Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect la :
Biochimie
Zincul
Cuprins
2. Surse alimentare:
Crustaceele, carnea de vacă, şi alte tipuri de carne roşie sunt bogate de zinc. Nucile şi
legumele sunt surse vegetale relativ bune. Biodisponibilitatea zincului (cantitatea de zinc
reţinută şi folosită în organism) este relativ mare pentru carne, ouă şi produse de
provenienţă marină. Aceasta este datorată absenţei relative a compuşilor care opresc
absorbţia de zinc şi a prezenţei anumitor aminoacizi (cisteină şi metionină) care
îmbunătăţesc absorbţia zincului.
Zincul din produsele pe bază de cereale integrale şi din proteine vegetale este mai puţin
biodisponibil din cauza cantităţii lor mari de acid fitic, compus care inhibă absorbţia
zincului. Acţiunea enzimatică a drojdiei folosită la fabricarea pâinii reduce nivelul de acid
fitic. În consecinţă, pâinea integrală crescută conţine mai mult zinc biodisponibil decât
pâinea integrală ne-crescută.
1. funcţii catalitice
2. funcţii structurale
3. funcţii reglatoare
4.Acid folic: Biodisponibilitatea acidului folic din hrană este crescută prin acţiunea unei
enzime dependente de zinc, sugerând o posibilă interacţiune între zinc şi acidul folic.
Studii mai vechi susţineau că doze mici de zinc scad absorbţia acidului folic şi invers
cantităţi mari de acid folic afectează cantitatea de zinc preluată de organism. Studii
recente au demonstrat că suplimentarea cu o doză relativ mare de acid folic (800 mg/zi)
timp de 25 de zile nu a alterat starea zincului la un grup experimental de studenţi care au
fost hrăniţi cu alimente cu un conţinut scăzut în zinc (3.5 mg/zi), după cum nici
suplimentarea de zinc nu a afectat statusul acidului folic.
Doza recomandată
Nou-născuţii, copiii, femeile însărcinate şi cele care alăptează prezintă un risc crescut de
deficienţă de zinc. Vegetarienii cu regim strict prezintă un necesar de zinc alimentar ce
poate fi cu 50% mai mare, în cazul în care sursele majore de hrană sunt cerealele şi
legumele, din cauza faptului că nivelele mari de acid fitic din acestea reduc absorbţia de
zinc. Recomandările “Food and Nutrition Board” de la “Institute of Medicine” pentru aportul
zilnic de zinc sunt, pe grupe de vârstă şi categorii speciale, după cum urmează:
6. Deficiența de zinc
nou-născuţii şi copii;
femeile gravide şi cele care alăptează, mai ales adolescentele;
pacienţii care sunt hrăniţi artificial
indivizii malnutriţi, inclusiv cei cu o nutriţie insuficientă în proteine energetice şi cu
anorexie;
indivizii cu diaree severă sau persistentă;
indivizii cu sindroame de malabsorbţie;
indivizi cu boli intestinale inflamatorii, care includ maladia Crohn şi colita ulceroasă;
indivizi cu boli de ficat din cauza alcoolismului, care elimină cantităţi crescute de
zinc prin urină şi care au nivele scăzute de zinc în ficat;
indivizi suferinzi de anemie;
indivizi de peste 65 ani
Excesul de zinc
„Febra de zinc” a fost raportată după inhalarea de emanaţii de oxid de zinc. Transpiraţie
abundentă, slăbiciune, si respiraţie anevoioasă pot apărea în primele 8 ore după
inhalarea de oxid de zinc şi pot persista 12-24 ore după ce expunerea s-a încheiat.
Analize de laborator
Bibliografie :