Asociatia CENTRUL DE STUDII EUROPENE IASI-ROMANIA

Unitatea de invatamant : Scoala Postliceala Sanitara Centrul de Studii

European din Mun. Falticeni, jud. Suceava

Proiect la :

Biochimie

Eleva: Popa-Negruti Cristina

Anul I, AMG B, sala B
 Tema proiectului

Vitamine

Vitamine-generalităţi

Vitaminele sunt substanţe organice necesare în cantităţi minime organismului, care

provin din raţia alimentară. Unele sunt produse şi de flora intestinală. Vitaminele reglează
una sau mai multe faze ale metabolismului intermediar, influenţează activitatea enzimelor
sau intervin direct în procese redox şi chiar în sinteza enzimelor. Lipsa accentuată de
vitamine duce la avitaminoze. Tulburările care apar sunt caracteristice pentru fiecare
vitamină în parte şi pot duce până la moartea omului sau animalului. Denumirea de
vitamine se datorează lui Funck care prepară în anul 1911 din tărâţele de orez substanţa
curativă a polinevritei şi consideră greşit că ea conţine o grupă –NH2, fiind numită de
autor „vitamină” (amină indispensabilă vieţii). Cei care respectă criteriile unei alimentaţii
raţionale au cele mai clare indicii de păstrare a sănătăţii. Înţelepţii antichităţii, precum şi
cercetătorii moderni au consacrat tratate voluminoase consecinţelor pe care le are hrana
considerată ca sursă de sănătate fizică şi morală, de frumuseţe chiar. Lipsa unei
alimentaţii variate, adecvate, provoacă boli grave, numite boli carenţiale. Istoricul acestor
boli este mai vechi decât istoria vitaminelor, care a început doar cu câteva decenii mai
devreme, pe la începutul secolului trecut. Vitaminele sunt factori indispensabili vieţii în
cantităţi mici, uneori fracţiuni de miligram, întâlnindu-se sub formă de factori nutriţionali
esenţiali. Mecanismul lor de acţiune bazându-se pe încorporarea acestora în structura
enzimelor, ele intervin în multiple procese metabolice esenţiale pentru viaţă. Aminele
vieţii-vitaminele- sunt prietenii cei mai fideli şi necesari organismului uman. Referitor la
maladiile de diferite tipuri, trebuie semnalat faptul că ele au fost menţionate cu mai mult
timp înaintea depistării cauzelor lor precum şi a descoperirii vitaminelor şi a necesităţii
vitale a acestora în procesul creşterii şi dezvoltării vieţuitoarelor. Cele mai vechi date sunt
deţinute despre scorbut, ca fiind o maladie carenţială dată de avitaminoza C.

Vitaminele nu por fi sintetizate în organism, sau sunt sintetizate în cantităţi insuficiente, şi

trebuie introduse prin alimentaţie. S-a scris foarte mult despre aceste substanţe, dar ele
mai deţin destule enigme nedescifrate încă. Cercetările în domeniul vitaminologiei
continuă şi în prezent în diferite laboratoare specializate efectuate de oameni competenţi,
capabili să lămurească noi aspecte legate de mecanismul intermediar.

Clasificarea vitaminelor
Nu se poate face o clasificare a vitaminelor după compoziţia chimică, deoarece vitaminele
aparţin la clase de substanţe diferite. Totuşi vitaminele se pot clasifica după solubilitate
după cum urmează: -vitamine hidrosolubile • Vitamina C • Complexul de vitamine B •
Vitamina PP

-vitamine liposolubile • Vitamina A • Vitamina D • Vitamina E • Vitamina K 3.

Vitamine-descriere
VITAMINA A  (Retinol)
Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

Vitamina A este un alcool nesaturat numit axeroftol (retinol ). Se găseşte în frunzele verzi
ale plantelor (salată, spanac, ceapă verde ), în morcovi, roşii, lapte, gălbenuş de ou, icre,
untură de peşte. Acţiunea ei fiziologică se manifestă prin creşterea organismului şi
menţinerea integrităţii ţesutului epitelial. Vitamina A participă şi la formarea rodopsinei.
În lipsa ei apar tulburări de vedere. În forme avansate apar leziuni ale conjunctivei şi
corneei. Tot carenţa de vitamina A produce uscarea pielii şi scăderea rezistenţei
organismului la infecţii. Administrarea în doze mărite produce ameţeli, cefalee,
iritabilitate, somnolenţă, tulburări de comportament

COMPLEXUL de VITAMINE B
Complexul de vitamine B este un amestec alcătuit din vitaminele B1, B2,B6, B12 extrase
din drojdia de bere. Se găsesc în legume verzi, lapte, ouă, carne.

Vitamina B1 (tiamina)
Se găseşte în tărâţele de orez, lapte, fructe, drojdia de bere. Se întrebuinţează pentru
tratarea polinevritei, alcoolismului, boli ale sistemului nervos, radiologie, reumatologie.
Carenţa de vitamina B1 se manifestă prin : tulburări digestive, nervoase şi cardiace. În
formă cronică se înregistrează atrofie musculară, tulburări psihice. Ca formă
medicamentoasă, vitamina B1 se prezintă în comprimate conţinând clorhidrat de
aneurină, fiole cu soluţie apoasă injectabilă. Are rol în metabolismul glucidelor, se
combină în celulele nucleata, în special în ficat, rinichi. Împreună cu acidul pirofosforic
acţionează ca o enzimă în procesul de fosforilare oxidativă.

Vitamina B2 (lactoflavină sau riboflavină )

Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

Vitamina B2 are formula chimică C17H20O6N4.Se găseşte în drojdia de bere, ficat,

rinichi, lapte, ouă, peşte, morcovi, spanac. Vitamina B2 determină creşterea organismului
tânăr. Este biosintetizată de plante. Intră în compoziţia coenzimei FAD ce activează
respiraţia celulară. Are rol important în oxidările intermoleculare şi absorbţia glucidelor în
intestin.

Alimente clasate ca fiind surse de calitate de vitamina B2 (riboflavina)

 Cantitate Densitatea
Aliment Masura (mg) nutrientului

Ciuperci Crimini crude 140 grame 0,69 23,4

Ficatei gatiti inabusit sau
fierti 115 grame 2,20 12,4
Spanac fiert 1 cana 0,42 10,7
Salata verde Romaine 2 cesti 0,11 7,4
Sparanghel fiert 1 cana 0,23 5,6
Broccoli gatit la aburi 1 cana 0,18 4,4
Varza creata gatita 1 cana 0,10 3,7
Oua fierte fiecare 0,23 3,6
Iaurt cu continut scazut de
grasime 1 cana 0,52 3,6
Lapte de vaca 2% 1 cana 0,40 3,5
Fasole verde fierta 1 cana 0,12 2,9
Telina cruda 1 cana 0,05 2,8
Varza fiarta 1 cana 0,08 2,6
Rosii 1 cana 0,09 2,5
Capsuni 1 cana 0,10 2,5
Conopida fierta 1 cana 0,06 2,2
Lapte de capra 1 cana 0,34 2,1
Zmeura 1 cana 0,12 2,1
Varza de Brussel fierta 1 cana 0,12 2,1
Mazare verde fierta 1 cana 0,24 1,9
Prune fiecare 0,06 1,8
Soia preparata 1 cana 0,49 1,7
un sfert de
Migdale prajite cana 0,30 1,5
 Muschi de vita fiert sau
inabusit 115 grame 0,35 1,5
Avitaminoza B2 e foarte rară, e manifestată prin inflamarea buzelor, inflamarea limbii,
tulburări cutanate, reducerea acuităţii vizuale. Moartea poate survenii prin stop cardiac.

Vitamina B6 (adermina sau piridoxina )

Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

Vitamina B6 are formula chimică C8H11NO2.

Alimente ce contin intr-o masura importanta vitamina B6 (piridoxina)

Aliment Masura Cantitate (mg) Densitatea nutrientului

Spanac fiert 1 cana 0,44 9,6

Ardei gras rosu, crud 1 cana 0,23 8,3
Varza creata preparata 1 cana 0,26 8,1
Usturoi 30 grame 0,35 7,5
Conopida fiarta 1 cana 0,21 6,6
Banana fiecare 0,68 5,6
Telina cruda 1 cana 0,10 4,7
Varza fiarta 1 cana 0,17 4,6
Ciuperci Crimini crude 140 grame 0,16 4,6
Sparanghel fiert 1 cana 0,22 4,6
Broccoli gatit la aburi 1 cana 0,22 4,5
Pepene verde, cuburi 1 cana 0,22 4,1
 Cod la cuptor / fript 115 grame 0,52 3,9
Praz fiert 0.50 cana 0,06 3,3
Morcovi cruzi 1 cana 0,18 3,1
Pepenele galben, cuburi 1 cana 0,18 2,9
Cartofi la cuptor in coaja 1 cana 0,42 2,8
Ceapa cruda 1 cana 0,19 2,8
Piept de pui la gratar 115 grame 0,64 2,6
Mazare verde fiarta 1 cana 0,35 2,3
Radacina Ghimbir 115 grame 0,05 2,3
Piept de curcan la gratar 115 grame 0,54 2,3
Caprioara 115 grame 0,43 2,2
Muschi de vita la gratar 115 grame 0,49 1,8
Capsuni 1 cana 0,08 1,7
Avocado, felii 1 cana 0,41 1,6
Ananas 1 cana 0,13 1,5
Struguri 1 cana 0,10 1,5
REPORT THIS ADPRIVACY

A fost izolată în 1938 de Richard Kuhn, an în care acesta a fost răsplătit cu premiul Nobel.
Această vitamină acţionează asupra „ troficităţii celulei nervoase „ , în afecţiuni
dermatologice, hematologice, insuficienţă cardiacă… Vitamina B6 se găseşte în drojdia de
bere, grâu, porumb, creier, ficat, splină, fiind sintetizată şi de flora intestinală. Ea intră în
alcătuirea unor enzime ca de exemplu: decarboxilaze, transaminaze. Avitaminoza B6 se
caracterizează prin carii dentare, distrofii musculare, insomnii, astenie nervoasă, dereglări
în sinteza hemoglobinei. Vitamina B6 este indicată în pelagră, boli nervoase şi în stări de
pigmentare anormală a pielii. Vitaminele B1,B2,B6 sunt necesare organismului pentru
sinteza unor enzime ce servesc în procesele de degradare biologică a hidraţilor de carbon
şi în sinteza unor aminoacizi.
Vitamina B12 (antianemică )

Vitamina B12 conţine cobalt şi joacă un rol important în producerea globulelor roşii ale
sângelui. Această vitamină este una din cele mai cunoscute din complexul de vitamine B.
În literatura de specialitate se întâlneşte sub denumirea de cobalamină. Vitamina B12 este
necesară pentru orice organism, reprezentând factori necesari pentru creşterea unor
microorganisme. Se găseşte în drojdia de bere,ficat, gălbenuş de ou, rinichi. Lipsa
vitaminei B12 produce încetarea sintezei ADN şi deci a diviziunii celulare. Dacă această
vitamină nu poate să fie asimilată de organismele anumitor animale, se ajunge la tulburări
digestive, neurologice, hematologice- tulburări ce pot fi îndepărtate prin administrarea
produsului farmaceutic cu acelaşi nume.

VITAMINA PP  (Vitamina B3) (antipelagroasă )

C H NO
6 5 2
 Alimente bogate in vitamina B3
(PP) (in mg la 100 g)
Drojdia de bere 40
Cafea 28
Alune 15
Cereale integrale 17
Ficat 13
Peste (ton) 10,5
Carne de pasare 7,5
Somon afumat 7,8
Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

Vitamina PP este amida acidului nicotinic. Importanţa pe care o are în organism această
vitamină constă în faptul că face parte din structura unor coenzime cu rol în oxireducerile
celulare.Se găseşte în spanac, roşii, carne, coaja de pâine integrală. Coenzimele în
structura cărora apare vitamina PP sunt codehidrazele, care legându-se de proteine
specifice, dau enzime transportoare de hidrogen. Carenţa de vitamina PP (avitaminoza
PP ), duce la pelagră. Pelagra umană survine în funcţie de alimentaţie, în special la
populaţia care consumă porumb, melasă din trestie de zahăr şi consumă excesiv alcool.Ea
se manifestă prin următoarele trei simptome: dermatită, diaree, demenţă.

Vitamina B3 mai este numita niacina si este un membru al complexului de vitamine B. A

fost descoperita la Serviciul de Sanatate Publica din SUA la inceputul anilor 1900. La acea
vreme era foarte raspandita in sudul tarii boala numita pelagra, caracterizata prin piele
crapata, solzoasa sau decolorata, probleme digestive si slabiciune corporala generala.
Serviciul de Sanatate Publica a gasit o legatura intre gradul de raspandire a bolii si dieta
bazata pe porumb. Pelagra a fost o boala destul de raspandita si in Romania unde
mamaliga era un aliment de baza. Vindecarea depinde de aportul de proteine si de
vitamine.

Cativa ani mai tarziu, vitamina B3 era identificata in mod oficial ca fiind nutrientul ce
lipsea din dieta zilnica a celor ce se hraneau in principal cu paine din porumb (in Romania
– mamaliga), fapt care a condus la simptomele de pelagra. Acum stim ca porumbul
contine cantitati semnificative de vitamina B3 dar ca aceasta vitamina nu poate fi
absorbita bine din porumb.

Termenul de “niacina” inlocuit cu cel de vitamina B3 este de fapt un non-termen tehnic

care se refera la mai multe forme chimice ale vitaminei. Aceste forme includ acidul
nicotinic si nicotinamida. (Nicotinamida este numita uneori si niacinamida.) Nume
precum “niacina,” “acid nicotinic” si “nicotinamida” sunt toate obtinute in urma studiilor
de cercetare privind tutunul de la inceputul anilor 1930. La acea data, izolarea vitaminei
B3 in primul laborator se producea ca urmare cercetarilor privind nicotina si obtinerea
acesteia pe cale chimica din tutun.

Manifestările  nervoase se traduc prin nelinişte, melancolie şi nebunie.

VITAMINA C (Acid ascorbic)

Vitamina C este o vitamină hidrosolubilă cunoscută sub denumirea de acid ascorbic. Este
un reducător puternic, oxidându-se la acid dehidroascorbic. Vitamina C este una din cele
mai răspândite vitamine din lumea vegetală şi animală. În general, animalele
biosintetizează această vitamină, cu excepţia omului, a cobaiului, a maimuţei, care o
preiau prin hrană din lapte proaspăt nefiert, legume, fructe…Avitaminoza C se numeşte
scorbut. Vitamina C se găseşte în lămâi, portocale, măceşe, în general în plantele verzi, cu
precădere în legume şi fructe. Se găseşte de asemenea în toate ţesuturile organismelor
animale, în hipofiză, glandele suprarenale, gonade, corpul galben. Ca preparat
medicamentos, vitamina C este sub formă de comprimate conţinând acid ascorbic şi fiole
conţinând soluţie injectabilă a acestui acid. Ca acţiune terapeutică, vitamina
antiscorbutică are rol în respiraţia celulară, în metabolismul protidelor, al glucidelor,
lipidelor; măreşte rezistenţa organismului faţă de infecţii, intervine în procesul de
coagulare al sângelui, favorizează fixarea calciului în oase. Este indicată ca terapie
antiscorbutică, pentru stări de stres, astenie, efort fizic şi intelectual, sarcină etc. Lipsa
acestei vitamine duce aşa cum am mai spus la scorbut, caracterizat la copii prin oprirea
creşterii, anemie hipocromă, stare subfebrilă, tulburări digestive ( diaree ), hemoragii,
gingivită, tendinţă la fracturarea oaselor. Anemia datorită lipsei de acid ascorbic se
manifestă prin scăderea numărului hematiilor, a cantităţii hemoglobinei şi a fierului.
Hipervitaminoza C propriu-zisă nu există totuşi doze prea mari pot da crampe musculare,
excitare şi insomnie. Acidul ascorbic nu este indicat în cazul cancerului. Vitamina C se
indică în oboseala de primăvară ( astenie ), graviditate, în stările de infecţii şi intoxicări,
deficienţe de calcifiere, stări alergice.
Vitaminele D sunt cunoscute şi sub denumirea de vitamine antirahitice deoarece au rol
esenţial în fixarea ionilor de calciu în ţesutul osos. Hrana nu conţine nici vitamina A nici
D, dar conţine nişte substanţe care au o structură foarte apropiată de cea a acestor
vitamine. Ajunse în organism aceste substanţe, numite provitamine, se transformă în
vitaminele propriu – zise. Provitaminele D se găsesc în untura de peşte, piele, gălbenuşul
de ou, ficatul, drojdia de bere, uleiul de peşte, laptele de vacă estival etc. Provitaminele
calciferolilor sunt transformate la nivelul pielii sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete în
calciferoli, care sunt depozitaţi în diferite ţesuturi şi organe, sub formă de esteri ai unor
acizi graşi. Descoperirea vitaminelor D este corelată cu diverse observaţii privitoare la
acţiunea antirahitică a radiaţiilor ultraviolete. Din punct de vedere terapeutic, vitaminele
D sunt necesare pentru resorbţia calciului şi fosforului din tubul digestiv. Carenţa de
vitamina D mai este implicată, pe lângă rahitism şi în tetanie şi în patogenia cariei
dentare. Este indicată în decalcifiere, în sarcină, spasmofilie şi tetanie, consolidarea
fracturilor, profilaxia şi tratamentul rahitismului etc. Modul de prezentare al produsului
farmaceutic este sub formă de fiole, conţinând soluţie injectabilă sau buvabilă.

VITAMINA E ( tocoferol ) (vitamina fertilităţii sau antisterilităţii)

Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

Se cunosc patru tocoferoli, 3 izomeri cu aceeaşi formulă moleculară C28H46O2 ( alfa,

beta, gama tocoferoli ) şi tocoferolul cu formula C27H46O2. Vitamina E a fost descoperită
în 1922 de Herbert McLean Evans şi Katherine Scott Bishop.Aceştia au observat anumite
tulburări în procesul de reproducere al animalelor de experienţă, care puteau fi corectate
prin adăugarea în alimentaţie a unui ulei extras din germenii de grâu. Vitamina E se
găseşte în grâu şi ţelină şi în general în frunzele verzi, sau se acumulează în organele
animale ( muşchi, ficat, rinichi, glande suprarenale ). Această vitamină asigură
funcţionalitatea normală a aparatului genital. În lipsa ei ţesutul muscular degenerează,
deoarece se produc tulburări în metabolismul glucidelor şi creatininei. Tulburările de
aport vitaminic E sunt variate. Preparatele farmaceutice sunt sub formă de drajeuri,
capsule gelatinoase, soluţie injectabilă.

VITAMINA K ( menoftane )

Vitamina K sau vitamina antihemoragică este produsă de flora intestinală. Structura ei
moleculară dă capacitatea de a coagula sângele. Dacă această vitamină lipseşte din
organism, apar numeroase hemoragii în piele, mucoase şi ţesuturi. De multe ori este
periclitată viaţa respectivelor organisme. Vitamina K se găseşte în plante verzi şi în drojdia
de bere.

În loc de concluzie
REŢINEŢI !

• Vitaminele ca medicamente se folosesc de obicei preventiv, mai rar pentru diferite

hipovitaminoze. În doze mari, unele vitamine(A,D,K) pot avea efecte toxice grave.

• Vitaminele şi preparatele cu calciu, mai ales când sunt folosite abuziv, la copii, pot
determina închiderea prematură a fontanelelor şi osificarea suturilor craniene.

• Unul din factorii care au influenţă importantă asupra efectului medicamentului este
vârsta persoanei tratate. Extremele de vârstă ( copiii foarte mici şi vârstele înaintate )
oferă aspecte deosebite şi necesită cunoştinţe speciale, deoarece intensitatea şi durata,
adesea chiar tipul efectului medicamentului diferă de cel întâlnit la adult.

Advertisements
REPORT THIS ADPRIVACY

• Plantele bogate în vitamine şi în săruri minerale ajută la restabilirea metabolismului. Ele

pot fi folosite ca „ceaiuri alimentare” zilnic, în special în perioada anotimpului rece, iarna
şi primăvara. Specii medicinale vitaminizate: fructe de cătină, fructe de măceş, fructe de
păducel, coacăz, toate acestea fiind bogate în vitamine şi în săruri minerale. Principala
calitate nutriţională a fructelor este conţinutul bogat în săruri minerale şi vitamine de tot
felul, în special, vitamina C şi complexul de vitamine B. Acestea favorizează absorbţia de
fier din alimente şi participă la buna funcţionare a sistemului imunitar. Sărurile minerale
furnizate de fructe întreţin rezerva energetică a organismului, ajută la buna funcţionare a
sistemului nervos şi muscular, la creşterea părului şi întărirea oaselor, purifică sângele şi
menţin echilibrul pH-ului. Pe lângă asta, fructele au un conţinut caloric scăzut, deci nu
există pericolul să ne îngrăşăm. Toate substanţele din fructe relansează, de fapt,
metabolismul, ajută la arderea grăsimilor şi permit eliminarea substanţelor nocive din
organism. În plus, ajută la formarea globulelor roşii, încetinesc procesul de îmbătrânire şi
întăresc sistemul nervos. Ce mai încoace şi încolo, fructele sunt o adevărată minune şi
datorită acestui fapt este bine să nu uitaţi că atunci, când aveţi ocazia, să alegeţi să
consumaţi nişte fructe în loc de o ţigară sau de alcool. Specialiştii în nutriţie ne recomandă
să mâncăm cel puţin cinci fructe în fiecare zi pentru a profita din plin de binefacerile lor.
Sucul de grepfrut are minerale, vitamine, enzime, pectină şi acid citric şi este indicat în
anorexii, dispepsii, stări febrile, artrită, afecţiuni pulmonare. Sucul de mere conţine
zaharoză, celulozo, pectină, săruri minerale şi vitamine, fiind recomandat în astenie fizică
şi intelectuală, reumatism, insomnii, cefalee. Cocteilurile de fructe sunt soluţia ideală
pentru a beneficia de porţia zilnică de vitamine.

Denumirea Prezenţa în Procesele vitale   Necesar

vitaminei natură în care intervine Avitaminoze ( mg /zi )
-creşterea

organismului

-buna funcţio-

nare a epiteliilor

 morcovi, ardei, şi a ţesutului

mazăre, piersici, nervos

lapte, unt, -antixeroftal-

brânză, ouă mică -xeroftalmie             1-2

A=retinol
B =tiamină
1 în toate -rol esenţial în -boala beri-beri           1-3

organismele vii metabolismul -polinevrite

mai ales în glucidelor -afecţiuni

cardiace
drojdia de bere -funcţionarea
 neuronului

-tulburări de
creştere şi de
-rol în respiraţia
-în lapte, ouă, vedere
tisulară
ficat -tulburări neuro-
-rol în
-sintetizată de metabolismul musculare,

B =riboflavină
2
flora intestinală aminoacizilor insomnii           1
B =piridoxină
6

-factor
antianemic

-favorizează
sinteza ARN, -anemii

în plante aminoacizilor şi -anemia

inferioare, proteinelor pernicioasă

în ficatul -intervine în -tulburări de

B =cobalamină
12 mamiferelor şi al diviziunea creştere şi
(conţine Co) peştilor celulară dezvoltare             2

ardei, citrice,
coacăze negre,

frunze de mărar, -intervine în

procesele de -scorbut
pătrunjel, în
ficat, rinichi, oxido-reducereşi -tulburări
C=acid ascorbic creier enzimatice respiratorii      50-100

D=calciferol -în drojdie de -participă la -necalcifiere       0,01

bere, lapte, ulei metabolismul
de peşte calciului şi al -rahitism şi
osteomalacie
-sintetizată de
 organismul
animalelor din
provitaminele
prezente în fosforului în
tegument, sub procesele de -sensibilitate la
influenţa razelor calcifiere a boli
ţesutului osos;
ultraviolete antirahitică -spasmofilie

-abundentă în -diviziune
seminţele de celulară
cereale încolţite,
-creşte puterea de
ţelină, mere, apărare a -androsterilitate
măceşe,ulei, organismului la
E=tocoferol carne, ouă,ficat infecţii -leziuni nervoase          1

Cocteil de fructe de pădure

Cocteil de fructe de pădure este un suc de culoare roz-închis, uşor dulce, plin de energie şi
un excelent depurativ. Ingrediente pentru cca 300 ml: • 100g căpşuni • 50gmure •
50gzmeură • 50gafine Conţinut caloric:153kcal/300ml Fructele de pădure se spală bine
(de preferat separat, pentru că unele sunt mai moi decât altele ) şi se curăţă de codiţe. Se
mixează toate împreună şi se toarnă apoi într-un pahar de cocteil, în care ai pus înainte
cuburi de gheaţă ( sau gheaţă pisată ) . Nu uita să păstrezi câteva frunze şi câteva fructe
pentru decor.

Cocteil tonic cu vitamina C

Bea acest cocteil în fiecare dimineaţă şi te vei simţi imediat în formă. Ingrediente pentru
cca 400 ml: • 200ml suc de citrice ( două portocale ) • o lămâie ( verde ) • un grepfrut roz •
o linguriţă de miere • o linguriţă gheaţă pisată • 150ml apă minerală Conţinut caloric:
332,7 kcal/400ml Se varsă sucul de citrice într-un mixer. Grepfrutul se curăţă de coajă, se
taie în bucăţi, se pune în suc şi se mixează. Dacă este prea acru se pune miere. Se amestecă
cu apă minerală şi se varsă într-un pahar, peste gheaţă pisată.

Atenţie! • Începe prin a bea o cantitate scăzută de suc în primele zile, crescând progresiv
cantitatea. Astfel, îţi vei obişnui organismul cu acest tip de nutriţie concentrată.Diluează
întotdeauna sucurile de fructe cu apă minerală sau cuburi de gheaţă. Unele cocteiluri pot fi
depurative.
• Consumul excesiv de sucuri din fructe poate să îţi supraîncarce organismul cu fructoză
( zahărul natural din fructe ). Dacă suferi de diabet, întreabă medicul specialist care este
doza recomandată.

BIBLIOGRAFIE

1. C.D. Neniţescu- Chimie organică, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1980

2. A.S. Banciu, D. Ciacoi- Dimitriu- Descoperiri epocale în biochimie, Editura Albatros,

Bucureşti, 1983

3. D. Dobrescu, C.Baloescu- Farmacopeea Română, Editura medicală, Bucureşti, 1993

4. P. Junie- Chimia-un atu pentru viitor, Editura Albatros, Bucureşti,1988

5. W. Rawald- Planta, mediul şi natura; Editura ştiinţifică, Bucureşti,1993

6. C. Stavros- Droguri concomitente, alcool, tutun, cafea, Editura medicală,

Bucureşti,1989

7. V. Stroescu, I. Constantinescu Corciocei- Farmacologie, Editura ALL,Bucureşti,1994

8. S. Jerghiuţă, J.Ţivlea, A. Covrig, D. Ilucă- Chimia şi viaţa, Editura Document, Iaşi, 1999

9. M. Voiculescu- Medicina pentru familie, Editura Medicală, Bucureşti, 1986

10. P. Arsene, Şt. Popescu- Chimie şi probleme de chimie organică, Editura Tehnică, 1979

11. Gh. Gh. Crep, A. M. Ardelean-1000 de întrebări şi răspunsuri pe teme biologice,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

12. Revista de Fizică şi Chimie

13. Revista AS

14. Pliante- Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara- Deva, Compartimentul de

Promovare a Sănătăţii

15.Revista SANA
http://www.ziare.com/articole/alimente+vitamina+k
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamin%C4%83
http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527