi 8 ore pe noapte.
3.4. Schimbări în dietă
O dietă sănătoasă contribuie, de asemenea, la menținerea sănătății creierului pentru o
perioadă cât mai îndelungată. Alimentele bogate în zahăr, carbohidrații rafinați și grăsimile
nesănătoase cresc drastic nivelul de zahăr din sânge, fapt care determină inflamarea
creierului. Pentru a reduce riscul de Alzheimer adoptă o dietă sănătoasă, evită grăsimile
trans, consumă acizi grași Omega-3, fructe și legume din belșug și preparate gătite
acasă, de tine.

Aportul de vitamine sau minerale

Deficitul de vitamine și minerale poate contribui la degradarea sănătății mentale. Asigură-

te că ai o dietă bogată în acid folic, vitamina B12, vitamina D, magneziu și vitamina E.

Introducerea acizilor grași în dietă

Acizii grași sunt extrem de benefici pentru menținerea sănătății creierului. Acizii grași
Omega-3 sunt, în mod deosebit, benefici pentru creier întrucât sunt responsabili cu
construcția membranei celulare, reduc inflamația de la nivelul creierului și stimulează
formarea unor noi celule. O dietă bogată în acizi grași poate preveni, pe termen lung,
degradarea creierului. Alimentele bogate în acizi grași sunt: somonul, uleiul de pește,
nucile, macroul, scoicile, uleiul de măsline.

Dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană este, potrivit medicilor, extrem de sănătoasă pentru creier, fiind

bogată în legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline și săracă în alimente
procesate.

3.5. Suplimente care ar putea ajuta la buna funcționare a creierului

Tratamentele alternative pentru maladia Alzheimer nu sunt în totalitate susținute de
comunitatea medicală. Unele dintre acestea s-au dovedit a fi benefice, pe când altele au
fost considerate nefolositoare în cadrul studiilor. Dacă, însă, ești interesat de tratamente
alternative pentru o persoană apropiată ție, care suferă de boala Alzheimer, este
important să discuți cu medicul care se ocupă de cazul ei.
Acizii grași Omega 3 - Aceste grăsimi bune pot fi benefice în tratamentul bolii Alzheimer.
În cadrul unui studiu, cercetătorii au descoperit că un consum regulat de acizi
grași Omega 3 a redus afectarea cognitivă, însă este bine să reținem că această
cercetare a fost efectuată pe animale, nu pe oameni.
În studiile experimentale pe animale, suplimentele cu acizi grași Omega 3 au ameliorat
funcția cognitivă. Mai mult, suplimentarea alimentației cu acizi grași Omega 3 a diminuat
pierderea de neuroni, mai ales la animalele care erau femele.
Poți să îți îmbogățești dieta cu acizi grași Omega 3 dacă vei include mai des în meniu
peștele gras, nucile (fructele cu coajă lemnoasă) și anumite uleiuri sau poți lua
anumite suplimente cu Omega 3.
Vitamina D3 - Unul dintre rolurile vitaminei D este și faptul că ajută la funcționarea
creierului. Pe lângă faptul că ne putem lua vitamina D necesară de pe urma expunerii
moderate la soare, găsim acest aliat și sub formă de supliment alimentar. Experții spun că
există o asociere între vitamina D și boala Alzheimer. Mai multe studii au arătat că
persoanele care suferă de maladia Alzheimer au concentrații mici de vitamina D în corp.
Un studiu a descoperit și că persoanele cu un nivel foarte mic de vitamina D în corp
aveau un risc de două ori mai mare de a dezvolta Alzheimer. Însă sunt necesare mai
multe cercetări pentru a se descoperi care este într-adevăr legătura dintre vitamina D3 și
boala Alzheimer, mai ales că oamenii de știință nu știu precis dacă un nivel scăzut al
acestei vitamine cauzează instalarea maladiei. De asemenea, nu se știe în prezent dacă
administrarea vitaminei D poate trata sau preveni boala Alzheimer.
Coenzima Q10 - Unii experți pretind că anumite vitamine și minerale pot preveni sau
stopa boala Alzheimer, însă este nevoie de numeroase cercetări care să confirme
această idee. Un astfel de antioxidant util este coenzima Q10, care se găsește sub formă
de suplimente. Această enzimă este importantă pentru a menține numeroase funcții ale
organismului și a fost îndelung studiată ca un posibil tratament pentru maladia Alzheimer.
Luteina și zeaxantina – Concentrațiile mari ale unor substanțe
precum luteina și zeaxantina în sistemul nervos central au fost corelate cu îmbunătățirea
funcției cognitive la adulții vârstnici. Așa că oamenii de știință și-au propus să testeze care
sunt efectele unor suplimente cu luteină și zeaxantină asupra bărbaților și femeilor cu
vârste înaintate.