Sunteți pe pagina 1din 5

Percă Iolanda

Seria B
Grupa 21

Rolurile fierului în organism

Aproape 6% din fierul din organism face parte din anumite proteine, care sunt esențiale pentru
respirație și pentru metabolismul energetic, însă acest fier este și o componentă a enzimelor
implicate în sinteza colagenului și în anumiți neurotransmițători. Fierul este necesar, totodată,
pentru buna funcționare a sistemului imunitar.
Fierul este un mineral vital pentru buna funcționare a hemoglobinei, o proteină necesară
pentru transportul oxigenului în sânge. Totodată, fierul are un rol și în alte procese importante
din corp.
Fierul ajută la menținerea multor funcții vitale din organism, inclusiv când este vorba despre
energie și concentrare, procese gastrointestinale, sistemul imunitar și reglarea temperaturii
corpului.
Este esențial în sarcină, mai ales că volumul de sânge și producția de eritrocite scade dramatic
în perioada sarcinii, pentru a alimenta fătul care se dezvoltă (cu oxigen și nutrienți). Din acest
motiv, crește necesarul de fier al femeii însărcinate, mai ales că există unii factori care afectează
modul în care acest mineral este absorbit.
Aportul scăzut de fier în timpul sarcinii crește riscul de naștere prematură și de greutate mică la
naștere în ceea ce privește bebelușul.
Femeile însărcinate, care au deficit de fier, ar putea fi mai predispuse să dezvolte infecții,
deoarece fierul susține și funcționarea sistemului imunitar. Experții sunt de părere că toate
femeile însărcinate ar trebui să ia între 30 si 60 de miligrame de suplimente cu fier, în fiecare zi a
sarcinii, indiferent de nivelul lor de fier din organism.
Fierul este important și pentru că te ajută să ai energie. O cantitate insuficientă de fier în
alimentația ta poate afecta modul în care corpul uman folosește energia. Fierul transportă
oxigenul către mușchi și creier și este crucial atât pentru performanțele mintale, cât și pentru
performanțele fizice.
Organismul uman are nevoie de un aport consecvent și crescut de fier pentru a-și putea
îndeplini functiile. Fierul trebuie să existe în permanență și la un nivel cat mai ridicat deoarece
funcțiile sale sunt multiple și au interesare plurisistemică, de exemplu: transportă oxigenul către
țesuturi, transportă diverse substanțe chimice implicate în metabolismul energetic, are acțiune
antioxidantă și este implicat în promovarea creșterii și dezvoltării armonioase, în menținerea
imunității la niveluri optime și asigurarea funcției reproductive. Joacă un rol important în
dezvoltarea organismului, crește rezistența față de imbolnaviri, reda tonusul pielii si combate
senzatia de oboseala.
Percă Iolanda
Seria B
Grupa 21

Fierul este, ca element chimic din natură, indispensabil proceselor biologice umane. Sub formă
de microparticule, urme de element, el intră în combinații chimice bivalente, Fe2+ și trivalente,
Fe3+. Devine parte componentă a enzimelor, hemoglobinei și mioglobinei.
Fierul este unul dintre mineralele (oligoelement) care se găsește în cantități mari în sânge,
restul fiind distribuit în măduva osoasă, ficat și splină. El contribuie la formarea hemoglobinei -
o proteină aflată în celulele roșii ale sângelui care răspunde de transportul oxigenului de la
plămâni către celulele și țesuturile organismului. În lipsa fierului, globulele roșii vor fi puține și
mici, iar celulele nu vor primi suficient oxigen.
Oxigenul este unul dintre cele mai importante forțe care dau viață organismului (revigorează).
În situația în care nivelul de fier din organism este redus, capacitatea celulelor roșii ale sângelui
de a transporta oxigen de la nivelul plămânilor către celelalte organe și sisteme se reduce
semnificativ. Oxigenarea deficitară a țesuturilor organismului are consecințe pe termen mediu și
lung, mai ales pentru un organism în plin proces de dezvoltare, afectând buna funcționare a
acestuia.
De asemenea, fierul asigură o bună funcționare a creierului prin alimentarea cu oxigen (prin
sânge), este antioxidant și contribuie la combaterea radicalilor liberi din organism. O importanță
deosebită o are și pentru sistemul muscular, regăsindu-se în mioglobina - proteină prezentă în
țesutul muscular, cu rol esențial în transportul oxigenului spre mușchi. Totodată, ajută la
întărirea sistemului imunitar(buna funcționare a sistemului imunitar se bazează, în parte, pe o
cantitate suficientă de fier), ceea ce duce la prevenirea îmbolnăvirii și la reglarea temperaturii
corpului. Fierul este metalul cel mai utilizat în enzimele redox cele mai importante, care sunt
implicate în respirația celulară, procesele de oxidare și reducere la organismele vegetale si
animale.
Unele dintre multe roluri ale mineralului de fier includ :
• Transportul de oxigen -celulele roșii din sânge conțin hemoglobință, o proteină complexă care
transportă oxigenul. Hemoglobina este parțial realizată din fier și reprezintă aproximativ două
treimi din alimentarea cu fier a organismului.
• Mioglobina - o proteină specială care ajută la depozitarea de oxigen în țesutul muscular.
Mioglobina conține fier și este responsabilă pentru culoarea roșie a mușchilor.
• Enzimele - mai multe enzime din tot corpul conțin fier, inclusiv cele implicate în producția de
energie. Enzimele sunt catalizatori care conduc mai multe funcții celulare.
Fierul ajută în procesul de crestere. Mărește rezistența la îmbolnăvire. Preîntâmpină oboseala.
Fierul vindecă și previne anemiile cauzate de carențele de fier. Asigură culoarea sănătoasă a
pielii.
Cantitatea totală de fier din organism diferă în funcție de vârstă și sex. Nou-născuții la termen
au ~75 mg Fe/kgc provenit în principal de la mamă în timpul trimestrului al treilea de sarcină.
Depozitele de fier scad în timpul perioadei de creștere. După adolescență nevoia de fier scade,
bărbații prezentând o creștere graduală a depozitelor de fier pe parcursul vieții (au un minim de
50mg Fe/kgc). În schimb, femeile prezintă o pierdere continuă de fier până la menopauză (au
Percă Iolanda
Seria B
Grupa 21

~35mg Fe/kgc); după menopauză femeile acumulează fier, într-un mod liniar, ajungând la un
nivel asemănător bărbaților.
În organismul unui adult cu greutatea de 75 kg se găsesc în medie 4 g de fier. Hemoglobina
care solicită cea mai mare cantitate de fier, este reciclată și reutilizată în procesul de înnoire a
celulelor sangvine, proces ce are loc la fiecare 120 de zile. Doze zilnice recomandate sunt de 10

- 15 mg adulți și 30 pentru gravide. Femeilor care alăptează pierd o cantitate dublă de fier în
comparație cu bărbații.Cuprul, cobaltul, manganul și vitamina C sunt necesare pentru ca fierul să
poată fi asimilat. Fierul este indispensabil pentru metabolizarea vitaminelor B.
Fierul este furnizat de o alimentaţie echilibrată. Se disting două forme de fier: fierul heminic,
care se găseşte în carne, peşte şi care este bine asimilat de organism (între 10% şi 30%): fierul
non-heminic furnizat de cereale, legume uscate, fructe şi legume proaspete, produsele lactate
este mai puţin absorbit (între 1% şi 5%). Absorbţia fierului depinde printre altele de substanţe
care favorizează sau frînează utilizarea acestuia de către organism. Astfel, vitamina C stimulează
absorbţia fierului, în timp ce ceaiul, cafeaua şi unele fibre alimentare încetinesc acest proces. Aşa
se explică prezenţa paharului cu suc fresh de portocale la micul dejun. Vitamina C din citrice
facilitează absorbţia fieruluil. Necesarul de fier este mai mare în cazul copiilor, femeilor active
sexual din cauza pierderilor menstruale, femeilor însărcinate şi al celor care alăptează.
Rolul fierului in organismul uman:
- fierul este necesar pentru asimilarea vitaminelor aparținând complexului B, provenite din
alimentatie;
- intervine în sinteza mioglobinei, care reprezintă cea de-a doua formă biologică de stocare a
fierului;
- fierul intră în structura citocromilor și a altor enzime, cu rol în respirația celulară;
- este esențial pentru vehicularea energiei vitale (prin sânge) către glandele endocrine, mai ales
către hipofiză și tiroidă, care utilizează această energie în sintezele hormonale;
- fierul este legat de unele proteine, cum ar fi lactoferina, care este prezentă mai ales în lapte, dar
și în secrețiile salivare, lacrimale, bronșice, seminale, unde joacă un rol antiinfecțios;
- activează catalaza (enzimă care asigură degradarea radicalilor liberi din oxigen - peroxizii
nocivi);
- fierul este implicat în procesul secreției gastrice, asigura nutriția mucoaselor și a pielii, crește
rezistența la infecții;
- are rol în dezvoltarea intelectuală, în special la copii;
- fierul, asociat calciului, previne demineralizarea organismului și cancerul;
- crește rezistentă la oboseală;
- stimuleazăă termogeneza (produce caldură);
Percă Iolanda
Seria B
Grupa 21

- stimulează activitatea musculară;


- stimulează melanogeneza (pigmentarea pielii);
- stimulează secreția de bilă;
- stimulează imunitatea;
- vitalizant;
- afrodiziac, în special pentru bărbați;
-fierul intervine în metabolismul hepatic;
-fierul intervine în reducerea stresului oxidativ și combaterea radicalilor liberi din organism;
-acest mineral intervine și în sistemele energetice celulare;
-fierul este indispensabil pentru activarea unor enzime intracelulare din organismul nostru;
-fierul reduce procesele de îmbătrânire și menține tinerețea atăt prin implicațiile sale în
-oxigenarea organismului și în sistemele energetice intracelulare, cât și prin reducerea stresului
oxidativ - în felul acesta o serie din procesele de senescență (îmbătrânire) sunt estompate;
-acest mineral intervine în funcțiile sistemului nervos;
-fierul stimulează sistemul imunitar;
-carența de fier crește riscul de cancer, ceea ce demonstrează protecția anticancerigenă a acestui
mineral;
-participă la metabolismul osos;
-acest mineral este important pentru sistemul muscular.
Acesta mai are și rolul de a vindeca și preveni anemiile, asigură nutriția mucoaselor, secreția
gastrică, respirația celulară, ajută la procesul de creștere, mărește rezistența la îmbolnăviri, mai
ales la infecții, transportă diferite substanțe chimice implicate în metabolismul energetic, are
acțiune antioxidantă, ajută la creșterea armonioasă, asigură funcția reproductivă.
Descoperirile din ultimii ani au demonstrat că fierul trece prin mai multe reacţii de
oxidoreducere consecutive pe parcursul străbaterii pereţilor intestinali. Aceste reacţii au loc sub
acţiunea enzimelor ferireductaza şi ferioxidaza, aşa cum se poate vedea mai jos.
Ferul circulant, deşi se află în cantitate infimă, este cel mai activ. El se leagă de o proteină
transportatoare numită transferină, cu ajutorul căreia circulă prin sistemul circulator. Dacă
cantitatea de fier circulant este mai mare decât aceea a transferinelor (în situaţii de exces), fierul
circulă liber prin sistem. Ferul liber este dăunător, căci lezează celulele organelor interne (ficat,
pancreas, inimă).

Cantitatea de fier din plasmă (fier plasmatic, fier circulant), exprimată în µg/dl (µg/100ml)
defineşte sideremia. Sideremia nu măsoară nici fierul eritrocitar (fierul dinhemoglobină) şi nici
Percă Iolanda
Seria B
Grupa 21

pe cel de depozit, ci doar fierul care circulă prin sistemul circulator legat de o proteină
(transferina) sau sub formă de fier liber - în situaţii de exces. De aceea, în suspiciunea de anemie,
analizele trebuiesc completate cu cele care vizează hemoglobina şi globulele roşii (hematocritul,
valorile hemoglobinei sanguine, numărul de eritorocite).
Ca orice exprimare de tipul "submultiplu substanţă/multiplu soluţie x 100", sideremia
procentuală este o expresie incorectă şi confuză (valorile normale depăşesc adesea 100%), chiar
dacă adesea eronat se foloseşte.

S-ar putea să vă placă și