Fierul (Fe) in nutritie. Consideratii generale.

In corpul nostru avem aproximativ 4,5 g de fier (0,004%) din care 65% (cam ,5g) se gaseste in !emoglo"ina care transporta oxigenul de la plamani la tesuturi# $% se afla in sisteme en%imatice care controlea%a oxidarile intracelulare, iar restul este depo%itat in ficat, splina si maduva oaselor pentru viitoare transformari in !emoglo"ina in functie de necesitati. Carnea rosie, gal"enusul de ou, morcovii, fructele, graul integral si legumele ver%i contri"uie cu $0& 0 mg de fier pe %i. '"sor"tia este limitata de fitati si oxalati. Fierul !em (se gaseste in carne si peste) este mai "ine a"sor"it decat fierul non& !em. (entru tratarea anemiei se foloseste o varietate larga de compusi organici si anorganici ai fierului. Functii Fierul ionic (ionul feros Fe2+ si ionul feric Fe3+) participa la reactii de oxidoreducere esentiale pentru metabolismul energetic, prin acceptare sau donare de electroni. Aceasta proprietate confera fierului liber capacitatea de a cataliza reactii oxidative, rezultand radicali li"eri foarte reactivi si daunatori. Fierul trebuie astfel sa fie c imic legat de alte molecule pentru a indeplini roluri fiziologice de transport si depozitare, cu minime posibilitati de a cataliza reactii oxidative nocive. !ea mai mare parte a fierului face parte din sisteme proteice em care transporta oxigenul sub forma de!emoglo"ina (in celulele rosii ale sangelui) si mioglo"ina (in musc i). Fierul divalent (Fe2+) din emoglobina este responsabil pentru culoarea sangelui.

"ste folosit de maduva osoasa pentru producerea de celule rosii ( ematii). !elulele musculare folosesc fierul pentru producerea de mioglobina. #n celulele active metabolic fierul este folosit pentru sinteza de citocromi in mitocondrie. "ste implicat in sinteza ormonilor si neurotransmitatorilor. A$uta la functionarea sistemului imun al organismului.

'"sor"tia fierului Absorbtia fierului se realizeaza in duoden si in prima parte a $e$unului. Fierul se absoarbe sub forma divalenta, Fe2+. %rganismul are tendinta de a pastra fierul, fiind dificil de excretat. "c ilibrul este mentinut prin absorbtie, astfel daca depozitele de fier sunt mici, absorbtia creste si invers. &roteine specializate a$uta fierul sa fie asimilat din rana, insa absorbtia sa depinde in mare parte de natura originii sale (animala sau vegetala). Fierul de origine animala, em este usor de absorbit, datorita unor compusi (glicosaminoglicani) din matricea extracelulara a tesuturilor musculare. !el vegetal, non- em, mai greu absorbabil, dar mai usor reglabil. Factori care reduc absorbtia fierului anorganic in organism'

Fitatii (din cerealele integrale) (aninurile si acidul tanic (din cafea, ceai si nuci) Acidul oxalic (din ceai, ciocolata, spanac) Fosfatii (din galbenusul de ou) !alciul )incul Fibrele vegetale' celuloza, emiceluloza, lignina si pectina, care formeaza cu fierul compusi insolubili. Administrarea de anumite medicamente' antiacide, blocantele receptorilor idrogenului si in ibiorii pompei de protoni.

Factori care maresc absorbtia fierului anorganic prin formarea de compusi solubili (absorbabili) sunt'

Aciditatea gastrica *itamina ! (acidul ascorbic) Acidul citric (din citrice) Acidul lactic Acidul malic (din dovleac, prune si mere) Fructoza &eptidele din carne (aminoacizii lizina si istidina)

'limente "ogate in fier' Fierul !em (usor de asimilat) se gaseste in alimentele de origine animala.

ficat de rata-cel mai bogat in fier- urmat de cel de porc, gaina, curcan, oaie (miel) si, in final, cel de vaca+ fructe de mare' midii, stridii, scoici, creveti+ icre+ carne rosie+ peste oua.

Ficatul si scoicile sunt cele mai concentrate in fier. Fierul em reprezinta ,- . din cantitatea de fier ingerata, insa doar 2/. este asimilat de organism. Fierul non&!em (greu de asimilat) se intalneste mai ales in alimentele de natura vegetala. 0oar aproximativ,1. este absorbit. #ata topul celor mai bogate alimente de natura vegetala in fier'

pudra de cacao seminte de dovleac seminte de susan rosii uscate seminte de floarea soarelui caise des idratate, smoc ine, stafide cereale integrale legume si plante verzi' spanac, stevie, broccoli, salata, varza creata, patrun$el, cimbru, menta, oregano, busuioc leguminoase' boabe de fasole rosie si neagra, linte vin rosu pudra de curr2 (turmeric) .

)o%e %ilnice recomandate*

3arbati' 4mg5zi Femei ' ,4 mg5zi (,6-/- ani) si 4 mg5zi (dupa /- ani)

*egetarienii, copiii si femeile insarcinate au nevoie de doze mai mari.

)epo%itarea fierului in organism Fierul este depozitat in ficat, splina si maduva ososasa sub forma de feritina si emosiderina. "xista diferente mari intre cantitatea de fier stocata la femei si cea stocata la barbati. (rebuie tinut seama de faptul ca fierul nu se excreta usor, iar excesul sau este depozitat in organism. Fierul devine toxic pentru organism daca este acumulat in cantitati prea mari (peste 2-mg fier 57g corp.) Alcoolismul poate duce la supradozarea organismului in fier Carenta de fier 8ipsa de fier provoaca anemie cu manifestari de oboseala, slabiciune, dureri de cap, scaderea capacitatii de munca, de concentrare si de memorare, scaderea imunitatii, pielea devine palida, ung iile casante, organismul nu se poate adapta la frig. Femeile pierd aproximativ 3--9-mg de fier pe luna, datorita sangerarilor menstruale, iar in sarcina si alaptare, /--mg. &rin descuamarea celulelor cutanate, secretiile digestive si in eritrocite se pierd aproximativ ,mg fier pe zi. &ierderile se compenseaza prin alimentatie.

+incul (+n) in nutritie. Consideratii generale.

+incul participa la o multitudine de reactii ce influentea%a cresterea, activitatea vitaminei ', sinte%a de en%ime digestive pancreatice. 'tat %incul din alimentatie cat si cel din secretiile pancreasului sunt accesi"ile pentru a"sor"tie. '"sor"tia sa in organism este controlata de o proteina intestinala cu care formea%a un complex, numita metalotioneina. Cele mai "une surse alimentare de %inc sunt carnea si derivatele din carne. Fitatii din cereale impiedica a"sor"tia totala a acestuia. )eficienta duce la de%voltare retarda si imaturitate a organelor sexuale masculine. )incul este un oligoelement ce actioneaza ca un cofactor in activitatea a mai mult de ,-- de enzime. (eoretic toate celulele contin zinc, dar cel mai mult este concentrat in oase si musc i (9-.). #n organismul uman se gasesc aproximtiv 2-3g de zinc. Functii in organismul uman*

:ustine activitatea mai multor enzime numite metaloenzime (contin unul sau mai multe metale in structura c imica), care sunt implicate in diferite procese metabolice, incluzand' o !onstructia A0; si A<;. o &roduc gruparea !em pentru emoglobina. o &articipa la metabolismul acizilior grasi esentiali. o "libereaza vitamina ' din depozitele ficatului. % activeaza si participa la transportul ei, fiind esential pentru acuitatea vizuala. o =etabolizeaza carbo idratii. o :intetizeaza proteine (!ontroleaza sinteza colagenului si a altor proteine de la nivelul pielii, parului si ung iilor (combate acneea si seboreea)). o =etabolizeaza alcoolul in ficat. o "ste implicat in metabolismul tuturor macronutrientilor. o &articipa la producerea energiei.

o o

o o o

"ste implicat in transportul oxigenului si al dioxidului de carbon (in an idraza carbonica) si in mecanismele antioxidante (prin intermediul superoxid dismutazei). Are un important rol in functionarea sistemului imunitar al organismului. &articipa la cresterea si dezvoltarea organismului (este implicat in diviziunea celulara), fiind foarte important pentru copii si adolescenti. &articipa la sinteza proteinelor cu rol important in vindecarea ranilor si cresterea noilor tesuturi, producerea spermei si dezvoltarea fatului. A$uta la depozitarea si eliberarea insulinei. &articipa la transcrierea nucleara si activarea proteinelor in reglarea expresiei genelor. :tabilizeaza membranele celulare crescandu-le rezistenta la atacul radicalilor li"eri.

'"sor"tia si meta"olismul <ata de absorbtie a zincului variaza intre ,/->-., in functie de cerintele organismului si de biodisponibilitatea sa.Fitatii prezenti in rana vegetala (mai ales cereale) scad absorbtia acestuia. !alciul si fierul au aceeasi sarcina electrica ca si zincul (2+) si pot interfera cu acesta, limitandu-i absorbtia. )incul de origine animala- ca si fierul- este mai bine absorbabil decat cel de origine vegetala. % data absorbit de celulele intestinale, zincul are doua optiuni' poate fi implicat in procese metabolice ale celulei sau poate fi retinut in metalotioneine (proteine depozitare). Aceste proteine au rol de rezervor, iar la nevoie zincul este trimis in sange si transportat la organele si tesuturile care au nevoie de el. % anumita cantitate de zinc a$unge si in pancreas unde intra in componenta unor enzime digestive care se elibereaza in intestin in timpul digestiei. 0eci pancreasul primeste doza dubla de zinc la fiecare masa, una din alimentatie si una din sucurile digestive. <eciclarea zincului in organism de la pancreas la intestine si invers se numeste circulatia enteropancreatica a zincului.

'limente "ogate in %inc* )incul se gaseste cu precadere in alimentele bogate in proteine, dar si in alimentele de origine vegetala, cantitatea de zinc continuta de acestea depinzand in mare masura de natura solului de cultivare.

Fructe de mare, mai ales stridii ?ermeni de grau !arne si produse de carne- in special ficatul de vitel, carnea de miel 3ranzeturi !ereale integrale :eminte de susan si de bostan 8egume' broccoli si cartofi &olen !acao Ara ide, migdale

Cantitatea de %inc recomandata %ilnic*

3arbati' ,,mg5zi. Femei' 4mg5zi.

Cine are nevoie de cantitati suplimentare de %inc,

femeile insarcinate si lauzele vegetarienii alcoolicii cronici persoanele care iau diuretice persoanele cu anumite probleme digestive, dar numai dupa sfatul medicului.

Carenta de %inc 0eficitul de zinc poate fi cauzat de un aport insuficient sau de o alimentatie incorecta (mai ales in timpul dietelor de slabire severe). !arenta de zinc poate aparea ca rezultat al afectarii absorbtiei acestuia (ex. in bolile intestinale) sau printr-o crestere a excretiei lui (ex. alcoolism, purgative, sau alte medicamente). ;ecesarul de zinc creste in cazul graviditatii si

alaptarii. 0e asemenea copiii, adolescentii, sportivii si vegetarienii au nevoie de mai mult zinc. !arenta are urmatoarele manifestari'

:cade imunitatea organismului crescand astfel susceptibilitatea la infectii si raceli. &ot aparea tulburari de crestere (mai ales la copii). :cad acuitatea vizuala nocturna, capacitatea de efort. &arul devine fragil si incepe sa cada. Apar tulburari de concentrare. Apar dermatite si probleme ale pielii (uneori mancarime). :cade simtul gustului si al mirosului. Apare diareea, mai ales la copiii mici !arentele grave duc la impotenta

-xcesul de %inc duce la aparitia durerilor de cap, a starii de voma, a oboselii si perturba absorbtia fierului si a cuprului in organism